UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ

PROGRAM DE CONVERSIE MATEMATICĂ 2017 - 2018

PORTOFOLIU DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

SEMESTRUL al II-lea
 Modulul e) – MANAGEMENT ŞCOLAR

Piese obligatorii
1. Tema 2 - Realizati un eseu de doua-trei pagini in care sa prezentaţi una-doua situaţii de
criza educationala pe care le-ati intampinat in activitatea dvs didactica. În cadrul
acestui eseu trebuie să punctaţi următoarele cerinţe: caracterizarea situaţiei create,
prezentaţi modul în care gestionaţi această situaţie, descrieţi strategiile de intervenţie
pe care le aplicaţi pentru a rezolva criza educaţională respectivă.

2. Caracterizaţi din perspectivă psihopedagogică clasa de elevi la care activaţi.

3. Realizaţi organigrama şcolii în care vă desfăşuraţi activitatea.

 1. Tema 2 - Realizati un eseu de doua-trei pagini in care sa prezentaţi una-doua situaţii de
criza educationala pe care le-ati intampinat in activitatea dvs didactica. În cadrul
acestui eseu trebuie să punctaţi următoarele cerinţe: caracterizarea situaţiei create,
prezentaţi modul în care gestionaţi această situaţie, descrieţi strategiile de intervenţie
pe care le aplicaţi pentru a rezolva criza educaţională respectivă.

STUDIU DE CAZ
GESTIONAREA UNEI SITUAȚII DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ
(Plan de intervenție)

Criza este definită, în diferite cărți de specialitate, ca un eveniment sau un complex de

evenimente inopinate, neașteptate dar și neplanificate, generatoare de periculozitate pentru
climatul, sănătatea ori siguranța clasei respective și a membrilor acesteia. Această definiție ar
putea fi completată cu o serie de elemente conexe, cum ar fi: precizarea gradului de
periculozitate, a percepției reale ori false a acestuia, dar și gradului de probabilitate a
evenimentului studiat.
Intervenția în situația de criză educațională sau când elevul are probleme de disciplină
trebuie să plece de la câteva principii importante:
 elevului trebuie să i se ofere posibilitatea de a-și îndrepta și controla comportamentul;
 intervenția trebuie să aibă exact finalitatea și efectele propuse, să fie direcționată strict
către cei care se regăsesc în impas și nu să afecteze alți elevi;
 trebuie minimalizate sau eliminate complet ocaziile când pot avea loc confruntări
deschise, dispute verbale;
 o intervenție disciplinară reușită trebuie să modifice comportamentul indizerabil, să
formeze și să întărească un nou comportament, dar și să protejeze integritatea și
confortul psihic al elevului, al clasei și al cadrului didactic.
Planul individual de intervenție reprezintă o încercare de soluționare a unor
comportamente care nu au răspuns nici la prevenție și nici la celelalte forme ale intervenției.
Acest plan individual de intervenție se referă la cerințele și la problemele specifice ale unui
anumit elev.
 1. Contextul problemei
Am întâlnit o situație de criză educațională în perioada în care eram dirigintă la o clasă a
V-a, o clasă liniștită, cu copiii silitori. În această clasă, un elev, B.I. a comis mai multe furturi din
clasă, dar și din cancelarie, furturi repetate care în cele din urmă au fost întrerupte după ce a
fost surprins în cele din urmă de către profesorul de educație tehnologică, când fura bani din
portofelul unei colege profesor, în timp ce aceasta se afla la toaleta, iar geanta în cancelarie. De
precizat faptul că era profesor de serviciu pe școală. Profesorul m-a anunțat întâi pe mine ca
dirigintă, apoi am anunțat conducerea școlii și automat părinții.

2. Problema – definirea problemei

Profesorul de serviciu, împreună cu mine, ca dirigintă, și conducerea școlii am convocat
imediat o ședință cu profesorii clasei și părinții elevului, dar și toată clasa a V-a.
S-a desfășurat o anchetă internă, elevul a fost interogat de către directorul școlii, acesta a
recunoscut imediat acuzațiile aduse. Acest elev este foarte obraznic, chiulește foarte mult și are
și alte probleme la activ. Urmărea în timpul orelor dacă este lăsat vreun portofel sau o geantă în
cancelarie, dar și să rămână singur în clasă, de cele mai multe ori lipsind de la ora de educație
fizică.

3. Identificarea cauzelor problemei

Acest elev provine dintr-o familie defavorizată și cu o stare materială precară. El a
susținut faptul că a furat bani pentru a-și cumpăra băuturi răcoritoare, dulciuri și sandvich-uri.
În discuțiile avute de directorul școlii cu părinții săi s-a pus problema ca elevul în cauză să fie
exmatriculat. Însă la rugămințile părinților, acest lucru a rămas de discutat la venirea unui agent
de poliție în școală. Părinții copilului nu au un loc de muncă și își câștigă existența doar din
agricultură. În cadrul unei alte ședințe, la care au participat conducerea școlii, un agent de
poliție și părinții elevului s-au discutat eventualele sancțiuni pe care le riscă copilul. Părinții lui
au susșinut că nu se așteptau la un astfel de comporatment din partea copilului și motivează
această infracțiune ca fiind cauzată de faptul că elevului i s-a făcut poftă de produse pe care el
nu avea cum să le cumpere, însă totodată spun că este inacceptabil ca să fure bani.

4. Strategii de intervenție - Scopul intervenției

În primul rând s-a acționat ca fiind prima dată când elevul fura, și împreună cu ceilalți
profesori și conducerea școlii s-a considerat că poate fi iertat, însă cu foarte multe condiții.
Scopul principal este acela de a combate astfel obiceiuri total greșite ale unui elev, acela de a
fura pentru el, că poate răspunde penal în cazul în care furtul este de amploare. Tot odată alt
scop este acela de a-l aduce pe elevul problemă pe o linie bună de a fi integrat și de a renunța la
astfel de infracțiuni.

5. Obiectivele intervenției pe termen scurt și lung

Pe termen scurt se dorește ca elevul să își reglementeze comportamentul față de elevi,
față de școală și mai ales față de acțiunile total deplasate ce îi pot aduce unele sancțiuni
disciplinare severe, și anume: exmatricularea și chiar răspunderea penală. În aceași măsură
părinții trebuie să aibă o legătură mai strânsă cu școala.

6. Identificare soluțiilor alternative de soluționare a situației de criză

Ca soluție alternativă se poate parcurge mai multe ore de dirigenție in care sa fie adus
un agent de poliție pentru a le furniza tuturor elevilor si mai ales elevului informații legate de
infracționalitatea din instituția școlară și nu numai, dar și riscurile pe care le asumă cei care
infaptuiesc astfel de acțiuni.Tot ca și soluții alternative se pot face diferite actiuni de grup în
care să fie inclus și B.I. care sa le aducă lui si celorlati premii si alte lucruri utile lor.

7. Evaluarea soluțiilor și luarea decizilor-modalități de intervenție

Chiar dacă B.I. împreună cu părinții lui nu provin dintr- o familie cu stare măcar medie,
ei trebuie să înțeleagă că orice lucru furat le poate aduce multe sancțiuni.Tot ca soluție s-a
inclus și un mic ajutor din partea fiecărui elev și chiar profesor pentru că într-adevăr familia nu
reușește să ofere și copilului lor bani pentru a-și cumpăra dulciuri în timpul pauzelor. Totodată
după desfășurarea acestei anchete interne s-a hotărît ca elevii în culpă să fie iertați, dar cu
amendamentul în cazul unei recidive acesta va fi exmatriculat și chiar anchetat penal.

8. Rezultate obtinute
În urma aceste situații de criză rezolvată in cele din urmă am obținut următoarele
rezultate:
- îmbunatatirea comportamentului elevului, elev ce se pare a luat la cunoștiință
gravitatea faptelor săvârșite:
- atenția mai mare dată de către ceilalți elevi lui B.I. chiar dacă la început aceștia au
fost mai respingători;
- părinții au început să dea mai mult interes școlii și educației copilului lor.
 2. Caracterizaţi din perspectivă psihopedagogică clasa de elevi la care activaţi.

FIŞA DE CARACTERIZARE A CLASEI DE ELEVI

I. INFORMAŢII GENERALE:

Clasa: a V-a
1. Structura clasei de elevi
Distribuţia elevilor după
Numărul elevilor din clasă

Sex Vârstă Categoria socio-profesională a părinţilor

corespunzătoare

corespunzătoare

Alte ocupaţii
Peste vârsta

Funcţionari
Intelectuali
Muncitori
Vârsta

Ţărani
clasei

clasei
M F

18 10 8 18 0 5 5 5 3 0

2. Mediul de provenienţă
a) tipul familiei
Nr. elevi
normală 16
tatăl/mama decedat 0
părinţi despărţiţi 2
părinţi vitregi 0
alte situaţii 0

b) condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului

Nr. elevi
-foarte precare 0
-la limită 0
-acceptabile 1
-bune 7
-foarte bune 10

3. Caracteristici ale dezvoltării fizice

Nr. elevi
Înălţime Valori normale 18
Sub valorile normale 0
Peste valorile normale 0
Greutate Valori normale 15
Sub valorile normale 2
Peste valorile normale 1

Analizatori Deficienţe de auz 0

Deficienţe de vedere 0
Predispozitii/tulburări/ 0
handicapuri

4. Nivelul de pregătire generală a clasei, exprimat prin rezultate şcolare generale :

an şcolar
Medii generale anuale între
2017 - 2018
9-10 7
7-8 10
5-6 1
Corigenti/repetenţi 0

5. Elevi cu aptitudini deosebite:

Nr. elevi
Aptitudini logico-matematice 3
Aptitudini literar-creative 5
Aptitudini artistico-plastice 3
Aptitudini muzicale 1
Aptitudini sportive 6
Altele 0

6. Elevi care ridică probleme:

Nr. cazuri
Probleme sociale 2
Probleme la învăţătură 1
Probleme comportamentale 0

7. Starea generală de disciplină a colectivului:

foarte bună / bună / satisfăcătoare / nesatisfăcătoare

II. DINAMICA GRUPULUI

Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă.
Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total sau majoritar al
membrilor.
Ajungerea la acord presupune discuţii, confruntare de puncte de vedere
Fiecare din ei posedă capacităţi intelectuale deosebite la unele din obiecte. La ore, elevii
se manifestă diferit, majoritatea nu se simt incomodaţi dacă nu realizează tema pentru acasă şi
primesc note pe măsură. Deşi sunt nişte copii deştepţi, plini de imaginaţie şi creativitate, mulţi
se lasă duşi de dezinteres şi lene.
Frecvenţa elevilor este bună, lipsesc numai pe motiv de boală. Disciplina este destul de
bună. Se observă că aproape jumătate din elevii clasei au responsabilităţi.
Alegerea responsabilităţilor din clasă se face cu acordul majoritar al membrilor acestuia
prin vot, ceea ce duce la menţinerea unui echilibru prin realizarea sarcinilor, responsabilităţilor
pe care le-au de îndeplinit fiecare dintre ei.
Ca grup şcolar are o vechime de 6 ani şi jumatate. Se poate spune că se observă o
oarecare omogenitate a sa, manifestată prin capacităţi intelectuale şi aspiraţii suficient de
asmănătoare, prin relaţii de simpatie, de atractie şi nu de respingere.
Motivaţia pentru învăţare a colectivului este constituită din activităţi interesante,
atractive, materiale intuitive deosebite, fişe de lucru şi metode de predare moderne.
 III. SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP
În cadrul acestui grup sunt evidente relaţiile de colegialitate şi prietenie, lucrează cu
plăcere pe grupe fără să ţină seama de apartenenţa socială sau intelectuală. Degajarea cu care
lucrează determină la cei mai mulţi conformism, acceptare şi favorizează o atmosferă destinsă
de lucru între membrii acestuia. Îndeplinirea unor sarcini sau activităţi comune determină între
elevi o serie de relaţii funcţionale de interdepedenţă în vederea atingerii obictivului propus.
Evident că viaţa în grup comportă şi aspecte”conflictuale”, dar acestea au rezolvare imediată.
La început de an şcolar elevii au fost solicitaţi să alcătuiască un regulament al clasei, de a
lua decizii cu privire la regulile şi procedurile pe care trebuie să le respecte. Acest demers este
justificat în sensul că le da posibilitatea de a controla tot mai multe aspecte ale activităţii
desfăşurate în clasă, bineînţeles sub o supraveghere, în sensul că acele activităţi să se
desfăşoare în acele direcţii care asigură finalitatea pedagogică planificată.
Ambianţa în care se desfăşoară activitatea didactică este una deosebită, bazată pe
cooperare, pe munca în echipă şi pe exprimarea liberă a părerilor fiecărui copil, precum şi pe
încurajarea dezvoltării personalităţii fiecăruia. De aceea, comunicarea dintre profesori şi elevi
se face în ambele sensuri.
În activităţile extracurriculare au dat dovadă de autonomie, independenţă în raport cu
alte grupuri cu care am desfăşurat activităţile. Atât în clasă cât si în afara ei în cea mai mare
măsură elevii respectă normele de grup.

În foarte
Proprietăţile În foarte mică În mică Într-o oarecare În mare
mare
grupului măsură măsură măsură măsură
măsură
1. consens X
2. conformism X
3.autoorganizare X
4. coeziune X
5. eficienţă X
6.autonomie X
7. omogenitate X
8. participare X
9. stabilitate X
 IV. CONCLUZII

Fiind în clasa a V-a , elevii s-au aflat in perioada de acomodare şi se poate spune că s-a
format un colectiv unitar, cooperator cu o sintalitate bine definită care adoptă relaţii
prefernţiale pozitive între elevi, a unor afinităţi ce favorizează colabotările şi asigură o coeziune
internă necesară unei activităţi productive.