MINISTERUL EDUCAŢIEI

UNIVERSITATEA “VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Str. Lt. Stancu Ion, nr. 35, Târgovişte, Dâmboviţa
Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694
dppdvalahia@yahoo.com

PROGRAM DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ, NIVEL I

DISCIPLINA: Managementul clasei de elevi
Specializări: FSPLC (LLR-LLE, Jurnalism); FSE (toate specializările); FDSA (Drept, AP)

Seminar 6
Consecinţe ale unui management defectuos al clasei de elevi
Exemple de bune practici în managementul clasei de elevi
10 mai/17 mai 2022

Consecințe ale unui manangement defectuos al clasei de elevi. Bune practici în

managementul clasei de elevi (Managementul clasei de elevi - suport de curs, Capitolul
„Managementul deficitar al clasei de elevi. Consecințe negative”, pp. 74-92)

Eu cred / Eu simt!
1. Un studiu realizat de Institutul de Științe ale educației (2017) privind rolul,
consistența și eficiența temelor pentru acasă, a evidențiat faptul că profesorii, părinții
și elevii se raportează diferit la această problemă.
a) Lecturați informațiile din chenar (extrase din studiul menționat) și exprimați-vă
opinia în legătură cu rezultatele obținute!
b) Pot deveni temele pentru acasă sursă a oboselii, supraîncărcării, demotivării și
stresului școlar?
c) Cum procedăm, astfel încât să eliminăm aceste efecte negative, iar temele pentru
acasă să îndeplinească rolul lor formativ important?

SINTEZĂ
Raportul de față prezintă principalele rezultate ale consultării publice privind temele pentru acasă ale
elevilor, desfășurată în perioada 7-20 noiembrie 2017, la inițiativa Ministerul Educației Naționale.
Consultarea a avut ca obiective corectarea unor disfuncționalități semnalate și identificarea unor noi
abordări în ceea ce privește rolul acestor sarcini ale elevilor. La consultare au participat, completând un
chestionar online, un total de 70.952 de actori din învățământul preuniversitar: 27. 383 părinți (84%,
mame), 32.786 de elevi și 10.783 de profesori din toate județele țării.
OPINII PRIVIND ROLUL ȘI IMPORTANȚA TEMELOR PENTRU ACASĂ
1. Profesorii, elevii și părinții se raportează diferit la temele pentru acasă, atât în ceea ce privește rolul
temelor în învățare, cât și în ceea ce privește conținutul și durata acestora. Cadrele didactice susțin cu
prioritate efectele pozitive ale acestora, în timp ce elevii și părinții menționează, în ponderi mai mari,
riscuri sau chiar efecte negative ale temelor pentru acasă.
2. Profesorii dau teme pentru consolidarea și aprofundarea celor învățate în clasă, în timp ce elevii și
părinții își doresc teme diferențiate, creative, care să îi provoace și care să presupună muncă de echipă.
Cele mai importante roluri acordate temelor pentru acasă de către cadrele didactice sunt acelea de
consolidare a activității derulate la clasă (57,6%), de aprofundare a celor învățate în clasă (34,1%) și, într-o

ARACIS 2021
CALIFICATIV
Grad de încredere ridicat
 MINISTERUL EDUCAŢIEI
UNIVERSITATEA “VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Str. Lt. Stancu Ion, nr. 35, Târgovişte, Dâmboviţa
Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694
dppdvalahia@yahoo.com

măsură mai redusă, de transfer al achizițiilor în contexte noi de învățare (19,4%). Încurajarea învățării în
timpul liber, dezvoltarea abilităților de a căuta, a selecta și a organiza informații relevante și promovarea
competențelor de lucru în echipă prin sarcini de grup par a fi însă aspecte mai puțin importante în realizarea
temelor pentru acasă, în viziunea profesorilor (5-10%).
3. Elevii şi părinții investigați (75-80%) consideră că temele sunt adesea prea obositoare și prea multe și că
acesta consumă o mare parte din timpul liber. Un alt efect negativ al temelor pentru acasă face referire la
faptul că acestea conduc la neliniște, îngrijorare, stres. Această afirmație este susținută cu prioritate de către
părinți (70,7%) şi de către elevi (67,8%) – în ponderi mai ample la liceu şi la gimnaziu, unde şi
complexitatea temelor este crescută. O pondere redusă dintre profesori (27%) sunt de aceeași părere – cel
mai probabil, ca urmare a faptului că nu chestionează acest aspect la nivelul elevilor.
4. Toate categoriile de actori școlari investigați sunt de acord, în mare măsură, că temele ajută la o mai
bună înțelegere a ceea ce se predă la şcoală și că rezolvarea acestora reprezintă o condiție pentru a lua note
bune. În același timp, în proporții relativ asemănătoare, elevii și părinții sunt de acord că temele sunt adesea
prea dificile, raportat la explicațiile primite în clasă şi la contextele de exersare realizate cu sprijinul
profesorilor.
5. Aproape 80% dintre părinți afirmă că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor. Profesorii se
declară mai degrabă în dezacord cu această opinie. Diferențele cele mai ample între răspunsurile cadrelor
didactice și cele ale elevilor și părinților se remarcă cu privire la aprecierea măsurii în care temele sunt
inovative sau mai degrabă repetitive. Astfel, ponderi de peste 70% dintre elevi şi părinți consideră că
temele sunt adesea repetitive, monotone și, astfel, plictisitoare. La pol opus, mai puțin de 10% dintre
profesori declară că au un astfel de feedback de la elevi. Cu siguranță, din punct de vedere didactic, temele
nu pot fi întotdeauna inovative şi presupun un efort de repetiție, de exersare în condiții de similaritate etc.,
pentru consolidarea rezultatelor învățării. Cu toate acestea, ponderea amplă a răspunsurilor elevilor
semnalează că monotonia nu constituie un factor încurajant al învățării şi nici nu susține motivația de
raportare pozitivă la temele pentru acasă.
6. Fetele şi băieții se raportează la teme în moduri diferite. La nivel general, ponderea elevilor care susțin
efectele pozitive ale temelor este mai mare în rândul fetelor, comparativ cu băieții.
Andrei, A., Balica. M., Blendea, P, Boeru, I. & all (2017). Temele pentru acasă. Consultare națională
privind rolul, consistența și eficiența temelor pentru acasă. București: Institutul de Științe ale educației.

Eu cooperez!
2. Folosind structura prezentată, analizați cazul propus.

Structura de analiză a studiului de caz:

1. Prezentarea cazului
2. Definirea problemei
3. Istoricul problemei
4. Etiologia problemei (cauze)
5. Plan de intervenţie
5.1. Obiective specifice
5.2. Strategia de intervenţie
5.3. Aplicarea programului de intervenţie
5.4. Rezultate

ARACIS 2021
CALIFICATIV
Grad de încredere ridicat
 MINISTERUL EDUCAŢIEI
UNIVERSITATEA “VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Str. Lt. Stancu Ion, nr. 35, Târgovişte, Dâmboviţa
Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694
dppdvalahia@yahoo.com

6. Evaluare
7. Concluzii

STUDIU DE CAZ
Alexandru C. este elev în clasa a V-a a Şcolii Generale A. Comportamentul său în clasă, atât
în timpul orelor, cât şi în pauze, este unul care lasă de dorit. În timpul orelor nu poate sta
niciodată cuminte, nu este atent la explicaţiile date de profesori. Uneori, termină foarte repede
de rezolvat sarcinile propuse în clasă şi apoi îi deranjează pe ceilalţi, vorbind sau făcând
lucruri care le atrag atenţia colegilor. Mai mult decât atât, când i se fac observații, devine
obraznic şi răspunde că se plictiseşte. Alteori, refuză categoric să participe la lecţie sau să
rezolve sarcinile propuse, pe motiv că “nu are ce învăţa la şcoală.” În timpul pauzelor, îşi
agresează verbal colegii şi, uneori, chiar fizic.
Rezultatele sale la învăţătură sunt din ce în ce mai slabe.
Alexandru a învăţat până în clasa a V-a la o altă şcoală din oraş, dar, din cauza faptului că
părinţii lui şi-au schimbat domiciliul, Alexandru a trebuit să fie transferat. In clasele I – IV, el a
obţinut rezultate foarte bune, fiind unul dintre cei mai buni elevi din clasă.
Nu a reuşit să-şi facă prieteni în noua clasă. Când a fost întrebat de dirigintă de ce nu vrea
să colaboreze cu ceilalţi, răspunsul băiatului a fost că el nu poate colabora decât cu prietenii
lui, care sunt în fosta clasă. Ceilalţi copii au încercat o perioadă să-l integreze în grupul lor,
dar primind răspunsuri negative repetate, aceştia au început să se distanţeze de Alexandru, ba
chiar să-l marginalizeze şi să se coalizeze împotriva lui.
Comportamentul lui Alexandru este unul care perturbă desfăşurarea normală a activităţii
instructiv-educative din clasa de elevi.

Eu știu să fac/acționez!
3. Identificați modalități adecvate de prevenire/combatere a consecințelor unui
management defectuos al clasei de elevi:
Consecințe ale unui management Modalități de prevenire/combatere
defectuos al clasei de elevi
Oboseala școlară

Demotivarea

Alterarea climatului educațional

Stresul școlar

ARACIS 2021
CALIFICATIV
Grad de încredere ridicat
 MINISTERUL EDUCAŢIEI
UNIVERSITATEA “VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Str. Lt. Stancu Ion, nr. 35, Târgovişte, Dâmboviţa
Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694
dppdvalahia@yahoo.com

Abandonul școlar

BIBLIOGRAFIE:
1. Drăghicescu, L.M., Petrescu, A.M., Stăncescu, I. (2014). Managementul clasei de elevi. Târgoviște: Valahia
University Press.
2. Iucu, R. (2006). Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională.
Iași: Editura Polirom.
3. Légeron, P.. (2003). Cum să te aperi de stres. Bucureşti: Editura Trei.
4. Lickert, R., Lickert, J. K. (1976) . New ways of manging conflict. Mc Graw Hill.
5. Matthews, G., Zeidner, M.. (2011). Inteligenţa emoţională, adaptarea la evenimente stresante şi consecinţele
asupra sănătăţii. În Bar-on, R., Parker, J.D.A.. (coord.). Manual de inteligenţă emoţională. Bucureşti: Curtea
Veche Publishing.
6. Muntean, A.. (2006). Psihologia dezvoltării umane. Iaşi: Editura Polirom.
7. Neculau, A. (2001). Dinamica grupurilor. Iași: Editura Polirom.
8. Păun, E. (1999). Școala - o abordare sociopedagogică. Iași: Editura Polirom.
9. Pocora, M. (2012). Managementul clasei – gestionarea situațiilor de criză.
http://issuu.com/popflorin/docs/modul_3_managementul_clasei_de_elevi_gestionarea_s/1
10. Popescu-Neveanu, P. (1978). Dicționar de psihologie. București: Editura Albatros.
11. Preda, V. R. (2007). Modele explicative şi metode de investigare a mecanismelor de gestionare a stresului. În
Ionescu, M. (coord.). (2007). Abordări conceptuale şi praxiologice în ştiinţele educaţiei. Cluj-Napoca: Editura
Eikon.
12. Robinson, K.. (2011). O lume ieşită din minţi. Revoluţia creativă a educaţiei. Bucureşti: Publică.
13. Scott, E. (2011). Reduce Student Stress and Excel in School.
http://stress.about.com/od/studentstress/ht/schoolstress.htm
14. Stan, E. (2003). Managementul clasei. Bucureşti: Editura Aramis Print.
15. Yussof, M. S. (2010). Stress, Stressors And Coping Strategies Among Secondary School Students In A
Malaysian Government Secondary School: Initial Findings. În „ASEAN Journal of Psychiatry”, Vol.11(2)
July – December 2010: XX XX. http://aseanjournalofpsychiatry.org/pdf/ASEAN_110202.pdf

VĂ MULŢUMESC PENTRU IMPLICARE ȘI PARTICIPARE!

ARACIS 2021
CALIFICATIV
Grad de încredere ridicat