Probleme de geometrie rezolvate vectorial

Clasa a IX-a

1. Considerăm în plan punctele M şi N şi triunghiul ABC. Dacă AM  p AB  AC şi CN  qCB ,

1 1
demonstraţi că A, M, N sunt coliniare dacă şi numai dacă q  p  1.
1 q q 1 1
Soluţie: AN  AC (1  q )  q AB ; A, M, N coliniare  1  p  q  p  1.

2. Fie triunghiul ABC cu laturile a, b, c, iar I centrul cercului înscris, M şi N astfel încât BM  m MA,
CN  n NA. Să se arate că M, I, N sunt coliniare dacă şi numai dacă mb + nc = a.
bc b AB  c AC AB b AB  c AC AC b AB  c AC
Soluţie: AI  AD  , MI    ; NI    .
abc abc 1 m abc 1 n abc
1 b c
 
1 m a  b  c  abc
M, I, N coliniare   mb  nc  a.
b 1 c
 
abc 1 n a  b  c

Observaţie: Folosind teorema transversalei, M, I, N coliniare

BM CN DI
 CD   BD   BC   mb  nc  a.
MA NA IA

MA 1 k
3. Fie M  ( AB ),  k . Demonstraţi că PM  PA  PB , pentru orice punct P din plan.
MB k 1 1 k

4. Fie ABC un triunghi, M  ( AB), N  ( AC ), iar P şi Q mijloacele laturilor (MN) şi (BC). Dacă PQ
este paralelă cu bisectoarea unghiului A, arătaţi că ( BM )  (CN ).
Soluţie: Fie a, b, c lungimile laturilor triunghiului ABC şi BM = x, CN = y.
1 1 x y  b c
PQ  ( MB  NC )   AB  AC  ; AD  AB  AC , ‌PQ ‌|| AD  x = y.
2 2c b  bc bc

5. Fie triunghiul ABC şi centrele O, I ale cercurilor circumscris, respectiv înscris. Să se arate că dacă
are loc relaţia 5OA  4OB  3OC  12OI , atunci O  BC.
Soluţie: 5OA  4(OA  AB)  3(OA  AC )  12(OA  AI )  4 AB  3 AC  12 AI .
12b
Cum AI  b AB  c AC , rezultă 4 AB  3 AC  12 b AB  c AC , deci 4  ;
abc abc abc
12c 4c 5c
3 b , a şi a 2  b 2  c 2 .
abc 3 3

1
6. Fie triunghiul ABC, M mijlocul lui (AC), N  (BM ) astfel încât BM  4 BN şi P  (BC ),
PC  6PB. Arătaţi că punctele A, N, P sunt coliniare.
7
Soluţie: AN  6 AB  AC ; AP  6 AB  AC , deci AN  AP.
8 7 8

7. Fie a , b , c vectori nenuli astfel încât a + b , a - b , a +2 b + 3 c sunt coliniari. Arătaţi că

a , b , c sunt coliniari.
Soluţie: a + b = x u ; a - b = y u , a + 2 b + 3 c = z u , x, y, z numere reale, iar u direcţia
x y x y 2 z  3x  y
comună. Rezultă: a  u, b  u, c  u.
2 2 6

AM 1 AN 3
8. În triunghiul ABC considerăm M  ( AB), N  ( AC ),  ;  . Fie P  (MN ) ,
MB 5 NC 4
MP 2 BQ
 . Dacă AP  BC  {Q} , determinaţi .
PN 7 QC
BQ 49 36
Soluţie: AP  49 AB  36 AC ; AQ  AB  k AC ; k  QC . AP, AQ coliniari   , deci
378 1 k 1 k
36
k .
49

9. O mulţime are 2010 vectori cu lungimi ce formează mulţimea {1, 2, ..., 2010} şi au direcţiile
paralele cu două drepte concurente date. Demonstraţi că suma acestor vectori este nenulă indiferent de
direcţiile şi sensurile lor.
Soluţie: Fie a1 u , a 2 u ,..., a k u şi bk 1 v, bk  2 v,..., b2010 v vectorii daţi.
 a1 , a 2 ,..., bk 1 ,...  1,2,...,2010 .
 a1  a 2  ... u   bk 1  ... v  0  a1  a 2  ...  a k  bk 1  ..b2010  0 
Din
1  2  ...  2010  2 x1  x 2  ...  x p   1005  2011  2( x1  x 2  ...x p )
ceea ce este fals.

10. Considerăm triunghiul ABC şi AD, BF, CE bisectoarele unghiurilor triunghiului. Dacă
AD  BF  CE  0 , atunci triunghiul ABC este echilateral.
Soluţie: Fie a, b, c lungimile laturilor triunghiului. Atunci condiţia dată impune:
b AB  c AC a BA  c BC bCB  aCA
   0, deci
bc ac ba
b AB  c AC  a AB  c( AC  AB) b( AB  AC )  a AC b a c b
  0     0;
bc ac ab bc ac ac ab
c c b a
    0  a  b  c.
bc ac ab ab

11. Fie ABC un triunghi şi M un punct din planul său. Notăm cu A2 , B2 , C 2 simetricele punctului M
faţă de mijloacele laturilor BC, CA, AB. Demonstraţi că AA2 , BB2 , CC 2 sunt concurente.
Soluţie: Fie A1 , B1 , C1 mijloacele laturilor BC, CA, AB. Notăm cu rX vectorul de poziţie al punctului
X faţă de un punct oarecare O din plan. Rezultă rA  rB  rC  rM . Căutăm P  AA2 care să se
2

2
exprime simetric în funcţie de rA , rB , rC , rM . P  AA2  rP  x rA  (1  x)(rB  rC  rM ) , alegem
1 1
x   rP  (rA  rB  rC  rM ). Va rezulta P  BB2 şi P  CC 2 .
2 2

12. Fie A, B distincte în plan şi M arbitrar în plan. Arătaţi că M  AB  rM  x rA  (1  x)rB .

Soluţie: AM , AB coliniari ()t  R, AM  t AB  rM  rA  t (rB  rA )  rM  t rB  (1  t )rA .

13. Fie H ortocentrul triunghiului ABC, M, N, P mijloacele laturilor BC, CA respectiv AB, iar
A1 H BH CH
A1  ( AH ), B1  ( BH ), C1  (CH ) astfel încât  1  1 . Să se arate că
AA1 BB1 CC1
A1 M , B1 N , C1 P sunt concurente.
Soluţie: Notăm cu rX vectorul de poziţie al punctului X faţă de O, centrul cercului circumscris
A1 H r r r  k rA r  rB  rC  k rA
triunghiului ABC şi k  . Atunci rM  B C şi rA  H  A . Căutăm un
AA1 2 1 k 1
1 k
punct Q  A1 M astfel încât rQ să se exprime simetric în funcţie de rA , rB , rC .
rA  rB  rC  k rA r  rC
rQ  x rA1  (1  x )rM  x  (1  x ) B , alegem x astfel încât
1 k 2
1 k x 1 x k 1 k 1
x   , deci x  . Atunci rQ  ( rA  rB  rC ). Rezultă Q  B1 N şi
1 k 1 k 2 3k  1 3k  1
Q  C1 P. Prin urmare, dreptele A1 M , B1 N , C1 P sunt concurente în Q.

14. Fie ABCD un dreptunghi înscris în cercul C(O, R), M un punct de pe cerc şi H 1 , H 2 ortocentrele
triunghiurilor MAB, MCD. Demonstraţi că M este mijlocul lui ( H 1 H 2 ).
Soluţie: Fie O centrul cercului circumscris dreptunghiului. Atunci avem:
rH  rM  rA  rB , rH  rM  rC  rD . Cum rA  rC  rB  rD  0  rH  rH  2rM .
1 2 1 2

15. Fie A1 A2 A3 un triunghi înscris în cercul C(O, R). Notăm H 1 , H 2 , H 3 ortocentrele triunghiurilor
MA2 A3 , MA3 A1 , MA1 A2 , unde M este un punct de pe cerc. Să se arate că A1 H 1 , A2 H 2 , A3 H 3 sunt
concurente.
Soluţie: Dreptele sunt concurente în mijlocul segmentului MH, H ortocentrul triunghiului A1 A2 A3 .

16. Se consideră rombul ABCD şi M  (AB), N  (BC) şi P  (DC). Să se arate că centrul de

greutate al triunghiului MNP se află pe dreapta AC  AM + DP = BN.
Soluţie: Alegem reperul cu originea în O, intersecţia diagonalelor rombului. Rezultă: rC   rA ,
(l  x  y  z ) rA  ( x  y  z ) rB
rD   rB si rG  , unde l = AB, x = AM, y = BN, z = DP.
3l
Atunci G  AC  există u  R astfel încât rG  u rA  (1  u )( rA )  x – y + z = 0.

17. Se consideră triunghiul ABC şi punctele D  ( AB), E  ( AC ). Să se arate că mijloacele

AD EC
segmentelor (AB), (AC) şi (DE) sunt coliniare dacă şi numai dacă  .
DB EA

3
 AD CE r  k rB r  p rA
Soluţie: Fie  k,  p, rD  A , rE  C . Notăm cu M mijlocul lui (AB), P mijlocul
DB EA 1 k 1 p
rA  rB r  rC
lui (AC) şi N mijlocul lui (DE). Avem: rM  , rP  A .
2 2
r  k rB rC  p rA r  rB r  rC
M, N, P coliniare  A  x A  (1  x) A . Rezultă că
2(1  k ) 2(1  p ) 2 2
1 p 1
   k  p.
2(1  k ) 2(1  p) 2

18. În paralelogramul ABCD se dau : AB = 4, BD = 3, BC = 2. Fie G centrul de greutate al triunghiului

BM
ABD, I centrul cercului înscris în triunghiul BCD şi M  (BC ) cu  2 . Să se arate că G, I şi M
MC
sunt coliniare şi IG = 2IM.
4rB  3rC  2rD 2r  2rB  5rC
Soluţie: Faţă de un punct arbitrar O, rA  rC  rB  rD si rI   A ,
9 9
2rA  rC rB  2rC 2( 2rA  rB  rC ) 2r  rB  rC
rG  ; rM  . IG  rG  rI  ; MI  A , deci
3 3 9 9
IG  2MI .

19. Fie ABCX şi DEFX paralelograme. Arătaţi că triunghiurile ACE şi BDF au acelaşi centru de
greutate.
rA  rC  rE r  rX  rE r  rD  rF
Soluţie: rG   B  B  rG2  G1  G2 .
1
3 3 3

20. Fie ABCDE pentagon şi M, N, P, Q punctele de intersecţie ale segmentelor ce unesc mijloacele
laturilor opuse în patrulaterele BCDE, CDEA, EABD şi ABCE. Demonstraţi că MNPQ este
paralelogram dacă şi numai dacă ABCD este paralelogram.
rB  rC  rD  rE
Soluţie: În raport cu un punct O, rM  şi analoagele.
4
MNPQ este paralelogram  rM  rP  rQ  rN  rA  rC  rB  rD .

21. Fie ABCD un patrulater inscriptibil, iar M, N, P, Q mijloacele laturilor (AB), (BC), (CD), (DA).
Arătaţi că perpendicularele din M pe CD, din N pe DA, din P pe AB şi din Q pe BC sunt concurente.
Soluţie: Notăm cu O centrul cercului circumscris patrulaterului ABCD, E intersecţia perpendicularelor
din M pe CD şi din P pe CD, iar F intersecţia perpendicularelor din Q pe BC şi din N pe AD. MOPE şi
OQFN sunt paralelograme. Rezultă OE  OF 
1
2

OA  OB  OC  OD  E  F . 
22. Se consideră un triunghi ABC şi punctele M  (AB), N  (AC). Demonstraţi că dreapta MN
MB NC
conţine centrul de greutate al triunghiului dacă şi numai dacă   1.
MA NA
MB NC
Soluţie: Fie  k,  p . Faţă de un punct oarecare O,
MA NA

4
 rA  rB  rC r  k rA r  p rA 1 x 1 1 x
G  MN  rG  x rM  (1  x) rN  x B  (1  x) C   ;  şi
3 1 k 1 p 3 1 k 3 1 p
1 k p
x  (1  x )  k  p  1.
3 1 k 1 p

AM CN
23. Fie ABCDEF un hexagon regulat şi M  (AC), N  (CE) astfel încât
AC

CE
 k.

Determinaţi k astfel încât punctele B, N, M să fie coliniare.

Soluţie: În raport cu un punct O, rM  (1  k )rA  k rC ; rN  (1  k )rC  k rE . Dacă Q este centrul

hexagonului, atunci rE  rB  2rQ şi rQ  rB  rA  rC , deci rE  2rA  2rC  3rB .
B, N, M sunt coliniare dacă există x  R astfel încât rM  x rB  (1  x )rN ;
1
rezultă 1 – k = 2(1 – x) k; 0 = x – 3(1 – x) k, k = (1 – x)(1 – k) + 2(1 – x) k. Deducem k  .
3

24. Fie ABC un triunghi. Să se arate că IG || BC dacă şi numai dacă AB + AC = 2BC.

Soluţie: Fie a, b, c lungimile laturilor triunghiului ABC.
rA  rB  rC a rA  b rB  c rC
IG || BC  IG  x BC    x( rC  rB )  b  c  2a.
3 abc

25. Fie O centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Dacă OA  2OB  OB  2OC  OC  2OA ,
atunci triunghiul ABC este echilateral.
AN BM CP
Soluţie: Fie N  ( AB ), M  ( BC ), P  (CA).    2  ON  OM  OP ,
NB MC PA
deci ON = OM = OP.
2c 2 2a 2 2b 2
Din teorema lui Stewart avem: ON 2  R 2  ; OM 2  R 2  ; OP 2  R 2  .
9 9 9
Rezultă a = b = c.

n
26. Fie triunghiul ABC şi L, M astfel încât AL  n AB  AC , iar CM  CB. . Să se arate că A, M,
n 1
L sunt coliniare.
Soluţie: CA  AM 
n
n 1

CA  AB  AM  n
n 1
AB 
1
n 1
AC , deci AL  ( n  1) AM .

27. Se consideră punctele A, B, C, D coplanare, oricare trei necoliniare şi R, S ortocentrele

triunghiurilor ABC, respectiv ABD. Să se arate că A, B, C, D sunt conciclice dacă şi numai dacă
RS  CD .
Soluţie: Fie O1 , O2 centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor ABC şi ABD. Faţă de un punct O,
avem: rR  rA  rB  rC  2rO ; rS  rA  rB  rD  2rO , deci
 
1 2

RS  rS  rR  rD  rC  2 rO1  rO2  CD  2O2 O1 . Astfel, RS  CD  O1O2  0  O1  O2 .

28. Fie ABC un triunghi, D  ( BC ), CD  kBC .

a) Demonstraţi că AD < kAB + (1 - k)AC;

5
 2 1 1
b) Dacă (AD este bisectoarea unghiului A, demonstraţi că   .
AD AB AC
Soluţie: a)
AD  k AB  (1  k ) AC  AD  AD  k AB  (1  k ) AC  k AB  (1  k ) AC  kAB  (1  k ) AC.

b
b) k  .
bc

29. Pe laturile (BC) şi (CD) ale patrulaterului convex ABCD, se consideră punctele M şi N astfel încât
BM CN AP BP 4
 2,  3. Fie AM  BN  {P}. Dacă  2,  , arătaţi că ABCD este paralelogram.
MC ND PM PN 5
Soluţie: Fie AB  u , BC  v, CD  au  bv , a şi b numere reale.
4 4 1
Rezultă: BP  BA  2 BM   1 u  4 v şi BP  BN  v  (au  bv)  a  1, b  0, deci
3 3 9 9 9 3
CD  u  BA  ABCD paralelogram.

30. Fie ABC un triunghi, D mijlocul lui BC, M, N puncte pe BC astfel încât BM = CN. Arătaţi că
2 AD  AN  AM  AB  AC.
BM CN
Soluţie: Fie   k . Atunci AD  AM  AN ; AM  AB  k AC ; AN  AC  k AB , deci
MC NB 2 1 k 1 k
AB  kAC AC  kAB
2 AD  AM  AN şi AM  AN    AB  AC.
1 k 1 k

31. Fie ABCD un patrulater înscris într-un cerc de centru O şi X un punct în planul său. Se notează cu
AH , B H , C H , DH , respectiv AG , BG , C G , DG simetricele punctului X faţă de ortocentrele, respectiv
centrele de greutate ale triunghiurilor BCD, CDA, DAB, ABC. Să se arate că:
a) Dreptele AAH , BBH , CC H , DDH sunt concurente într-un punct H.
b) Dreptele AAG , BBG , CC G , DDG sunt concurente într-un punct G.
c) Punctele Y, H, G sunt coliniare, Y simetricul lui X faţă de O.
Soluţie: Alegem un reper cu originea în O.
a) Avem: rA  rX  2(rB  rC  rD ) , deci rA  2(rB  rC  rD )  rX . Căutăm a  R astfel încât rH să
H H

se exprime simetric în funcţie de rA , rB , rC , rD , rX .

2
Cum rH  a rA  (1  a)rA  a rA  (1  a )(2rB  2rC  2rD  rX ), alegem a  . Obţinem:
H
3
2 1
rH  ( rA  rB  rC  rD )  rX . Astfel, dreptele AAH , BBH , CC H , DDH sunt concurente în H.
3 3

rB  rC  rD 2
b) Din rX  rA  2 , deducem rAG  ( rB  rC  rD )  rX . Procedând ca mai sus, dreptele
G
3 3
2 3
AAG , BBG , CC G , DDG sunt concurente în G şi rG  (rA  rB  rC  rD )  rX .
5 5

c) Avem: rY   rX . Punctele Y, H, G sunt coliniare dacă există xR astfel încât

rH  x rY  (1  x ) rG ,
2
găsim x   .
3

6
32. Fie ABCD un patrulater inscris în cercul C(O, R). Notăm H A , H B , H C , H D ortocentrele
triunghiurilor BCD, CDA, DAB, ABC. Arătaţi că AH A , BH B , CH C , DH D sunt concurente.
Soluţie: În raport cu un reper cu originea în O, rH  rB  rC  rD . Căutăm H  AH A care se exprimă
A

simetric în rA , rB , rC , rD .
1 1
rH  x rA  (1  x )rH A . Alegem x   rH  ( rA  rB  rC  rD ).
2 2

33. Pe laturile AB, BC, CD, DA ale paralelogramului ABCD se consideră M, N, P, Q astfel încât
AM CN CP AQ
 l,  k,  m,  p, unde l, m, n, p > 0 şi AP  AN  CQ  CM  0 . Arătaţi că dreptele
MB NB PD QD
QN, PM şi AC sunt concurente.
Soluţie: AP  AC  m AD şi analoagele. Relaţia dată devine:
1 m
 1 1   1 1 
   AB     BC  0 , deci m = l şi k = p. Rezultă AM = CP şi BN = DQ. Din
 m  1 l  1   k  1 p  1 
paralelogramele AMCP, BNDQ şi ABCD rezultă concurenţa cerută.
34. Fie ABCD, CEFG, FHAI paralelograme. Daca M, N sunt centrele de greutate ale triunghiurilor
BEF şi DIG, atunci centrul de greutate al triunghiului ACF este mijlocul lui (MN).
1
Soluţie: Folosim: “Dacă G este centrul de greutate al unui triunghi UVW, atunci rG  (rU  rV  rW )
3
şi dacă XYZT este paralelogram, atunci rX  rZ  rY  rT .

35. Triunghiurile ABC şi A’B’C’ au acelaşi centru de greutate. Demonstraţi ca AA’, BB’, CC’ pot fi
laturile unui triunghi.
Soluţie: AA'  BB'  CC '  rA'  rA  rB '  rB  rC '  rC  3rG '  3rG  0 , deci AA’, BB’, CC’ pot fi
laturile unui triunghi.

36. Fie ABCD un patrulater convex, G centrul de greutate al triunghiului BCD şi H ortocentrul
triunghiului ACD. Demonstraţi că ABGH este paralelogram dacă şi numai dacă G coincide cu centrul
cercului circumscris triunghiului ACD.
Soluţie: Fie O centrul cercului circumscris triunghiului ACD. În raport cu O, ABGH este paralelogram
dacă şi numai dacă
rB  rC  rD
AB  HG  rB  rA  rG  rH  rB  rA   rA  rC  rD  rB  rC  rD  0  rG  0 , deci
3
OG  0  O  G.

37. Fie ABCDE un pentagon şi M, N, P, Q, R, S mijloacele segmentelor AB, BC, CD, DE, MP şi NQ.
1
Arătaţi că RS  AE .
4
1 1
Soluţie: rM  (rA  rB ) şi analoagele. Deducem rR  (rA  rB  rC  rD )
2 4
1 1 1
şi rS  ( rB  rC  rD  rE ) , deci RS  rS  rR  (rE  rA )  AE .
4 4 4

7
38. Fie ABCDE pentagon inscriptibil, iar H 1 , H 2 ,..., H 5 ortocentrele triunghiurilor ABC, BCD, CDE,
DEA, EAB şi M 1 , M 2 ,..., M 5 mijloacele segmentelor DE, EA, AB, BC, CD. Demonstraţi că dreptele
H i M i , i  1,5 sunt concurente.
rD1  rE
Soluţie: Fie O centrul cercului circumscris pentagonului. Faţă de O, rH  rA  rB  rC , rM  .
1 1
2
Căutăm un punct Q  H 1 M 1 care sa aibă rQ simetric în rA , rB ,...rE .
rD  rE
rQ  x rH1  (1  x) rM 1  x( rA  rB  rC )  (1  x) .
2
1 1
Considerăm x 
3
si rQ  (rA  rB  rC  rD  rE ) . Rezultă rQ
3
H i M i , i  1,5 .

39. Arătaţi că într-un triunghi dreptunghic IG nu poate fi paralelă cu ipotenuza, însă poate fi paralelă cu
una dintre catete.
Soluţie: Fie triunghiul ABC dreptunghic în A.
rA  rB  rC a rA  b rB  c rC
IG || BC  IG  x BC    x(rC  rB ) , în raport cu un punct oarecare O.
3 abc
1 a
Rezultă   0 , b + c = 2a. Cum b 2  c 2  a 2  4(b 2  c 2 )  (b  c) 2 , imposibil.
3 abc
IG || AB este echivalent cu a = 5k, b = 3k, c = 4k.

40. Fie (AB), (CD) două coarde perpendiculare ale unui cerc de centru O şi fie P punctul de intersecţie
al dreptelor AB şi CD. Să se arate că PA  PB  PC  PD  2 PO .
Soluţie: Fie M mijlocul lui (AB), iar N mijlocul lui (CD). Atunci PA  PB  2 PM , PC  PD  2 PN şi
PA  PB  PC  PD  2( PM  PN )  2 PO .

41. Fie ABCD un patrulater convex, E mijlocul lui (AC), iar F mijlocul lui (BD). Dacă
a EF  AD  BC , a  2 , atunci ABCD este paralelogram.
rB  rD rA  rC r  rA rC  rB 1
Soluţie: EF  rF  rE    D   ( AD  BC ) .
2 2 2 2 2
a
Rezultă ( AD  BC )  AD  BC . Cum a  2  AD  BC , deci ABCD este paralelogram.
2

42. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC, iar G1 , G 2 , G3 centrele de greutate ale triunghiurilor
GBC, GCA, GAB. Arătaţi că GG1  GG2  GG3  0 .
Soluţie: Fie O un punct oarecare al planului. Atunci avem:
3rG  2( rA  rB  rC ) 3r  6rG
GG1  GG2  GG3  rG1  rG  rG2  rG  rG3  rG   3rG  G  3rG  0 .
3 3

43. Fie rA , rB , rC vectorii de poziţie corespunzători vârfurilor triunghiului ABC, iar a, b, c lungimile
laturilor BC, CA, AB. Să se arate că dacă (b  c  2a )rA  (c  a  2b)rB  (a  b  2c)rC  0 , atunci
triunghiul ABC este echilateral.
Soluţie: Avem relaţia dată în forma: (a  b  c)(rA  rB  rC )  3(a rA  brB  c rC )  rG  rI  G  I , deci
triunghiul ABC este echilateral.

8
44. Să se arate că I este centrul cercului înscris în triunghiul ABC dacă şi numai dacă
a AI  b BI  cCI  0 , unde a = BC, b = AC, c = AB.
Soluţie: Fie I centrul cercului inscris în triunghiul ABC şi AD bisectoarea unghiului A. Atunci:
AI bc b AB  c AC b AB  c AC
AI  AD    . Rezultă a AI  b BI  cCI  0 .
AD abc bc abc
Reciproc, fie I’ centrul cercului inscris.
Avem: a AI 'b BI 'cCI '  0  a( AI '  AI )  b( BI '  BI )  c(CI '  CI )  (a  b  c) II '  0  I '  I .

45. Fie paralelogramul ABCD, E un punct pe diagonala (BD), diferit de centrul paralelogramului şi C’
simetricul lui C faţă de E. Paralela prin C’ la AD taie AB în F, iar paralela prin C’ la AB taie AD în G.
Să se arate ca:
a) EF || AC;
b) E, F, G sunt coliniare.
Soluţie: Faţă de un punct oarecare O din planul ABCD,
rD  k rB DE
rA  rC  rB  rD , rE  ,k  , rC '  2rE  rC . Din F  AB  rF  x rA  (1  x)rB , deci
1 k EB
r  rC  rB  2k rB
C ' F  rF  rC '  x rA  (1  x )rB  2rE  rC  x rA  (1  x )rB  2 A  rC . Dar C’F || BC,
1 k
2 k 1 2
deci C ' F   BC   (rC  rB ) . Obţinem: x   0;1  x  2   ;1    , deci
k 1 k 1 k 1
2 k 1 2 k 1 1 1
x ,  şi rF  rA  rB . Rezultă EF  rF  rE  (rA  rC )  CA , deci
1 k k 1 1 k k 1 k 1 k 1
EF || AC.
De asemenea, (din AFC’G paralelogram), deci
rG  rA  rC '  rF
GF  rF  rG  2 EF  AC  (k  3) EF . În concluzie, E, F, G sunt coliniare.

AD CE
46. Fie ABC un triunghi, D un punct pe (AB), E un punct pe (AC) astfel încât  . Paralela prin
DB EA
E la BC taie AB în F. Arătaţi că:
a) (AB) şi (DF) au acelaşi mijloc;
b) mijloacele segmentelor (AB), (AC) şi (DE) sunt coliniare.
AD CE k r  rB r  k rB
Soluţie: Fie   k . Atunci avem: rF  A , rD  A .
DB EA 1 k 1 k
a) Dacă M’ este mijlocul lui DF, iar M este mijlocul lui (AB), atunci
1 1
rM '  (rD  rF )  (rA  rB )  rM , deci M’ = M.
2 2
b) Fie M, N, P mijloacele segmentelor (AB), (AC), (DE).
rA  rB r  rC r  rE ( k  1)rA  k rB  rC
De aici, rM  , rN  A , rP  D  .
2 2 2 2(k  1)
k
M, N, P coliniare  () x  R cu rP  x rM  (1  x)rN  x  .
k 1

47. Fie ABCD un patrulater inscriptibil şi M un punct pe cercul circumscris acestuia, diferit de vârfurile
patrulaterului. Dacă H 1 , H 2 , H 3 , H 4 sunt ortocentrele triunghiurilor MAB, MBC, MCD şi MDA, iar E,
F mijloacele segmentelor (AB) şi (CD), atunci:
9
a) H 1 H 2 H 3 H 4 este paralelogram;
b) H 1 H 3  2 EF .
(Olimpiada Judeţeană, 2002)

10
Soluţie: Folosim vectorii de poziţie faţă de O.
Avem: H 1 H 2  rH  rH  (rM  rB  rC )  (rM  rA  rB )  rC  rA  AC . Analog
2 1
H 4 H 3  AC. Deci
H 1 H 2  H 4 H 3 . În concluzie, H 1 H 2 H 3 H 4 este paralelogram.
b) H 1 H 3  rH  rH  rC  rB  rD  rA  BC  AD  2 EF .
3 1

48. Fie ABC un triunghi, G centrul de greutate şi M  ( AB), N  ( BC ), P  (CA) astfel încât
AM BN CP
  . Notăm cu D, E, F centrele de greutate ale triunghiurilor AMP, BMN, CNP. Să se
MB NC PA
arate că:
a) triunghiurile ABC şi DEF au acelaşi centru de greutate;
b) pentru orice punct X al planului, avem : 3 XG  XD  XE  XF  XA  XB  XC .
(Olimpiada Judeţeană, 2002)
AM
Soluţie: a) Fie  k . Faţă de un punct O, rM  rA  k rB , rN  rB  k rC , rP  rC  k rA . Dacă G1
MB 1 k 1 k 1 k
este centrul de greutate al triunghiului DEF, iar G al triunghiului ABC, atunci
rD  rE  rF r  rB  rC  2(rM  rN  rP ) rA  rB  rC
rG1   A   rG .
3 9 3
b) 3 XG  XD  XE  XF . Deci 3 XG  XD  XE  XF  XD  XE  XF (inegalitatea este strictă
deoarece XD, XE , XF un sunt coliniari).
1
XD   XA  XM  XP  , XE  1 ( XB  XM  XN ), XF  1 ( XC XN  XP ).
3 3 3
XA  kXB XB  kXC XC  kXA
XM  , XN  , XP   XD  XE  XF  XA  XB  XC.
1 k 1 k 1 k

49. Spunem că o mulţime A de vectori nenuli din plan are proprietatea (S) dacă are cel puţin trei
elemente şi () u  A, ()v, w  A, v  w, u  v  w .
a) Arătaţi că pentru orice n  6 , există o mulţime de vectori nenuli, care are proprietatea (S).
b) Demonstraţi că o orice mulţime finită de vectori nenuli, care are proprietatea (S), are cel puţin 6
elemente.
(Olimpiada Judeţeană, 2003)
 
Soluţie: a) Pentru n = 6 considerăm A  OM 1 , OM 2 ,..., OM 6 , unde M 1 M 2 ...M 6 este hexagon
 
regulat de centru O. Demonstrăm inductiv. Fie A  v1 , v 2 ,..., v n o mulţime de n vectori care are
proprietatea (S). Construim o mulţime cu (n + 1) vectori, care are aceeaşi proprietate. Dacă
v1  v 2 , v1  v3 ,..., v1  v n
sunt din A, cum sunt distincţi, diferiţi de v1 , rezultă:
   
v1  v 2 , v1  v3 ,..., v1  v n  v 2 , v3 ,..., v n , de unde urmează că
(v1  v 2 )  (v1  v3 )  ...  (v1  v n )  v 2  v3  ...  v n  v1  0 , fals. Prin urmare, există i   2,3,..., n

 
astfel încât v1  vi  A , multimea v1 , v 2 ,..., v n , v1  vi (cu (n + 1) elemente) are prorietatea (S).
 
b) Fie A  OX 1 , OX 2 ,..., OX n . Alegem două axe, de versori u, v , neparalele cu nici unul dintre
vectorii OX i . Rezultă: OX K  a k u  bk v, a k , bk  0 .
Mulţimea M = {a1 , a 2 ,...., a n } are aceeaşi proprietate cu (S).

11
Fie a  M , cel mai mic element. Atunci există b, c diferite, b, c < 0 astfel încât a = b + c (dacă b > 0
sau c > 0, a nu poate fi cel mai mic element). Rezultă că M conţine cel puţin trei numere negative.
Considerând cel mai mare element din M, găsim cel puţin trei numere pozitive în M. Rezultă n  6 .

50. Fie ABC un triunghi nedreptunghic, H ortocentrul său şi M 1 , M 2 , M 3 respectiv mijloacele laturilor
BC, CA, AB. Fie A1 , B1 , C1 simetricele lui H faţă de M 1 , M 2 , M 3 , iar A2 , B2 , C 2 ortocentrele
triunghiurilor BA1C , CB1 A şi AC1 B . Demonstraţi că:
a) triunghiurile ABC şi A2 B2 C 2 au acelaşi centru de greutate;
b) centrele de greutate ale triunghiurilor AA1 A2 , BB1 B2 şi CC1C 2 formează un triunghi asemenea
cu triunghiul dat.
(Olimpiada Judeţeană, 2005)
Soluţie: În raport cu O, centrul cercului circumscris triunghiului ABC, rH  rA  rB  rC .
Din rH  rA  2rM rezultă că rA  (rB  rC )  (rA  rB  rC )   rA , deci A1 este simetricul lui A faţă
1 1 1

de O. Rezultă că A1 , A2 , A3  C (O, R) .
a) Fie G 2 centrul de greutate al triunghiului A2 B2 C 2 şi G centrul de greutate al triunghiului ABC.
1 1 1
Atunci avem: . rG  (rA  rB  rC )  (rB  rA  rC  rC  rB  rA  rA  rC  rB )  (rA  rB  rC ) .
2
3 2 2
3 2 1 1 1
3
(am folosit rA   rA
1
etc.). Rezultă G 2  G.
b) Fie G A centrul de greutate al triunghiului AA1 A2 .
1 2 2
Atunci G A G B  rG  rG  (rB  rB  rB  rA  rA  rA )  ( rA  rB )  BA şi analoagele.
B A
3 1 2 1 2
3 3
2
Rezultă asemanarea de raport .
3

51. Fie ABCD un patrulater convex, M mijlocul lui AB, N mijlocul lui BC, E punctul de intersecţie a
1
dreptelor AN şi BD, iar F punctul de intersecţie a dreptelor DM şi AC. Arătaţi că dacă BE  BD şi
3
1
AF  AC , atunci ABCD este paralelogram.
3
(Olimpiada Judeţeană, 2006)
Soluţie: Fie AB  u , BC  v, CD  au  bv , cu a şi b numere reale. Rezultă:
1 a3 b 1
AD  (a  1)u  (b  1)v, AN  u  v, AE  u v . Din AE, AN coliniari deucem:
2 3 3
a – 2b + 1 = 0. Analog din DF , DM coliniari urmează că 2a + b + 2 = 0. Rezultă a = -1; b = 0. În
concluzie, CD  BA .

52. Fie triunghiul ABC şi punctele M pe (AB), N pe (BC), P pe (CA), R pe (MN), S pe (NP) şi T pe
AM BN CP MR NS PT
(PM) astfel încât   ,    1   ,   (0,1) .
MB NC PA RN SP TM
a) Să se arate că triunghiurile STR şi ABC sunt asemenea.
b) Să se determine  astfel încât aria triunghiului STR să fie minimă.
(Olimpiada Judeţeană, 2007)
rP  (1   ) rM rM  (1   ) rN
Soluţie: a) Faţă de un punct O, avem: RT  rT  rR   .
2 2

12
 r   rB 1    2
Deoarece are loc relaţia rM  A şi relaţiile analoage, rezultă: RT  t BC , t   0.
1  2    2
Analog avem: TS  t AB, SR  t CA .
Deci triunghiurile STR şi ABC sunt asemenea, raportul de asemanare fiind t.
b) Raportul ariilor celor două triunghiuri este t 2 , deci aria triunghiului STR este minimă dacă t este
minim.
1  1 1
Din (1  t )  (1  t )  1  2t  0,   0  t  (,1]   ,   . Rezultă t min  pentru   .
2

3  3 2

53. Pe laturile AB şi AC ale triunghiului ABC se consideră punctele D şi E, astfel încât

DA  DB  EA  EC  0 . Fie T intersecţia dreptelor DC şi BE. Să se determine   R astfel încât
TB  TC   TA .
(Olimpiada Judeţeană, 2009)
Soluţie: Observăm că vectorii DA  DB şi EA  EC au direcţiile vectorilor necoliniari AB şi AC ,
deci suma lor este vectorul nul dacă şi numai dacă ambii sunt nuli. Rezultă că D şi E sunt mijloacele
segmentelor (AB) şi (AC), deci T este centrul de greutate al triunghiului ABC. Din TA  TB  TC  0
rezultă   1.

54. O dreaptă care trece prin I, centrul cercului inscris în triunghiul ABC, taie laturile AB şi AC în P şi
PB QC
Q. Notăm BC = a, AC = b, AB = c, PA  p, QA  q .
a) Arătaţi că a(1  p ) IP  (a  pb) IB  cp IC .
b) Arătaţi că a = bp + cq.
c) Arătaţi că dacă a 2  4bcpq , atunci dreptele AI, BQ şi CP sunt concurente.
(Olimpiada Judeţeană, 2010)
Soluţie: a) Din ( p  1) IP  IB  p IA si a AI  b BI  cCI  0 , rezultă concluzia.
a  pb  cp
b) Avem: a (1  q ) IQ  ( a  cq) IC  bq IB . Din P, I, Q coliniare, rezultă  bq  a  cp , deci
(a – pb)(a – cp) = bcpq.
c) Din a 2  4bcpq  (bp  cq) 2  4bcpq  bp  cq şi din reciproca teoremei lui Ceva rezultă
concurenţa cerută.

AM
55. Fie ABC un triunghi dreptunghic în A şi M un punct pe (AB) astfel încât  3 3  4 . Să se
MB
determine măsura unghiului B ştiind că simetricul lui M faţă de mijlocul segmentului GI aparţine
dreptei AC.
(Olimpiada Naţională, 2002)
rA  k rB r r r
Soluţie: În raport cu un punct O, avem: rM  , unde k  3 3  4, rG  A B C ,
1 k 3
a rA  b rB  c rC
rI  . Fie M’ simetricul lui M faţă de mijlocul lui (GI). Rezultă rM '  rM  rG  rI .
abc
Din faptul că M’ este situat pe (AC) urmează că rM '  x rA  (1  x ) rC , deci avem:
rA  rB  rC a r  b rB  c rC r  k rB
+ A - A = x rA  (1  x) rC , de unde obţinem
3 abc 1 k

13
1 a k b 3 3
  0  , de unde, ţinând cont şi de teorema lui Pitagora, rezultă
3 a  b  c k 1 abc 6
3 3 9
c ,b  şi măsura unghiului B egală cu 30°.
2 2

56. Fie ABCD un patrulater convex şi E punctul de intersecţie a dreptelor AD şi BC, iar I punctul de
intersecţie a dreptelor AC şi BD. Dacă triunghiurile EDC şi IAB au acelaşi centru de greutate, atunci
AB || CD şi IC 2  IA  AC.
(Olimpiada Naţională, 2005)
Soluţie: Alegem reperul cu originea în I, deci rC  n rA , rD  mrB , cu m, n numere reale.
Din E, B, C şi E, A, D coliniare rezultă rE  x rB  n(1  x)rA  y rA  (1  y )m rB , iar de aici urmează
că
n(1 – x) = y şi x = (1 – y)m.
Cum triunghiurile EDC şi IAB au acelaşi centru de greutate, avem:
rE  m rB  n rA  rA  rB , deci x rB  (1  x)n rA  mrB  n rA  rA  rB  (1  x)n  n  1 , x + m = 1.
Din relaţiile deduse găsim m = n, n 2  n  1  0 . Astfel, CD  rD  rC  m(rB  rA )  m AB , deci
AB || CD şi m < 0.
AB AI
Din    m şi
CD IC
IC 2 CI
m2  m 1  0    1  0  CI 2  CI  AI  AI 2  0  CI 2  AI ( AI  CI )  AI  AC.
IA 2 AI

14