PROIECT EDUCAȚIONAL

TRECEREA PRAGULUI DE LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL

PRIMAR LA CEL GIMNAZIAL

Profesor învățământ primar, Băcican Codruța

Școala Gimnazială ,,Virgil Iovănaș” Șofronea, Arad

DOMENIU: integrarea școlară, prevenirea abandonului școlar

ORGANIZATORI: Școala Gimnazială ,,Virgil Iovănaș” Sofronea
COORDONATORI: Prof.înv.primar Băcican Codruța
COLABORATORI: profesor limba română: Petrișor Andreea
profesori matematică: Sfârâilă Remus
Pop Rodica
Consilier școlar
DURATA: 1an –ianuarie 2019-iunie 2020

ARGUMENT

De mulţi ani se vorbeşte despre existenţa unui „prag” în trecerea elevilor din clasele ciclului
primar în cele gimnaziale. Învăţătorii şi profesorii sunt preocupaţi de acest „prag” pentru că el este una
din cauzele principale ale eşecurilor, neadaptărilor unor elevi în clasa a V-a. În şcoli se desfăşoară o
serie de activităţi care să conducă la micşorarea acestui „prag”, la scăderea numărului celor inadaptaţi
la cerinţele ciclului gimnazial. Totuşi, sunt elevi care se lovesc de el, se descurcă greu în clasele mai
mari şi, unii, abandonează învăţătura. Şcoala nu trebuie să rămână pasivă, ci trebuie să acţioneze în
diverse feluri pentru ameliorarea situaţiei. În multe unităţi se desfăşoară lecţii deschise în clasa a IV-a
la care participă profesorii ce vor preda la clasa a V-a, în altele ţin profesorii lecţii deschise la clasa a
IV-a. Aceste activităţi se desfăşoară cu scopul ca profesorii să cunoască elevii sau ca elevii să cunoască
viitorii profesori. Dar oare e suficient? În aceste condiţii pentru cine e mai uşor în clas a V-a, pentru
profesori sau pentru elevi?
Putem spune că aceste acţiuni îşi au eficienţa lor, dar nu sunt suficiente pentru rezolvarea
„pragului” între primar şi gimnaziu.
În urma unor cercetări s-au constatat o serie de cauze care conduc la inadaptarea şcolară a unor
copii în clas a V-a.
Astfel, diferenţa dintre numărul de ore pe săptămână prevăzute pentru clasa a IV-a şi, respectiv,
pentru clasa a V-a conduce la o suprasolicitare a unor copii care nu pot face faţă unui efort intelectual
mai îndelungat pe zi. Aici, trebuie amintit faptul că, de câţiva ani, copiii cu cerinţe educative speciale
au fost obligatoriu integraţi în învăţământul de masă şi au promovat clasele învăţământului primar cu
un bagaj minim de cunoştinţe. Învăţătorul a lucrat cu aceşti elevi ţinând seama de potenţialul lor
intelectual, dar vor face oare profesorii acelaşi lucru?!
Încă din clasa a IV-a se observă că, mai ales, în zilele în care în orar sunt prevăzute 5 ore ultima
oră este aproape compromisă dacă învăţătorul nu-şi planifică acţiuni didactice mai atractive, în care se
transmit mai puţine cunoştinţe. În clasa a V-a, numai după 3 luni, elevul este supus la efort, în şcoală,
de 5-6 ore pe zi. Pe lângă aceasta, profesorul este nevoit să-şi ţină ora la fel fie că e prima, fie că e
ultima.
Până la terminarea clasei a IV-a, cuvântul doamnei învăţătoare este literă de lege atât pentru
părinţi, cât şi pentru copii. Din clasa a V-a, prin faţa elevilor se perindă foarte mulţi profesori, fiecare
cu personalitatea lui, cu exigenţele lui, cu pretenţiile lui. Astfel, cuvântul capătă pluralităţi: aşa a spus
doamna de istorie, aşa a spus doamna de matematică etc. Învăţătorii consideră că, în general, profesorii
sunt prea distanţi faţă de elevi.
Este cunoscut faptul că învăţătorul se apropie atât de mult de elevi, încât ajunge uneori la o
dădceală excesivă. Elevul citeşte pe faţa dascălului dacă răspunsul e bun, execută anumite lucruri
numai la semnul acestuia, îşi corectează răspunsul imediat ce observă că învăţătorul nu-i mulţumit,
ajungând chiar să scrie corect, să se exprime şi să calculeze corect numai în prezenţa învăţătorului.
Sigur că această „dădceală” este necesară un timp, dar, până la sfârşitul clasei a IV-a, elevul trebuie
lăsat să se descurce singur, să rezolve sarcini didactice fărămajutorul învăţătorului. Primul pas în acest
sens este activitatea independentă la lecţie. Dacă ore întregi elevii rezolvă aceleaşi sarcinicu cele de la
tablă, oricât le-ar spune învăţătorul să lucreze singuri, cel nesigur pe cunoştinţe sau cel care nu ştie tot
de la tablă copiază. Astfel ei sunt scăpaţi de sub control. În urma controlului caietelor se poate trage
concluzia că elevii lucrează, dar câţi lucrează conştient nu se poate şti. De aici se observă că trebuie să
ne preocupe ponderea activităţii independente în fiecare lecţie.
Discrepanţa mare dintre programele şcolare este o altă cauză care contribuie la diminuarea
optimizării integrării absolvenţilor clasei a IV-a în clasa a V-a.
În perioada de trecere de la o clasă la alta au loc transformări fizice şi psihice specifice vârstei
copiilor. Acestea influenţează rezultatele activităţii elevilor şi pot spori dificultăţile de adaptare atunci
când nu sunt luate în considerare de către educatori. Integrarea în clasa a V-a presupune adaptarea la
un alt mod de comportare, schimbarea locului cu care eşti obişnuit, a prietenilor, a felului de a te purta,
implică întotdeauna un efort. Acest efort de adaptare cere un consum de energie nervoasă, consum care
se resimte în activitatea elevilor şi de care educatorii trebuie să ţină seama. Să nu se uite rolul pe care îl
are familia. Pe parcursul ciclului primar, familia reprezintă un sprijin direct al copilului, al
învăţătorului. Odată ajunşi în clasa a V-a, se întâmplă ca unele familii să îi abandoneze pe copii de cele
mai multe ori datorită nepriceperii de a-i ajuta la lecţii.
În ciclul primar rar se întâmplă ca un elev să nu fie întrebat ceva într-o zi. El are totdeauna ceva
de povestit acasă în legătură cu participarea sa la lecţii. În clasa următoare se adună zile în care elevul
nu e solicitat, nu pentru că ar fi o defecţiune de organizare a procesului de predare-învăţare, ci pentru
că fiecare profesor ascultă pe cine consideră sau pe cine se înscrie, cei timizi sau cei care nu au învăţat
nefiind solicitaţi. Cu timpul se formează o atitudine negativă faţă de învăţătură la unii elevi.
În vederea integrării cu succes a elevilor în ciclul gimnazial este necesar un dialog deschis,
colegial, sincer între învăţător şi profesor. Dacă unul dintre el abordează problema din poziţia care
controlează pe celălalt, eficienţa dialogului tinde spre zero şi au de pierdut copiii. Dacă învăţătorul nu
vrea să colaboreze şi nu-l interesează gradul de adaptare a elevilor în clasele gimnaziale, dialogul nu
poate avea loc.
 Testările de la sfârşitul clase a IV-a pot fi folosite atât de învăţător cât şi de profesor.
Învăţătorul află, după analiza rezultatelor testărilor până unde au ajuns cu pregătirea elevilor, dacă cei
care promovează cu calificative de „suficient” au atins cerinţele minime referitoare la nivel de
cunoştinţe şi formare de priceperi şi deprinderi. În clasa a V-a profesorii testează din nou elevii. Nu e
rău dacă această testare are loc după recapitularea cunoştinţelor din ciclul primar, lucrările de sondaj
date în prima sau a doua săptămână de şcoală nefiind edificatoare.
O altă formă de realizare eficientă a dialogului dintre învăţător şi profesori ar fi analiza
metodelor şi mijloacelor folosite în organizarea şi desfăşurarea lecţiilor la clasa a V-a, dar şi la clasa a
IV-a. În acest sens, ar fi necesar să se desfăşoare interasistenţe la clasa a V-a, pentru a studia
problemele adaptării elevilor în ciclul gimnazial, precum şi interasistenţe la alte clase, la profesorii care
vor preda la clasa a V-a, pentru a le studia stilul de predare. În urma obţinerii acestor informaţii îşi
poate organiza procesul de predare-învăţare în vederea asigurării unor condiţii mai bune de trecere a
elevilor din clasele primare în cele gimnaziale.
În acelaşi timp, profesorii ar putea desfăşura interasistenţe la clasa a IV-a, pentru a observa ce
este specific în predarea disciplinei la această clasă şi ce poate transfera la clasa a V-a pentru ca elevii
să treacă mai uşor „pragul” în discuţie. Dar, pentru a se verifica dacă au observat corect acest
„specific”, ar putea ţine câteva lecţii la clasa a IV-a şi să constate dacă ceea ce au reţinut este viabil sau
nu.
Astfel, lecţiile desfăşurate în ultima clasă a ciclului primar de profesori se vor desfăşura în stilul
didactic specific gimnaziului şi vor permite profesorului să se obişnuiască din timp cu clasa.
Toate cele prezentate au dorit să îndrepte atenţia către acest „prag”, să scoată în evidenţă
măsuri posibile pentru micşorarea lui, măsuri care ţin de şcoli, de învăţători şi profesori.
Concluzia ar fi că profesorii şi învăţătorii trebuie să realizaze o echipă în cunoaşterea
individualităţii elevilor deoarece, după cum spunea Titu Maiorescu, „Într-un petec de grădină arunci
sămânţa plantei şi te interesezi de florile ce ies. Şi să rămâi rece la înflorirea sufletească a elevilor tăi?”

SCOP: facilitarea tranziţiei din ciclul de învăţământ primar în ciclul de învăţământ gimnazial în
vederea prevenirii insuccesului şcolar la elevi

OBIECTIVE:

 studierea și cunoașterea de către profesori a programei școlare de la ciclul primar, în special de

la clasa a IV a(matematică, limba și literatura română, chiar și alte discipline ca geografia,
istoria)
 realizarea unui dialog deschis, colegial, sincer între învăţător şi profesor despre problemele cu
care se confruntă
 desfășurea unor lecții deschise la matematică și limba și literatura română cu participarea
profesorilor
 prezentarea elevilor și a părinților din clasa a IV a profesorii, sălile de clasă, laboratoarele
 înțelegerea și conștientizarea de către copii și părinți a schimbărilor fizice și psihice prin care
trec copii la această vârstă prin discuții cu un consilier școlar sau un psiholog

GRUP ȚINTĂ: elevii claselor a III a și a IV a de la Școala Gimnazială ,,Virgil Iovănaș” Șofronea

RESURSE PROIECT:
  Resurse umane: cadrele didactice partenere ale proiectului, elevii claselor implicate şi părinţi
ai acestora, consilier școlar
 Resurse temporale: ianuarie 2019-iunie 2020
 Resurse financiare: autofinanţare;
 Resurse de spaţiu: sala de clasă;
 Resurse materiale:
 informaţionale: cărţi, reviste, ilustraţii, prezentări PPT, culegeri, dicționare
 audio-video: laptop, video proiector

ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI

Activitatea Descrierea Responsabil Locația Perioada

activității
Programa școlară -masă rotundă cu Băcican Codruța Sala de clasă februarie
la ciclul primar și subiectul ,,Să
clasa a V a studiem
programa
școlară”
-învățătorul va
pune la dispoziția
profesorilor
programa școlară
de la ciclul
primar și va
răspunde
întrebărilor
acestora
Lecție deschisă -învățătoarea va Băcican Codruța Sala de clasă martie
la clasa a III a- desfășura a lecție
limba și literatura de lb.și
română lit.română cu
participarea
profesorului de
limba română
-se vor prezenta
metodele,
mijloacele de
lucru
Lecție deschisă -învățătoarea va Băcican Codruța Sala de clasă mai
la clasa a III a desfășura o lecție
matematică de matematica
Lecție deschisă -profesoara de Petrișor Andreea Sala de clasă octombrie
la clasa a V a- limba și literatura
limba și literatura română va
română desfășura o lecție
 la clasa a V a cu
participarea
elevilor din clasa
a IV a
Lecție deschisă -profesorul de Pop Rodica Sala de clasă decembrie
la clasa a V a- matematică va
matematciă desfășura o lecție
demonstrativă la
clasa a V a cu
participarea
elevilor din clasa
a iv a
De vorbă cu -întâlnire între Băcican Codruța Sala de clasă martie
consilierul școlar învățător, părinți,
profesori și
consilier școlar
-discuții și
vizionarea unor
filmulețe depre
schimbările
fizice și psihice
ale copilului
puber
Evaluările -se vor prezenta Băcican Codruța Sala de clasă mai
naționale rezultatele
evaluărilor
naționale și se
vor studia
lacunele elevilor
și metodele de
remediere
Ziua porților -părinții și copiii Băcican Codruța Sala de clasă iunie
deschise vizitează
laboratoarele,
biblioteca, sălile
de clase

EVALUARE:

 completarea unor chestionare privind integrarea școlară a elevilor la gimnaziu de către părinți,
copii și profesori
 portofoliu cu procesele verbale ale activităților
 ,,cutiuța,,cu propuneri din partea profesorilor și a părinților pentru o bună integrare
MEDIATIZARE/DISEMINARE:

 Mediatizare pe pagina web a școlii, pe site-ul www.didactic.ro, în ziarul local

SUSTENABILITATE:

 Continuarea și perpetuarea proiectului și la generațiile viitoare