Sunteți pe pagina 1din 4

ALDEA LUISA ANDREEA, MSSS ANUL I, SEMESTRUL II

SISTEMUL DE EDUCATIE IN ROMANIA

Sistemul de educație românesc este reglementat de către Ministerul Educației și


Cercetării (MEC) în conformitate cu Legea Educației Naționale nr.1/2011.
Acesta este structurat pe mai multe niveluri de studiu și anume:
- Învațământ preșcolar (gradiniță)
- Învațământ primar (clasele I-IV)
- Învațământ gimnazial(clasele V-VIII)
- Învațământ liceal (clasele IX-XII)
- Învațământ professional
- Învațământ postliceal
- Studii universitare
- Studii masterale
- Studii doctorale
Precum multe alte sisteme din Romania consider sistemul de învațământ unul extrem de
viciat la toate nivelurile.
Problemele încep înca de la învațământul preșcolar, unde locurile în sistemul de stat
sunt insuficiente comparativ cu nevoia, fapt ce dus la apariția fenomenului de “cumpărare
a unui loc” într o gradinița de stat de către parinți, uneori cu un an sau doi înainte de a
înscrie propriu zis copilul la gradiniță.
Urmând mai departe ciclul de învățământ, la nivelul claselor primare apare fenomenul
cadourilor pentru doamna învățătoare de fiicare dată când se ivește ocazia (prima zi
de școală, Crăciun, 1-8 martie, Paște, sfârșit de an etc).
Odată cu trecerea elevului în ciclul gimnazial apare “necesitatea” orelor de meditație atât
la obiectele de examen precum și la alte materii. Personal consider imoral ca un elev să se
ducă la meditaţii unde să îl plătească pe profesorul său pentru a l învăța lucruri pe care acesta
ar trebui să le predea la clasă și mai mult să dea la clasă teste cu subiecte pe care le-a rezolvat
la mediații cu elevii, cu atât mai mult cu cat majoritatea examenelor de admitere includ
media din ciclul de învatamant anterior.

Page 1 of 4
ALDEA LUISA ANDREEA, MSSS ANUL I, SEMESTRUL II

La trecerea la nivelul următor, învatamantul gimnazial, apare o problemă cu care multi


dintre elevii buni s au confruntat; aceștia ajung să piardă locurile la liceele dorite din cauza
elevilor din mediul rural care pe deoparte au obținut medii poate nemeritate în cursul celor 4
ani de gimnaziu și pe de alta parte reușesc să trișeze copiind la examenul de evaluare
națională, de cele mai multe ori ajutați de profesorii lor.
Examenul de Bacalaureat constituie întradevar un “examen al maturității”, dacă
rezolvarea subiectelor de către profesorii supraveghetori a reprezentat o problemă majoră ani
la rândul, aparent acestă problemăn a fost rezolvată cu ajutorul tehnologiei moderne-
supravegherea audio video a acestui examen.
Din păcate o buna parte a elevilor care au potențial sunt nevoiți sa se oprească la acest nivel
al studiilor. Taxele de studii la universități precum și costurile generate de înscrierea la cursurile
de zi, cu frecvență, îi împiedică pe absolvenții să își continue drumul spre studiile superioare.
Chiar dacă majoritatea Universităților au circa 1/3 din locurile alocate subvenționate, taxele sunt
destul de mari pentru un student obișnuit. La aceste taxe se mai adaugă costurile de cazare
transport, mâncare, materiale de studiu, care sunt de cele mai multe ori peste posibilitățile
financiare ale unui student, care teoretic nu are nici un venit. Cazarea la un camin este de cele
mai multe ori descurajantă pentru un student, majoritatea căminelor fiind murdare și nerenovate
de foarte mult timp. Personal în ceeace privește transpotrul, când eu eram stunentă la cele
aproximativ 350 de locuri se acordau cicrca 60 de abonamente reduse, restul studenților trebuiind
sa platească integral costul abonamentelor; am considerat acest lucru un abuz și o discriminare
din partea universității, iar rezolvarea acestei probleme a durat aproximativ 5 ani.
Totuși pentru a evolua în carierș este impetios necesar ca un absolvent de liceu să urmeze
minim niste cursuri ale unei universități, tendinta fiind din ce în ce mai accentuta de a atinge
maximul de studii posibile – studiile (post)doctorle.
Desigur ca sitemul de învațământ românesc învață elevii încă de mici să acumuleze
extrem de multă informație, care de cele mai multe ori nici nu mai este de actualitate,
Neopotismul și discriminarea apar frecvent în special în sistemul de învățământ preuniversitar.
Un aspect important este acela că volumul mare de materie încurajează elevii să copieze sau
să “fenteze” testele sau examenele. Aceștia folosesc tot feluri de metode de la cele mai
rudimentare precum copiatul din carte sau de pe copiuțe la cele adaptate zilelor noastre precum
căștile, telefoanele mobie sau ochelarii cu cameră. Această atitudine poate fi de înteles atât timp

Page 2 of 4
ALDEA LUISA ANDREEA, MSSS ANUL I, SEMESTRUL II

cât majoritatea profesorilor iau examenele de titularizare cu note extrem de mici, nefiind deloc
bine pregătiți și atât timp cât în învațământ o mare parte a profesorilor au o vârstă înaintată și o
tehnică de predare învechită neadaptată la nevoile actuale ale elevilor.
Am observant un aspect foarte interesant în ultima perioadă cât gradul de educație scade
cu atat crește mai mult gradul de agresivitate. Astfel sunt din ce în ce mai multe situații în care
elevii își agresează profesorii.
Pe de alta parte există și profesori îşi bat joc de elevi la ore și la examenele orale, profesori
care abuzează sexual de elevii/studentele, profesori care cer elevilor bani sau foloase materiale.
Plata anumitor examene în cadrul univesitățior, în special al celor din domeniul medical, nu cred
că este un lucru strain pentru nimeni. La fel cum cred ca nu este nici acela al modului cum se
obțin anumite burse doctorale, unde principiul “nepotismului” sau “cine plătește primește”
functionează pe deplin.
În contextual actual al pandemiei de COVID 19, aproape tot sistemul de învațământ a
trecut în mediul onine. Această trecere la învățarea online a condus la o îngrijorare crescută din
partea cadrelor didactice cu privire la modul de susținere a integrității academice și a faptului că
studenții sunt mai predispuși să trișeze la cursurile online.
Pandemia a provocat, de asemenea, creșteri ale stresului și anxietății studenților, ceea ce
probabil a contribuit la creșterea încălcărilor integrității academice , studenții recurgând la
înșelăciune ca strategie de adaptare.
Atât pentru evaluările online (teste și examene), cât și pentru sarcini (de exemplu, teme,
lucrari practice, etc.), studenții pot înșela lucrând împreună la întrebări, discutând întrebări între
ele sau partajând o evaluare sau o sarcină și îmbinând răspunsurile împreună Examenele online
pot duce la o colaborare și distribuirea mai multor răspunsuri având în vedere ușurința relativă de
a comunica cu ceilalți în această situație.
Cel mai simplu mod de a înșela este de a folosi resurse neautorizate, cum ar fi notitele,
înregistrările de curs, alte videoclipuri și carti în timpul unui examen sau test în care utilizarea
acestora este interzisă.
Profesorii pot lua în considerare, implementarea unor mijloace alternative de evaluare,
cum ar fi examenele în două etape care permit colaborarea de grup în partea a doua. Astfel de
examene în două etape s-au dovedit extrem se utile, ele ajutândui pe studenți să rămană ce ceva
după terminarea acelei materii.

Page 3 of 4
ALDEA LUISA ANDREEA, MSSS ANUL I, SEMESTRUL II

Cel mai important factor pentru a determina dacă un student trișează sau nu este „ancora
morală” a studentului, Consider că intervențiile bazate pe apeluri morala, și cele bazate pe
apeluri de teamă (adică ideea că profesorii„sperie” studenții să nu înșele prin enumerarea
sancțiunilor severe) au condus la o reducere semnificativă a probabilității de a înșela studenții.
Cu toate acestea, discutarea explicită a înșelăciunii și importanța integrității academice poate
ajuta la descurajarea încălcărilor integrității academice. Prin urmare, profesorii ar trebui să ia în
considerare recunoașterea și discutarea în mod explicit a acestor probleme și adăugarea de
promisiuni de integritate academică la evaluări pentru a reaminti elevilor aceste așteptări.
In tot acest contex pandemic al cursurilor online, pentru mine personal apar însaă o serie
de întrebari: este acest sistem unul mai eficient comparativ cu cel classic în care prezența este
obligatorie la fiecare curs? Este oare normal ca universitățile să păstreze taxele la același nivel,
deși costurile de studiu au scăzut foarte mult? ramân oare studenti cu cunoștinte mai solide după
aceasta formă de învațare?.
Deși am terminat facultatea în anul 2017, în calitate de medic rezident, lucrând într un
spital universitar ci cappitală, m am confruntat cu multe dintre problemele din facultate. Printre
acestea se numără aroganța și nepăsarea nultor doctori, cadre universitare, precum și al
favoritismului în acordareav locurilor la doctorat.
Consider că studenții își formează caracterul pe parcursul anilor de studiu în funcție de
oamenii pe care îi au în fața lor la catedră. Nu cred că undeva în această lume există un sistem de
învațamant perfect, dar cred cu tărie că îmbunatatirea unui sistem vine din modificarea atitudinii
de fiecare parte .

Page 4 of 4

S-ar putea să vă placă și