PREFATA

Cartea este destinata elevilor de liceu pentru pregatirea orelor de curs sau pentru examenul de bacalaureat.

Cartea surprinde toate tipurile de probleme.

REFERENTI STIINTIFICI

prof.dr George Georgescu ,Universitatea politehnica Bucuresti

prof.dr Constantin Udriste ,Universitatea politehnica Bucuresti

INMULTIRE MATRICE
MODELE
MODELE
 Matrice inversabile din M n (C| )

E1. S` se determine care din urm`toarele matrice sunt inversabile:

æ5 ö æ 2 -1 ö
æ-2 5ö æ2 -5ö ç -2 ÷ ç ÷
a)ç
ç ÷
÷; b)ç
ç ÷
÷; c)ç 2 3 ÷; d)ç 2 ÷.
è 4 3ø è 3 -7ø è9 4 ø ç1 ÷
è 2 ø

O matrice pătratică este inversabilă dacă úi numai dacă determinantul ei este nenul.
−2 5 ⎛ −2 5 ⎞
a) = −6 − 20 = −26 ≠ 0 ; matricea ⎜ ⎟ este inversabilă;
4 3 ⎝ 4 3⎠
2 5 ⎛ 2 −5 ⎞
b) 14 15 1z 0 ; matricea ⎜ ⎟ este inversabilă;
3 7 ⎝ 3 −7 ⎠
5 −2 ⎛ 5 − 2⎞
c) 2 3 = 10 + 6 = 16 ≠ 0 ; matricea ⎜ 2 3 ⎟ este inversabilă;
⎜9 4 ⎟
9 4 ⎝ ⎠
2 −1 ⎛ 2 −1 ⎞
d) = 1 + 1 = 2 ≠ 0 ; matricea ⎜ ⎟
1 2 ⎜ 1 2 ⎟ este inversabilă.
2 ⎝ 2 ⎠

E2. S` se determine inversa matricei:

æ-8 6 ö æ 3
æ2 -1ö ç ÷ æ-1 0ö 2ö
a)ç
ç ÷
÷; b)ç 2 1 ÷; c)ç
ç ÷
÷; d)ç
ç
÷;
÷
è8 -5ø - è 0 1ø è2 2 3 3ø
è 3 4ø
æ1 1 1 ö æ2 1 3ö æ 3 -2 0 ö æ1 3 2ö
ç ÷ ç ÷ ç ÷ ç ÷
e)ç1 1 0÷; f)ç 0 -1 4 ÷; g)ç 0 2 2 ÷; h)ç2 0 1÷.
ç ÷ ç ÷ ç ÷ ç ÷
è2 1 1 ø è 0 0 -5 ø è1 -2 -3ø è1 2 1ø
E2. Rezolvare:
Vom folosi formula: A−1 = 1 ⋅ A* .
det( A)
2 −1
a) det( A) = = −10 + 8 = −2 ≠ 0
8 −5
t
§2 8 · * § G11 G12 ·
A ¨ ¸; A ¨ ¸, unde Gij sunt complemenĠii algebrici ai elementelor aij ale
©1 5¹ © G21 G22 ¹
matricei transpuse tA .
⎛ −5 1 ⎞ ⎛ −5 1 ⎞
Aúadar, A* = ⎜ ⎟ úi A−1 = − 1 ⋅ ⎜ .
−8 2 2 −8 2 ⎟
 −8 6
b) det( A) = 2 = 2 − 4 = −2 ≠ 0 .
−1
3 4
§ 2 · ⎛ − 1 −6 ⎞
¨8 3 ¸ ⎜ ⎟
t
A ¨ ¸ úi A = ⎜ 4
*
.
¨ 6 1¸ ⎜ − 2 −8 ⎟⎟
© 4¹ ⎝ 3 ⎠
⎛ − 1 −6 ⎞ ⎛ 1 3 ⎞
−1 1 ⎜ 4 ⎟ ⎜8 ⎟
Rezultă că A = − ⎜ ⎟ = ⎜1 ⎟
2 2
⎜− −8 ⎟ ⎜ 4⎟
⎝ 3 ⎠ ⎝3 ⎠
1 0 §1 0· ⎛1 0 ⎞
1z 0; tA ¨ ¸ úi A = ⎜
*
c) det( A) ⎟.
0 1 © 0 1¹ ⎝ 0 −1⎠
⎛ −1 0 ⎞
Rezultă că A−1 = − A* = ⎜ ⎟.
⎝ 0 1⎠
3 2 § 3 2 2·
t
d) det A 9 4 5 z 0;
A ¨ ¸
2 2 3 3 © 2 3 3¹
⎛ 3 3 − 2⎞
A* = ⎜ 1 1˜§ 3 3  2 ·
⎟ úi A ¨
5 ©2 2
¸
⎝ −2 2 3 ⎠ 3¹

1 1 1 §1 1 2· §1 0 1·
¨ ¸ t ¨ ¸
e) det A 1 1 0 1 z 0, A ¨1 1 1 ¸, A* ¨1 1 1 ¸ úi
¨ ¸ ¨ ¸
2 1 1 ©1 0 1 ¹ ©1 1 0¹
⎛ −1 0 1 ⎞
A = − A = ⎜⎜ 1 1 −1⎟⎟ ;
−1 *

⎜ 1 −1 0 ⎟
⎝ ⎠
2 1 3 §2 0 0· §5 5 7·
¨ ¸ ¨ ¸ −1 1 *
¨ 0 10 8¸ úi A = 10 ⋅ A .
t
f) det A 0 1 4 10; A ¨ 1 1 0 ¸, A*
¨ ¸ ¨ ¸
0 0 5 © 3 4 5¹ ©0 0 2¹
3 −2 0
g) det( A) = 0 2 2 = −18 − 4 + 12 = −10
1 −2 −3
§ 3 0 1· §2 6 4·
¨ ¸ ¨ ¸
t
A ¨2 2 2¸, A* ¨ 2 9 6¸ úi A−1 = − 1 ⋅ A*
¨ ¸ ¨ ¸ 10
© 0 2 3¹ ©2 4 6¹
1 3 2 §1 2 1· ⎛ −2 1 3 ⎞
¨ ¸ * ⎜
h) det( A) 2 0 1 8  3 6  2 3, A ¨ 3 0 2¸; A = ⎜ −1 −1 3 ⎟⎟ ; A−1 = 1 ⋅ A* .
t
3
¨ ¸ ⎜ 4 1 −6 ⎟
1 2 1 © 2 1 1¹ ⎝ ⎠
 E3. S` se determine m Î C| pentru care matricea este inversabil`:
æ2 m ö æ m 5ö æm - 3 7 ö æ m 2 - 3m m ö
a)ç
ç ÷
÷; b)ç
ç ÷
÷; c)ç
ç ÷d)ç
÷; ç
÷;
÷
è 3 -6 ø è-20 m ø è 2 m + 2ø è m-3 1ø
æ 3m +1 ö
ç -1 7 ÷
æ m m +1 2 ö æ 4 3ö æ2 + m 1ö ç 2 ÷
÷ çm
2
ç ÷ ç 1 ÷ ç m - 7 ÷
e)ç 1 1 -3÷; f)ç 2 -1 0÷; g)ç m m -1 1÷; h)ç 4 9 .
ç ÷ ç 2 ÷ ç ÷ 2 ÷
è0 m 1ø ç èm
÷
11 9ø è 1 m 1ø ç 2 -1 7 ÷
ç ÷
è ø
E3. Rezolvare:
Pentru fiecare matrice se pune condiĠia ca determinantul să fie nenul.
2 m
a) 12  3m z 0 Ÿ m z4 Ÿ m  ^ \{4} ;
3 6
m 5
b) m2 100 z 0 Ÿ m zr10i Ÿ m  ^ \{10i , 10i} ;
20 m
m−3 7
c) = m2 − m − 20 ≠ 0 .
2 m+2
Dacă m2 – m – 20 = 0 Ÿ ' = 81 úi m1,2 i {–4, 5}.
Rezultă că matricea este inversabilă dacă m i ^ \ {–4, 5}.
m2  3m m m m
d) m  3 0, m  ^ . Rezultă că m ∈ Φ .
m 3 1 1 1

m m +1 2
e) 1 1 −3 = 3m2 + 2m − 1 ≠ 0 .
0 m 1
Dacă 3m2 + 2m − 1 = 0 ⇒ m ∈ −1, 1 .
3 { }
^
Rezultă că matricea este inversabilă dacă m  ^ \ 1, 1 .
3 `
m2 4 3
f) 2 −1 0 = −6m2 − 6 ≠ 0 .
m2 11 9
Dacă –6m2 – 6 = 0 Ÿ m i {–i, i}.
Rezultă că matricea este inversabilă pentru m i ^ \ {–i, i}
2+m 1 1
g) m m − 1 1 = m2 − 3m = m(m − 3) ≠ 0 .
1 m 1
Rezultă că m i ^ \ {0, 3}.
3m + 1 −1 7
2
h) 4 9 m − 7 = 1 (3m2 + 354m − 357) ≠ 0 .
2 4
2 −1 7

Dacă 3m2 + 354m – 357 = 0, împărĠind cu 3 rezultă ecuaĠia m2 + 118m – 119 = 0 pentru care
' = 1182 – 476 = 14400.
Se obĠine m1 = 1, m2 = –19.
Aúadar, matricea este inversabilă pentru m i ^ \ {1, –19}.
 -12÷ 7 5÷
E4. Se dau matricele A =ç
ç ÷]i B =ç ç ÷.
è-4 10ø è 3 2ø
a) S` se arate c` matricele A, B, AB ]i BA sunt inversabile ]i s` se calculeze inversele lor.
b) Este adev`rat` egalitatea ( AB ) -1 = B -1 × A-1 ?
c) S` se verifice egalit`\ile ( A 2 ) -1 = ( A-1 ) 2 ]i (B 2 ) -1 = (B -1 ) 2 .

E4. Rezolvare:
a) det(A) = –2 @ 0; det(B) = –1 @ 0.
det(AB) = det(BA) = det(A) · det(B) = 2 @ 0.
Rezultă că matricele A, B, AB, BA sunt inversabile.

⎛ −1 −4 ⎞ * ⎛ 10 −2 ⎞ ⎛ −5 1 ⎞
• tA = ⎜ ⎟ , A =⎜ ⎟ úi A−1 = − 1 ⋅ A* = ⎜ ⎟.
⎝ 2 10 ⎠ ⎝ 4 −1 ⎠ 2 ⎜ −2 1 ⎟
⎝ 2⎠
§ 7 3 · § 2 5 · 1
§ 2 5 ·
• tB ¨ *
¸, B ¨ ¸, B B* ¨ ¸
© 5 2 ¹ © 3 7 ¹ © 3 7 ¹
⎛ −1 2 ⎞ ⎛ 7 5 ⎞ ⎛ −1 −1⎞
• AB = ⎜ ⎟⋅⎜ ⎟=⎜ ⎟ , det(AB) = 2
⎝ −4 10 ⎠ ⎝ 3 2 ⎠ ⎝ 2 0 ⎠
⎛ 1 ⎞
§1 2· § 0 1· −1 1 ⎛ 0 1⎞ ⎜0 2 ⎟
¸ úi ( AB) = ⋅ ⎜ =
t *
( AB) ¨ ¸, ( AB) ¨
©1 0¹ ©2 1¹ 2 ⎝ −2 −1⎟⎠ ⎜ ⎟
⎜ −1 − 1 ⎟
⎝ 2⎠
⎛ 7 5 ⎞⎛ −1 2 ⎞ ⎛ −27 64 ⎞
• BA = ⎜ ⎟⎜ ⎟=⎜ ⎟ , det(BA) = 2
⎝ 3 2 ⎠⎝ −4 10 ⎠ ⎝ −11 26 ⎠
t
§27 11· *
§ 26 64·
(BA) ¨ ¸, (BA) ¨ ¸
© 64 26 ¹ © 11 27 ¹
⎛ 13 −32 ⎞
Rezultă că (BA)−1 = 1 ⋅ (BA)* = ⎜ 11 27 ⎟
2 ⎜ − ⎟
⎝2 2⎠
b) Se verifică prin calcul, folosind rezultatele de la punctul a)
⎛ −1 2 ⎞⎛ −1 2 ⎞ ⎛ −7 18 ⎞
c) • A2 = ⎜ ⎟⎜ ⎟=⎜ ⎟
⎝ −4 10 ⎠⎝ −4 10 ⎠ ⎝ −36 92 ⎠
§7 36·
det A2 (det A)2 4; t ( A2 ) ¨ ¸
© 18 92 ¹
⎛ −2 −18 ⎞
( A2 )* = ⎜ ⎟.
⎝ 36 −7 ⎠
§ 9·
2 1 1 §92 18· ¨ 23  2 ¸
Rezultă că ( A ) ˜
4¨ ¸ ¨
©36 7 ¹ ¨ 9  7 ¸
¸
© 4¹
⎛ −5 1 ⎞⎛ −5 1 ⎞ ⎛ 23 − ⎞
9
−1 2
⎜ ⎟⎜ ⎟ ⎜ 2⎟
(A ) = =⎜ .
⎜ −2 1 ⎟⎜ −2 1 ⎟ 7⎟
⎝ 2 ⎠⎝ 2 ⎠ ⎜⎝ 9 − 4 ⎟⎠
Aúadar, ( A2 )−1 = ( A−1)2 .
Aúadar, ( A )− = ( A− ) .

⎛ 7 5 ⎞⎛ 7 5 ⎞ ⎛ 64 45 ⎞
• B2 = ⎜ ⎟⎜ ⎟ =⎜ ⎟ ; det(B2 ) = (det(B))2 = 1 .
⎝ 3 2 ⎠⎝ 3 2 ⎠ ⎝ 27 19 ⎠
t
§ 64 27 · 2 * § 19 45·
(B2 ) ¨ ¸, (B ) ¨ ¸.
© 45 19 ¹ ©27 64 ¹
Rezultă că (B2 )−1 = (B2 )* .
⎛ −2 5 ⎞⎛ −2 5 ⎞ ⎛ 19 −45 ⎞
(B−1)2 = ⎜ ⎟⎜ ⎟=⎜ ⎟
⎝ 3 −7 ⎠⎝ 3 −7 ⎠ ⎝ −27 64 ⎠
Aúadar, (B2 )−1 = (B−1)2 .

E5. S` se determine matricea A a c`rei invers` este:

æ-5 8 ö æ-1 0ö
ç ÷
a) A -1
=ç 3 1 ÷; b) A-1 =ç
ç ÷
÷;
- è 4 2ø
è 2 2ø
æ 1 11 7ö
æ-2 -1 1 ö ç - ÷
ç ÷ ç5 5 5÷
c) A-1 =ç 0 4 -1÷; d) A-1 =ç 0 -2 1 ÷.
ç ÷ ç1 4 3 ÷
è 1 -2 0 ø ç - ÷
è5 5 5 ø
E5. Rezolvare:
Se foloseúte formula (A–1)–1 = A.
⎛ −5 8⎞
a) Determinăm inversa matricei A−1 = ⎜ 3 1 ⎟ .
⎜− ⎟
⎝ 2 2⎠
det( A ) = − 5 + 12 = 19 .
−1
2 2
§ 3 · §1 ·
¨5  2 ¸ 1 * ¨ 2 8¸
t
( A1) ¨ ¸, ( A ) ¨ ¸.
¨8 1 ¸ ¨ 3 5¸
© 2 ¹ ©2 ¹

⎛ 1 −8 ⎞
Rezultă că ( A ) = A = ⋅ ⎜⎜ 2
2−1 −1 ⎟
⎟.
19 3
⎜ −5 ⎟
⎝2 ⎠
⎛ −1 4 ⎞
b) det(A–1) = –2; t ( A−1) = ⎜ ⎟
⎝ 0 2⎠
−1 0 ⎞
⎛ 2 0⎞ ⎛ 2 0⎞ ⎛
( A−1)* = ⎜ ⎟ úi ( A−1)−1 = A = − 1 ⋅ ⎜ ⎟ =⎜ ⎟.
⎝ −4 −1⎠ 2 ⎝ −4 −1⎠ ⎜ 2 1 ⎟
⎝ 2⎠
−2 0 1
–1 −1
c) det(A ) = 1; ( A ) = −1 4 −2 ;
t

1 −1 0
⎛ −2 −2 −3 ⎞ ⎛ −2 −2 −3 ⎞
( A ) = ⎜ −1 −1 −2 ⎟ úi ( A ) = A = ⎜⎜ −1 −1 −2 ⎟⎟
−1 * ⎜ ⎟ −1 −1

⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ −4 −5 −8 ⎠ ⎝ −4 −5 −8 ⎠
 1 11 − 7
5 5 5 1 11 −7
d) det A−1 = 0 −2 1 = 1 ⋅ 0 −2 1 = 1 ⋅ (−5) = − 1 .
25 25 5
1−4 3 1 −4 3
5 5 5
1 0 1 ⎛−2 −1 −3⎞
5 5 ⎜ 5 5 5⎟
⎜ ⎟
t
( A−1) = 11 −2 − 4 ; ( A−1)* = ⎜ 1 2 −1⎟.
5 5 ⎜ 5 5 5⎟
−7 1 3 ⎜⎜ 2 3 − 2 ⎟⎟
5 5 ⎝ 5 5 5⎠
⎛ +2 +1 +3 ⎞
Rezultă că ( A ) = A = −5( A ) = ⎜⎜ −1
−1 −1 −1 *
−2 1 ⎟⎟ .
⎜ −2 −3 2 ⎟⎠
⎝
E1. S` se rezolve ecua\iile matriceale:
æ2 1ö
æ1 2ö æ2 1ö æ1 2ö ç ÷
a) X ç
ç ÷
÷=ç
ç ÷
÷; b) X ç
ç ÷
÷=ç 3 1÷;
è 3 5ø è 3 1ø è 3 5ø ç ÷
è 0 1ø
æ2 3ö æ-1 1 ö æ2 1ö æ 3i 1 ö
c)ç
ç ÷
÷X =ç
ç ÷
÷; d)ç
ç ÷
÷=çç ÷
÷X .
è 3 4ø è 1 0ø è-1 -1ø è-5 2i ø

E1. Rezolvare:
⎛1 2⎞ ⎛ 2 1⎞
a) EcuaĠia este de forma XA = B unde A = ⎜ ⎟ , B = ⎜ 3 1⎟ .
⎝3 5⎠ ⎝ ⎠
Deoarece det(A) = –1, rezultă că A este inversabilă úi ecuaĠia matriceală dată este echivalentă
cu X = B · A–1.
Dar A−1 = 1 ⋅ A* = − ⎛ 5 −2 ⎞ = ⎛ −5 2 ⎞ .
det( A) ⎜ −3 1 ⎟ ⎜ 3 −1⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛ 2 1 ⎞⎛ − 5 2 ⎞ ⎛ −7 3 ⎞
Rezultă că X = ⎜ ⎟⎜ 3 −1⎟ = ⎜ −12 5 ⎟ .
⎝ 3 1 ⎠⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛ 2 1⎞
⎛1 2⎞⎜ ⎟
b) EcuaĠia este de forma XA = B, unde A = ⎜ ⎟ , B = ⎜ 3 1⎟ .
⎝ 3 5 ⎠ ⎜ 0 1⎟
⎝ ⎠
Deoarece det(A) = –1, rezultă că există A–1 úi ecuaĠia matriceală este echivalentă cu
X = BA–1.
⎛5 −2 ⎞ ⎛ −5 2 ⎞
Dar A−1 = 1 ⋅ A* = − ⎜ ⎟=⎜ ⎟.
det A ⎝ −3 1 ⎠ ⎝ 3 −1⎠
⎛ 2 1⎞ ⎛ −7 3 ⎞
⎛ −5 2⎞ ⎜
Rezultă că X = ⎜⎜ 3 1⎟⎟ ⋅ ⎜ = −12 5 ⎟⎟ .
⎜ ⎟ ⎝ 3 −1⎠⎟ ⎜⎜ ⎟
⎝ 0 1⎠ ⎝ 3 −1⎠
⎛ 2 3⎞ ⎛ −1 1 ⎞
c) EcuaĠia este de forma AX = B, unde A = ⎜ ⎟, B = ⎜ 1 0⎟ .
⎝ 3 4⎠ ⎝ ⎠
Deoarece det(A) = –1, rezultă că există A–1 úi se obĠine soluĠia X = A–1B.
Dar A−1 = 1 ⋅ A* = − A* = − ⎛ 4 −3 ⎞ = ⎛ −4 3 ⎞ .
det( A) ⎜ −3 2 ⎟ ⎜ 3 −2 ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛ −4 3 ⎞ ⎛ − 1 1 ⎞ ⎛ 7 −4 ⎞
Rezultă că X = ⎜ ⎟ ⋅ ⎜ 1 0 ⎟ = ⎜ −5 +3 ⎟ .
⎝ 3 −2 ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛2 1⎞ ⎛ 3i 1⎞
d) EcuaĠia este de forma A = BX unde A = ⎜ ⎟ úi B = ⎜ −5 2i ⎟ .
⎝ −1 −1⎠ ⎝ ⎠
Deoarece det(B) = –1, rezultă că matricea B este inversabilă úi
1 ⋅ B* = −B* = − ⎛ 2i −1⎞ = ⎛ −2i 1 ⎞ .
B−1 =
det(B) ⎜ 5 3i ⎟ ⎜ −5 −3i ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛ −2i 1 ⎞⎛ 2 1 ⎞ ⎛ −4i − 1 −2i − 1 ⎞
Rezultă că soluĠia ecuaĠiei este X = B−1 A = ⎜ ⎟⎜ ⎟ =⎜ ⎟.
⎝ −5 −3i ⎠⎝ −1 −1⎠ ⎝ −10 + 3i −5 + 3i ⎠
 E2. S` se rezolve ecua\ia matriceal`:
æ 3 2ö æ 4 1ö æ1 0ö æ-1 2ö æ2 -1ö æ1 4 ö
a)ç
ç ÷
÷× X ×ç
ç ÷
÷=ç
ç ÷
÷; b)ç
ç ÷
÷×Y ×ç
ç ÷
÷= 2ç
ç ÷
÷;
è 4 3ø è5 1ø è 0 1 ø è 3 1 ø è 0 3 ø è 4 -5 ø
æ1 0ö æ-2 1 ö æ 3 2öæ1 0ö æ-1 1 ö
c)ç
ç ÷
÷× X ×ç
ç ÷-ç
÷ ç ÷
֍
ç ÷
÷= 2ç
ç ÷
÷- 3I 2 .
è2 1 ø è 2 0ø è 0 1øè1 2 ø è 3 0ø

E2. Rezolvare:
⎛ 3 2⎞ ⎛ 4 1⎞
a) EcuaĠia este de tipul AXB = C, unde A = ⎜ ⎟ , B = ⎜ 5 1⎟ úi C = I2. Deoarece det(A) = 1,
⎝ 4 3⎠ ⎝ ⎠
det(B) = –1, rezultă că există A úi B , iar soluĠia ecuaĠiei matriceale este X = A–1CB–1.
–1 –1

Dar A−1 = 1 ⋅ A* = A* = ⎛ 3 −2 ⎞ úi B−1 = 1 ⋅ B* = −B* = − ⎛ 1 −1⎞ = ⎛ −1 1 ⎞ .

det( A) ⎜ −4 3 ⎟ det(B) ⎜ −5 4 ⎟ ⎜ 5 −4 ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛ 3 −2 ⎞⎛ 1 0 ⎞⎛ −1 1 ⎞ ⎛ 3 −2 ⎞⎛ −1 1 ⎞ ⎛ −13 11 ⎞
Rezultă că X = ⎜ ⎟⎜ ⎟⎜ ⎟=⎜ ⎟⎜ ⎟=⎜ ⎟.
⎝ −4 3 ⎠⎝ 0 1 ⎠⎝ 5 −4 ⎠ ⎝ −4 3 ⎠⎝ 5 −4 ⎠ ⎝ 19 −16 ⎠
⎛ −1 2 ⎞ ⎛ 2 −1⎞ ⎛2 8 ⎞
b) EcuaĠia este de forma A · Y · B = C, unde A = ⎜ ⎟ , B = ⎜ 0 3 ⎟ , C = ⎜ 8 −10 ⎟ .
⎝ 3 1⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
–1 –1
Deoarece det(A) = –7 úi det(B) = 6 rezultă că există A úi B , iar soluĠia ecuaĠiei matriceale
este de forma: Y = A–1CB–1.
Dar A−1 = 1 ⋅ A* = − 1 ⋅ ⎛ 1 −2 ⎞ = 1 ⎛ −1 2 ⎞
det( A) 7 ⎜⎝ −3 −1 ⎟⎠ 7 ⎜⎝ 3 1 ⎟⎠
⎛ 3 1⎞
B−1 = 1 ⋅ B* = 1 B* = 1 ⎜ .
det(B) 6 6 ⎝ 0 2 ⎟⎠
Se obĠine
⎛ −1 2 ⎞ ⎛ 2 8 ⎞ ⎛ 3 1 ⎞ 1 ⎛14 −28 ⎞⎛ 3 1 ⎞ 1 ⎛ 42 −42 ⎞ ⎛1 −1⎞
Y = 1 ⋅1⎜ ⋅ ⋅ = ⎟= ⎜ ⎟=⎜ ⎟.
7 6 ⎝ 3 1 ⎟⎠ ⎜⎝ 8 −10 ⎟⎠ ⎜⎝ 0 2 ⎟⎠ 42 ⎜⎝14 14 ⎟⎜
⎠⎝ 0 2 ⎠ 42 ⎝ 42 42 ⎠ ⎝1 1 ⎠
c) EcuaĠia se scrie succesiv sub forme echivalente astfel:
⎛ 1 0⎞ ⎛ −2 1 ⎞ ⎛ 5 4 ⎞ ⎛ −2 2 ⎞ ⎛ 3 0 ⎞ ⎛ 1 0 ⎞ ⎛ −2 1⎞ ⎛ 0 6 ⎞
⎜ 2 1⎟ ⋅ X ⋅ ⎜ 2 0⎟ − ⎜ 1 2⎟ = ⎜ 6 0⎟ − ⎜ 0 3⎟ ⇔ ⎜ 2 X
1 ⎟⎠ ⎜⎝ 2
=
0 ⎟⎠ ⎜⎝ 7 −1⎟⎠
.
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝
⎛ 1 0⎞ ⎛ −2 1⎞ ⎛0 6⎞
EcuaĠia s-a adus la forma AXB = C unde A = ⎜ ⎟ , B=⎜ ⎟ ,C =⎜ .
⎝ 2 1⎠ ⎝ 2 0⎠ ⎝7 −1⎟⎠
Deoarece det(A) = 1, det(B) = –2, rezultă că A úi B sunt inversabile úi soluĠia ecuaĠiei
matriceale este de forma X = A–1CB–1.
Dar A−1 = 1 ⋅ A* = A* = ⎛ 1 0 ⎞
det( A) ⎜ −2 1 ⎟
⎝ ⎠
⎛ 1⎞
B−1 = 1 ⋅ B* = − 1 ⋅ ⎛ 0 −1 ⎞ = ⎜ 0 2⎟ .
⎜ ⎟
2 ⎝ −2 −2 ⎠ ⎜
1 ⎠⎟
det(B)
⎝1
⎛ 1 0 ⎞⎛ 0 6 ⎞ ⎛ 0
1⎞ 0 6 ⎛0 1⎞ ⎛ 6 6 ⎞
⎛ ⎞
Se obĠine soluĠia X = ⎜ ⎟⎜ ⎟⎜ 2⎟ = ⎜ ⎟ ⎜ 2 ⎟ = ⎜ 19 ⎟ .
⎝ −2 1 ⎠⎝ 7 −1⎠ ⎜⎝ 1 1 ⎟⎠ ⎝ 7 −13 ⎠ ⎜⎝ 1 1 ⎟⎠ ⎜⎝ −13 − 2 ⎟⎠
 E3. S` se determine matricea necunoscut` din egalit`\ile:
æ-2 3 -1ö æ1 ö æ1 -1 2 ö
ç ÷ ç ÷ ç ÷ æ1 -2 1 ö
a)ç 3 -4 2 ÷× X =ç 0 ÷; b) X ×ç1 0 -1÷=çç ÷
÷;
ç ÷ ç ÷ ç ÷ è 0 - 1 3ø
è 1 -1 -2 ø è-2ø è1 -1 1 ø
æ2 2 3ö æ1 2 -3ö æ 0 -1 -1ö
ç ÷ ç ÷ ç ÷
c)ç 1 -1 0÷× X ×ç 0 1 2 ÷=ç 0 1 1 ÷.
ç ÷ ç ÷ ç ÷
è-1 2 1 ø è0 0 1 ø è0 0 1ø

E3. Rezolvare:
a) EcuaĠia este de tipul AX = B.
Deoarece det(A) = 3, rezultă că există A–1 úi ecuaĠia matriceală are soluĠia X = A–1B.
§2 3 1· §10 7 2 · ⎛10 7 2 ⎞
¨ ¸ ¨ ¸ −1 1 ⎜ ⎟
¨ 8 5 1 ¸ úi A = 3 ⋅ ⎜ 8 5 1 ⎟ .
t
Dar A ¨ 3 4 1¸, A*
¨
©1 2 2¹
¸ ¨ ¸
© 1 1 1¹ ⎜ 1 1 −1⎟
⎝ ⎠
⎛10 7 2 ⎞ ⎛1 ⎞ ⎛ 6⎞ ⎛ 2⎞
Rezultă că X = ⋅ ⎜ 8 5 1 ⎟ ⎜ 0 ⎟ = ⎜⎜ 6 ⎟⎟ = ⎜⎜ 2 ⎟⎟ .
1 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ 1
3 ⎜ ⎟⎜ ⎟ 3 ⎜ 3 ⎟ ⎜1 ⎟
⎝ 1 1 −1⎠⎝ −2 ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
b) EcuaĠia este de forma X · A = B.
Deoarece det(A) = –1, rezultă că există A–1 úi ecuaĠia matriceală are soluĠia X = BA–1.

⎛1 1 1⎞ ⎛ −1 −1 1 ⎞ ⎛ 1 1 −1⎞
Dar A = ⎜ −1 0 −1⎟ , A = ⎜ −2 −1 3 ⎟ úi A = ⎜⎜ 2 1 −3 ⎟⎟ .
t ⎜ ⎟ * ⎜ ⎟ −1

⎜ 2 −1 1 ⎟ ⎜ −1 0 1 ⎟ ⎜ 1 0 −1⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛ 1 1 −1⎞
⎛ 1 −2 1 ⎞ ⎜ ⎛ −2 −1 4 ⎞
Rezultă că X = ⎜ ⎟ ⋅ ⎜ 2 1 −3 ⎟⎟ = ⎜ ⎟.
⎝ 0 −1 3 ⎠ ⎜ ⎟ ⎝ 1 −1 0 ⎠
⎝ 1 0 −1⎠
c) EcuaĠia matriceală este de tipul AXB = C.
Avem: det(A) = –1 úi det(B) = 1. Rezultă că matricele A úi B sunt inversabile, deci soluĠia
ecuaĠiei matriceale se poate scrie sub forma X = A–1CB–1. Să calculăm A–1 úi B–1.
⎛ 2 1 −1⎞ ⎛ −1 4 3 ⎞ ⎛1 −4 −3 ⎞
• Avem A = ⎜ 2 −1 2 ⎟ , A = ⎜ −1 5 3 ⎟ úi A = ⎜⎜ 1
t ⎜ ⎟ * ⎜ ⎟ −1
−5 −3 ⎟⎟ .
⎜3 0 1 ⎟ ⎜ 1 −6 −4 ⎟ ⎜ 6 4 ⎠⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ −1
⎛ 1 0 0⎞ ⎛ 1 −2 7 ⎞
• B = ⎜ 2 1 0 ⎟ , B = ⎜⎜ 0 1 −2 ⎟⎟ úi B–1 = B*.
t ⎜ ⎟ *

⎜ −3 2 1 ⎟ ⎜0 0 1 ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛ 1 − 4 −3 ⎞⎛ 0 −1 −1⎞⎛ 1 −2 7 ⎞ ⎛ 0 −5 −8 ⎞⎛ 1 −2 7 ⎞
Rezultă că X = A CB = ⎜ 1 −5 −3 ⎟⎜
−1 −1 ⎜ ⎟⎜
⎟⎜ 0 1 1 ⎟⎜ 0 1 −2 ⎟⎟ = ⎜⎜ 0 −6 −9 ⎟⎜ ⎟
⎟⎜ 0 1 −2 ⎟ =
⎜ −1 6 4 ⎟⎜ 0 0 1 ⎟⎜ 0 0 1 ⎟⎠ ⎜⎝ 0 7 11 ⎟⎜ ⎟
⎝ ⎠⎝ ⎠⎝ ⎠⎝ 0 0 1 ⎠
⎛ 0 −5 2 ⎞
= ⎜⎜ 0 −6 3 ⎟⎟ .
⎜ 0 7 −3 ⎟
⎝ ⎠
 ç1 -1 1÷ æ2 3ö ç2 1 ÷
ç
E4. Se dau matricele A =ç1 1 1÷, B =ç ÷
÷, C =ç1 0÷.
ç ÷ è 3 4ø ç ÷
è 0 0 1ø è0 1ø
S` se determine matricea X care verific` rela\ia:
a) AXB = C ; b) BXA=t C .

E4. Rezolvare:
a) Să calculăm det(A) úi det(B). Avem:
det(A) = 2 úi det(B) = –1. Rezultă că matricele A úi B sunt inversabile, caz în care soluĠia
ecuaĠiei matriceale se scrie sub forma X = A–1CB–1. Să determinăm A–1 úi B–1.
⎛1 1 0⎞ ⎛1 1 −2 ⎞
Avem: A = ⎜⎜ −1
t
1 0 ⎟ , A = ⎜⎜ −1 1
⎟ *
0 ⎟⎟ úi A−1 = 1 ⋅ A* .
⎜1 2
⎝ 1 1 ⎟⎠ ⎜0 0
⎝ 2 ⎟⎠
⎛2 3 ⎞ * ⎛ 4 −3 ⎞ ⎛ −4 3 ⎞
t
B=⎜ , B =⎜ ⎟ úi B−1 = −B* = ⎜ ⎟.
⎝3 4 ⎟⎠ ⎝ −3 2 ⎠ ⎝ 3 −2 ⎠
⎛ 1 1 −2 ⎞ ⎛ 2 1 ⎞ ⎛ 3 −1⎞ ⎛ −15 11 ⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎛ −4 3 ⎞ 1 ⎜ ⎟ ⎛ −4 3 ⎞ 1 ⎜
1
Rezultă că X = ⎜ −1 1 0 ⎟ ⋅ ⎜ 1 0 ⎟ ⋅ ⎜ ⎟ = 2 ⎜ −1 −1⎟ ⋅ ⎜ 3 −2 ⎟ = 2 ⎜ 1 −1 ⎟⎟ .
2⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ 3 −2 ⎠ ⎜0 2⎟ ⎝ ⎠ ⎜ 6 −4 ⎟
⎝ 0 0 2 ⎠ ⎝ 0 1⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
b) Deoarece A úi B sunt matrice inversabile, soluĠia ecuaĠiei matriceale BXA = tC este
X = B–1 · tC · A–1, adică
⎛ 1 1 −2 ⎞ ⎛ 1 1 −2 ⎞
⎛ −4 3 ⎞ ⎛ 2 1 0 ⎞ 1 ⎜ ⎟ ⎛ −5 −4 3 ⎞ 1 ⎜ ⎛ −1 −9 16 ⎞
X =⎜ ⎟ ⋅⎜ ⎟ ⋅ ⎜ −1 1 0 ⎟ = ⎜ ⎟ ⋅ ⎜ −1 1 0 ⎟⎟ = 1 ⋅ ⎜ ⎟.
⎝ 3 −2 ⎠ ⎝ 1 0 1 ⎠ ⎜2 ⎟ ⎝ 4 3 −2 ⎠ ⎜ 2 ⎟ 2 ⎝ 1 7 −12 ⎠
⎝0 0 2⎠ ⎝0 0 2⎠
 3.3. Sisteme de ecua\ii liniare cu cel mult trei
necunoscute. Forma matriceal`
E1. S` se scrie matricele asociate urm`toarelor sisteme de ecua\ii:
ìx - 2 y = 3 ìx - 2 y + z = 1
ì3x + 5 y = 7 ï ï
a) í ; b) í2x - 4 y = 1 ; c) í4x + y + 3z = 0 ;
î8x - y = 2 ï ï
î5x - 6 y =-8 î9x - 2 y - z = 4
ì3x + 2 y - z =-x + y +1 ì3(x -1) + 4(2 - y ) = 3(z - 2)
ìa + b - c = 6 ï ï
d) í ; e) íx - y + 3z = ix - 2 ; f) í2(1+ x ) + 3(z - y ) = 5(x - y ) .
î3a - 2b + c = 11 ï ï
îix - iy + z = 2(x -1) î3(x - y ) + 4( y - z ) = 2(x + y - z )

E1. Rezolvare:
Matricele asociate sistemului de ecuaĠii sunt:
⎛3 5⎞ ⎛ 7⎞ ⎛x⎞
a) A = ⎜ ⎟; B = ⎜ 2⎟; X = ⎜ y ⎟
⎝ 8 −1⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛ 1 −2 ⎞ ⎛ 3⎞
⎛x⎞
b) A = ⎜⎜ 2 −4 ⎟⎟ ; B = ⎜⎜ 1 ⎟⎟ ; X = ⎜ ⎟ .
⎜ 5 −6 ⎟ ⎜ −8 ⎟ ⎝ y⎠
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛ 1 −2 1 ⎞ ⎛1 ⎞ ⎛x⎞
c) A = ⎜ 4 1 3 ⎟ ; B = ⎜ 0 ⎟ ; X = ⎜⎜ y ⎟⎟ .
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ 9 −2 −1⎟ ⎜ 4⎟ ⎜z⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛a⎞
⎛ 1 1 −1⎞ ⎛6 ⎞
d) A = ⎜ ⎟ ; B = ⎜ ⎟ ; X = ⎜⎜ b ⎟⎟
⎝ 3 −2 1 ⎠ ⎝11⎠ ⎜ ⎟
⎝c ⎠
⎧4x + y − z = 1
⎪
e) Sistemul se aduce la forma cea mai simplă: ⎨(1 − i) x − y + 3z = −2
⎪(i − 2) x − iy + z = −2
⎩
⎛ 4 1 −1⎞ ⎛1 ⎞ ⎛x⎞
Matricele asociate sunt: A = ⎜⎜ 1 − i −1 3 ⎟⎟ ; B = ⎜⎜ −2 ⎟⎟ ; X = ⎜⎜ y ⎟⎟ .
⎜ i − 2 −i 1 ⎟ ⎜ −2 ⎟ ⎜z⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎧3x − 4 y − 3z = −11
⎪
f) Forma simplă a sistemului este: ⎨−3x + 2 y + 3z = −2
⎪ x − y − 2z = 0
⎩
⎛ 3 −4 −3 ⎞ ⎛ −11⎞ ⎛x⎞
Matricele asociate sistemului sunt: A = ⎜ −3 2 3 ⎟ ; B = ⎜ −2 ⎟ ; X = ⎜⎜ y ⎟⎟ .
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ 1 −1 −2 ⎠ ⎝ 0⎠ ⎝z⎠
 E2. Care din sistemele de numere (-3, - 2) ; (-2 , - 4) ; (-6, 2) ; (i , 1) sunt solu\ii ale
sistemelor de ecua\ii:
ì2x + y =-8 ìx + y =-4
a) í ; b) í ;
î3x - 4 y = 10 î2x + 5 y =-2
ì(2 - i ) x - 4 y =-3+ 2i ì3(x - i ) + i ( y -1) = 0
c) í ; d) í .
î2ix + iy =-2 + i î(1+ i ) (x +1) + (1- i ) ( y +1) = 2

E2. Rezolvare:
a) • Verificăm dacă perechea (–3, –2) este soluĠie a sistemului înlocuind x = –3, y = –2.
⎧−6 − 2 = −8 (adevărat)
ObĠinem: ⎨
⎩9 + 8 = 10 (fals)
Rezultă că (–3, –2) nu e soluĠie a sistemului de ecuaĠii.
• Verificăm dacă perechea (–2, –4) este soluĠie, înlocuind x = –2, y = –4.
⎧−4 − 4 = −8 (adevărat)
ObĠinem: ⎨
⎩−6 + 16 = 10 (adevărat)
Rezultă că perechea (–2, –4) este soluĠie a sistemului de ecuaĠii.

• Verificăm dacă perechea (–6, 2) este soluĠie.

­12  2 8 (fals)
ObĠinem: ® .
¯18  8 10 (fals)
Rezultă că (–6, 2) nu este soluĠie.
• Verificăm dacă perechea (i, 1) este soluĠie.
ObĠinem: 2i + 1 = –8 (fals).
Rezultă că (i, 1) nu este soluĠie.

b) Se verifică pe rând fiecare pereche dacă este soluĠie înlocuind pe x cu primul număr úi pe y
cu al doilea număr al perechii.
Pentru acest sistem verifică perechea (–6, 2).
c) SoluĠia este perechea (i, 1).
d) SoluĠia este perechea (i, 1).
 ì(a + 3) x - 3y = 8
E3. Se d` sistemul de ecua\ii í , a, b Î R . S` se determine a ]i b astfel [nc@t
î4x - (2b + 3) y = 18
solu\ia sistemului s` fie:
æ 7 ö
a) (1, - 2); b)ç- , - 5÷.
è 4 ø

E3. Rezolvare:
a) Se înlocuie x = 1 úi y = –2 úi se obĠine succesiv
⎧a + 3 + 6 = 8 ⎧a = −1 ⎧a = −1
⎨ ⇔⎨ ⇔⎨
⎩4 − (2b + 3) ⋅ (−2) = 18 ⎩4b + 10 = 18 ⎩b = 2

b) Se înlocuie x = − 7 , y = −5 úi obĠinem succesiv:

4
⎧
⎨
( )
⎪(a + 3) − 4 + 15 = 8 ⎪⎧− 4 (a + 3) = −7
7
⇔ ⎨
7
⎧a + 3 = 4
⇔⎨
⎧a = 1
⇔⎨
⎪⎩−7 + 5(2b + 3) = 18 ⎪⎩5(2b + 3) = 25 ⎩2b + 3 = 5 ⎩b = 1

E4. S` se scrie sub form` matriceal` ]i s` se rezolve sistemele de ecua\ii:

ì3x - 4 y = 7 ì2x - 3y = 1 ì3(x + y ) - 2(x + 2 y ) = 5
a) í ; b) í ; c) í ;
î2x - 3y = 5 î5x - 7y = 3 î4(x - y ) - y + 2x = 2
ì2x + y - 3z =-6 ì2(3x - y ) + 5z = 3+ y ìx + y + z = a
ï ï ï
d) í4x + y + z = 10 ; e) í4(x + y - z ) + 2 y = 3+ z ; f) í2x + 5 y - 3z = b .
ï ï ï
î-3x + y + 2z =-1 î2x - 3y +10z = 2 îx + 3y - 2z = c

E4. Rezolvare:
a) Forma matriceală a sistemului de ecuaĠii este:
⎛ 3 −4 ⎞ ⎛7⎞ ⎛x⎞
AX = B, unde A = ⎜ ⎟ ; B = ⎜ ⎟, X = ⎜ ⎟
⎝ 2 −3 ⎠ ⎝5⎠ ⎝ y⎠
Deoarece det(A) = –1 @ 0, matricea A este inversabilă úi soluĠia ecuaĠiei matriceale este:
X = A–1B.
⎛ −3 4 ⎞ ⎛ 3 −4 ⎞
Dar A−1 = 1 ⋅ A* = − A* = − ⎜ ⎟=⎜ ⎟.
det( A) ⎝ −2 3 ⎠ ⎝ 2 −3 ⎠
⎛ 3 −4 ⎞ ⎛ 7 ⎞ ⎛ 1 ⎞
Se obĠine soluĠia X = ⎜ ⎟⎜ ⎟ = ⎜ ⎟ .
⎝ 2 −3 ⎠ ⎝ 5 ⎠ ⎝ −1⎠
Aúadar, soluĠia sistemului este perechea de numere reale (1, –1).

b) Forma matriceală a sistemului de ecuaĠii este: AX = B, unde

⎛ 2 −3 ⎞ ⎛1 ⎞ ⎛x⎞
A=⎜ ⎟ , B = ⎜ ⎟, X = ⎜ ⎟ .
⎝ 5 −7 ⎠ ⎝ 3⎠ ⎝ y⎠
Deoarece det(A) = 1, matricea A este inversabilă úi soluĠia ecuaĠiei matriceale este X = A–1B.
⎛ −7 3 ⎞
Dar A−1 = 1 ⋅ A* = A* = ⎜ ⎟.
det( A) ⎝ −5 2 ⎠
 ⎛ −7 3 ⎞ ⎛1 ⎞ ⎛ 2 ⎞
Rezultă că X = ⎜ ⎟⎜ ⎟ = ⎜ ⎟.
⎝ −5 2 ⎠ ⎝ 3 ⎠ ⎝ 1 ⎠
Aúadar, soluĠia sistemului de ecuaĠii este perechea de numere reale (2, 1).

⎧x − y = 5
c) Forma generală a sistemului de ecuaĠii este: ⎨ ,
⎩6 x − 5 y = 2
iar forma matriceală este:
⎛ 1 −1 ⎞ ⎛5⎞ ⎛x⎞
AX = B, unde A = ⎜ ⎟ , B = ⎜ ⎟, X = ⎜ ⎟ .
⎝ 6 −5 ⎠ ⎝ 2⎠ ⎝ y⎠
Deoarece det(A) = 1, rezultă că A este matrice inversaiblă, iar soluĠia ecuaĠiei matriceale este:
⎛ −5 1⎞
X = A–1B, unde A−1 = A* = ⎜ ⎟.
⎝ −6 1 ⎠
⎛ −5 1⎞ ⎛ 5 ⎞ ⎛ −23 ⎞
Se obĠine X = ⎜ ⎟⎜ ⎟ = ⎜ ⎟.
⎝ −6 1⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ −28 ⎠
Aúadar, soluĠia sistemului de ecuaĠii este perechea de numere reale (–23, –28).

d) Forma matriceală a sistemului este ecuaĠia matriceală AX = B unde:

⎛ 2 1 −3 ⎞ ⎛ −6 ⎞ ⎛x⎞
A = ⎜ 4 1 1 ⎟ , B = ⎜10 ⎟ , X = ⎜⎜ y ⎟⎟ .
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ −3 1 2 ⎠ ⎝ −1 ⎠ ⎝z⎠
⎛ 1 −5 4 ⎞
Avem că det(A) = –30, deci există A = −1 1 A = − ⎜⎜ −11 −5 −14 ⎟⎟ .
* 1
det( A) 30 ⎜ ⎟
⎝ 7 −5 −2 ⎠
SoluĠia ecuaĠiei matriceale este:
⎛ 1 −5 4 ⎞ ⎛ −6 ⎞ ⎛ −60 ⎞ ⎛ 2 ⎞
X = A ⋅ B = − ⎜ −11 −5 −14 ⎟ ⎜ 10 ⎟ = − ⎜⎜ 30 ⎟⎟ = ⎜⎜ −1 ⎟⎟ .
−1 1 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ 1
30 ⎜ ⎟⎜ ⎟ 30 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ 7 −5 −2 ⎠ ⎝ −1 ⎠ ⎝ −90 ⎠ ⎝ 3 ⎠
Aúadar, soluĠia sistemului de ecuaĠii este tripletul de numere reale (2, –1, 3).

e) Forma generală a sistemului de ecuaĠii este:

⎧6 x − 3 y + 5 z = 3
⎪
⎨ 4 x + 6 y − 5z = 3 ,
⎪2 x − 3 y + 10z = 2
⎩
iar forma matriceală este AX = B, unde
⎛ 6 −3 5 ⎞ ⎛3⎞ ⎛x⎞
A = ⎜ 4 6 −5 ⎟ , B = ⎜ 3 ⎟ , X = ⎜⎜ y ⎟⎟ .
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ 2 −3 10 ⎠ ⎝ 2⎠ ⎝z⎠
⎛ 45 15 −15 ⎞
−1
Avem că det(A) = 300 @ 0, deci există A = 1 ⋅A =
* 1 ⋅ ⎜ −50 50 50 ⎟⎟ ,
det A 300 ⎜⎜ ⎟
⎝ −24 12 48 ⎠
 iar soluĠia ecuaĠiei matriceale este:
⎛1⎞
⎛ 45 15 − 15 ⎞ ⎛ ⎞ 3 ⎛ 150 ⎞ ⎜ 2⎟
−1
X = A ⋅B = 1 ⎜ − ⎟ ⋅ ⎜ ⎟ = 1 ⎜ ⎟ = ⎜1 ⎟.
300 ⎜⎜
50 50 50 3
⎟ ⎜ ⎟ 300 ⎜ 100 ⎟ ⎜3⎟
⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ −24 12 48 ⎠ ⎝ 2 ⎠ ⎝ 60 ⎠ ⎜ 1 ⎟
⎜ ⎟
⎝5⎠
( 1
Rezultă că soluĠia sistemului de ecuaĠii este tripletul , , . 1
2 3 5 )
1

f) Forma matriceală a sistemului de ecuaĠii este:

⎛1 1 1 ⎞ ⎛a⎞ ⎛x⎞
AX = B unde A = ⎜ 2 5 −3 ⎟ , B = ⎜ b ⎟ , X = ⎜⎜ y ⎟⎟ .
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ 1 3 −2 ⎟ ⎜c ⎟ ⎜z⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛ −1 5 −8 ⎞
Avem că det(A) = 1, deci există A−1 = 1 ⋅ A* = A* = ⎜⎜ 1 −3 5 ⎟⎟ , iar soluĠia ecuaĠiei
det( A) ⎜ 1 −2 3 ⎟
⎝ ⎠
§1 5 8·§ a · § a  5b 8c ·
1 ¨ ¸¨ ¸ ¨ ¸
matriceale este X A B ¨ 1 3 5 ¸¨ ˜ b ¸ ¨ a  3b  5c ¸.
¨ ¸¨ ¸ ¨ ¸
© 1 2 3 ¹© c ¹ © a  2b  3c ¹
Rezultă că soluĠia sistemului de ecuaĠii este tripletul de numere
(– a + 5b – 8c, a – 3b + 5c, a – 2b + 3c).

E5. S` se determine care din urm`toarele sisteme sunt de tip Cramer ]i s` se rezolve prin regula
lui Cramer:
ìx - 8 y = 5 ì2(x - y ) - 3(x + y ) = 1
a) í ; b) í ;
î3x + 9 y = 11 î8x - 5(x - 3y ) = 4
ì3x - 4 y + 2z = 3 ìx - 2 y + 2z = 10
ï ï
c) í5x + y + 3z = 6 ; d) í2x - y - z = 2 .
ï ï
îx - 6 y + z =-4 îx + y - z = 4

E5. Rezolvare:
Un sistem de n ecuaĠii cu n necunoscute este de tip Cramer dacă determinantul matricei
sistemului este nenul.
⎛ 1 −8 ⎞
a) Matricea sistemului este A = ⎜ ⎟ cu det(A) = 33 @ 0.
⎝3 9 ⎠
Rezultă că sistemul este de tip Cramer úi are soluĠia unică:
dx dy 5 −8 1 5
x= , y= , unde dx = = 133 úi dy = = −4 .
det( A) det( A) 11 9 3 11
133 4
Rezultă că: x = , y=− .
33 33
b) Matricele asociate sistemului sunt:
⎛ −1 −5 ⎞ ⎛1 ⎞ ⎛x⎞
A=⎜ ⎟, B = ⎜ ⎟ , X = ⎜ ⎟ .
⎝ 3 15 ⎠ ⎝ 4⎠ ⎝ y⎠
Avem că det(A) = 0.
Rezultă că sistemul nu este de tip Cramer.
 ⎛ 3 −4 2 ⎞ ⎛ 3⎞
c) Avem că A = ⎜ 5 1 3 ⎟ , cu det(A) = 3 @ 0 úi B = ⎜⎜ 6 ⎟⎟ .
⎜ ⎟
⎜ 1 −6 1 ⎟ ⎜ −4 ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
Rezultă că sistemul este de tip Cramer úi are soluĠia:
dx dy dz
x= , y= , z= , unde:
det( A) det( A) det( A)
3 4 2 3 3 2 3 4 3
dx 6 1 3 65; d y 5 6 3 4, d z 5 1 6 101 .
4 6 1 1 4 1 1 6 4
65 4 101
Rezultă că x = , y = − , z = − .
3 3 3
⎛ 1 −2 2 ⎞
d) Matricea sistemului de ecuaĠii este A = ⎜⎜ 2 −1 −1⎟⎟ cu det(A) = 6 @ 0, deci sistemul este
⎜ 1 1 −1 ⎟
⎝ ⎠
de tip Cramer.
10 −2 2 1 10 2 1 −2 10
d x = 2 −1 −1 = 36, d y = 2 2 −1 = 24, d z = 2 −1 2 = 36 .
4 1 −1 1 4 −1 1 1 4
Rezultă că soluĠia sistemului este:
dx dy dz
x= = 6; y = = 4, z = = 6.
det( A) det( A) det( A)

E6. S` se rezolve sistemele de ecua\ii prin regula lui Cramer:

ìx + 2 y = 4 ì-2x + 5 y =-1 ì4x + 3y = 17
a) í ; b) í ; c) í ;
î2x + 5 y = 9 î3x - 7y = 2 î6x + 5 y =-3
ìx + y + z = 2 ìx + 2 y - 4z =-2 ì-2x + y + 3z =-1
ï ï ï
d) í2x + 3y - z = 5 ; e) í-3x + 4 y + z = 13 ; f) íx + y + 2( y + z ) = 4 .
ï ï ï
î3x + y + 3z = 4 î2x - y + 3z = 9 î2(x + z ) - (3y + x ) = 10

E6. Rezolvare:
⎧x + 2 y = 4
a) ⎨
⎩2 x + 5 y = 9
⎛1 2⎞ ⎛ 4⎞ ⎛x⎞
Matricele asociate sistemului sunt: A = ⎜ ⎟, B = ⎜ ⎟, X = ⎜ ⎟ .
⎝2 5⎠ ⎝9⎠ ⎝ y⎠
4 2 1 4
Avem că det(A) = 1, d x = = 2; d y = = 1.
9 5 2 9
Rezultă că soluĠia sistemului de ecuaĠii este dată de formulele lui Cramer:
dx dy
x= = 2, y = = 1.
det( A) det( A)
⎧−2 x + 5 y = −1
b) ⎨
⎩3x − 7 y = 2
⎛ −2 5 ⎞
Matricea sistemului de ecuaĠii este A = ⎜ ⎟ cu det(A) = –1.
⎝ 3 −7 ⎠
Rezultă că sistemul este de tip Cramer úi soluĠia se află cu formulele lui Cramer:
dx dy −1 5 −2 −1
x= , y= , unde d x = = −3 , d y = = −1 .
det( A) det( A) 2 −7 3 2
Aúadar, soluĠia sistemului de ecuaĠii este x = 3, y = 1.
 ­4 x  3 y 17
c) ® .
¯6 x  5 y 3
⎛ 4 3⎞
Matricea sistemului de ecuaĠii este A = ⎜ ⎟ cu det(A) = 2. Rezultă că sistemul este de tip
⎝ 6 5⎠
Cramer úi soluĠia se află cu formulele lui Cramer:
dx dy
x= , y= ,
det( A) det( A)
unde:
17 3 4 17
dx = = 94, d y = = −114 .
−3 5 6 −3
Se obĠine soluĠia sistemului de ecuaĠii: x = 47, y = –57.

⎧x + y + z = 2
⎪
d) ⎨2 x + 3 y − z = 5
⎪3 x + y + 3 z = 4
⎩
⎛1 1 1 ⎞
Matricea sistemului este A = ⎜⎜ 2 3 −1⎟⎟ cu det(A) = –6.
⎜3 1 3 ⎟
⎝ ⎠
Rezultă că sistemul de ecuaĠii este de tip Cramer úi soluĠia se află folosind formulele lui
Cramer:
dx dy dz
x= , y= , z= ,
det( A) det( A) det( A)
unde
2 1 1 1 2 1 1 1 2
d x = 5 3 −1 = −6; d y = 2 5 −1 = −6; d y = 2 3 5 = 0 .
4 1 3 3 4 3 3 1 4
Rezultă că soluĠia sistemului este: x = y = 1, z = 0.
⎧ x + 2 y − 4 z = −2
⎪
e) ⎨ −3 x + 4 y + z = 13
⎪2 x − y + 3z = 9
⎩
⎛ 1 2 −4 ⎞
⎜ ⎟
Matricea sistemului este: A = ⎜ −3 4 1 ⎟ cu det(A) = 55.
⎜ 2 −1 3 ⎟
⎝ ⎠
Rezultă că sistemul de ecuaĠii este de tip Cramer úi soluĠia se află cu formulele lui Cramer:
dx dy dz
x= , y= , z= , unde
det( A) det( A) det( A)
−2 2 −4 1 −2 −4 1 2 −2
d x = 13 4 1 = 110; d y = −3 13 1 = 220 , d z = −3 4 13 = 167 .
9 −1 3 2 9 3 2 −1 9
Rezultă că soluĠia sistemului de ecuaĠii este: x = 2, y = 4, z = 3.
 ⎧−2 x + y + 3 z = −1
⎪
f) Sistemul de ecuaĠii are următoarea formă generală: ⎨ x + 3 y + 2 z = 4 .
⎪ x − 3 y + 2 z = 10
⎩
⎛ −2 1 3 ⎞
Matricea sistemului de ecuaĠii este A = ⎜⎜ 1 3 2 ⎟⎟ cu det(A) = –42.
⎜ 1 −3 2 ⎟
⎝ ⎠
Rezultă că sistemul este de tip Cramer úi soluĠia se calculează cu formulele lui Cramer:
dx dy dz
x= , y= , z= , unde:
det( A) det( A) det( A)
−1 1 3 −2 −1 3 −2 1 −1
d x = 4 3 2 = −126; d y = 1 4 2 = 42, d z = 1 3 4 = −84 .
10 −3 2 1 10 2 1 −3 10
Rezultă că soluĠia sistemului de ecuaĠii este: x = 3, y = –1, z = 2.
 E7. Se consider` sistemul de ecua\ii A× X = B , unde
æ-3 2 1ö æx ö æ 4ö
ç ÷ ç ÷ ç ÷
A =ç 4 -1 2÷, X =ç y ÷, B =ç8 ÷.
ç ÷ ç ÷ ç ÷
è-5 2 3ø èz ø è8 ø
a) S` se rezolve sistemul de ecua\ii prin metoda matriceal`.
b) S` se scrie ecua\iile sistemului.
c) S` se rezolve sistemul de ecua\ii prin regula lui Cramer.

E7. Rezolvare:
−3 2 1
a) Calculăm det( A) = 4 −1 2 = 9 + 8 − 20 − 5 − 24 + 12 = −20 .
−5 2 3
⎛ −7 −4 5 ⎞
−1 1 1 ⎜ ⎟
Rezultă că A este matrice inversabilă úi A = ⋅ A = − ⋅ ⎜ −22 −4 10 ⎟ .
*

det( A) 20 ⎜ ⎟
⎝ 3 −4 −5 ⎠
Aúadar, soluĠia sistemului de ecuaĠii este X = A–1B, adică:
⎛ −7 −5 5 ⎞ ⎛ 4 ⎞ ⎛ −20 ⎞ ⎛ 1 ⎞
1 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ 1 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
X = − ⎜ −22 −4 10 ⎟ ⋅ ⎜ 8 ⎟ = − ⎜ −40 ⎟ = ⎜ 2 ⎟ .
20 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ 20 ⎜ −60 ⎟ ⎜ 3 ⎟
⎝ 3 −4 −5 ⎠ ⎝ 8 ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠

­3x  2 y  z 4
°
b) Sistemul de ecuaĠii este: ®4 x  y  2 z 8 .
°
¯5 x  2 y  3z 8
§1 2 1 ·
¨ ¸
c) Matricea sistemului este A ¨ 4 1 2¸.
¨ ¸
©5 2 3¹
Avem că det(A) = –20.
dx dy dz
Formulele Cramer sunt: x = , y= , z= ,
det( A) det( A) det( A)
4 2 1 −3 4 1 −3 2 4
unde d x = 8 −1 2 = −20, d y = 4 8 2 = −40, d z = 4 −1 8 = −60 .
8 2 3 −5 8 3 −5 2 8
Se obĠinem soluĠia: x = 1; y = 2, z = 3.
E8. S` se rezolve prin metoda lui Gauss sistemele de ecua\ii:
ìx + y = 4 ì2x + y = 3
a) í ; b) í ;
î2x + 3y = 9 îx + 2 y = 0
ì2x + 5 y + 3z = 17
ìx + y + z = 1 ï
ï ï4x - 6 y - 3z = 0
c) íx + 2 y + 2z =-1; d) í ;
ï ï6x +10 y -10z = 8
îx - y + 2z = 2 ï
îx + y + z = 6
ìx + y - 3z =-1 ìx + y + 2z = 4
ï ï
ï2x + y - 2z = 1 ïx + 2 y - z = 2
e) í ; f) í ;
ï2x + 3y - 2z = 4 ï2x + 3y + z = 6
ï
îx + 2 y - 3z = 1 ï
î3x + 4 y + 3z = 10
ì2x - 3y + z =-1
ï
ïx + 2 y - 3z = 0 ì2x - 3y - z = 1
g) í ; h) í ;
ï2x -10 y + 8z =-1 îx - y - 2z =-3
ï
î4x -15 y + 9z = 0
ìx + y + z = 1
ìa - 2b + c = 10 ï
i) í ; j) í2x - y + z = 2 .
î3a - 2b - c = 7 ï
îx + 3y - z = 1

ï ï
a) ímx + y - z = 0 ; b) í3x + y + mz = 4 .
ï ï
îx - 2 y - mz = 3 î3x - y + z = 6
E8. Rezolvare:
­
° x  y 4 ˜(2)
a) ® .
°2 x  3 y 9
¯
Eliminăm necunoscuta x din a doua ecuaĠie înmulĠind prima ecuaĠie cu (–2) úi adunând-o la a
doua.
Se obĠine sistemul echivalent:
⎧x + y = 4 ⎧x = 4 − y ⎧x = 3
⎨ ~⎨ ~⎨ .
⎩ y =1 ⎩y =1 ⎩y =1
Rezultă că soluĠia sistemului de ecuaĠii este perechea (3, 1).
⎧2 x + y = 3
b) ⎨
⎩x + 2 y = 0
­
° x  2 y 0 ˜(2)
Permutăm cele două ecuaĠii úi observăm sistemul: ®
°
¯2 x  y 3
Eliminăm necunoscuta x din a doua ecuaĠie înmulĠind prima ecuaĠie cu (–2) úi aduând-o la
cealaltă.
­x  2 y 0
Se obĠine: ® .
¯ 3 y 3
Rezultă că y = –1 úi x = 2. Aúadar soluĠia sistemului de ecuaĠii este perechea (2, – 1).

­x  y  z 1 ˜(1)
°
c) ® x  2 y  2 z 1 .
°
¯x  y  2 z 2
Eliminăm x din ecuaĠia a doua úi a treia păstrând prima ecuaĠie neschimbată.
­x  y  z 1
°
Rezultă sistemul de ecuaĠii: ® y  2 z 2 ˜2
°
¯2 y  z 1
Eliminăm y din ecuaĠia a treia înmulĠind ecuaĠia a doua cu 2 úi adunând-o la ultima ecuaĠie.
­x  y  z 1
°
Se obĠine: ® y  z 2
°
¯ 3z 3
Pornind de la ultima ecuaĠie a sistemului spre prima ecuaĠie se obĠine: z = –1, y = –1, x = 3.
Aúadar, soluĠia sistemului de ecuaĠii este tripletul (3, –1, –1).

d) Permutăm ecuaĠia întâi cu a patra úi se obĠine sistemul echivalent:

­ x y z 6 ˜(4); ˜(6); ˜(2)
°
°4 x  6 y  3 z 0
® (1)
°6 x 10 y 10 z 8
°2 x  5 y  3z 17
¯
Eliminăm necunoscuta x din a doua, a treia úi a patra ecuaĠie, păstrând prima ecuaĠie neschimbată.
Pentru aceasta înmulĠim succesiv prima ecuaĠie cu –4, –6, –2 úi o adunăm la a doua, a treia,
respectiv a patra ecuaĠie a sistemului (1).
 ­x  y  z 6
°
° 10 y  7 z 24
Se obĠine sistemul echivalent: ® .
° 4 y 16 z 28 :4
° 3y z 5
¯
ÎmpărĠim ecuaĠia a treia cu 4 úi o permutăm cu a doua ecuaĠie după care procedăm la
eliminarea necunoscutei y din ultimele două ecuaĠii raportându-se la a doua ecuaĠie a
sistemului. Se obĠin sistemele echivalente:
­x  y  z 6
°
° y  4 z 7 ˜10; ˜(3)
®
° 10 y  7 z 24
°
¯ 3y z 5
­x  y  z 6
°
° y  4 z 7
® .
°  47 z 94
°
¯ 13z 26
Din ultimele două ecuaĠii se obĠine z = 2, apoi se obĠine y = 1 úi x = 3.
Aúadar soluĠia sistemului este tripletul (3, 1, 2).
e) Eliminăm necunoscuta x din ecuaĠiile a doua, a treia úi a patra înmulĠind prima ecuaĠie cu
(–2), (–2) úi (–1) úi adunând-o respectiv la a doua, a treia úi a patra ecuaĠie.
Se obĠine sistemul echivalent:
­ x  y  3 z 1
°
°  y 4z 3
® .
° y 4z 6
°
¯ y 0
Înlocuind y = 0 în ecuaĠia a doua úi a treia se obĠin două ecuaĠii contradictorii: 4z = 3 úi 4z = 6.
Rezultă că sistemul este incompatibil.
f) • Eliminăm x din ecuaĠia a doua, a treia úi a patra. Se obĠine sistemul echivalent.
­x  y  2 z 4
°
°  y  3 z 2
®
° y  3 z 2
°
¯ y  3 z 2
• Eliminăm y din ecuaĠia a treia úi a patra, raportându-ne la ecuaĠia a doua. Se obĠine:
­x  y  2 z 4
°
°  y  3 z 2
®
° 0˜ z 0
°
¯ 0˜ z 0
Rezultă că z poate fi orice număr real sau complex. Notăm z D, D  ^ úi se obĠine:
y 3D 2 úi x 5D 6
Aúadar sistemul este simplu nedeterminat úi mulĠimea soluĠiilor este:
S ^(5D 6, 3D 2, D) D  ^`
g) Permutăm prima úi a doua ecuaĠie între ele. Se obĠine sistemul echivalent:
­ x  2 y  3 z 0 ˜(2); (2); ˜(4)
°
°2 x  3 y  z 1
®
°2 x 10 y 8 z 1
°4 x 15 y  9 z 0
¯
Eliminăm x din a doua, a treia úi a patra ecuaĠie. Se obĠine sistemul echivalent:
­x  2 y  2 z 0
­x  2 y  3z 0 °
° °  y z 1
°  7 y  7 z 1 ° 7
® ~® .
° 14 y 14 z 1 °  y  z  1
°
¯  23 y  21z 0 ° 14
°
¯ 23 y  21z 0
Se observă că a doua úi a treia ecuaĠie sunt contradictorii.
Rezultă că sistemul este incompatibil.

h) Sistemul se scrie sub forme echivalente astfel:

­ x  y  2 z 3 ˜(2) ­ x  y  2 z 3
°
® ~®
°
¯2 x  3 y  z 1 ¯  y 3z 7
Se consideră z necunoscută secundară, notată parametric z D, a  ^ úi se obĠine
y 3D 7, x D10 .
SoluĠia sistemului este mulĠimea S ^(5D10, 3D 7, D) D  ^`

i) Sistemul se scrie sub forma echivalentă succesiv:

­ a  2b  c 10 ­a  2b  c 10
® ~® .
¯3a  2b  c 7 ¯ 4b  4c 23
4 x  23 2 D 3
Se ia c D, D  ^ úi se obĠine b ,a .
4 2
­§ 2 D 3 4 D 23 · ½
Aúadar, mulĠimea soluĠiilor sistemului de ecuaĠii este S ®¨ , , D¸ D  ^¾ .
¯© 2 4 ¹ ¿

j) Sistemul este echivalent cu:

­x  y  z 1 ­x  y  z 1
° °
® 3 y  z 0 ~ ® z 3 y 0 .
° °
¯ 2 y 2z 0 ¯ 8y 0
Rezultă că y = 0, z = 0 úi x = 1.
Aúadar, sistemul este compatibil determinat cu soluĠia tripletul (1, 0, 0).
 Teste de evaluare
Testul 1

æ 2 0 1ö
ç ÷
1. Se d` matricea A =ç 5 3- x x ÷Î M3 Î (R ) .
ç ÷
è x + 6 -2 8 ø
a) S` se determine x Î R astfel ca matricea A s` nu fie inversabil`.
b) S` se calculeze A-1 dac` x = 2.

ìx + 2 y + z = 1
ï
2. Fie sistemul de ecua\ii: íx - y + 2z = 2 .
ï 2
î2mx + m y + 3z = 3m
a) S` se determine m Î R pentru care sistemul are solu\ie unic`.
b) S` se rezolve sistemul ob\inut dac` m = 3.
Universitatea Construc\ii Bucure]ti, 2004

3. Pentru 3 creioane, o gum` ]i 7 caiete un elev pl`te]te 45 lei. Dac` ar cump`ra 5 creioane, 3
gume ]i dou` caiete ar pl`ti 28 lei. }tiind c` 4 creioane, 5 gume ]i 5 caiete cost` [mpreun` 42 lei,
s` se afle pre\ul fiec`rui obiect.
 TESTE DE EVALUARE
Testul 1.
1. Rezolvare:
a) A nu este inversabilă dacă det( A) 0 . Se obĠine ecuaĠia x 2  9 x  20 0 cu sluĠiile:
x1 5, x2 4
⎛2 0 1⎞
⎜ ⎟
b) Pentru x = 2, se obĠine matricea A = ⎜ 5 1 2 ⎟ , cu det(A) = 6 úi
⎜ 8 −2 8 ⎟
⎝ ⎠
⎛ 12 −2 −1⎞
−1 1 * 1 ⎜ ⎟
A = ⋅ A = ⋅ ⎜ −24 8 1 ⎟ .
6 6 ⎜ ⎟
⎝ −18 4 2 ⎠

2. Rezolvare:
a) Sistemul are soluĠie unică dacă determinantul matricei A a sistemului este nenul.
Avem: det(A) @ 0 ® –m2 + 10m – 9 @ 0.
Se obĠine m i Z \ {1, 9}.

b) Pentru m = 3 se obĠine sistemul de ecuaĠii:

­ x  2 y  z 1 ˜(1); ˜(6)
°
® x y  2z 2
°
¯6 x  9 y  3 z 9
Rezolvăm sistemul prin metoda lui Gauss.
ObĠinem succesiv următoarele sisteme echivalente:
⎧x + 2 y + z = 1 ⎧x + 2 y + z = 1
⎪ ⎪
⎨ − 3y + z = 1 ~ ⎨ − 3y + z = 1 .
⎪ − 3 y − 3z = 3 ⎪ 4 z = −2
⎩ ⎩
1 1 5
Se obĠine soluĠia: z = − , y = − ; x = .
2 2 2
3. Rezolvare:
Modelul matematic al problemei este următorul sistem liniar de ecuaĠii:
⎧3 x + y + 7 z = 45
⎪
⎨5 x + 3 y + 2 z = 28
⎪4 x + 5 y + 5 z = 42
⎩
Rezolvăm sistemul cu metoda lui Gauss reordonând mai întâi necunoscutele în cadrul fiecărei
ecuaĠii.
Se obĠin succesiv următoarele sisteme echivalente:
­ y  3 x  7 z 45 ˜(3); ˜(5) ­ y  3 x  7 z 45 ­ y  3 x  7 z 45
° ° °
®3 y  5 x  2 z 28 ~ ®  4 x 19 z 107  ® 4 x 19 z 107
° ° °
¯5 y  4 x  5 z 42 ¯ 11x  30 z 183 ¯ 89 z 445
Începând cu ultima ecuaĠie a sistemului se obĠine: z = 5, x = 3, y = 5.
 Testul 2
1. S` se calculeze inversele matricelor:
æ 2 3 1ö
æ 2 3ö ç ÷ æ öæ ö
A =ç ÷; B =ç-1 2 0÷; C =ç 3 2÷×ç-2 1 ÷.
ç ÷ ç ÷ç ÷
è1 2ø ç ÷ è 4 3ø è 3 -1ø
è 1 2 2ø
ìC i , i > j æ-4ö
ï 2i ç ÷
2. Se dau matricele A = (aij ) 3´3 , unde aij = íi, i = j ]i B =ç 2 ÷
ï ç ÷
î-i, i < j è 45 ø
S` se rezolve ecua\ia matriceal` AX = B .
ì(1+ m ) x + y + z = 1
ï
3. Se d` sistemul de ecua\ii: íx + (1+ m ) y + z = m , m 2 Î R
ï
îx + y + (1+ m ) z = m 2
a) S` se calculeze determinantul sistemului.
b) Pentru ce valori ale lui m sistemul este compatibil determinat?
c) S` se rezolve sistemul pentru m = 2.
d) S` se rezolve sistemul pentru m = 0.
 Testul 2.
1. Rezolvare:
1 ⎛ 2 −3 ⎞ ⎛ − 2 3 ⎞
A−1 = ⋅ A* = − A* = − ⎜ ⎟=⎜ ⎟
det( A) ⎜ −1 2 ⎟⎠ ⎜⎝ 1 − 2 ⎟⎠
⎝
⎛ 4 −4 −2 ⎞
−1 1 1 ⎜ ⎟
B = ⋅ B = ⋅ ⎜ 2 3 −1 ⎟ .
*

det( B ) 10 ⎜ ⎟
⎝ −4 −1 7 ⎠
⎛ 0 1⎞ −1 ⎛ 1 −1⎞ ⎛ −1 1 ⎞
C =⎜ ⎟ úi C = −C = − ⎜
*
⎟=⎜ ⎟.
⎝ 1 1⎠ ⎝ −1 0 ⎠ ⎝ 1 0 ⎠

2. Rezolvare:
⎛ 1 −1 −1 ⎞
⎜ ⎟
A = ⎜ 4 2 −2 ⎟ cu det(A) = 12 @ 0.
⎜ 6 15 3 ⎟
⎝ ⎠
Rezultă că soluĠia ecuaĠiei matriceale este matricea
⎛ 36 −12 4 ⎞ ⎛ −4 ⎞ ⎛ 12 ⎞ ⎛ 1 ⎞
−1 1 * 1 ⎜ ⎟⎜ ⎟ 1 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
X = A ⋅ B = ⋅ A ⋅ B = ⋅ ⎜ −24 9 −2 ⎟ ⎜ 2 ⎟ = ⎜ −168 ⎟ = ⎜ −14 ⎟ .
12 12 ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ 12 ⎜ 36 ⎟ ⎜ 3 ⎟
⎝ 48 −21 6 ⎠ ⎝ 45 ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠

3. Rezolvare:
m +1 1 1
a) Dacă A este matricea sistemului, atunci det( A) = 1 m +1 1 = m3 + 3m 2 .
1 1 m +1
b) Sistemul de ecuaĠii este compatibil determinat dacă det(A) @ 0.
Dar det(A) = 0, dacă m2(m + 3) = 0, adică m = 0, m = –3.

c) Pentru m = 2 sistemul de ecuaĠii devine:

⎧3 x + y + z = 1 ⎛3 1 1⎞
⎪ ⎜ ⎟
⎨ x + 3 y + z = 2 cu A = ⎜ 1 3 1 ⎟ úi detA = 20.
⎪ x + y + 3z = 4 ⎜1 1 3⎟
⎩ ⎝ ⎠
Prin regula lui Cramer se obĠine:
dx 4 1 dy 6 3 dz 26 13
x= =− =− ; y= = = ; z= = = .
det( A) 20 5 det( A) 20 10 det( A) 20 10
⎧x + y + z = 1
⎪
d) Pentru m = 0 sistemul devine: ⎨ x + y + z = 0
⎪x + y + z = 0
⎩
Se observă că prima úi a doua ecuaĠie sunt contradictorii (ar rezulta că 1 = 0). Rezultă că
pentru m = 0 sistemul obĠinut este incompatibil.
3.4. Derivata de ordinul doi

Enun\uri Exerci\ii ]i probleme

Exersare
E1. S` se studieze dac` func\iaf :D ® R este de dou` ori derivabil` [n punctele specificate:
a) f (x ) = x 3 + x , x 0 Î {-1, 0}; b) f (x ) = x e x , x 0 Î {0, 1}
c) f (x ) = sin x + cos x , x 0 Î {0, p}; d) f (x ) = x + x , x 0 Î {1, 4};
x sin x
e) f (x ) = 2 , x 0 Î {0, 1}; f) f (x ) = , x Î {0, p};
x +1 1+ sin x 0
ex
g) f (x ) = , x 0 Î {0, 1}; h) f (x ) = x 2 ln x , x 0 Î {1, e}.
1+ e x

E1. SoluĠii:
a) D D f c . Se obĠine f '( x) = 3x 2 + 1 úi f cc( x) (3x 2 1)c 6x .
În particular f cc(1) 6, f cc( x) 0.
b) D , f '( x) e x ( x 1), x  , f cc( x) e x ( x  2), x  .
Se obĠine f cc(0) 2, f cc(1) 3e .
c) D , f c( x) cos x  sin x, f cc( x) sin x  cos x, x  úi f cc(0) 1, f cc( S) 1 .
1 1
d) D >0,f), f c( x) 1, x  (0,f), f cc( x)  , x!0 .
2 x 4x x
1 x 2
e) D , f c( x) , x  . FuncĠia f ' este funcĠie derivabilă pe , fiind obĠinută
(1 x 2 ) 2
prin operaĠii cu funcĠii derivabile pe . Aúadar f este de două ori derivabilă în x0.
­ S ½ cos x
f) D ®  2k S / k  Z¾ , f c( x) , x D.
¯ 2 ¿ (1 sin x) 2
FuncĠia f’ este derivabilă pe D, (operaĠii cu funcĠii derivabile).
ex
g) D , f c( x) , x . FuncĠia este de două ori derivabilă.
(1 e x ) 2
 E2. S` se arate c` func\ia f :R ® R este derivabil` de dou` ori [n punctul specificat:
ì
ïx 3 , x T 0 ìsin x , x T0
a) f (x ) = í , x 0 = 0; b) f (x ) = í 3 , x0 = 0
ï
î5x 4 , x > 0 îx + x , x >0
ì
ïx 3 ln x , x >0
c) f (x ) = x 3 x , x 0 = 0; d) f (x ) = í , x0 = 0
ïx 3 ,
î x T0
E2. SoluĠii:
a) Avem: f (0 − 0) = 0 = f (0 + 0) deci f este continuă în x=0. De asemenea,
x3
f s' (0) = lim = 0úi f d' (0) = 0 deci f este derivabilă în x0=0.
x →0
x<0
x2
⎧⎪3x 2 , x ≤ 0 3x 2 20 x3
ObĠinem f '( x) = ⎨ úi rezultă că: f s
''
(0) = lim = 0, f d
''
(0) = lim = 0 , deci f
⎪⎩20 x , x > 0 x →0 x x →0
3
x<0 x >0
x
este de două ori derivabilă în x0=0.
⎧cos x, x ≤ 0
b) Avem că f este continuă úi derivabilă în x0=0 úi f '( x) = ⎨ 2 .
⎩3 x + 1, x > 0
FuncĠia f’ este úi ea derivabilă în x0=0, avînd f cc(0) 0 .

⎪⎧ − x , x ≤ 0 ⎪⎧−4 x , x ≤ 0
4 3

c) f ( x) = ⎨ 4 , f '( x) = ⎨ 3 , f ''(0) = 0 .
⎩⎪ x , x > 0 ⎩⎪4 x , x > 0
⎧⎪ x 2 (3ln x + 1), x > 0
d) FuncĠia f este continuă úi derivabilă pe (0,+’) úi f '( x) = ⎨ 2 . Se obĠine
⎪⎩3x , x≤0
apoi că f cc(0) 0 .

E3. Folosind regulile de calcul cu derivate, s` se calculeze derivata de ordinul doi pentru
f : D ® R:
a) f (x ) = 2x 2 + 5x ; b) f (x ) = x 3 - 4x ; c) f (x ) = e x + x ;
d) f (x ) = x + ln x ; e) f (x ) = x ln x ; f) f (x ) = x 2 e x ;
g) f (x ) = x 2 ln x ; h) f (x ) = sin 2 x ; i) f (x ) = cos 3 x ;
j) f (x ) = x sin x + cos x ; k) f (x ) = x 2 x , x > 0; l) f (x ) = x tg x ;
x -1 x
m) f (x ) = ; n) f (x ) = 2 .
x +2 x +1
E3. SoluĠii:
a) D , f c( x) 4 x  5, x  , f cc( x) 4, x  .

b) D , f c( x) 3x 2  4, x  , f cc( x) 6 x, x  .

c) D , f c( x) e x 1, x  , f cc( x) ex , x  .
1 1
d) D (0, f), f c( x) 1 , x ! 0, f cc( x)  2 , x ! 0 .
x x
1
e) D (0,f), f c( x) ln x 1, x  (0, f), f cc( x) , x  (0,f) .
x
f) D , f c( x) e x ( x 2  2 x), x  , f cc( x) e x ( x 2  4 x  2), x  .
g) D (0, f), f c( x) 2 x ln x  x, x  (0,f), f cc( x) 2 ln x  3, x  (0, f) .
h) D , f c( x) 2sin x cos x sin 2 x, x  , f cc( x) 2 cos 2 x, x  .

i) D , f c( x) 3cos 2 x sin x, x  , f cc( x) 6sin 2 x cos x  3cos3 x, x  .

j) D , f c( x) x cos x, x  , f cc( x) cos x  x sin x, x  .
5 15
k) D = (0, +∞), f '( x) = x x , x ∈ (0, +∞), f ''( x) = x , x ∈ (0, +∞) .
2 4
­ S ½ x
l) D ®r  2k S k  Z ¾ f c( x) tgx  ,
¯ 2 ¿ cos 2 x

1 cos 2 x  x sin 2 x
f cc( x)  ,x D.
cos 2 x cos 4 x
3 6
m) D ^2` , f c( x) , f cc( x) ,x D.
( x  2) 2 ( x  2)3

1 x 2 2 x( x 2  3)
n) D , f c( x) , f cc( x) ,x .
( x 2 1) 2 ( x 2 1)3
3.5 Regulile lui l'Hôspital

E1. S` se calculeze
x 3 - 3x + 2 x 2 -4 x 3 +1 x 2006 -1
a) lim ; b) lim ; c) lim ; d) lim 2007 ;
x®1 x 2 -1 x® 2 x 3 -8 x®-1 x 2 + 4x + 3 x®1 x -1
x 3 - 27 x + sin x x + ln(x +1) sin x + 3sin 8x
e) lim ; f) lim ; g) lim ; h) lim .
x® 3 x 2 - 4x + 3 x® 0 x 2 + sin x x® 0 x sin x x® 0 sin 7x - sin 2x

E1. SoluĠii:
0
Cazuri
0
( x3  3 x  2) ' 3x 2  3 0
a) A lim lim 0;
x o1 ( x 2 1) ' xo1 2x 2
2
( x  4)c 2x 1
b) A lim 3 lim 2 ;
xo2 ( x  8)c x o2 3 x 3
3x 2 3
c) A lim ;
xo1 2 x  4 2
2006˜ x 2005 2006
d) A lim 2006 ;
x o1 2007˜ x 2007
3x 2 27
e) A lim ;
xo3 2 x  4 2
1 cos x 2
f) A lim 2;
xo0 2 x  cos x 1
1 1
1 § ·
x 1 0 ( x 1) 2 1
g) A lim ¨ ¸ lim ;
xo0 sin x  cos x © 0 ¹ xo0 cos x  cos x  x sin x 2
cos x  24 cos8 x 25
h) A lim 5.
xo0 7 cos 7 x  2 cos 2 x 5
E2. S` se calculeze:
sin 2 x 1- cos 3x x - sin x
a) lim ; b) lim ; c) lim ;
x® 0 x + sin x
2 2 x® 0 1- cos x x® 0 x3
e x - cos x nx n+2- (n +1) x n+1+ x
2
x - sin x
d) lim ; e) lim ; f) lim .
x® 0 x 2 +x x® 0 2 e x - 2 - 2 x - x 2 x®1 (x -1) 2
x>1

E2. SoluĠii:
0
Cazuri de nedeterminare
0
2sin x cos x sin 2 x §0· 2 cos 2 x 2 1
a) A lim lim ¨ ¸ lim .
xo0 2 x  2sin x cos x x o0 2 x  sin 2 x © 0 ¹ xo0 2  2 cos 2 x 4 2
3sin 3 x 9 cos 3x
b) A lim lim 9.
xo0 sin x xo0 cos
1 cos x sin x 1
c) A lim 2 lim .
xo0 3x xo0 6 x 6
2
e x 2 x  sin x
d) A lim 0.
xo0 2 x 1
1 cos x sin x cos x 1
e) A lim x lim x lim x .
xo0 2e  2  2 x xo0 2 x  2 x o0 2e 2
n(n  2) x n1  (n 1) 2 x n 1 n(n  2)(n 1) x n  n(n 1) 2 x n1
f) A lim lim
x o1
x!1
2( x 1) xo1 2
n(n 1)(n  2)  n(n 1) 2 n(n 1)
.
2 2
 E3. S` se calculeze:
2x 3 + 4x + 9 3x 2 - x + ln x ln(sin 2x )
a) lim ; b) lim ; c) lim ;
x®¥ x + 3x +16
3 x®¥ 2x 2
+ x - ln x x® 0 ln(sin x )
x>0

ln(2x ) ln(1+ sin 2x ) ln(x 2 + x +1)

d) lim ; e) lim ; f) lim .
x® 0 ctg(3x ) x® 0 ln(1+ sin x ) x®¥ x
x>0

E3. SoluĠii:
∞
Cazuri de nedeterminare
∞
6 x2  4 12 x
a) A lim 2 lim 2.
xof 3 x  3 x of 6 x

1
6 x 1 2
b) A lim x lim 6 x  x 1 lim 12 x 1 lim 12 3 .
xof 1 xof 4 x 2  x 1 xof 8 x 1 xof 8 2
4 x 1
x
cos 2 x
˜2 § 2sin x cos 2 x · sin x cos x 2
c) A lim sin 2 x lim¨ ˜ ¸ 2 lim 2 lim 1.
xo0 cos x xo0© sin 2 x cos x ¹ x o0 sin 2 x x o0 2 cos 2 x 2
x!0
sin x
1
x 1 sin 2 3 x
d) A lim  lim 0.
xo0 3 3 xo0 x
x!0 
sin 2 3 x
2 cos 2 x
e) A lim 1 sin 2 x 2 .
xo0 cos x
1 sin x
2 x 1
2 2 x 1
f) A lim x  x 1 lim 2 0
xof 1 xof x  x 1

E4. S` se calculeze:
x x
a) lim x ln ; b) lim(x - p ) ctg x ; c) lim x ln ;
x®¥ x +1 x® p x® 0 x +1
2
x>0
1 1
-
d) lim arcsin x ln x ; e) lim e x ln x ; f) lim x +
(x + 2) e 2 .
x® 0 x® 0 x®-2
x>0 x>0 x>-2
E4. SoluĠii:
Cazuri de nedeterminare 0· ’.
1 1
−
ln x − ln( x + 1) x 2 x
a) l = lim = lim x x + 1 = lim lim 1 .
x →∞ ⎛1⎞ x →∞
− 2
1 xof x ( x 1) xof x 1
⎜ ⎟
⎝x⎠ x
x −π 1
b) l = lim = lim = 1.
x →π tgx x →π ⎛ 1 ⎞
⎜ 2 ⎟
⎝ cos x ⎠
1 2x
− 2
ln x − ln( x 2 + 1) (1 x 2 ) x 2 x( x 2 1)
c) l = lim = lim x x + 1 = lim lim 0
x →0 ⎛1⎞ x →0 1 x o0 x( x 2 1) xo0 x 2 1
⎜ ⎟ − 2
⎝x⎠ x
1
§ arcsin x · ln x
d) l lim¨ ( x ln x)¸ lim x ln x lim lim x lim(x) 0 .
xo0© x ¹ xo0 x o0 § 1 · xo0 1 xo0
x!0 x!0 x!0 ¨ ¸ x!0 
2
© x¹ x

⎛1⎞ 1
⎜ ⎟ −

e) l = lim 1 = lim 1 ⎝ ⎠ = lim

x
ln x x e
=
1
x ⎛
x →0 x →0
1 ⎞ xx → 0
>0 −
x >0
e x x >0
e ⎜− 2 ⎟
⎝ x ⎠ x
1 '
− ⎛ 1⎞
e ⎜− ⎟
x
1

= lim ⎝ x⎠ −
= lim e x = e −∞ = 0 .
x →0 ' x →0
x >0 ⎛ 1⎞ x >0
⎜ − ⎟
⎝ x ⎠
1 '
1 ⎛ 1 ⎞
x+2
e ⎜ ⎟ 1
e x+2
⎝ x+2⎠
f) l = lim = lim '
= lim e = e∞ = +∞
x+2
x →−2
x >−2
1 x →−2
x >−2 ⎛ 1 ⎞ x →−2
x >−2
x+2 ⎜ ⎟
⎝ x + 2 ⎠
 Teste de evaluare
Testul 1
1. Fie f :R ® R, f (x ) = x + ax +1. S` se determine a Î R pentru care tangenta la graficul
3

func\iei f [n punctul x 0 = 1 trece prin punctul M (2, 1).

ì x
ï , x U0
2. S` se determine derivatele laterale ale func\iei f :R ® R, f (x ) = í x +1 [n punctul
ï
îsin x , x < 0
x 0 = 0.
3. S` se calculeze derivatele de ordinul doi pentru func\ia f, [n cazurile:
a) f :(0, +¥) ® R, f (x ) = x ln(x +1); b) f :R ® R, f (x ) = arctg x - ln(x 2 +1).

SoluĠii
1. Tangenta la graficul funcĠiei f în punctul ( x0 , f ( x0 ) ) are ecuaĠia
y − f ( x0 ) = f '( x0 ) ⋅ ( x − x0 ) . Aceasta trece prin M (2,1) dacă 1 − f ( x0 ) = f '( x0 )(2 − x0 ) .
Deoarece f ( x0 ) = f (1) = a + 2 úi f c( x0 ) f c(1) a  3 se obĠine că: 1 − (a + 2) = (a + 3) ⋅ 1 de
unde a 2 .
x
= 1, f d' (0) = lim x + 1 = lim
sin x 1
2. f s' (0) = lim = 1 , deci f este derivabilă în x0=0.
x →0 x x →0 x x →0 x + 1
x <0 x >0

3.
x 1 1 x2
a) f c( x) ln( x 1)  , f cc( x)  , x  (0,f) .
x 1 x 1 ( x 1) 2 ( x 1) 2
1 2x 1 2 x 2( x 2 1)  (1 2 x)2 x x2  2 x  2
b) f c( x) 2  2 , f cc( x) , x  R.
x 1 x 1 x 2 1 ( x 2 1) 2 ( x 2 1) 2
 ìx sin x , x >0
1. S` se determine derivabilitatea func\iei f :R ® R, f (x ) = í pe mul\imea R.
îax + a -1, x T 0
2 2

2. S` se calculeze derivatele func\iilor f :D ® R:

x 2 - x +2
a) f (x ) = ; b) f (x ) = x x 2 + x + 2.
x + x +2
2

3. S` se calculeze:
x 2 + x +1 -1 2x + ln(x +1)
a) lim ; b) lim .
x® 0 x +1 -1 x®¥ 3x + ln(2x +1)

SoluĠii
1. FuncĠia este continuă úi derivabilă pe ^0` . Studiem continuitatea úi derivabilitatea în
x0=0.
Avem: f (0 + 0) = 0, f (0 − 0) = a 2 − 1 . FuncĠia este continuă în x0=0 dacă a2–1=0, deci dacă
a  ^1,1` .
rx 2 x sin x
Pentru a r1, f sc (0) lim 0, f dc (0) lim 0 , deci f este derivabilă în x0=0.
xo0
x0
x x o0
x!0
x
Aúadar
Pentru a  ^1,1` , f nu este continuă în x0=0, iar f este derivabilă pe ^0` .
Pentru a  ^1,1` , f este derivabilă pe .

(2 x 1)( x 2  x  2)  ( x 2  x  2)(2 x 1) 2 x2  4

2. a) f '( x) ,x .
( x 2  x  2) 2 ( x 2  x  2) 2
2 x 1 2( x 2  x  2)  2 x 2  x
b) D , f c( x) x2  x  2  x
2 x2  x  2 2 x2  x  2
4 x 2 3x  4
,x .
2 x2  x  2

0
3. a) Caz de nedeterminare . Aplicăm regula lui L’Hôspital.
0
2 x 1 1
2 x 2  x 1 2
A lim 1;
xo0 1 1
2 x 1 2
∞
b) Caz de nedeterminare . Se obĠine:
∞
1
2 20 2
A lim x 1 .
xof 2 3 0 3
3
2 x 1
 Capitolul 4. Studiul func\iilor cu ajutorul derivatelor
4.1 Rolul derivatei [nt@i [n studiul func\iilor

E1. S` se studieze dac` se poate aplica teorema lui Lagrange func\iilor:

a) f :[-3, 2] ® R, f (x ) = 2x 2 - 3x ; b) f :[1, e] ® R, f (x ) = ln x ;
x -1
c) f :[1, 2] ® R, f (x ) = ; c) f :[ 0, 1] ® R, f (x ) = x 2x -1 .
x +1

E1. SoluĠie:
Se verifică continuitatea úi derivabilitatea funcĠiei f pe intervalul [a, b], respectiv (a, b).
a) FuncĠia este restricĠia unei funcĠii de gradul 2 pe [–3,2], deci este continuă úi derivabilă.
Aúadar se poate aplica teorema lui Lagrange.
f (2) − f (−3)
Avem că ∃c ∈ (−3, 2) astfel încât f '(c) = , adică :
5
2 − 27 1
4c − 3 = de unde c = − .
5 2
b) FuncĠia este continuă úi derivabilă pe [1, e] úi se poate aplica teorema lui Lagrange.
ln e  ln1 1 1
Rezultă că există c  (1, e) cu f c(c) sau deci c e 1  (1, e) .
e 1 c e 1
c) Se poate aplica teorema lui Lagrange funcĠiei f.
f (2)  f (1) 1
Se obĠine că f c(c) .
2 1 3
2 2 1
Dar f '( x) = deci = de unde c = 6 − 1 .
( x + 1) 2
(c + 1) 2
3
1
d) FuncĠia f nu este derivabilă în x0 = , deci nu se poate aplica teorema lui Lagrange.
2
 E2. S` se stabileasc` intervalele de monotonie ale func\iei f :D ® R:
a) f (x ) = x 2 - 4x ; b) f (x ) = 3x - x 3; c) f (x ) = x 4 - 8x 2 ;
d) f (x ) = x e x ; e) f (x ) = x ln x ; f) f (x ) = x - ln x ;
x -1 x -1
2
g) f (x ) = ; h) f (x ) = .
x +1 x 2 +1

E2. SoluĠie:
FuncĠiile sunt derivabile pe domeniul de definiĠie. Se studiază semnul primei derivate.
a) D , f c( x) 2 x 1, x  . Alcătuim tabelul de semn úi de monotonie pentru f.
1
x –f 2
+f
f ′(x) – – – – – – 0 + + + + + +
f (x) 1 0
b) D , f c( x) 3 3x 2 , x  . Tabelul de monotonie:
x –f –1 1 +f
f ′(x) – – – – 0 ++++ 0 – – – –
f (x) 1 0 1
c) D , f c( x) 4 x3 16 x, x  . SoluĠiile ecuaĠiei f ′( x) = 0 sunt x  {0, 2, 2} .
Rezultă tabelul:
x –f –2 0 2 +f
f ′(x) – – – – 0 + + + 0 – – – 0 + + + +
f (x) 1 0 1 0
x
d) D , f c( x) ( x 1)e , x  . Avem tabelul de monotonie:
x –f –1 +f
f ′(x) – – – – – – 0 + + + + + +
f (x) 1 0

E3. S` se determine punctele de extrem pentru func\ia f :D ® R:

x 2 + 4x -1
a) f (x ) = x 3 - 6x ; b) f (x ) = (x -1) e x ; c) f (x ) = ;
x -1
x +1 x
d) f (x ) = ; e) f (x ) = x -2arctg x ; f) f (x ) = ;
x + x +1
2 ln x
g) f (x ) = (x 2 - x +1) e-x ; h) f (x ) = x -1.
e) D (0,f), f c( x) ln x 1, x  (0,f) . EcuaĠia f ′( x) = 0 este ln x = –1, cu soluĠia
−1
x = e . Tabelul de monotonie:
x –f e–1 +f
f ′(x) – – – – – – 0 + + + + + +
f (x) 1 0

1 x −1
f) D = (0, + ∞), f ′( x) = 1 − = , x ∈ (0, + ∞) . Rezultă tabelul:
x x
x 0 1 +f
f ′(x) – – – – – – 0 + + + + + +
f (x) 1 0
2
g) D \{1}, f c( x) , xD.
( x 1) 2
Tabelul de monotonie:
x –f –1 +f
f ′(x) + + + + + + | + + + + + +
f (x) 0 | 0
FuncĠia f este crescătoare pe fiecare din intervalele (f, 1) úi (1, f) .

4x
h) D , f c( x) , x .
( x 1) 2
2

Rezultă tabelul:
x –f 0 +f
f ′(x) – – – – – – 0 + + + + + +
f (x) 1 0

E3. SoluĠie
Se alcătuieúte tabelul de semn al primei derivate úi de monotonie pentru funcĠia f.
a) D , f c( x) 3x 2  6 x, x  .
Avem tabelul:
x –f − 2 2 +f
f ′(x) + + + + 0 – – – 0 ++++
f (x) 0 M 1 m 0
Punctul x = − 2 este punct de maxim local, iar x = 2 este punct de minim local.

b) D , f c( x) xe x , x  .
Rezultă tabelul:
x –f 0 +f
f ′(x)
– – – – 0 + ++++
f (x) 1 m 0
Punctul x = 0 este punct de minim.
 x2  2 x 3
c) D \{1}, f c( x) , xD.
x 1
Rezultă tabelul:
x –f –1 1 3 +f
f ′(x) + + + + 0 – – | – – – 0 + + + +
f (x) 0 M 1 | 1 m 0
Rezultă că x 1 este punct de maxim local, iar x 3 este punct de minim local.
x 2  2 x
d) D , f c( x) , x .
( x 2  x 1) 2
Se obĠine tabelul:
x –f –2 0 +f
f ′(x) – – – – 0 ++++ 0 – – – –
f (x) 1 m 0 M 1
Rezultă că x = −2 este punct de minim local, iar x = 0 este punct de maxim local.
2 x 2 1
e) D , f c( x) 1 2 , x .
x 1 x 2 1
Se obĠine tabelul:
x –f –1 1 +f
f ′(x) + + + + 0 – – – 0 + + + +
f (x) 0 M 1 m 0
Aúadar, x 1 este punct de maxim local, iar x = 1 este punct de minim local.
ln x 1
f) D (0,1) * (1,f), f c( x) , x D.
(ln x) 2
Avem tabelul:
x 0 1 e +f
f ′(x) – – – | – – – 0 + + + +
f (x) 1 | 1 m 0
Punctul x = e este punct de minim local.
g) D , f c( x) (x 2  3 x  2)e x , x  .
Avem tabelul:
x –f +1 2 +f
f ′(x) – – – – 0 ++++ 0 – – – –
f (x) 1 m 0 M 1
1
h) D = [1, + ∞), f ′( x) = , x ∈ (1, + ∞) .
2 x −1
Se obĠine tabelul:
x 1 +f
f ′(x) | + + + + + + + + +
f (x) 0 0 0
Punctul x = 1 este de minim relativ.
 4.2. Rolul derivatei a doua [n studiul func\iilor
Exersare
E1. S` se determine intervalele de convexitate ]i de concavitate pentru func\iile f :D ® R :
a) f (x ) = x 2 - 3x ; b) f (x ) =-3x 2 + 6x -11;
c) f (x ) = x 3 -12x ; d) f (x ) = 3x 2 - 2x 3 ;
x x
e) f (x ) = ; f) f (x ) = 2 ;
x +3 x +4
x
g) f (x ) = 3 ; h) f (x ) = x 2 e-x ;
x +1
x3
i) f (x ) = x ln x ; j) f (x ) = arctg x + .
3
E1. SoluĠie
Se stabileúte semnul derivatei a doua a funcĠiei f.
a) D , f c( x) 2 x  3, f cc( x) 2, x  .
Rezultă că funcĠia f este convexă pe .
b) D , f c( x) 6 x  6, f cc( x) 6  0, x  .
Rezultă că funcĠia f este concavă pe .
c) D , f c( x) 3x 2 12, f cc( x) 6 x, x  .

Tabelul de convexitate:
x –f 0 +f
f ′′( x) – – – – – 0 + + +++
f (x)

d) D , f c( x) 6 x  6 x 2 , f cc( x) 6 12 x, x  .
Se obĠine tabelul:
1
x –f +f
2
f ′′(x) + +++ + 0 – – – – –
f (x)

3 6
e) D \{3}, f c( x) cc
2 , f ( x) , x  D . Rezultă tabelul:
( x  3) ( x  3)3
x –f –3 +f
f ′′( x) + + + + + | – – – – –
f (x) |

4 x2 2 x( x 2 12)
f) D , f c( x) , f cc( x) , x .
( x 2  4) 2 ( x 2  4)3
Rezultă tabelul:
x –f – 12 0 12 +f
f ′′( x) – – – – 0 +++ 0 – – – – 0 + + + +
f (x)

1 2 x 3 6 x 2 ( x 3  2)
g) D \{1}, f c( x) , f cc( x) , x D.
( x 3 1) 2 ( x 3 1)3
Se obĠine tabelul:
x –f –1 0 3
2 +f
f ′′( x) + + + + | – – – 0 – – – 0 + + + +
f (x)
h) D , f c( x) (2 x  x 2 )ex , f cc( x) (2  4 x  x 2 )ex , x 
Se obĠine tabelul:
x –f 2− 2 2+ 2 +f
f ′′(x) + + + + 0 – – – – – – 0 + + + +
f (x)

1
i) D = (0, + ∞), f ′( x) = ln x + 1, f ′′( x) = , x ∈ (0, + ∞) .
x
FuncĠia este convexă pe D.
1 2 2x ( x 2 1) 2 1 2 x3 ( x 2  2)
j) D , f c( x)  x , f c
c ( x ) 2 x  2 x , x
x 2 1 ( x 2 1) 2 ( x 2 1) 2 ( x 2 1)
Se obĠine tabelul:
x –f 0 +f
′′
f ( x) – – – – – 0 + + + + +
f (x)

E2. S` se arate c` func\ia f :R ® R este derivabil` de dou` ori [n punctul specificat:

ì
ïx 3 , x T 0 ìsin x , x T0
a) f (x ) = í , x = 0; b) f (x ) = í 3 , x0 = 0
ï5x 4 , x > 0 0
î îx + x , x >0
ì
ïx 3 ln x , x >0
c) f (x ) = x 3 x , x 0 = 0; d) f (x ) = í , x0 = 0
ï
îx 3 , x T0
E2. SoluĠii:
a) Avem: f (0 − 0) = 0 = f (0 + 0) deci f este continuă în x=0. De asemenea,
x3
f s' (0) = lim 2
= 0úi f d' (0) = 0 deci f este derivabilă în x0=0.
x →0 x
x<0

⎪⎧3x , x ≤ 0
2
3x 2 20 x3
ObĠinem f '( x) = ⎨ úi rezultă că: f s
''
(0) = lim = 0, f d
''
(0) = lim = 0 , deci f
⎪⎩20 x , x > 0 x →0 x x →0
3
x<0 x >0
x
este de două ori derivabilă în x0=0.
⎧cos x, x ≤ 0
b) Avem că f este continuă úi derivabilă în x0=0 úi f '( x) = ⎨ 2 .
⎩3 x + 1, x > 0
FuncĠia f’ este úi ea derivabilă în x0=0, avînd f cc(0) 0 .

⎧⎪ − x 4 , x ≤ 0 ⎧⎪−4 x3 , x ≤ 0
c) f ( x) = ⎨ 4 , f '( x) = ⎨ 3 , f ''(0) = 0 .
⎩⎪ x , x > 0 ⎩⎪4 x , x > 0

⎪⎧ x (3ln x + 1), x > 0

2

d) FuncĠia f este continuă úi derivabilă pe (0,+’) úi f '( x) = ⎨ 2 . Se obĠine

⎪⎩3x , x≤0
apoi că f cc(0) 0 .
 E3. Folosind regulile de calcul cu derivate, s` se calculeze derivata de ordinul doi pentru
f : D ® R:
a) f (x ) = 2x 2 + 5x ; b) f (x ) = x 3 - 4x ; c) f (x ) = e x + x ;
d) f (x ) = x + ln x ; e) f (x ) = x ln x ; f) f (x ) = x 2 e x ;
g) f (x ) = x 2 ln x ; h) f (x ) = sin 2 x ; i) f (x ) = cos 3 x ;
j) f (x ) = x sin x + cos x ; k) f (x ) = x 2 x , x > 0; l) f (x ) = x tg x ;
x -1 x
m) f (x ) = ; n) f (x ) = 2 .
x +2 x +1
E3. SoluĠii:
a) D , f c( x) 4 x  5, x  , f cc( x) 4, x  .

b) D , f c( x) 3x 2  4, x  , f cc( x) 6 x, x  .

c) D , f c( x) e x 1, x  , f cc( x) ex , x  .
1 1
d) D (0, f), f c( x) 1 , x ! 0, f cc( x)  2 , x ! 0 .
x x
1
e) D (0,f), f c( x) ln x 1, x  (0, f), f cc( x) , x  (0,f) .
x
f) D , f c( x) e x ( x 2  2 x), x  , f cc( x) e x ( x 2  4 x  2), x  .
g) D (0, f), f c( x) 2 x ln x  x, x  (0,f), f cc( x) 2 ln x  3, x  (0, f) .
h) D , f c( x) 2sin x cos x sin 2 x, x  , f cc( x) 2 cos 2 x, x  .

i) D , f c( x) 3cos 2 x sin x, x  , f cc( x) 6sin 2 x cos x  3cos3 x, x  .

j) D , f c( x) x cos x, x  , f cc( x) cos x  x sin x, x  .
5 15
k) D = (0, +∞), f '( x) = x x , x ∈ (0, +∞), f ''( x) = x , x ∈ (0, +∞) .
2 4
­ S ½ x
l) D ®r  2k S k  Z ¾ f c( x) tgx  ,
¯ 2 ¿ cos 2 x

1 cos 2 x  x sin 2 x
f cc( x)  ,x D.
cos 2 x cos 4 x
3 6
m) D ^2` , f c( x) , f cc( x) ,x D.
( x  2) 2 ( x  2)3

1 x 2 2 x( x 2  3)
n) D , f c( x) , f cc( x) ,x .
( x 2 1) 2 ( x 2 1)3
 4.3. Reprezentarea grafic` a func\iilor
E1. S` se reprezinte grafic func\iile f :D ® R :
a) f (x ) = x 3 - 3x 2 ; b) f (x ) = 8 - x 3 ; c) f (x ) =-2x 3 + 3x 2 ;
d) f (x ) = x 5 - 5x 4 ; e) f (x ) = x 4 - 5x 2 + 4; f) f (x ) = 2x 3 - 3x 2 + 5;
g) f (x ) = 16 - x 4 ; h) f (x ) = x 4 - 2x 2 +1; i) f (x ) = (x -1) 2 (x +1);
j) f (x ) = x 3 (1- x ); k) f (x ) = (1- x ) 3 x ; l) f (x ) = (x -1) 2 (x + 2) 2 .

E1. SoluĠie
FuncĠiile sunt de două ori derivabile pe D.
a) Domeniul de definiĠie: D  .
Se obĠine că lim f ( x) = lim ( x 3 − 3x 2 ) = −∞, lim f ( x) = +∞
x → −∞ x → −∞ x →∞

Asimptote. FuncĠia este polinomială úi nu are asimptote.

IntersecĠia cu axele de coordonate

EcuaĠia f(x) = 0 este x 3  3x 0 úi are soluĠiile x ∈{0, 3} .
Graficul intersectează Ox în O(0, 0) úi A(3, 0).

Studiul folosind derivatele

Se obĠine: f ′( x) = 3 x 2 − 6 x, f ′′( x) = 6 x − 6 , x  .
Rezultă că f c( x ) 0 Ÿ x  {0, 2}, iar f cc( x ) 0 Ÿ x 1.

Tabelul de variaĠie:
x –f 0 1 2 +f
f ′(x) + + + + + 0 – – – – – – –– 0 + + + + +
M (– 4)
f (x) –f 0 1 1 1 0 +f
(0) m
f ′′(x) – – – – – – – – – – 0 + + + + + + + +
i(– 2)

Graficul funcĠiei:
y

1
1 2

 1 x
1


i




b) D  . lim f ( x) f, lim f ( x) f

xof xof
IntersecĠia cu axele: A(0, 8) úi B(2, 0).
Studiul folosind derivatele
Avem: f ′( x) = −3x 2 , f ′′( x) = −6 x , x  .
Tabelul de variaĠie:
x –f 0 +f
f ′(x) – – – – – – – 0 – – – – – –
f (x) 1 1 1 8 1 1 1
′′
f (x) + + + + + + + + + 0 – – – – – – – – – – –
i(8)
Graficul funcĠiei:
y

8
i

0 x
1 2

c) D  . lim f ( x ) f, lim f ( x ) f

x of x of

§3 ·
Punctele de intersecĠie cu axele: O(0, 0) úi A¨ , 0¸.
©2 ¹
Studiul folosind derivatele
Avem: f ′( x) = −6 x 2 + 6 x, f ′′( x) = −12 x + 6 , x  .
Tabelul de variaĠie:
1 +f
x –f 0 1
2
f ′(x) – – – – – 0 + + + + + +0 – – – –
(0) M –f
f (x) +f 1 0 0 1
m (1)
f ′′( x) + + + + + + + + + 0 – – – – – – –
⎛1⎞
i⎜ ⎟
⎝2⎠
Graficul funcĠiei:
y

M
1

i
A

 1 1 1 x
2
d) D  . lim f ( x ) f, lim f ( x ) f
x of x of
Punctele de intersecĠie cu axele: O(0, 0) úi A(5, 0).
Studiul folosind derivatele
Avem: f ′( x) = 5 x 4 − 20 x 3 , f ′′( x) = 20 x 3 − 60 x 2 , x  .
Tabelul de variaĠie:
x –f 0 3 4 +f
′
f ( x) + + + + + + + + 0 – – – – – – – – 0 + + + +
M -44 –f
f (x) – f 0 1 1 0
(0) m
f ′′(x) – – – – – – – –0 – – – – – – 0 + + + + + + + + + +
i
e) D  , lim f ( x ) f
x orf
IntersecĠia cu axa Ox:
EcuaĠia f(x) = 0 se scrie x 4 − 5 x 2 + 4 = 0 sau ( x 2 − 1)( x 2 − 4) = 0 úi are soluĠiile x  {1,1, 2, 2} .
Graficul intersectează axa Oy în punctul A(0, 4).
Studiul folosind derivatele
Se obĠine: f ′( x) = 4 x 3 − 10 x, f ′′( x) = 12 x 2 − 10 , x  .
⎧⎪ 10 ⎫⎪
EcuaĠia f ′( x) = 0 are soluĠiile x ∈ ⎨0, ± ⎬ , iar
⎪⎩ 2 ⎪⎭
10 30
ecuaĠia f ′′( x) = 0 are soluĠiile x = ± =± .
12 6
Tabelul de variaĠie:
10 30 30 10
x –f − − 0 +f
2 6 6 2
f ′( x) – – – – – 0+ + + + +
+ + 0 – – – – – – 0 + + + +
M
f (x) +f 1 m 0 1 1 m 0 +f
(4)
f ′′(x) + + + + + + + + 0– – – – – – –0+ + + + + + + +
i i
⎛
10 9 ⎟ 10 9 ⎟ ⎞ ⎛ ⎞
Punctele de extrem sunt: ⎜⎜ − ,− , (0, 4) úi ⎜
⎟ ⎜
,− , iar cele de inflexiune sunt
⎝ 2 4⎠ ⎝ 2 4 ⎟⎠
⎛ ⎞⎛ ⎞
⎜ − 30 , 19 ⎟, ⎜ 30 , 19 ⎟ .
⎜ 6 36 ⎟⎠ ⎜⎝ 6 36 ⎟⎠
⎝
Graficul funcĠiei este simetric faĠă de Oy.
f) D  , lim f ( x ) f, lim f ( x ) f
x of xof
IntersecĠia cu axele de coordonate
Punctul A(0, 5) este intersecĠia cu Oy.
EcuaĠia f ( x) = 0 se scrie 2 x 3  3x 2  5 0 sau
2 x + 2 x − 5 x + 5 = 0 ⇒ 2 x ( x + 1) − 5( x − 1) ⇒ ( x + 1)(2 x 2 − 5 x + 5) = 0 , cu soluĠia x = –1.
3 2 2 2 2

Studiul folosind derivatele

f ′( x) = 6 x 2 − 6 x, f ′′( x) = 12 x − 6 , x  .
1
EcuaĠia f ′( x) = 0 are soluĠiile x ∈{0,1} , iar ecuaĠia f ′′( x) = 0 are soluĠia x = .
2
Tabelul de variaĠie:
1 +f
x –f 0 1
2
f ′( x) + + + + + 0– – – – – – – – 0+ + + + + + + + + + + +
f (x) –f 0 M 1 1 m 0 0 +f
f ′′(x) – – – – – – –– – – – 0 + + + + + + + + + + + + +
i
⎛1 9⎞
Punctele de extrem sunt: (0, 5) úi (1, 4), iar cel de inflexiune ⎜ , ⎟ .
⎝2 2⎠
Graficul funcĠiei
y
M
5
i
4 m

1 O
1 1 x
2
s
g) D  , lim f ( x ) f
x orf
IntersecĠia cu axele
Se obĠin punctele A(0, 16), B(–2, 0), C(2, 0).
FuncĠia este pară, deci graficul este simetric faĠă de Oy.
Studiul folosind derivatele: f ′( x) = −4 x 3 , f ′′( x) = −12 x 2 , x  .
Tabelul de variaĠie:
x –f 0 1 +f
f ′( x) + + + + + + + + + + + 0 – – – – – – – – – –
M
f (x) – f 0 0 1 1 –f
(16)
f ′′(x) – – – – – – – – – – – 0 – – – – – – – – – – – –
Graficul funcĠiei
y
M 

 O 2 x

h) D  , lim f ( x ) f , funcĠia este pară.

x orf
IntersecĠia cu axele de coordonate A(0, 1), B(–1, 0), C(1, 0).
Studiul folosind derivatele
f ′( x) = 4 x 3 − 4 x, f ′′( x) = 12 x 2 − 4 , x  . SoluĠiile ecuaĠiei f ′( x) = 0 sunt x  {1, 0,1} , iar
⎧⎪ 3 ⎫⎪
ale ecuaĠiei f ′′( x) = 0 sunt x ∈ ⎨± ⎬.
⎪⎩ 3 ⎪⎭
Tabelul de variaĠie:
3 3 +f
x –f –1 − 0 1
3 3
f ′(x) – – – – 0 + + + + + +0– – – – – 0 + + + +
f (x) +f 1 m 0 M 1 m 0 +f
f ′′( x) + + + + + + + + 0– – – – – – – 0+ + + + + + + +
i i

Graficul funcĠiei

1 M
i i
m m
 1 O 1 2 x

⎛ 3 4 ⎞⎟ ⎛⎜ 3 4 ⎞⎟
Punctele de extrem sunt: (–1, 0), (0, 1), (1,0), iar cele de inflexiune: ⎜⎜ − , , , .
3 9⎟ ⎜ 3 9⎟ ⎝ ⎠⎝ ⎠
i) D  , lim f ( x ) f, lim f ( x ) f
x of x of
IntersecĠia cu axele de coordonate A(0, 1), B(1, 0), C(–1, 0).
Studiul folosind derivatele
f ( x) = x 3 − x 2 − x + 1, f ′( x) = 3x 2 − 2 x − 1, f ′′( x) = 6 x − 2 , x  .
1
EcuaĠia f ′( x) = 0 are soluĠiile x ∈{0,1} , iar ecuaĠia f ′′( x) = 0 are soluĠia x = .
2
Tabelul de variaĠie:
1 1 +f
x –f − 1
3 3
f ′( x) + + + + + + + + 0– – – – – 0 + + + + + + + +
f (x) –f 0 0 M 1 m 0 0 +f
f ′′(x) – – – – – – – – – – 0 + + + + + + + + + – – –
i

⎛ 1 32 ⎞ ⎛ 1 16 ⎞
Punctele de extrem sunt: ⎜ − , ⎟, (1, 0) , iar cel de inflexiune ⎜ , ⎟ .
⎝ 3 27 ⎠ ⎝ 3 27 ⎠
Graficul funcĠiei

1 m
1 1 1 x
 3

j) D  , lim f ( x ) f .
x orf
IntersecĠia cu axele de coordonate O(0, 0), A(1, 0).
Studiul folosind derivatele
f ( x) = x 3 − x 4 , f ′( x) = 3x 2 − 4 x 3 , f ′′( x) = 6 x − 12 x 2 , x  .
Tabelul de variaĠie:
1 3 +f
x –f 0
2 4
f ′(x) + + + + + + + + 0+ + + + + 0 – – – – – – – – – – –
f (x) –f 0 0 0 M 1 1 1 –f
f ′′(x) – – – – – – – – 0+ + 0 – – – – – – – – – – – –
i i
 § 3 27 · §1 1 ·
Punctele de extrem: ¨ , ¸ iar de inflexiune (0, 0) úi ¨ , ¸.
© 4 256 ¹ © 2 16 ¹
Graficul funcĠiei
y

M
i
i

O 1 3 1 x
2 4

k) D  , lim f ( x) f, lim f ( x) f

xof xof
IntersecĠia cu axele de coordonate O(0, 0), A(1, 0).
Studiul folosind derivatele
2
f c( x) 1 x  1 4 x  , f cc( x) 2  x 13 6 x  6  x 11 2 x  , x  .
­ 1½ ­1 ½
SoluĠiile ecuaĠiei f ′( x) = 0 sunt x  ®1, ¾ , iar ale ecuaĠiei f cc( x) 0 sunt x  ® ,1¾ .
¯ 4¿ ¯2 ¿
Tabele de variaĠie

x f 1 1 1 f
4 2
f ′( x ) + + + + + + + + 0 – – – – 0– – –
f(x) f / / M 2 2 2 –f
f ′′ ( x ) – – – – – – – – – – – – 0 + + 0 – – – –
i i

4 256
  2 16 (
Punctele de extrem: 1 , 27 iar cele de inflexiune: 1 , 1 , (1, 0) . )
Graficul funcĠiei:
y

M
i
i
1 1 1 x
4 2
E2. S` se reprezinte grafic func\iile f :D ® R :
x -1 1- x x
a) f (x ) = ; b) f (x ) = ; c) f (x ) = ;
x +1 x -2 x +1
2

x2 x x3
d) f (x ) = ; e) f (x ) = ; f) f (x ) = 2 ;
x +1
2
x -1 2
x -1
x 2 -1 x3
g) f (x ) = ; h) f (x ) = .
x 2 -9 (x -1) (x - 2)

E2. SoluĠie
a) D \{1}, lim f ( x ) 1, lim f ( x ) 1 .
x of xof
Dreapta y = 1 este asimptotă orizontală la f úi la f .
Asimptotele funcĠiei
x 1 2
Avem f (1 0) lim f úi lim f ( x ) f .
x o1 x 1 0 x o1
x1 x!1

Dreapta x = –1 este asimptotă verticală bilaterală.

IntersecĠie cu axele: A(0, –1), B(1, 0)
Studiul folosind derivatele f ′ ( x ) = 2 , f ′′ ( x ) = −4 , x ∈ D .
( x + 1)2 ( x + 1)3
Tabelul de variaĠie

x f –1 f
f ′( x ) + + + + | + + + + +
f(x) 1/ / +∞ | −∞ / / / 1
f ′′ ( x ) + + + + | – – – – –

Graficul
y

–1 1 x

–1

c) D , lim f ( x ) 0 . Dreapta y = 0 este asimptotă la f úi la f .

x orf
Studiul folosind derivatele
f c( x ) 1 x 2 , f cc( x ) 2 x3  6 x , x 
.
( x 2 1)2 ( x 2 1)3
EcuaĠia f ′ ( x ) = 0 are soluĠiile x  {1, 1} iar f ′′ ( x ) = 0 are soluĠiile x  {0,  3,  3} .
Tabelul de variaĠie

x f − 3 –1 0 1 3 f
f ′( x ) – – – – – 0 + + + 0 – – – –
f(x) 2 2 2 m / / M 2 2 2
f ′′ ( x ) – – – – 0 + + + + 0 – – – – 0 + + +
i i i
Punctele de extrem sunt 1, 1 , 1, 1
  
2 2
§ 3· § 3·
iar cele de inflexiune: ¨ 3,  ¸, (0, 0),¨ 3, ¸.
© 4¹ © 4¹
Graficul funcĠiei

1 M
2 i
– 3 –1
C 1 3 x
i 1
m 2

Graficul funcĠiei este simetric în raport cu punctul 0.

d) D , lim f ( x ) 1 , deci y = 1 este asimptotă orizontală la f úi f .

x orf
Studiul folosind derivatele:
f c( x ) 2 x , f cc( x ) 2 1 3 x 2 , x  .
( x 2 1)2 ( x 2 1)3
Tabelul de variaĠie

x 3 3
f  0 f
3 3
f ′( x ) – – – – – – – 0 + + + + + + + +
1 0 1
f(x) 1 2 2 m / / 1
4 4
f ′′ ( x ) – – – – 0 + + + + 0 – – – – – –
i i

Graficul funcĠiei
y
1

i i

3 0 3 x
3 3

Graficul este simetric faĠă de Oy, deoarece funcĠia f este pară.

e) D \{1, 1}, lim f ( x ) 0, lim f ( x ) 0.
x of x of
Rezultă că y = 0 este asimptotă orizontală la f úi la f .
Dreptele x = –1, x = 1 sunt asimptote verticale bilaterale.
Studiul folosind derivatele
2 2 x ( x 2 + 5)
f ′ ( x ) = −12− 3 x 2 , f ′′ ( x ) = , x∈D.
( x − 1) ( x 2 − 1)3
Tabelul de variaĠie

x f –1 0 1 f
′
f (x) – – – | – – – – – – |– – – – – –
f(x) 0 2 f | f 2 2 f | f 2 2 0
f ′′ ( x )– – – – | – – – 0 + + + +|+ + + + + +
i
Graficul funcĠiei
y

1
0 x

f) D \{–1, 1}, lim f ( x ) f, lim f ( x ) f

x of x of
IntersecĠiile cu axele de coordonate: O(0, 0)
Asimptote
Dreptele x = –1, x = 1 sunt asimptote verticale
f (x) 2 § 3 ·
m lim lim 2x 1, n lim ¨ 2x  x ¸ lim 2 x 0.
x orf x x orf x 1 x orf© x 1 ¹ xorf x 1
Rezultă că dreapta y = x este asimptotă oblică spre f úi spre f .
Studiul folosind derivatele
4 2
Avem f c( x ) x 2 3 x 2 , x  D .
( x 1)
Tabelul de variaĠie

x −∞ − 3 –1 0 1 3 +∞
f ′( x ) + + + 0 – – | – –0 – – | – – 0+ + +
3 3 3 3
−∞ /  −∞ | +∞ 2 2 | +∞  / +∞
f(x) 2 2
M m
 Graficul
y

0
1
i x

E3. S` se reprezinte graficul func\iei f :D ® R :

a) f (x ) = x x ; b) f (x ) = x 2 +1 ; c) f (x ) = x 2 -1 ;
d) f (x ) = xe x ; e) f (x ) = x 2 e x ; f) f (x ) = x ln x ;
g) f (x ) = ln(x +1) ;
2
h) f (x ) = ln(x -1);
2
i) f (x ) = x 2 ln x ;
ln x
j) f (x ) = 2arctg x ; k) f (x ) = x - ln x ; l) f (x ) = .
x
E3. Ġie:
a) D [0, f ), lim f ( x ) f .
x of
IntersecĠia cu axele O(0, 0)
Studiul folosind derivatele
3 x , f cc( x )
f c( x ) 3 , x  (0, f ) .
2 4 x
FuncĠia nu este de două ori derivabilă în x = 0 úi f cc(0) fdcc(0) f .
Tabelul de variaĠie

x 0 +∞
f ′( x ) + + + + + + + + +
f(x) 0 / / / / / +∞
f ′′ ( x ) | + + + + + + + + +

Punctul x = 0 este punct de minim local.

Graficul
y

1 x
b) D , lim f ( x ) f, lim f ( x ) f .
x of x of
Punctul de intersecĠie cu axele A(0, 1).
Asimptotele oblice:
f (x) x 2 1
m lim lim 1 , n lim  x 2 1 x  lim 2 1 0.
x of x x of x x of x of
x 1 x
Dreapta y = x este asimptotă oblică spre f .
Analog y = –x este asimptotă la −∞ .
Studiul folosind derivatele
f ′ ( x ) = 2x , f ′′ ( x ) = 2 1 , x ∈Z
x +1 ( x + 1) x 2 + 1
Tabelul de variaĠie

x −∞ 0 +∞
f ′( x ) – – – – – – 0 + + + + +
f(x) (1)
+∞ 2 2 / / +∞
m
f ′′ ( x ) + + + + + + + + +

Graficul
y

y = –x y=x

0 x

c) D = ( −∞ , − 1] * [1, + ∞ ), lim f ( x ) = +∞ .
x →±∞
IntersecĠiile cu axele. A(1, 0), B(–1, 0)

Asimptote oblice
f (x) 2 2
m = lim = lim x − 1 = lim − x 2− 1 = −1
x →−∞ x x →−∞ x x →−∞ x
n = lim ( x 2 − 1 + x ) = lim −1 = 0.
2
x →−∞ x →−∞
x −1 − x
Rezultă că dreapta y = –x este asimptotă oblică spre −∞ .
Analog rezultă că y = x este asimptotă oblică spre +∞ .

Studiul folosind derivatele

f ′ ( x ) = 2x , f ′′ ( x ) = 2 −1 2 , x ∈ ( −∞ , − 1) * (1, + ∞ ) .
x −1 ( x − 1) x − 1
Se obĠine că f s′( −1) = −∞ , fd′ (1) = +∞ .
Tabelul de variaĠie
x −∞ –1 1 +∞
′
f (x) – – – – – | | + + +
f(x) +∞ 2 2 0 0 / / +∞
f ′′ ( x ) – – – – – | | + + +

Punctele x = –1 úi x = 1 sunt puncte de minim.

În x = –1 úi x = 1 graficul este tangent dreptelor x = –1, respectiv x = 1.
Graficul
y
y = –x y=x

0 1 x
–1

d) D , lim f ( x ) lim x x lim 1 x 0 . lim f ( x ) f .

x of x of e x of e x of

Dreapta y = 0 este asimptotă orizontală spre f .

Studiul folosind derivatele
f c( x ) ( x 1) e x , f cc( x ) ( x  2) e x , x  .
Tabelul de variaĠie
x −∞ –2 –1 0 +∞
f ′( x ) – – – – – – – 0 + + + + + +
f(x) 0 2 2 2 m / / +∞
f ′′ ( x ) – – – – – 0 + + + + + + + + +
i

( e )
Punctele de extrem: −1, − 1 úi de inflexiune ⎛ −2, − 2
⎜
⎝ e2
⎞.
⎟
⎠
Graficul
y

–2 –1
0 x
i
m
 Teste de evaluare
Testul 1
x +a
1. S` se studieze monotonia func\iei f :R ® R , f (x ) = 2
, ]tiind c` f ¢(1) = 0 .
x + x +1
2. S` consider` func\ia f :R ® R , f (x ) = ln (x 2 + 4x + m ) .
a) S` se determine m Î R pentru care func\ia este definit` pe R.
b) Pentru ce valori ale lui m Î R, punctul A (-2, 0) este punct de extrem al graficului
func\iei f.
c) Pentru m = 9, s` se studieze monotonia func\iei f ]i s` se afle punctele de extrem ale
acesteia.
3. Studia\i convexitatea ]i concavitatea func\iei
f :R ® R , f (x ) = arctg x - ln (x 2 +1) .
 Teste de evaluare
Testul 1

SoluĠii
1. SoluĠie
FuncĠia f este derivabilă pe Z .
2
Se obĠine că f ′ ( x ) = − x − 2 ax + 1 − a . Din condiĠia f ′ (1) = 1 rezultă că a = 0, deci
( x + x + 1)2
2

f (x) = 2 x , iar f c( x ) 1 x 2 , x Z .
x + x +1 ( x  x 1)2
2

Tabelul de monotonie

x −∞ –1 1 +∞
f ′( x ) – – – – – 0 + + 0 – – – –
f(x) 2 2 m / M 2 2

2. SoluĠie
a) CondiĠia pusă: x 2  4 x  m ! 0,  x  .
Rezultă că Δ = 16 - 4 m < 0 , deci m ∈ (4, + ∞ ) .
b) Avem: f ′ ( x ) = 2 2 x + 4 .
x +4x +m
′
Deoarece f ( −2) = 0 rezultă că m ∈ (4, + ∞ ) .
2( x + 2)
c) Avem: f ( x ) = ln( x 2 + 4 xc + 9), f ′ ( x ) = 2 , x∈π .
x +4x +9
Tabelul de variaĠie.

x −∞ –2 +∞
f ′( x ) – – – – – – 0 + + + + +
f(x) 2 2 2 m / /

Punctul de minim x = –2.

3. SoluĠie
FuncĠia este de două ori derivabilă pe Z .
2
Avem: f ′ ( x ) = 1 − 2 x = 1 − 2 x , f ′′ ( x ) = 2( x − x − 1) .
x + 1 x2 + 1 1 + x2
2
( x 2 + 1)2
Tabelul de convexitate

x 1 5 1 5
−∞ +∞
2 2
f cc( x ) + + + + + 0 – – – – 0 + + +
f(x) i i
 Testul 2
5
1. Fie f :R ® R , f (x ) = x .
a) S` se arate c` f este derivabil` pe R.
b) S` se arate c` f ¢(0) = 0 . Este x = 0 un punct de extrem al func\iei f ?
2x
2. Fie f :R ® R , f (x ) = arcsin .
1+ x 2
a) S` se studieze derivabilitatea func\iei f.
b) S` se precizeze extremele func\iei f.
c) S` se arate c` semitangentele laterale [n punctul x =1 sunt perpendiculare.
x2
3. Fie f ;R \ {-1} ® R, f (x ) = . S` se determine punctele [n care tangenta la graficul
x +1
func\iei este paralel` cu prima bisectoare.
 Testul 2
1. SoluĠie
Avem f ′ ( x ) = 5 x 4 , x ∈ Z .
Semnul derivatei

x −∞ 0 +∞
f ′( x ) + + + + + 0 + + + + +
f(x) / / / / / /

Punctul x = 0 nu este de extrem.

2. SoluĠie
⎧ −2 , x ∈ ( −∞ , − 1) * (1, + ∞ )
⎪ x2 + 1
a) f ′ ( x ) = ⎨ .
⎪ 2 2 , x ∈ ( −1, 1)
⎩ x +1
FuncĠia nu este derivabilă în x ∈{ −1, 1} .

b) Semnul derivatei

x −∞ –1 1 +∞
f ′( x ) – – – – – | + + | – – – –
f(x) 2 2 m / M 2 2

c) Semitangentele în x = 1, au pantele m1 = f s′(1) = 1, m2 = fd′ (1) = 1 , deci m1 · m2 = −1 .

3. SoluĠie
2
Avem f ′ ( x ) = x + 2 x2 . Se pune condiĠia f c( x0 ) 1 .
( x + 1)

{
Se obĠine ecuaĠia x02 + 2 x0 + ( x0 + 1)2 = 0 sau 2 x02 + 4 x0 + 1 = 0 cu soluĠiile x0 ∈ −2 ± 2 .
2 }
 Testul 3

ìx 2 + a, xT2
1. Se consider` func\ia f :R ® R , f (x ) = í .
îax + b, x > 2
a) S` se determine a, b Î R pentru care f este continu` pe R.
b) Exist` valori ale lui a pentru care f este derivabil` pe R ?
c) Dac` f (1) = 5 ]i f ¢(3) = 4 + b , s` se traseze graficul func\iei g:R ® R , g (x ) = f (x 2 +1) .
2x
2. Fie f :[ 0, +¥) ® R , f (x ) = ln (1+ x ) - .
x +2
a) S` se calculeze f ¢(x ), x Î [ 0, +¥).
b) S` se studieze monotonia func\iei f.
2x
c) S` se arate c` ln (1+ x )U , "x Î [ 0, +¥) .
x +2
3. Se dau func\iile f :D1 ® R, g :D2 ® R, f (x ) = x - 2 , g (x ) = e x (x 2 + x - 6) .
a) S` se afle D1 ]i D2 .
b) S` se studieze derivabilitatea func\iilor f ]i g ]i s` se calculeze f ¢ ]i g ¢.
g (x )
c) S` se calculeze lim .
x® 2 f (x )
x>2
 Testul 3.

1. SoluĠie
a) Punem condiĠia f (2 − 0) = f (2 + 0) = f (2) .
Rezultă egalitatea 4 + a = 2 a + b , deci a + b = 4. Putem lua a = α ∈ Z úi b = 4 − α .

b) FuncĠia f este derivabilă pe Z \{2} .

Studiem derivabilitatea în x0 = 2 .
Avem f s′(2) = 4, fd′ (2) = a , deci a = 4.
Din continuitate se obĠine b = 0.

c) Avem 5 = f (1) = 1 + a deci a = 4.

De asemenea 4 + b = f ′ (3) = a = 4 deci b = 0.
⎧ x 2 + 4, x T 2
Rezultă că funcĠia f este f ( x ) = ⎨ .
⎩2 x , x > 2

2. SoluĠie
a) FuncĠia f este derivabilă pe [0, + ∞ ) .
Avem f ′ ( x ) = 1 − 4 = x2 .
x + 1 ( x + 2)2 ( x + 1)( x + 2)2

b) Tabelul de monotonie

x −∞ +∞
f ′( x ) + + + + + + + + + +
f(x) 0 / / / / / / +∞

c) Din monotonia funcĠiei f se obĠine că x = 0 este punct de minim. Atunci vom avea că
f ( x ) U f (0) = 0, ∀x ∈ [0, + ∞ ) deci ln(1 + x ) U 2 x , ∀x ∈ [0, + ∞ ) .
x+2

3. SoluĠie
a) D1 = [2, + ∞ ), D2 = Z
b) FuncĠia f este derivabilă pe (2, + ∞ ) úi f ′ ( x ) = 1 , iar
2 x−2
g este derivabilă pe Z úi g ′ ( x ) = ( x 2 + 3 x − 5) e x .
( x2  x 6 ) e x 0 ( x 2  3 x  5) e x
c) lim
x o2 x2
 0
lim
x o2 1
lim (2 x  2 ˜( x 2  3 x  5) e x )
x o2
0.
x!2 x!2 x!2
2 x2
 Testul 4
x3
1. Se consider` func\ia f :[ 0, +¥) ® R , f (x ) = arctg x - x + .
3
a) S` se calculeze f ¢ ]i f ¢¢.
b) S` se studieze monotonia func\iei f.
x3
c) S` se arate c` arctg xUx - , x Î [ 0, +¥) .
3
x
2. S` se reprezinte grafic func\ia f :R ® R , f (x ) = x 2 +1 - .
2
1- x
3. Fie f :R \ {0} ® R , f (x ) = ]i M (a, f (a)) Î G f , a Î R \ {0, 2, 3}. Not`m cu N punctul
x2
[n care tangenta la grafic [n punctul M intersecteaz` din nou graficul func\iei. S` se determine
valorile parametrului a pentru care coeficientul unghiular al tangentei la grafic [n punctul N este
egal cu 3.
 Testul 3

ìx 2 + a, xT2
1. Se consider` func\ia f :R ® R , f (x ) = í .
îax + b, x > 2
a) S` se determine a, b Î R pentru care f este continu` pe R.
b) Exist` valori ale lui a pentru care f este derivabil` pe R ?
c) Dac` f (1) = 5 ]i f ¢(3) = 4 + b , s` se traseze graficul func\iei g:R ® R , g (x ) = f (x 2 +1) .
2x
2. Fie f :[ 0, +¥) ® R , f (x ) = ln (1+ x ) - .
x +2
a) S` se calculeze f ¢(x ), x Î [ 0, +¥).
b) S` se studieze monotonia func\iei f.
2x
c) S` se arate c` ln (1+ x )U , "x Î [ 0, +¥) .
x +2
3. Se dau func\iile f :D1 ® R, g :D2 ® R, f (x ) = x - 2 , g (x ) = e x (x 2 + x - 6) .
a) S` se afle D1 ]i D2 .
b) S` se studieze derivabilitatea func\iilor f ]i g ]i s` se calculeze f ¢ ]i g ¢.
g (x )
c) S` se calculeze lim .
x® 2 f (x )
x>2
 Testul 4

a) FuncĠia f este de două ori derivabilă pe [0, + ∞ ) úi

f ′( x ) = 1 − 1 + x2 = x4 5 3
f ′′ ( x ) = 2 x 2 + 4 x2 , x U 0 .
2 2
x +1 x +1 ( x + 1)

b) Tabelul de monotonie

x 0 +∞
′
f (x) + + + + + + + + + +
f(x) 0 / / / / / / +∞

c) Din tabelul de monotonie se obĠine că x = 0 este punct de minim pentru f.

3
Aúadar f ( x ) U f (0) = 0, ∀x ∈ [0, + ∞ ) sau arctgx U x − x .
3

3. Tangenta în M are ecuaĠia y - f ( a ) f c( a )( x  a ) sau

2
y = 1 −2 a + a −4 2 a ( x − a ) = a −3 2 x + 3 − 22 a .
a a a a
Punctele de intersecĠie ale graficului cu tangenta sunt date de sistemul
⎧ y = 1− x
⎪ x2
⎨
⎪ y − 1 −2 a = a −3 2 ( x − a )
⎩ a a
A doua ecuaĠie, după substituĠia lui y, se scrie:
1 − x − 1 − a = a − 2 ( x − a ) sau ( x − a )( ax − x − a ) = a − 2 ( x − a ) .
x2 a2 a3 x 2 a2 a3
Se obĠine x – a = 0 cu soluĠia x = a úi ecuaĠia de gradul 2, a ( ax − x − a ) = ( a − 2) x 2 cu

{
soluĠiile x ∈ a , a .
a−2 }
(
Rezultă că N a , f a
a−2 ( ))
a−2
.

( )
Se pune condiĠia ca f ′ a = 3 .
a−2
Notăm u = a úi se obĠine ecuaĠia u −3 2 = 3 sau 3u3 − u + 2 = 0 care se scrie
a−2 u
2
( u + 1)(3u − 3u + 2) = 0 cu soluĠia u = –1.
Aúadar a = −1 úi a = 1.
a−2