Notă informativă

cu privire la adaptarea psihologică

a elevilor la noua treaptă de şcolaritate (cl. I, V)

Problema adaptării şcolare a elevilor reprezintă un aspect fundamental al activităţii

instructiv-educative, fiind prezentă în viaţa şcolii, în preocupările de zi cu zi ale cadrelor didactice.
Pentru elevii clasei I-i, intrarea în şcoală reprezintă un moment crucial. Odată ajuns elev, şcolarul
mic se ciocneşte cu o gamă largă de factori care influenţează nemijlocit asupra succeselor şi
insucceselor sale. Astfel, mai întâi de toate mediul şcolar se caracterizează, printr-o
anumită ,,neutralitate afectivă” faţă de familie şi chiar faţă de grădiniţă, situaţie ce ulterior poate
genera dificultăţi de adaptare şcolară. Cadrul didactic introduce o nouă imagine despre adult – mai
autoritar, dar adesea mai capabil decât părinţii în a-i deschide noi orizonturi de cunoaştere. Procesul
de instruire se diferenţiază faţă de cel din instituţia de educaţie timpurie.
În urma evaluării procesului de adaptare a elevilor clasei I-i la noua treaptă de şcolaritate,
am constatat că aproape majoritatea elevilor au reuşit să se acomodeze fără dificultăţi la noul său
statut de şcolar, însă s-au înregistrat şi elevi cu o respingere şcolară chiar dinaitea începerii şcolii
propriu-zise. Fenomenul respectiv fiind favorizat în mare parte de mediul de provenienţă a
copilului, şi anume familia. Tendinţa părinţilor de a-l învăţa pe copil, forţat şi uneori greşit, să scrie,
să citească, să socotească, folosindu-se procedee inadecvate din punct de vedere metodic, inclusiv şi
înfăţişarea şcolii ca pe un fel de loc de detenţie, unde "trebuie să fii cuminte, să înveţi, să iei note
mari”. În scopul asigurării condiţiilor optime pentru ca momentul intrării copilului în şcoală să
constituie un cadru afectiv deosebit şi, în continuare, prin modul cum este organizat programul
zilnic, cum este concepută fiecare lecţie, prin modalităţile de evaluare a performanţelor elevilor, să
se instaureze o atitudine pozitivă faţă de şcoală se face responsabil învăţătorul clasei. Prin analiza
lecţiilor, activităţilor extracurriculare, prin interacţiunea din cadrul pauzelor, am observat că dna
Chigai Rodica, utilizează la ore metode didactice moderne, respectă pauzele dinamice, respectă cu
stricteţe captarea atenţiei şi celelalte etape ale demersului didactic, aplică TIC-ul. Vârsta începerii
şcolii este o vârstă la care se copilăreşte încă. Acest lucru a fost luat în calcul în cadrul proiectării
activităţilor educaţionale de depăşire a barierelor de acomodare psihologică şi emoţională a
şcolarilor mici, astfel dna Chigai a creat condiţii optime de dezvoltare prielnică a stării emoţionale
şi psihice în rândul şcolarilor mici. A permis discipolilor să ia cu sine o jucărie preferată cu care se
jucau la pauze şi deseori ca drept metode de stimularea a atenţiei, apela la “oaspeţii” veniţi din
poveştile preferate, ceea ce a creat un echilibru de linişte interioară şi a permis elevilor să-şi
trăiască trăiască deplin copilăria în procesul de învăţare.
În acest an de studii, o bună parte din elevi au fost înmatriculaţi la şcoală cu competenţe
bine formate în domeniul citirii, scrierii şi socotitului, lucruri pe care ar trebui să le înveţi în
perioada preabecedară şi abecedară. În aceste condiţii, atenţia lor în clasă descreşte şi în final fie
deranjau la oră, fie ajungea să se plictisească. Pentru a exclude acest fenomen învăţătoarea a utilizat
sistematic lucrul diferenţiat conform planului de activitate individual cu copiii dotaţi.

Una dintre perioadele în care se înregistrează frecvent dificultăţi de adaptare şcolară este
reprezentată de debutul preadolescenţei, perioadă care coincide la elevi cu trecerea de la ciclul
primar la ciclul gimnazial. Dificultăţile de adaptare şcolară care se pot manifesta la începutul clasei
a V-a, pot fi generate de multipli factori, printre care menţionăm: schimbarea condiţiilor de
învăţare, (se trece de la un cadru didactic la mai mulţi); schimbarea cerinţelor, (pluralitatea
cerinţelor), control diminuat sau dimpotrivă senzaţie că acesta lipseşte. Pentru realizarea acestei
treceri profesorii de clasele gimnaziale au asistat la diverse lecţii încă din luna mai, iar la început de
an şcolar au implicat activ elevii clasei V-a, în cadrul activităţilor extracuriculare, stimulându-le
simţul responsabilităţii şi cultivarea dragostei faţă de sine.

Cadrele didactice şi-au organizat procesul educaţional în strictă concordonanţă cu cerinţele,

nevoile şi dorinţele preadolescenţilor. Profesorii în proiectarea şi organizarea demersurile didactice,
au ţinut cont de paricularităţile de vârstă ale elevilor clasei a V-a. La lecţie au utilizat metode
cunoscute de elevi din treapta primară, cum ar fi proiectul de grup, portofoliu, jocul de rol, jocuri
energizante. Astfel de metode au fost observate la orele de matematică, educaţie civică, ştiinţe,
limbă şi literatura română.

Principalul actant în depăşirea dificultăţilor de acomodare a elevilor la treapta gimnazială îi

revine dirigintelui. Dna Chigai asigură colaborare eficientă cu toate cadrele didactice care predau la
clasă, reuşeşte să monitorizeze situaţiile de neînţelegere sau conflict între elevi-elevi, elevi-
profesori. A negociat cu profesorii care predau diferite obiecte de studii să coordoneze activitatea
lor, distribuind egal încărcătura pe diferite obiecte, în special în ce privesc sarcinile pentru acasă. În
permanenţă informează familiile elevilor cu performanţele sau eşecurile şcolare. A organizat
activităţi de parteneriate elevi-părinţi, activităţi de intercunoaştere, activităţi care permit elevilor
să se simtă în final valoroşi şi importanţi în viaţa şcolară.

Reeşind din cele relatate propun:

Administraţia :
Va monitoriza procesul de adaptare a elevilor clasei I-i şi clasei a V-a pe tot parcursul anului de
studii.
Profesorii:
 vor stabili climat psihologic favorabil pentru o adaptare şi o învăţare cât mai eficientă;
 vor proiecta şi derula eficient activităţile de predare–învăţare–evaluare la toate ciclurile de
şcolaritare;
 vor adapta şi modela strategii şi tehnici de învăţare, conţinuturi, metode de evaluare în
funcţie de vârstă/ disciplină/ aptitudini şi abilităţi/ interese/ calităţi personale;
 vor realiza conexiuni transdisciplinare, integrate;
 vor asigura consiliere pentru rezolvarea situaţiilor problematice şi de criză;
 vor dezvolta potenţialul fiecărui individ spre îmbunătăţirea evaluării.