Învățarea online – o provocare pentru toți

7 martie 2021 • Maria Neacșa • Școala Gimnazială Nr. 49 (Bucureşti) • România

Pe parcursul ultimului an, școala s-a confruntat cu o schimbare majoră, aceea de face ore de la distanță și de a începe
un nou capitol al  predării online. Cadrele didactice au fost puse în situația de a înlocui interacțiunea fața în față cu elevii,
cu aplicațiile din mediul online și au început să folosească metode și mijloace moderne de predare și evaluare.

„Orice metodă pedagogică rezultă din întâlnirea mai multor factori și, din acest punct de vedere,
educația va rămâne mereu o artă: arta de a adapta, la o situație precisă, indicațiile generale date de
cărțile de metodologie.” – Gaston Mialaret
Activitățile educative realizate în mediul online, au fost o adevărată provocare pentru cadrele didactice în această
perioadă. Chiar dacă acestea începuseră să fie folosite de câțiva ani, în cadrul unor diferite activități, erau mai mult
activități suplimentare, și nicidecum activități principale sau unice de predare, consolidare sau verificare.

Astfel că, dascălii s-au văzut puși în fața unei adevărate provocări…. aceea de a face ore exclusiv online, începând cu
elevii cei mai mici, până la cei mai mari. Au trebuit să folosească noi mijloace de predare, să își conceapă și să își
adapteze instrumentele necesare realizării actului instructiv-educativ, să găsească modalități de captare a atenției
copiilor în timpul lecțiilor, și – foarte important – să își conceapă și să realizeze activitățile de predare-învățare-evaluare
într-un timp bine delimitat și într-un mod cât mai atractiv pentru elevi și ușor de înțeles.

Fără a avea o pregătire teoretică în folosirea platformelor educaționale a trebuit să facem față și de această dată
problemelor întâmpinate și să învățăm să lucrăm pe platforme ca: Google G Suite, Zoom, ASQ. Am urmărit tutoriale
despre utilizarea acestora și ne-am împărtășit experiențe unul altuia pentru a ne putea perfecționa și pentru a putea
realiza o predare de calitate. Am participat la numeroase webinare cu resurse şi cu informaţii despre platforme gratuite
de învăţare, am învățat să ne sprijinim și să  ne ajutăm în cadrul întâlnirilor pe care le-am organizat în acest scop .

În prezent, folosim și alte programe și aplicații ca Wordwall, Quiz, Kahoot, Socrative, Livresq, Learning Apps, pentru a
crea lecții cât mai atractive și mai captivante pentru elevi.  Acestea au devenit familiare elevilor pentru că răspund
interesului crescut al copiilor pentru activitățile  informatizate.

Fiecare cadru didactic a încercat să aducă o contribuție în vederea desfășurării orelor în acest an, dificil dar și inedit în
care încă ne aflăm. Unul a conceput un joc nou de fixare de cunoștințe, altul o un filmuleț de formare priceperi și
deprinderi, sau poate un chestionar de evaluare… toate aceste activități realizate online, pe lângă contribuția adusă la
clasa proprie, au adus o contribuție și la nivelul școlii.

Într-o perioadă destul de greu de gestionat, cum a fost ultimul an școlar, fiecare profesor și-a înțeles menirea
conturându-și scopuri bine definite  atât pentru a asigura calitatea actului educațional, cât și pentru promovarea imaginii
școlii.

Bibliografie
Manolescu, M. (coordonator), Frunzeanu, M. (2016), Perspective inovative ale evaluării în învățământul primar,
Evaluarea digitală,  București,  Editura Universitară.
Cerghit, I. (2008), Sisteme de instruire alternative și complementare, Iași, Editura Polirom.

O privire asupra conceptului Flipped Classroom – Clasa răsturnată

31 ianuarie 2018 • Mihaela-Liana Alexandru  • Școala Gimnazială Drăgănești-Vlașca (Teleorman) • România

În ultimii ani, mulți profesori  au experimentat  modelul pedagogic numit Clasa Răsturnată. Practic, a răsturna o clasă
înseamnă a inversa „ordinea“, de obicei, în care se acumulează cunoștințele sau se formează deprinderile. În loc să
învețe un conținut nou în clasă, elevii învață la domiciliu prin vizionarea de secvențe video, realizate de profesori. Timpul
din clasă este dedicat discuțiilor, activităților practice  și proiectelor. Elevii au mai mult timp pentru analiză, pentru
aplicarea cunoștințelor lor și pentru interacțiunea cu alți elevi, precum și cu profesorul.

Într-o sală de clasă răsturnată, fiecare elev poate învăța în propriul lui ritm. Învățarea devine personalizată pentru fiecare
elev. Elevii au posibilitatea de a viziona un curs ori de câte ori au nevoie, pentru a derula înapoi, dacă este necesar sau
pentru a sări peste părți în cazul în care doresc, sau pur și simplu ei pot pune „pauză“ profesorului  lor. Astfel elevii au
posibilitatea să înțeleagă la nivelul la care se află.

Când elevii vin în clasă, nu este nevoie să fie constrânși de cursul efectiv și au posibilitatea sa fie implicați mai activ în
discuții, experimente și proiecte. În clasa răsturnată timpul  este petrecut prin practică, învățarea prin colaborare și
dezbateri . Profesorul este acolo pentru a ajuta fiecare elev individual. Elevii trec prin nivelurile inferioare ale domeniului
cognitiv la domiciliu, în timp ce în clasă accentul este pus pe niveluri mai ridicate de învățare.
În clasă elevii creează, evaluează, analizează și aplică iar acasă elevii recapitulează si fixează.

Această abordare a clasei răsturnate a fost introdusă pentru prima dată de Dr. Eric Mazur de la Universitatea Harvard în
1991. Ceea ce a făcut a fost să ceară elevilor săi să citească notele sale de curs înainte de clasă, astfel încât timpul orei
să poată fi folosit pentru discuții.

În 1993, Dr. Alison King de la Universitatea California a publicat un articol despre diferite modalități de implicare activă a
elevilor  în care vorbește despre acest concept.
În 2000, un grup de cercetatori a folosit conceptul de clasă inversată ca o poartă  pentru crearea unui mediu de  învățare
incluziv . Ei au considerat ca ar fi mai bine ca anumite activități care au loc de obicei în clasă cum ar fi prelegerile, să
aibă loc  în afara clasei iar altele care au loc în afara clasei să se desfășoare în clasă sub îndrumarea cadrului didactic.
Salman Khan, un profesor american,  a înființat în 2006,  un canal video unde a publicat  un video făcut pentru a o ajuta
pe nepoata sa să  treaca un examen de matematică.
În 2007, doi profesori americani, Jon Bergman și Aaron Sams, au creat cursuri video pe care elevii să le poată opri
atunci când doresc folosindu-se de propriul ritm de învățare , acest lucru petrecându-se acasă. Totodată cei doi au decis
ca temele să se facă la școală.
Modelul de clasă răsturnată s-a folosit oficial in  2010 la Clintondale High School din Michigan unde rata de abandon era
foarte mare.

Această nouă abordare a învățării are avantaje și dezavantaje. Avantajele ar fi următoarele:

 Se combină predarea directă cu învățarea de tip constructivist;

 Crește interacțiunea între elevi și profesor;
 Elevii își asumă responsabilitatea pentru propria lor învățare;
 Elevii nu rămân în urmă deoarece informațiile le pot obține online;
 Toți elevii sunt implicați în procesul de învățare;
 Conținutul informațiilor este păstrat permanent.

Dezavantaje ar putea fi considerate următoarele:

 Nu toti elevii au calculatoare sau acces la internet;

 Mulți părinți nu sunt de accord cu folosirea mult timp a calculatorului și a  internetului;
 Lipsa motivării elevilor în rezolvarea temelor;
 Rezistența la nou a cadrelor didactice;
 Lipsa unor strategii de evaluare adecvate pentru această metodă;
 Încărcarea timpului cadrelor didactice.

Cele mai des folosite metode în clasa răsturnată sunt:

 Crearea unor prezentari video sau prelucrarea unor prezentări deja create;
 Folosirea resurselor educationale de tip deschis;
 Adaptarea resurselor educaționale deschise;
 Folosirea fisierelor video create de elevi.

În clasa răsturnată, timpul se folosește altfel deoarece elevii practică lectura acasă urmărind materialele video iar în
clasă se clarifică conceptele, au loc dezbateri, se fac proiecte în colaborare, se creează conținuturi noi de învățare,etc.
Chiar organizarea clasei e diferită deoarece elevii nu stau aliniați ascultându-l pe profesor ci lucrează în grup și se ajută
reciproc.

Predarea online și beneficiile acesteia

17 februarie 2021 • Carmen-Florina Pascaru • Școala Gimnazială, Bogdănești (Bacău) • România

Predarea online a devenit o temă aprinsă de dezbatere, numeroși actori din sistemul de învățământ, și nu numai,
punctând avantajele și limitele acestei noi modalități de desfășurare a cursurilor. Ne propunem în această lucrare să
trecem în revistă doar partea pozitivă a acestei experiențe și să subliniem câteva dintre avantajele clasei virtuale.

O experiență de predare online, spre deosebire de o experiență de clasă tradițională, cuprinde o serie de proceduri de
predare asistate de calculator care implică unele instrumente online.

Înainte de a discuta principalele beneficii ale predării online, trebuie să menționăm că există două mari categorii de tipuri
de predare online: predarea de tip sincron și asincron.  Primul tip de predare implică o experiență de predare online în
timp real. Aceasta include sesiuni legate de timp în care atât profesorul, cât și elevul trebuie să fie online într-un moment
specific, cum ar fi cursurile online. În cazul predării de tip asincron, cursurile nu se desfășoară în timp real. Acest lucru
înseamnă că interacțiunea dintre profesor și elev poate avea loc astfel încât să avantajeze atât programul elevului cât și
al profesorului. Sesiunile de instruire înregistrate sunt un bun exemplu de astfel de predare.
Un prim avantaj al predării online îl reprezintă însuși mediul virtual ce integrează mai multe oportunități de predare: un
mediu de învățământ fără restricții de timp și locație deschide în mod evident mai multe oportunități pentru profesori, în
comparație cu predarea tradițională la clasă.

Trebuie să menționăm și aspectul legat de confort: predarea online nu necesită niciun efort de mișcare și nu pune
presiune pe elev/profesor, față de învățământul clasic unde suntem condiționați de mijloace de transport și de timp. Un
profesor poate preda în timp ce stă acasă, iar elevii pot lua notițe stând în fotoliul preferat. Predarea online ar putea fi
astfel percepută ca o muncă de acasă cu program flexibil.

Un alt aspect pozitiv este flexibilitatea timpului și a locației: profesorul poate alege să predea oricând îi convine. În
special pentru angajații care lucrează și pentru adulții care învață, predarea online este un avantaj, cursurile putând fi
urmate seara sau în weekend. Nu există pierdere de timp, spre deosebire de predarea tradițională în clasă, unde un
profesor trebuie să călătorească până la un centru pentru a ține cursurile. De asemenea, profesorul poate preda de
oriunde și poate ajunge la elevii săi indiferent de locația acestora, ceea ce  înseamnă că profesorii și elevii din diverse
locații se pot întâlni prin predarea online.

Predarea online ajută și la o organizare mai bună. Ne putem imagina în mod clar provocările administrative ale
profesorului într-o clasă tradițională față de predarea online. Spre deosebire de predarea la clasă, profesorul nu trebuie
să se concentreze atât de mult pe probleme de disciplină.

De asemenea, prezența la curs poate fi ținută cu ajutorul unei aplicații. Acest lucru poate ajuta la îmbunătățirea
performanței profesorului.  Majoritatea profesorilor online raportează că instrumentele de predare online și-au sporit
eficiența generală. Acest lucru se datorează faptului că sunt capabili să organizeze cursul mai bine și sunt, de
asemenea, capabili să automatizeze anumite activități precum teste periodice, teste, rezultate.

Mediul online de predare oferă profesorului o oportunitate și o experiență de a se conecta cu studenți din diferite
discipline, medii și culturi. Predarea online poate duce astfel experiența didactică de la un nivel regional la un nivel
național și chiar mai departe la un nivel internațional.

În mod surprinzător, profesorii online raportează că predarea online contribuie la consolidarea colaborării între elev și
profesor. Spre deosebire de interacțiunea dintr-o sală de clasă cu numeroși studenți, un mediu online le oferă o sesiune
individuală mai strânsă iar acest lucru le sporește încrederea de a-și afirma ideile fără teama de a fi criticați. De
asemenea, studenții timizi și neparticipativi, care nu se simt confortabil să participe la discuții la clasă, sunt, evident, mai
dispuși să participe la o oră online, O parte din profesorii  ce au ținut cursuri online raportând că elevii au performanțe
mai bune și se implică mai mult în timpul unei ore online.

Având în vedere toate avantajele principale ale predării online, cum ar fi flexibilitatea, comoditatea, ușurința accesului și
partajării, un profesor în mediul online poate fi mulțumit profesional. Întrucât educația online a adus o revoluție în sfera
educației, participarea și explorarea acestui spațiu virtual ar putea aduce beneficii nebănuite pentru fiecare profesor.

Webografie
Învățarea online-avantaje și dezavantaje, www.dascalidedicati.ro/invatarea-online-avantaje-si-dezavantaje/, accesat pe
17 februarie 2021
Creșterea utilizării învățării online: beneficii și provocări pentru profesori, epale.ec.europa.eu/ro/blog/rise-online-learning-
benefits-and-challenges-teachers-part-one-benefits, accesat pe 17 februarie 2021
Învățarea online-avantaje și dezavantaje, www.didactform.snsh.ro/campanie-online/invatarea-online-avantaje-si-
dezavantaje, accesat pe 17 februarie 2021
Avantajele și dezavantajele studierii online, ro.questionofwill.com/9525-23-advantages-and-disadvantages-of-studying-
online, accesat pe 17 februarie 2021

Avantaje și dezavantaje ale folosirii tehnologiilor moderne la clasă

23 august 2020 • Ionela Asofiei • Școala Gimnazială Nr. 3, Piatra Neamț (Neamţ) • România

Procesul de învățământ și actul învățării au fost schimbate și regândite odată cu introducerea internetului și a
tehnologiilor moderne. Prin aceste modificări s-a urmărit o creștere a eficienței activităților de învățare dar și dezvoltarea
competențelor de comunicare şi studiu individual.

Cadrele didactice trebuie specializate și instruite iar ca orice altă metodă de învăţare şi cea asistată pe calculator
prezintă avantaje: stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă;
motivarea elevilor în procesul de învăţare prin prelucrarea rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a
rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele; aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor și asigurarea unui feed-back
permanent din partea profesorului.

Cu toate acestea avem şi dezavantaje: folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităţilor practice;
individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului profesor – elev; folosirea necorespunzătoare a
calculatorului în timpul orelor poate provoca plictiseală, monotonie.
Tehnologia modernă poate fi folosită în anumite activități didactice sub forma unor secvențe de pregătire  pentru
transmiterea informaţiilor, în rezolvări de exerciţii şi probleme, pentru  aplicaţii practice, simularea unor jocuri didactice,
evaluarea rezultatelor învăţării şi autoevaluare.

Ceea ce este nou în folosirea calculatorului ca mijloc de învăţământ, faţă de celelalte mijloace didactice, este caracterul
interactiv al procesului învăţării. Oricare ar fi domeniul de utilizare a calculatorului în instruire, acesta nu înlătură celelalte
mijloace aflate în recuzita de lucru a cadrului didactic. Calculatorul este un mijloc didactic care se integrează în contextul
celorlalte mijloace, amplificându-le valenţele instructiv-formative, completându-le atunci când este necesar.

Introducerea calculatorului în procesul didactic şi învăţarea asistată de calculator prefigurează doar schimbări calitative
în tehnologia didactică, domeniu care asigură scurtarea timpului de evaluare obiectivă a calităţilor mijloacelor de
învăţământ şi a metodelor. În contextul actual de învățare exclusiv online, tehnologia modernă și competențele tehnice
devin un necesar. Abia acum se văd roadele orelor de informatică urmate în cadrul opționalelor dar și măiestria,
creativitatea și capacitatea de adaptare a elevilor și a profesorilor deopotrivă.  Ca orice lucru nou acesta a fost privit ca o
provocare, iar unii au făcut față, alții au avut nevoie de îndrumare.

Teoretic, și privind lucrurile în ansamblu, modalitatea de lucru online a prezentat multiple avantaje:

 a fost evitat bullyingul, o problemă tot mai intensă în școli și licee;

 copiii s-au obișnuit mai bine cu tehnologia, au descoperit programe utile, totul a fost mai interactiv, anterior,
copiii de vârste mai mici erau obișnuiți mai degrabă cu jocurile pe smartphone și pe tabletă, mai puțin cu
programele, browsingul și chiar utilizarea laptopului sau a computerului desktop;
 s-a pus mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică, iar folosind resurse adecvate, totul s-a facut mai
simplu, completând de exemplu în programe care permit chiar evaluarea instant;
 copiii au fost mai odihniți având acces la resursele educaționale după un program mai flexibil;
 programele și alte resurse digitale interactive, avizate de sistemul educațional au fost folosite pentru a
uniformiza modul de predare;
 părinții au avut acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme, au fost la
curent, cu adevărat, cu situația școlară a copilului;
 copiii nu au mai lipsit de la ore dacă au fost supravegheați acasă de un adult; s-au utilizat simplu variantele de
manuale digitale.

Totuși, în realitatea actuală aceste avantaje și beneficii ale învățării online se transformă foarte ușor în dezavantaje:

 lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme printr-un deficit de dispozitive, dar și conexiuni suficient de
bune, mai ales în contextul aglomerării rețelelor;
 lipsa posibilității notării adecvate si a testării eficiente;
 mulți profesori au abilități limitate în utilizarea platformelor online de tip Zoom, iar „școlarizarea” acestora se
face de obicei pe cont propriu, un proces lent și care depinde de fiecare;
 unii nu au spații potrivite pentru învățat online în locuințele mici, mai ales unde sunt mai mulți copii în familie și
în special în mediul rural, în familii foarte sărace;
 copiii nu se concentrează la lecțiile online în condițiile în care nu sunt supravegheați permanent de profesor, iar
la lecțiile live pot opri camera sau/ și microfonul de pe dispozitivul pe care îl folosesc;
 se pune mai multă presiune pe elev, trebuie să depună mai mult efort decât era obișnuit la școală, unde
primea totul pasiv acum fiind obligat adesea să studieze și să descopere singur, ceea ce pentru mulți elevi este
extrem de dificil.

Din studii știm că un factor important în procesul de învățare este inteligența emoțională și cu cât izolarea copiilor
durează mai mult iar dezvoltarea socială stagnează cu atât învățarea va avea de suferit mai mult și va fi foarte greu de
recuperat și remediat.

Strategii și mijloace didactice adaptate predării online

8 ianuarie 2021 • Manuela Săvulescu • Colegiul Tehnic General Gheorghe Magheru, Târgu-Jiu (Gorj) • România

Criza sanitară determinată de pandemia COVID 19 ne-a influențat experiențele personale și deopotrivă pe cele 
profesionale. Școala și cadrele didactice, au resimțit impactul negativ al acestei crize, prin alterări semnificative la nivelul
tuturor palierelor de funcționare. Pentru învățământul preuniversitar transferul în mediul virtual al cursurilor s-a dovedit a
fi mai mult decât o provocare temporară, ne a afectat profund ritmul, dar mai ales eficiența activităților de predare-
învățarea-evaluare. Această realitate însă nu ne-a dezarmat și nici nu ne-a șubrezit motivația pentru a păstra calitatea
actului educațional.

Încă din luna martie, 2020 a apărut întrebarea: cum trebuie să ne proiectăm și desfășurăm activitatea astfel încât să
facilităm o educație eficientă? Altfel spus, putem păstra sau, de ce nu, crește calitatea actului educațional dacă
continuăm să ne desfășurăm activitatea în mediul virtual?
Una dintre primele probleme apărute a fost care modalitate de lucru ar fi mai eficientă: asincron sau sincron. Activități
didactice derulate asincron –sunt activități didactice care susțin si consolidează principalul avantaj al educației online, și
anume caracterul său flexibil. Activitățile nu se derulează în timp real, iar elevii nu accesează în același timp materialele
transmise/ postate. În schimb, ei pot parcurge conținuturile și rezolva sarcinile de lucru, în mod cu adevărat flexibil,
atunci când programul propriu le permite. Mai mult și foarte important, activitățile derulate asincron permit studenților să
parcurgă în ritm propriu conținutul cursului, beneficiind în același timp și de un ghidaj și un feedback autentic, oferite de
cadrul didactic. Activități didactice derulate sincron –sunt secvențe didactice în care interacțiunea cu și între studenți
apare în timp real. Reprezintă una din opțiunile cele mai frecvente atunci când un cadru didactic ia decizia sa facă
tranziția la cursuri livrate online. Cadrul didactic și elevii interacționează în timp real, cadrul didactic poate transmite
mesaje atât verbal cât și nonverbal, poate recepta feedbackul nonverbal al elevilor și își poate adapta modul de predare
în funcție de acesta, face  posibilă  crearea mai rapidă a unei comunități reale de învățare.

În predarea online este destul de dificil pentru profesor pentru a găsi cele mai eficiente strategii și mijloace didactice
datorită mai multor factori: dispozitivele folosite de elevi (telefon, laptop, tabletă), conexiune slabă a internetului în mediu
rural.
Învățământul la distanță desemnează o nouă experiență de învățare, în absența relaționării față în față cu elevii, în
contextul fizic al clasei, trecem printr-un proces de adaptare, flexibilizare și meta-învățare. Astfel, exersăm alături de
elevi și suntem modele pentru elevi pentru a ne îmbunătăți exact acele laturi pe care le cere viitorul.

Platforma G Suite ne pune la dispoziție cadrul virtual în care putem comunica cu elevii (inclusiv cu părinții) sub forma
propunerilor de teme sau proiecte, cu conținuturi adecvate programei și planificărilor didactice, cu posibilitatea de a
stabili termene de predare a proiectelor sau de a oferi feedback-uri de modelare a performanței. Platforma reprezintă, în
această perioadă „altfel”, modalitatea prin care transmitem elevilor noștri mesajul de normalitate și educație în orice
condiții.

Implicarea resurselor digitale în procesul educațional, care să corespundă nevoilor și particularităților grupului de elevi,
este o adevărată provocare. Materialele încărcate pe platformă trebuie sa corespundă timpului alocat de 40 de minute.
Practica online de până acum ne-a oferit situații variate, în care strategiile didactice au devenit, cumva, mai flexibile.
Orientarea generala a strategiei este determinata de accentul pus pe învățare, nu pe predare. Folosirea, în mod
preponderent, a unor strategii didactice de tip interactiv-participativ şi metacognitiv îl plasează pe cel care învață în
centrul procesului instructiv-educativ, stimulându-l să se implice efectiv în derularea activităților teoretice şi aplicative,
valorificând spiritul lui de inițiativă, independență și potențialul creator, solicitând capacitățile sale de investigare  În
timpul orei propriu zise materialul este explicat și discutat cu elevii.

O alegere pedagogică și didactică potrivită pentru elevi presupune rezolvarea problemelor reale prin
sarcini care implică elevii în activități colaborative, care, la rândul lor, îi duce spre dezvoltarea
conținuturilor pentru a identifica soluții care vor fi prezentate în fața întregii clase.
Acestea sunt trăsăturile predării și învățării bazate pe proiecte, o metodologie care sprijină dezvoltarea de competențe
mai mult decât altele datorită faptului că implică utilizarea unor materiale autentice care oferă suficiente informații pentru
ca elevii să se poată focaliza asupra unei probleme.

Metoda proiectului am aplicat-o cu succes la multe clase folosind aplicația thinklink. Rezultatele muncii elevilor au fost
impresionante. Îmbinând cunoștințele informatice cu informația istorică în realizarea proiectului, elevul a învățat să
învețe. Pentru consolidarea informatiei sunt folosite diverse aplicații: padlet, coogle it, thinklink. Aplicația cooglle it oferă
posibilitatea conceperii unor hărți conceptuale care pot fi folosite în activitatea de predare, consolidare, dar și evaluare.

Bibliografie
1. www.ubbcluj.ro/ro/infoubb/noua_pedagogie_universitara/
2. cis01.ucv.ro/DPPD/STRATEGII%20DE%20INSTRUIRE_final.pdf
3. scoalagimnazialaluncapascani.ro/wp-content/uploads/2015/01/Innovative-approaches-to-teaching.pdf
4. www.alegetidrumul.ro/uploads/calificari/162/Materiale%20didactice/IX_XII_Strategii%20didactice%20in%20mediul
%20online_prof.GheorgheC1.pdf