1

PROF IV – Coaching în procesul de predare-învățare-evaluare în context blended-learning

Seria 1 Grupa: S1_PROF_IV_P6_21_NT_01

NUME ȘI PRENUME: TUDURACHI ELENA-DIANA

PORTOFOLIU DE EVALUARE
I. Analiză de impact asupra aplicării formatului blended-learning în învățare sau al utilizării tehnologiei digitale, în activitatea la clasă,
asupra rezultatelor școlare ale elevilor.

Conceptul de blended learning este un concept de educare modern, flexibil, care are ca
scop dobandirea de catre fiecare cursant a unor cunoștiinte de nivel tehnic ridicat. Sistemul este
bazat pe concepte si metode de studiu inovative care cuprind studiul în sala de clasă asistat de
trainer, studiu individual si studiul online.
Conceptul de „blended learning” începe să fie folosit la sfîrşitul secolului XX şi
defineşte sistemul care combină interacţiunea directă dintre profesor şi elevi, cu „instruirea
asistată de calculator” sau „ învăţarea mixtă” şi este foarte probabil să fie modelul predominant
pe viitor.
La modul general, sintagma desemnează o experienţă de învăţare ce poate fi adaptată
pentru fiecare elev în parte, care nu este constrânsă de considerente geografice sau de reguli
rigide în care profesorul foloseşte de exemplu un laptop sau un proiector pentru a derula sau
expune elevilor la clasă diverse materiale online sau apelează la o tablă electronică astfel încât
instruirea directă să fie mai animată şi mai atractivă.

2
 Definiţia prezentată aici include două aspecte esenţiale, care fac diferenţa între acest mod
de învăţare şi procesul tradiţional de predare şi învăţare din şcoală. Ȋn prima situaţie, elevul
trebuie să studieze într-un loc fizic, supravegheat, o bună parte din timpul său, în al doilea rând,
pentru a fi vorba de învăţare mixtă, elevul trebuie să primească materialele de studiu online şi să
practice un anumit autocontrol în ceea ce priveşte timpul, locul, calea sau ritmul de învăţare.
Ȋn mediul de învăţare clasic, elevii ascultă lecţia şi îşi fac temele ulterior. Ȋn schimb, în
timpul învăţării mixte, elevii au primit deja informaţiile referitoare la lecţie (clipuri video, texte
sau alte materiale multimedia) înainte să vină la ore, fiind, prin urmare, mai pregătiţi să îşi
consolideze cunoştinţele pe care le vor afla la ore. Ȋn mod similar, profesorul foloseşte sala de
clasă în scopul de a crea un mediu în care să reflecteze, alături de elevi, la ceea ce au studiat deja
dar si pentru a clarifica aspecte pe care aceştia nu le-au înţeles suficient de bine. De asemenea, se
creează diverse oportunităţi, existând mai mult timp pentru interacţiunea directă sau alte
activităţi interactive. Se produce o schimbare în ceea ce priveşte rolul profesorului şi relaţia
acestuia cu elevii, educatorul are rolul unui ghid/facilitator iar elevii pot fi mult mai activ în
comparaţie cu stilul de educaţie faţă în faţă (Eryilmaz 2015).
Ȋnvăţarea mixtă permite elevului să aleagă când şi unde să folosească materialele online
(de exemplu de câte ori să urmărească un clip video) existând posibilitatea să contribuie aşadar,
la o înţelegere mai profundă şi mai detaliată a subiectului.
Avantajele blended-learning:
- permite elevilor sa își personalizeze experiențele de învățare utilizând instrumente
suplimentare,moderne și dincolode sala de clasă.
- pregătește elevii să lucreze în locuri de muncă bazate pe tehnologie iar profesorii își pot
îmbunătății lecțiile.
- este un mod modernizat de predare care are un impact pozitiv asupra experienței de
formare a unui elev, prin această învățare mixtă se creează un echilibru între educația
online și educația față în față,fapt care încurajează elevii să urmeze cursuri online de
formare profesională. Învățarea bazată pe tehnologie s-a dovedit a fi eficientă atunci
când se doerște păstrarea elevilor în sala de clasă sau în educația online.
- această metodă nu este monotonă dar îmbunătățește întotdeuna formarea, permite elevilor
să se concentreze perioade mai lungi de timp ceea ce duce la obținerea de progrese.

3
 - metodele de formare combinate includ instrumente de predare care permit creativitatea
în lecții și în subiectele propuse.
- elevii pot lucra individual iar profesorul identifică mai ușor pe aceia care au nevoie de
ajutor individualizat, ceea ce îmbunătățește atitudinea elevilor fața de învățare. Fiecare
elev are posibilitatea de a lucra intr-un ritm propriu.
Ȋnvăţarea faţă în faţă Ȋnvăţarea online

Accentul cursurilor Ȋn grup Cu persoanele din grup

Accentul conţinutului Orientat către profesor Orientat către elev

Formă Sincronizat Asincronizat

Program Planificat Oricând

Loc Sală de clasă Oriunde

Flexibilitate Standardizat Personalizat

Conţinut Conţinut stabil Dinamic

Număr de elevi Ȋn funcţie de spaţiu Nu există limite

Pregătirea profesorului Uneori Pregătire prealabilă extensivă

Distribuierea Pe suport de hârtie Descărcare electronică

materialelor

Gradul de Interactivitate deplină Interactivitate limitată

interactivitate

- ȋnvățarea mixtă include și softwer-ul care înregistrează automat datele elevilor și le

măsoară progresul, oferind cadrelor didactice, elevilor, parinților informații detaliate
despre elevi. Testele sunt marcate automat iar feedbackul se realizează instantaneu.
Dacă nu este planificată și executată corect, învățarea mixtă poate avea și unele
dezavantaje mai ales în ceea ce privește resursele tehnice sau instrumentele folosite.
Se aceentuează şi problema controlării elevilor în învăţarea mixtă şi importanţa acesteia
pentru un process de învăţare eficace. Eryilmaz descrie diferenţa dintre învăţarea faţă în faţă şi

4
cea online, susţinând ideea că învăţarea online oferă o flexibilitate mai mare, fiind în acelaşi timp
un proces care are în centru elevul.
Dezvoltarea tehnologiei a facilitat adăugarea în procesul de învăţământ a unui repertoriu
bogat de aplicaţii cum ar fi: blog-urile, paginile wiki, reţelele sociale, instrumente colaborative
de editare, sondajele şi clasele virtuale.
Ȋn concluzie, scopul acestei metode este să aducă, într-o combinaţie armonioasă, tot ce
este mai potrivit din întâlnirile faţă în faţă şi activităţile online. Ȋntâlnirile din clasă pot fi folosite
pentru experienţele avansate interactive, în timp ce secţiunile online sunt folosite pentru
cercetare, teme sau activităţi de practică controlată. Datorită accesului la computer şi internet,
învăţarea combinată, blended learning, este tot mai folosită, în special, în sistemul universitar din
întreaga lume şi mai recent şi în România. Unul din principalele avantaje ar fi comunicarea în
cest mediu virtual în care numeni nu este singur. Totuşi, întâlnirile din clasă nu trebuie înlocuite
complet, deoarece elevii trebuie încurajaţi şi au nevoie de un feed-back emulativ.

BIBLIOGRAFIE:

1.Eryilmaz, M. (2015) The Effectiveness Of Blended Learning Environments,

Contemporary Issues In Education Research, 8(4): 251-256;
2.Oprea,C., Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti,2006
3.http://greentproject.eu/wp-content/uploads/2016/06/GREENT-Blended-learning-model-
Romanian;

II.
Trei teme la alegere, câte una pentru fiecare modul, dintre cele încărcate pe Google Classroom.

5
 MODULUL 1 - APLICAREA CDS ȘI CD ÎN CONTEXT BLENDED - LEARNING

APLICAȚIA 2 – M1_T2

Cum ați putea utiliza la clasă verbalizarea gândirii? Dați exemple de activități
specifice.

Experiența utilizării ȋnvăţămȃntului on-line a scos în evidenţă faptul că elevii comunică

din ce ȋn ce mai mult cu calculatorul şi cu dispozitivele de tip tabletă sau smartphone şi încetează
în procesul de obţinere a cunoştinţelor să comunice cu profesorul. Ca urmare, elevul renunţă la a-
şi formula gândurile în forme verbale și astfel scade nivelul dezvoltării verbale.
Dezvoltarea limbajului și a comunicării, a vorbirii corecte în limba română ocupă un loc
important în procesul activității instructiv-educative ce se desfășoară în școală. Astfel, în orice
activitate desfășurată (observare, lectură, activitate muzicală, activitate plastică, calcul
matematic, etc) se realizează totodată și sarcini legate de însușirea corectă a limbii, de dezvoltare
a limbajului și a comunicării.

De-a lungul timpului am remarcat că elevii trebuie puși în situația de a asculta cu atenție
explicațiile cadrului didactic, să primească și să observe ce i se demonstrează, să verbalizeze
ceea ce a văzut, a auzit și a făcut. Astfel, copilul învață să comunice cu cei din jur, se integrează
în climatul educativ al școlii. Dezvoltarea vorbirii și a gândirii copiilor este un proces complex
care se realizează prin relațiile verbale în context interdisciplinar, de-a lungul școlarității.
Se impune o abordare interdisciplinară în realizarea sarcinilor dezvoltării limbajului, a
vorbirii copiilor, cadrele didactice vor valorifica fiecare posibilitate de cultivare a exprimării
verbale a copiilor în diferite împrejurări, strâns legate de specificul activității desfășurate, a
disciplinei predate.

Funcțiile limbajului (comunicativă, cognitivă, reglatoare) întăresc rolul său conducător în

dezvoltarea psihică a copilului, în cultivarea proceselor psihice, în dezvoltarea gândirii și
stimularea inteligenței, a creativității. Operatiile principale ale gândirii sunt: analiza, sinteza,
comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea. Comunicarea implică transmiterea

6
mesajului informațional, receptarea și decodarea semnalelor primite, cu ajutorul cuvintelor se
transmit (recepționează) conținuturile imagistice, noționale, conceptuale, etc.
Prin intermediul cuvintelor (purtătoarele informației) copilul își exprimă dorințele, nevoile,
gândurile, emoțiile, intențiile, denumește obiectele, ființele, fenomenele din realitatea
înconjurătoare. Astfel, funcția cognitivă a limbajului se împlinește prin actul comunicării.
Limbajul copilului, în raport cu funcțiile sale, deține un rol foarte important în autorealizarea
personalității copilului.
Rolul limbajului și al comunicării este hotărâtor în formarea și dezvoltarea personalității
copilului, reglează capacitatea copilului de a relaționa cu ceilalți copii și cu adulții, de a
interacționa cu mediul, de a-l cunoaște și de a-l stăpâni prin explorări, încercări, experimente,
fiecare copil descoperindu-și propria identitate, dobândind deprinderi de a învăța.

Ȋn cadrul orelor de limba şi literatura romȃnă profesorul are sarcina de a valorifica

permanent orice posibilitate de cultivare a exprimării verbale a copiilor în timpul orelor de
comunicare, de receptare şi analiză a textului literar sau de ȋnsuşire şi valorificare a cunoştinţelor
de limbă.

Jocurile didactice îmbogățesc vocabularul copiilor (copiii trebuie să denumească, să

descrie, să compare, să asocieze noţiuni de același fel, să identifice, să selecteze, să interpreteze
texte etc.), astfel se precizează și se fixează atât cuvintele noi, cât și cele însușite în activitățile
anterioare.

Elevii sunt învățați să comunice corect oral și prin scris, prin cuvinte, simboluri și
imagini, prin elemente de limbaj plastic și compoziții aplicative, să știe să asculte, să înțeleagă și
să execute o sarcină transmisă, să răspundă la întrebări și să pună întrebări celui cu care vorbește,
să folosească vocabularul adecvat, termenii potriviți, să știe să compare, să facă analogii,
distincții, să argumenteze, să stabilească raporturi și să analizeze corectitudinea unui
raționament.

Ȋn procesul de ȋnsuşire a unor noțiuni, elevii trebuie să verbalizeze, pentru a le folosi

corect și conștient, îmbogățindu-și astfel, vocabularul și lărgindu-și orizontul cognitiv.
Vocabularul activ și pasiv al elevilor se îmbogățește foarte mult și prin asimilarea cunoștințelor
transmise, a informațiilor primite în cadrul obiectelor de studiu.

7
 Aprofundând cunoștințele dobândite, elevii își lărgesc orizontul cunoașterii, își dezvoltă
capacitatea de a descrie, de a percepe, de a analiza, de a clasifica. În atenția profesorului trebuie
să stea educarea capacității elevilor de a-și însuși cunoștințele pe baza expunerii și explicației,
apelând la experiența acumulată anterior, educarea capacității de a relata, a susține o conversație
despre acestea, folosind adecvat cuvintele nou-dobândite în contexte gramaticale diferite.

Verbalizarea se poate realiza prin variate modalități: observări ale mediului ambiant,
natural și social, convorbiri, povestiri, lecturi după imagini, vizionări de filme, prezentări. Astfel,
elevii asimilează un număr impresionant de noi termeni, vocabularul lor activ câștigând în
expresivitate, nuanțare, precizie, îmbogățindu-se sub aspect cognitiv. Elevii își vor prezenta
punctele de vedere, experiențe proprii. Aceştia sunt încurajați să pună întrebări și să găsească
răspunsuri la întrebări cum ar fi: De ce? Ce crezi despre? Ce știi despre? Crezi că este util? Ce
importanță are în viața cotidiană? Elevii sunt încurajați să prezinte rezolvările/proiectele. Sunt
încurajați să fie mai atenți la detalii, cazuri particulare, să facă analogie cu alte situații cotidiene,
să împărtășească cu ceilalți ce gândește.

8
 Prin activităţile exemplificate este stimulată creativitatea elevilor, sunt consolidate
priceperile și deprinderile de exprimare corectă, se pune accentul pe stimularea gândirii copiilor,
pe formarea deprinderilor de a exemplifica noțiunile însușite prin cât mai multe exemple
concrete adecvate.

MODULUL 1 - APLICAREA CDS ȘI CD ÎN CONTEXT BLENDED - LEARNING

TEMA 3 - EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ȘI DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE

Completați, în maximum zece rânduri, următorul enunț:

„Cel mai interesant sau mai important lucru pe care l-am învăţat despre educatia incluziva
este …”

Educația incluzivă înseamnă oportunități reale de învățare pentru grupurile care au fost
excluse în mod tradițional - nu numai pentru copiii cu dizabilități, ci și pentru vorbitorii de limbi
minoritare. Sistemele incluzive apreciază contribuțiile unice pe care elevii din toate mediile le
aduc în clasă și permit grupurilor diverse să se dezvolte unul lângă altul, în beneficiul tuturor.
Atunci când educația este cu adevărat incluzivă, aceasta poate fi benefică pentru toți elevii, nu
doar pentru elevii cu dizabilități.

Strategiile de realizare a unei educaţii incluzive vizează capacitatea de rezolvare a

problemelor din viața cotidiană a copiilor, având la bază un spirit cooperant și solidar. Educaţia
incluzivă contribuie la consolidarea abilităților socio-emoționale, cum ar fi
empatia, recunoștința și compasiunea, în sala de clasă încurajează interacțiunile pozitive între
elevi.

MODULUL 2 - Promovarea activităților de evaluare/ autoevaluare folosind

aplicațiile informatice educaționale

APLICAȚIA 2 – M2
Reflectați la propria activitate de predare la clasă!
Care considerați că sunt factorii care influențează predarea și învățarea de calitate la clasă:
1. Factori externi – numiți cel puțin 3 factori.

9
2. Factori interni – numiți cel puțin 3 factori.
Care sunt condițiile/caracteristicile unui management educațional al clasei de elevi
eficient și de calitate?

Factorii care influenţează succesul sau insuccesul în învăţare pot fi grupaţi pe doua
categorii: factori interni şi factori externi.

Condiţiile sau factorii interni sunt:

 factori biologici: vârsta, sexul, starea de sănătate, dezvoltarea mecanismelor neuro

dinamice ale învăţării, somnul şi bioritmul intelectual etc.
 factori psihologici: procesele cognitive, afective, volitive, caracteristicile dezvoltării
atenţiei şi capacităţii de comunicare, motivaţia şi gradul ei de intensitate, prezenţa sau
absenţa unor aptitudini, voinţa, stilul de învăţare, interesele de cunoaştere şi cele
profesionale, nivelul de cultură generală şi de specialitate etc (1).

Condiţiile sau factorii externi sunt:

 factori pedagogici, socio-organizaţionali: structurarea sistemului de cerinţe şi

organizarea instituţională
 factorii familiali

Principiile managementului clasei vizează îmbunatăţirea condiţiilor învăţării, prevenirea

stresului profesorilor şi elevilor, creşterea timpului pertrecut în sarcina de învăţare şi diminuarea

10
timpului destinat controlului comportamentelor distructive, implicarea elevilor în activităţi care
să le solicite participarea activă.
Un management educațional al clasei de elevi eficient și de calitate se bazează pe:

● COOPERARE, CO-PARTICIPARE - acest principiu subliniază valoarea

parteneriatului dintre cadrul didactic şi elevi. Ambii sunt parteneri, colaborează şi

participă în egală măsură la producerea învăţării. Este un principiu care susţine învăţarea
prin cooperare, deci lucrul în grupuri mici, dar şi situarea celor doi actori pe poziţii de
egalitate ca nivel de implicare şi susţinere. Acest principiu este foarte important pentru ca
sentimentul comunităţii clasei să fie unul real. Fiecare părere contează şi este luată în
considerare, rezultatul exprimării ei fiind unul vizibil.

● CO-INFLUENŢĂ, NEGOCIERE - acest principiu acordă elevilor puterea de a

influenţa activitatea din clasă prin participarea lor, de a interveni la modificarea sau
luarea deciziilor prin negociere. Este un principiu care creează elevilor senzaţia că
părerea lor este importantă şi contează. Prin acest fapt, atitudinea elevilor devine una mai
deschisă şi acceptată cu mult mai multă uşurinţă supunerea faţă de reguli şi decizii.

● LUAREA DECIZIILOR ÎN COMUN - un principiu care asigură în foarte mare parte

un climat al clasei care promovează comunicarea, acceptarea, toleranţa şi respectul

reciproc. Este un principiu care ar fi de dorit să domine întreaga viaţă a clasei, întrucât
ceea ce se întâmplă în spaţiul clasei aparţine atât cadrului didactic, cât şi elevilor. Elevii
contribuie la decizii dacă sunt solicitaţi şi atunci le şi respectă cu mai mare seriozitate. A
le acorda putere şi încredere reprezintă o investiţie în rezultate mai bune.

● CO-RESPONSABILITATE - este un principiu consecutiv celor anterioare. Este firesc

ca parteneriatul, colaborarea, negocierea şi luarea deciziilor în comun să aibă ca primă

consecinţă responsabilitatea colectivă. Elevul consideră că responsabilitatea lui este să-şi
facă lecţiile şi să înveţe ceea ce cadrul didactic i-a spus să înveţe. În rest, organizarea
activităţilor, alegerea sarcinilor, procurarea materialului auxiliar, evaluarea, stabilirea de
legături cu comunitatea şi multe alte acţiuni reprezintă în exclusivitate responsabilitatea
cadrului didactic.

11
 ● LIBERTATEA INIŢIATIVEI - atâta timp cât elevii nu vor simţi că ideile lor sunt o

sursă importantă de inspiraţie pentru cadrul didactic şi un fundament în luarea deciziilor,

precum şi un mod de a contribui activ la construirea învăţării, progresul lor va fi unul
încetinit şi va cunoaşte mai multe piedici interioare. Iniţiativa este expresia dorinţei de a
învăţa, de a se implica, de a experimenta situaţii, experienţe noi. Inhibarea initiaţivei
elevului atrage după sine o atitudine pasivă şi o motivaţie scăzută de a participa activ la
activităţile din clasă.

● RESPECT ŞI TOLERANŢĂ - acest principiu se referă în fapt la toate activităţile care

se desfăşoară în spaţiul clasei. Elevii învaţă, încă din primele zile ale vieţii de şcolar, că
părerea celorlalţi trebuie respectată şi că diferenţele dintre elevi nu trebuie să genereze
conflicte.

Resurse educaţionale au şi ele un rol ȋnsemnat ȋn asigurarea unui management eficient al

clasei de elevi.
Resursele educaţionale implicate în domeniul managementului clasei sunt prea puţin
cunoscute şi, uneori, exploatate defectuos. Clasificarea şi configurarea principalelor resurse
educaţionale se poate face folosind statutul lor în structura activităţii de predare-învăţare şi se
prezintă astfel:

a. Resurse valorice:

✔ Idealul educaţional (concepţia despre om);

✔ Normativitatea socială (raportul libertate/ autoritate şi concepţia despre disciplină).

b. Resurse materiale:

✔ Spaţiul de învăţământ al sălii de clasă;

✔ Mobilier şcolar;

✔ Materiale didactice şi mijloace de învăţământ.

12
c. Resurse financiare:

✔ Bugetare: -cheltuieli materiale;

- burse.

✔ Extrabugetare: -autofinanţare;

-sponsorizări.

d. Resurse umane:

✔ Capacitatea de muncă a cadrului didactic;

✔ Capacitatea de muncă a elevilor (capacitatea de învăţare);

✔ Competenţele manageriale ale cadrului didactic;

✔ Resursele comunităţii şcolare a clasei;

✔ Structura familială a colectivului de elevi;

✔ Climatul organizaţional al şcolii.

Cunoscând aceste resurse, managerul şcolar poate să exploateze, în urma unei selecţii
pertinente, cele mai variate resurse, stabilind moduri de acţiune în funcţie de complexitatea
situaţiilor educaţionale.

MODULUL 2 - Promovarea activităților de evaluare/ autoevaluare folosind aplicațiile

informatice educaționale
Platforma TEACH

APLICAȚIA 1 – M2
Exercițiu reflexiv Argumentați: „Competența autoreflexivă, critică, în raport cu propria activitate
educativă (inclusiv în legătură cu dezvoltarea profesională), este una dintre componentele ce definește sau

13
aureolează competența profesională a cadrelor didactice. ”, (Profesorul reflexiv” – o conduită dezirabilă
pentru un autentic educator, Constantin CUCOȘ)

Între predare şi ȋnvăţare există o relaţie de interdependenţă, în sensul că predarea este una din
condițiile de bază ale învățării, "două activități privite ca subsisteme, din care elevul iese cu o
experiență personală și socială certă." (Ioan Neacşu ).

Stilul de predare înseamnă "personalizarea" modalităților de acțiune ale profesorului/ profesoarei

în situațiile specifice de lucru cu elevii. Este importantă conștientizarea stilurilor de predare, care
asemenea stilurilor de învățare au un caracter unic, personal, cu o anumită dominantă. Este de
dorit ca stilurile de predare să se adapteze stilurilor de învățare practicate de elevi, ca dovadă a
flexibilității si eficienței intervențiilor profesorilor. Tocmai de aceea necesitatea dezvoltării
profesionale continue trebuie sa fie un obiectiv pentru fiecare cadru didactic.

Stilul de predare se dezvoltă în timp, are un ritm, presupune niște pași: selecție, prezentare,
receptare, aplicare, reflecție, abilități, conștientizare, dezvoltare de soluții.

Stilul de activitate didactică desemnează felul în care profesorul organizează şi conduce

procesul de învătământ presupunând anumite abilităţi, îndemânări sau priceperi din partea
acestuia. Stilul didactic are un caracter personal fiind oarecum unic pentru fiecare cadru didactic.
El devine o constantă a personalităţii lui, reflectă concepţiile şi atitudinile pedagogice ale
acestuia, competenţa şi capacitatea lui profesională. Stilul este o formă de exprimare a
originalităţii cadrului didactic şi o sursă generatoare de noi practici didactice.

Eficacitatea profesorului depinde atât de funcționarea fiecărei componente în parte, cât și de

proporția în care fiecare participă în ansamblu. În concluzie, controlul pe care profesorul îl
exercită asupra elevilor este rezultatul unui amestec subtil de putere personală și de
autoritate, derivate atât din statutul lui de profesor, cât și din sistemul de reguli care operează în
școală și în clasă.

Indiferent de stil, profesorii vor să obțină cooperarea elevilor.

La întrebarea: care este stilul optim în raport cu condiţiile date? , răspunsul este că nu există un
stil educaţional general valabil pentru toate situaţiile didactice.

14
 Alegerea variantei optime presupune, din partea profesorului, un ansamblu de competenţe
referitoare la: analiza corectă a situaţiei, imaginarea mai multor alternative de acţiune,
anticiparea consecinţelor.Toate acestea dau măsura competenţei sale pedagogice.

Un bun cadru didactic este acela care este capabil de o mare varietate de stiluri didactice, având
astfel posibilitatea să-şi adapteze munca sa diferitelor circumstanţe, să confere predării
flexibilitate şi mai multă eficienţă. Un stil modern şi actual este cel creativ; unele cadre didactice
dovedesc mai multă flexibilitate decât alţii în comportamentui lor didactic, aceştia sunt receptivi
la ideile şi experienţele noi, manifestă îndrăzneală, mai multă independență în gândire şi acţiunea
didactică cu capacitatea de a-şi asuma riscuri şi sunt dispuşi să încerce noi practici, noi procedee.

Curriculum national prefigurează că actul predării şi învăţării concrete în școală trebuie

regândit, redimensionat astfel încât demersul educaţional să contribuie la dezvoltarea
capacităţii copiilor în vederea dobândirii unor concepte care să le asigure cunoştinţe şi abilităţi
în diferite situaţii, să determine motivaţia şi disponibilitatea de a accepta, de a influenţa şi de a
impune schimbarea.

• Copilul este unic, abordarea lui trebuie să fie holistică;

• La această vârstă este necesară şi fundamentală abordarea pluridisciplinară;

• Profesorul apare ca un partener de joc, şi de ȋnvăţare matur care cunoaşte toate detaliile si
regulile jocului şi le respectă;

• Activităţile desfăşurate în cadrul procesului educaţional sunt ocazii de învăţare

situaţionale;.

Atmosfera psihologică de lucru creată de profesor constituie un factor decisiv pentru

eficiența activității sale.

Pusă în fața unor realități sociale noi, profesorul este nevoit să părăsească mentalitatea și
comportamentul tradițional, conform căruia lui îi aparțineau întreaga decizie și întregul control al
grupului și să treaca la noi stiluri educaționale, la abordarea “tip proces”, progresistă, centrată pe
copil, care trebuie sya se adapteze nevoilor și particularităților copilului.

15
 Din acest motiv, cariera didactică conferă perspectiva unei permanente transformari, în
raport cu cerințele social-istorice și individuale, o căutare permanentă și descoperirea resurselor
care generează satisfacția profesională.

MODULUL 3 - STRATEGII DE INTERVENȚIE EDUCAȚIONALĂ ÎN CONTEXT BLENDED –

LEARNING

TEMA 1 - Utilizarea/remixarea resurselor educaționale deschise de către cadrele didactice

APLICAȚIA 1 – M3_T1

Realizați fișa de analiză a filmului vizionat:

„Cine mi-a luat cașcavalul?” (după cartea cu același nume de Spencer Johnson)
https://www.youtube.com/watch?v=3YGtXrlHgPw

Ce m-a impresionat? Ce Cu ce informații m-am mai întâlnit 3 discipline unde

informaț aș putea folosi –
ie vreau explicarea
să-mi fie legăturii dintre
explicată ele
?

M-au impresionat mesajele Manifestarea dorințelor în planul realității Limba engleză

motivaționale ale lui Hotărâlă, - Neville Goddard
dorința lui de a persevera, în ciuda Limba română
aparențelor nefavorabile, m-a Importanța urmării intuiției- Florence
Schovel Sheen Consiliere și
impresionat modul în care aceasta orientare
își construiește motivația pentru a
continua imaginându-și mirosul
brânzei spre care aspiră, pentru a-și
putea materializa mai ușor dorința.

M-a impresionat faptul că acesta Necesitatea și importanța adaptării la

conștientizează faptul că
imaginația stă la baza creației, m-a
impresionat faptul că a
conștientizat necesitatea ieșirii din
zona de confort și că a încercat să
îl inspire pe Șovăilă.
schimbare
Părăsirea zonei de confort pentru a ne
putea asigura buna starea, supraviețuirea
și evoluția
Conștientizarea faptului că nu ni se
cuvine totul (take everything for granted)

INTEGRAREA RED ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE

16
Titlul activității de învățare Aplicație: Alocarea resurselor financiare

Disciplina Educație financiară/Economie

Unitatea de învățare Administrarea bugetului personal

Clasa aVIII-a și/sau a aXI-a

Autor M.L.M.

Alți membri ai echipei de autori (dacă

este cazul)
-

I. Prezentarea activității de învățare

Competența specifică vizată 4.1. Manifestarea unei atitudini responsabile faţă de administrarea
bugetului personal

Condiții necesare desfășurării activității - Sala de clasă, acces la internet pentru vizualizarea unui
film,
- fișă pentru realizarea unui eseu de 5 minute pentru a
descrie mesajul transmis de film

Contextul de învățare - Discutarea despre alocarea resurselor financiare: nevoi

care trebuie satisfăcute imediat/ce pot fi amânate/la care se poate
renunţa;
- conștientizarea nevoii de a analiza obiectiv oportunitățile
de pe piața financiară și de pe piața muncii

Timpul alocat 2h

Descrierea specifică a activității de - elevii vizionează împreună cu profesorul filmul și

învățare menționează cel puțin cinci aspecte care i-au atras atenția/ care i-
au dat de gândit;
- în pasul 2 elevii fac o listă comună, a clasei, cu subiectele
propuse pentru discuții;
- elevii stabilesc ordinea în care se răspunde la întrebări,
fac posibile legături cu informații din alte domenii (conform fișei)

Resursa RED utilizată https://www.youtube.com/watch?v=3YGtXrlHgPw

II. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare

17

În ce constă resursa RED
Descrierea modului de utilizare a RED-
ului în activitatea de învățare din
perspectiva 5R (reutilizare, redistribuire,
revizuire, remixare și reținere)
Descrierea modului în care resursa RED
contribuie la formarea competenței
specifice vizate
Procentul de timp al RED-ului folosit
raportat la timpul alocat activității de
învățare
Aspecte utile cu privire la trecerea de la
RED la PED
Este un film animat realizat după cartea „Cine mi-a mutat
cașcavalul?” de Spencer Johnson
Reutilizarea –folosirea filmului animat în scop educațional
Redistribuirea – elevii pot să distribuie linkul filmului și pot
posta concluziile lor, fișele lor completate
Revizuire – dacă este cazul, se poate compara varianta filmului cu
conținutul cărții, cu traducerea ei identificând mesajul
Remixare – elevii nu vor putea modifica filmul dar vor putea
realiza propriul lor film animat
Reținere – elevii pot viziona filmul pe linkul trimis
Competența specifică pentru disciplina Educație financiară clasa a
VIII-a, la care ne putem raporta este: manifestarea unei atitudini
responsabile faţă de administrarea bugetului personal.
Vizionând filmul elevii vor înțelege că economia este într-o
continuă schimbare, că trebuie să fie atenți la investițiile pe care le
fac, să caute soluții etc.
16%
Trecerea la experimentarea noțiunilor teoretice contribuie la o mai
bună înțelegere și vizualizare a modului în care se pot aplica
respectivele informații în viața de zi cu zi.
18
 MODULUL 3 - STRATEGII DE INTERVENȚIE EDUCAȚIONALĂ ÎN CONTEXT BLENDED –
LEARNING

TEMA 2 - Adaptarea procesului de predare – învățare – evaluare, în context blended-learning, la

particularitățile grupurilor de învățare incluzivă (ex. minoritatea romă, elevi din medii
dezavantajate socio-economic, elevi din mediul rural, elevi cu dizabilități, elevi școlarizați la
domiciliu și în spital etc.)

APLICAȚIA 1 – M.3.2

Prin intermediul fișei „Jobenul soluțiilor” descoperiți cele mai importante soluții pentru stereotipuri,
prejudecăți, excluziune.

DIALOG
JOBENUL ASCULTARE
SOLUȚIILOR
INCLUDERE TOLERANȚĂ
EMPATIE

Dialog /ascultare parteneriat includere

STEREOTIPURI PREJUDECĂȚI EXCLUZIUNE.

În psihologia socială un
stereotip este o reprezentare, o
imagine caricaturală, o idee
primită, o opinie preconcepută,
acceptată şi vehiculată fără o
reflecţie, cu privire la un grup
uman sau la o clasă socială.
Părere, idee preconcepută (și
adesea eronată) pe care și-o
face cineva asupra unui lucru,
adoptată, de obicei, fără
cunoașterea directă a faptelor
sau impusă prin educație,
societate.
rezultatul credinţelor
personale relativ conştiente,
excludere, interdicție,
interzicere, prohibire,
prohibiție.

19
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587

Efectele negative ale stereotipurilor, ale prejudecăților şi al excluziunii:

➢ la nivel individual: performanțe scăzute, lipsa motivației, satisfacție profesională scăzută,

neimplicare, sentimente de vinovăție, diminuarea încrederii în sine, neintegrarea în grupuri;

➢ la nivelul grupului: comunicare deficitară și individualism; apariția situațiilor conflictuale,

încurajarea stereotipurilor; competiție neproductivă, productivitate/eficiență diminuată, slabă
dezvoltare și/sau nematurizarea grupului;

➢ la nivelul comunității: neintegrarea școlară/profesională a persoanelor cu dizabilități, a

persoanelor de etnie rroma etc., menținerea atitudinilor discriminatorii și a stigmatizării.

Strategii care s-au dovedit eficiente în mediul școlar:

1. Crearea unui mediu securizant și constructiv, care să încurajeze discuțiile pe teme delicate.
Astfel de dezbateri trebuie să respecte o serie de reguli:

- toți participanții sunt tratați cu respect;

- doar opiniile pot fi atacate, nu persoanele;

- deciziile trebuie argumentate;

- toți participanții trebuie să aibă ocazia să-și exprime punctul de vedere;

- întrebările sunt încurajate.

2. Stabilirea unui cod de conduită, care să conțină prevederi referitoare la discriminare și

intoleranță în mediul școlar.

3. Încurajarea participării elevilor prin intermediul consiliului sau parlamentului elevilor.

4. Întărirea parteneriatului școală-familie, prin solicitarea sprijinului părinților în

organizarea de activități curriculare și extracurriculare legate de combaterea discriminării.

5. Acordarea de sprijin elevilor aparținând grupurilor vulnerabile, conform nevoilor acestora.

6. Organizarea de activități care să stimuleze reflecția și gândirea critică a elevilor, precum:

dezbateri, studii de caz, descrierea experiențelor de viață, implicarea activă în campanii de

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 20
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
combatere a discriminării, analiza stereotipurilor prezentate de massmedia, exprimarea prin
mijloace artistice (teatru, pictură etc.).

Modalități de reacție în asemenea situații

Primul pas este să luăm în serios plângerea victimei, pentru a evita agravarea situației. În acest
sens, este important ca elevii să aibă la dispoziție mecanisme “prietenoase” de raportare a
situațiilor de acest tip. Modalitatea de reacție prezentată mai jos este indicată mai ales pentru
situațiile de hărțuire verbală sau fizică a elevilor ce fac parte din grupuri vulnerabile, însă
unele pot fi aplicate și în cazul altor manifestări ale intoleranței, precum și în orice alte situații
de violență în mediul școlar:

 Reacționează imediat! - Oferă victimei asistență, cere informații de la martorii care

au asistat la incident (alte cadre didactice sau elevi) cât mai repede, cât încă au
proaspete în memorie detaliile incidentului. Nu porni de la premiza că problema se va
rezolva de la sine. Comportamentul intolerant se va repeta și în alte situații sau gradul
de violență al actelor de intoleranță va crește în viitor, dacă nu se iau măsuri.
 Explică! - Explică victimelor sau martorilor în ce măsură poți interveni.
Întreabă victimele sau martorii dacă doresc să-și păstreze anonimatul și explică-le că
acest lucru nu va fi posibil dacă vor dori să facă o plângere oficială. Consultă
regulamentul de ordine interioară sau alte documente interne ale școlii pentru a
verifica sancțiunile care se impun în astfel de cazuri.
 Ascultă! - Creează un cadru securizant pentru victime sau martori (un spațiu primitor
și suficient de izolat). Ascultă elevul cu atenție și oferă încurajări, deoarece descrierea
incidentului ar putea fi dificilă pentru el.
 Validează! - Una dintre cele mai mari temeri ale victimelor actelor de intoleranță
este că nu vor fi crezute. Răspunsul pe care îl primesc de la prima persoană căreia îi
relatează incidentul va determina dacă pe viitor va cere sprijinul unui cadru didactic
într-o situație delicată sau va încerca să găsească alte soluții (ex.: să riposteze violent
la rândul său sau să evite mediul școlar).
 Ia notițe! - Notează dacă persoana care raportează incidentul este victimă, martor
ocular sau relatează un incident despre care doar a auzit. Este indicat să existe chiar
un formular standard pentru raportarea acestor incidente. Se poate dovedi util să

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 21
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
notezi fraze-cheie din relatările victimelor sau martorilor, fie că e vorba de fraze
descriptive legate de incident, fie că e vorba de trăirile emoționale ale persoanelor
implicate.
 Acțiuni ulterioare - În funcție de gravitatea incidentului, cadrul didactic sau
conducerea școlii pot lua o serie de măsuri precum:
- implicarea părinților elevilor implicați (atât ai agresorului, cât și ai victimei);
- sancționarea conform regulamentului de ordine interioară;
- implicarea autorităților (ex.: poliția), dacă este nevoie;
- dezbaterea incidentului la nivelul clasei sau chiar al școlii, fără însă a face referire
la identitatea victimei și a agresorului;

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 22