Ghid A Doua Sansa Secundar Istorie Elev 1

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua șansă”
MIHAI STAMATESCU
ISTORIE
Modulul 1
Orientarea în timp și spaţiu istoric
Ghidul elevului
Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri
dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării,
pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentală a programului educaţional revizuit
„A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:
Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă”– învăţământ secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”
Carmen Costina, autoare „Limba engleză”
Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”
Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”
Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”
dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”
Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Istorie
din cadrul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de
Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005 și este distribuit gratuit cursanţilor
înscriși în acest program educaţional.
Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform
sugestiilor de îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.
În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertă, layout: Elemér Könczey
Design și dtp: András Tánczos
Ilustraţii: Levente Szekeres
Corectură: Mirabela Mitrică
Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de
aplicare experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le
folosi în această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi la
secondchance@wyginternational.ro.
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri
dezavantajate”, componenta „A doua șansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării
Data publicării: februarie 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Capitolul I. Timpul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1. Mãsurarea timpului istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2. Epocile istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
3. Duratele timpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
4. Sursele istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
5. Limbajul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Capitolul II. Spaþiul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

6. Lumea cunoscutã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
7. Aºezãrile umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
8. Cãlãtorii ºi descoperiri geografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
9. Spaþii culturale ºi de civilizaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
10. Geografie istoricã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
11. Civilizaþia ºi cultura europeanã – fundamente istorice . . 30
12. Simboluri sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Index de termeni istorici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

ISTORIE
Introducere
Bine ai venit între paginile acestei cãrþi!
Aceasta nu este o carte de istorie obiºnuitã. Nu este o poveste cu

eroi, regi sau rãzboaie. Vei învãþa despre astfel de lucruri în anii
care urmeazã. Aceasta e doar o carte care te ajutã sã înþelegi
istoria pe care ai vrea sã o citeºti singur, din cãrþile de istorie pe
care þi le alegi singur.
Aceastã carte te ajutã sã înþelegi istoria recentã, cea pe care ai

trãit-o anii trecuþi sau chiar zilele trecute. Sau istoria pe care þi-o
povestesc pãrinþii, bunicii sau cunoscuþii.
Titlul Istorie este însoþit de un subtitlu: Orientare în timp ºi

spaþiu istoric. În 12 lecþii vei învãþa cum se mãsoarã timpul
istoric, ce este cronologia ºi care sunt epocile istorice. Vei
descoperi cã lumea cunoscutã de oameni nu a fost întotdeauna
cea pe care o cunoaºtem astãzi, ci mult mai micã. Cum au
descoperit oamenii alte teritorii, cum ºi-au construit aºezãrile,
cum au trãit, de ce s-au îmbolnãvit, ce plante au cultivat ºi cum
ºi-au organizat viaþa sunt întrebãri la care vei gãsi rãspunsul în
cele 12 lecþii.
Cel mai important lucru pe care îl vei învãþa este acela de a face
anumite lucruri singur, fãrã ajutorul profesorului sau al colegilor:
sã ordonezi fapte ºi întâmplãri prin care au trecut oamenii, sã le
aºezi în ordine logicã, descoperind cauzele ºi efectele lor, sã
foloseºti unitãþile de mãsurã ale timpului, sã observi legãturile
dintre mediul geografic ºi viaþa oamenilor, sã citeºti o hartã ºi sã
descoperi informaþii care te intereseazã într-un text scris.
De ce ai nevoie de toate lucrurile acestea în viaþa de toate zilele?
Ca sã ºtii unde ar fi cel mai bine sã-þi construieºti o casã, ca sã

nu fii pãcãlit de alþii atunci când, de exemplu, þi se înregistreazã
timpul lucrat într-o foaie de pontaj sau în cartea de muncã, sã te
orientezi pe o hartã atunci când pleci în vacanþã, sã poþi spune
exact ce îþi doreºti ºi cei din jur sã înþeleagã ce vrei, sã înþelegi
ºtirile din ziare sau de la televizor.
Asta înseamnã orientare, comunicare ºi eficienþã în viaþa ta

personalã. Înseamnã sã fii tu însuþi!
Succes!
4 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

În cuprinsul Ghidului elevului pentru istorie vei gãsi:
– instrucþiuni de folosire a Ghidului (adicã exact lucrurile pe
care le citeºti acum);
– 12 lecþii grupate în douã capitole (primul capitol are 5
lecþii, al doilea capitol are 7 lecþii);
– o paginã de evaluare la sfârºitul fiecãrui capitol (te va ajuta
sã vezi cât de multe lucruri ai învãþat);
– un index de concepte ºi termeni istorici.
Cum foloseºti cartea?

Poþi folosi Ghidul elevului singur, colaborând cu alþi colegi sau cu
ajutorul profesorului. Ca sã te descurci singur trebuie sã ºtii cã:
• Fiecare lecþie are douã pagini.
• În fiecare lecþie vei gãsi mai multe rubrici. Priveºte reprezentarea
de mai jos ºi descoperã singur conþinutul acestora:
1. Titlul lecþiei
2. Aminteºte-þi!
– Este o introducere în subiectul lecþiei;
– Îþi cere sã-þi aduci aminte de lucruri pe care le-ai învãþat, le-
ai trãit, sau sã povesteºti evenimente la care ai participat;
– Uneori trebuie sã te gândeºti la ce-ai simþit atunci când ai
auzit o poveste sau când ai trãit-o;
– Toate aste lucruri se povestesc în cuvinte simple ºi cu
sinceritate.
3. Descoperã
– Îþi oferã informaþii ºi cunoºtinþe esenþiale despre tema lecþiei.
4. Info
– Rubrica este marcatã de un fundal gri ºi de un simbol în
partea draptã.
– Se regãseºte de mai multe ori pe parcursul unei lecþii ºi
conþine informaþii de bazã.
5. ªtiaþi cã?
– Îþi oferã informaþii mai puþin cunoscute ºi curiozitãþi
despre viaþa oamenilor;
– Te ajutã sã înþelegi mai bine viaþa realã a oamenilor de-a
lungul istoriei;
– Rubrica se regãseºte de mai multe ori în cuprinsul unei lecþii.
6. Aplicaþie
– Te învaþã sã te descurci singur;
– Sunt exerciþii, teme de lucru ºi de reflecþie cu privire la
subiectul lecþiei;
– Rãspunsul îl gãseºti uneori în Info sau ªtiaþi cã?
– Te ajutã sã te pregãteºti pentru evaluãrile de pe parcurs sau
pentru a trece cu succes testele de evaluare finalã;
– Te învaþã cã istoria nu este o ºtiinþã abstractã, ci o ºtiinþã
despre viaþa oamenilor obiºnuiþi;
– Rubrica se regãseºte de mai multe ori în cuprinsul unei lecþii.
7. De reþinut
– Sunt enunþuri esenþiale despre tema studiatã;
– Reprezintã un foarte scurt rezumat al ideilor principale din
lecþie; e bine sã le þii minte!
8. Imaginile
– Te introduc în atmosfera epocii studiate, a evenimentului
pe care îl ilustreazã sau a temei;
– E bine sã le priveºti ºi sã le înþelegi mesajul.
9. Hãrþile
– Te ajutã sã înþelegi spaþiul la care se referã tema lecþiei;
– Te învaþã sã te orientezi în spaþiu;
– Cuprind informaþii utile pentru subiectul lecþiei.

Ce probleme pot sã aparã în utilizarea Ghidului?
1. Sã nu înþelegi cuvinte, termeni sau concepte utilizate în lecþie
Soluþii:
– La sfârºitul Ghidului (pagina 35) gãseºti un Index de
termeni istorici cu ajutorul cãruia poþi identifica în ghid
teme ºi subiecte care te intereseazã;
– Poþi gãsi orice termen explicat într-un dicþionar de termeni
istorici sau în DEX; poþi apela la ajutorul profesorului.
2. Sã nu poþi rezolva unele cerinþe din Aplicaþie
Soluþii:
– Citeºte încã o datã întrebarea!
– Citeºte încã o datã textele unde se aflã rãspunsul!
– Asigurã-te cã ai înþeles toate cuvintele din întrebare sau
din texte!
– Cere ajutorul profesorului!
3. Când rezolvi o cerinþã sau un exerciþiu împreunã cu alþi colegi
formând o echipã, pot apãrea puncte de vedere diferite despre
rãspunsuri, rezolvãri, formulãri sau idei.
Soluþii:
– Negociaþi un punct de vedere comun!
– Încearcã sã-þi impui punctul de vedere folosind argumente
logice!
– Acceptã ideea cã un coleg poate avea un rãspuns mai bun
ca al tãu sau o soluþie mai potrivitã pentru problema
respectivã!
– Nu vã certaþi, e doar un exerciþiu!
– Nu-þi pierde rãbdarea ºi calmul!
– Fii politicos!
– Nu reclama profesorului neînþelegerile voastre!
Rezolvaþi-vã singuri problemele!
4. Dacã nu poþi rezolva cu nici un chip un exerciþiu ºi nu vrei sã
ceri ajutorul nimãnui...
Soluþie:
– Treci peste problema respectivã! Nimeni nu ºtie sã rezolve
toate problemele din lume.
Ai încredere în tine: cu timpul, le vei rezolva pe toate cu calm ºi
îndemânare!
Un sfat!
Nu trebuie sã te sperii de istorie. Ea nu înseamnã doar ani,
personalitãþi, evenimente care trebuie memorate.
Istoria poate fi frumoasã dacã reuºeºti sã descoperi oamenii din

spatele evenimentelor. Sunt oameni obiºnuiþi care au dorit sã se
implice în anumite evenimente (mult mai mult decât o facem noi,
ceilalþi) sau care au avut ºansa sã participe la evenimente istorice.
ªi tu poþi deveni actor al istoriei! Sau poþi fi martor al unor

evenimente despre care vei citi peste ani într-o carte de istorie!
Sau poþi povesti copiilor ºi nepoþilor tãi despre evenimente
importante pe care le-ai trãit!
Implicã-te, participã, nu-i lãsa doar pe alþii sã conducã!

Fii un cetãþean demn ºi responsabil!
Îþi doresc sã ajungi în cãrþile de istorie!

Timpul istoric I
• Lecţia 1: Măsurarea timpului istoric

Vei afla ce înseamnă timpul istoric.
• Lecţia 2: Epocile istorice
Vei descoperi cum a fost împărţit timpul istoric pentru a fi mai
ușor de studiat.
• Lecţia 3: Duratele timpului
Vei afla care este diferenţa dintre un eveniment și un proces
istoric.
• Lecţia 4: Sursele istorice
Vei învăţa că istoria se scrie pe bază de dovezi și argumente.
• Lecţia 5: Limbajul istoric
Vei putea să înţelegi istoria și să te faci înţeles folosind
limbajul potrivit.

TIMPUL ISTORIC
Măsurarea
timpului istoric 1
Amintește-ţi!
• Crezi cã dacã tu întârzii la ºcoalã se poate schimba cursul evenimentelor din ziua
respectivã?
• Crezi cã proverbul „nu lãsa pe mâine ce poþi face azi” are vreo legãturã cu desfãºurarea
evenimentelor istorice?
Descoperă!
Istoria se ocupã de trecut, iar trecutul înseamnã timp. Putem spune, deci, cã obiectul de
studiu al istoriei este timpul.
Istoria poate sã prezinte evenimente care s-au petrecut în acelaºi timp într-un un spaþiu
foarte exntins (pe un continent sau la nivel mondial) sau sã studieze o comunitate, o
regiune, o instituþie, o þarã de la originile acesteia pânã în prezent.
Scurgerea timpului i-a preocupat dintotdeauna pe oameni. Succesiunea zi – noapte ;i
succesiunea anotimpurilor au fost observate de primii oameni, care au pus aceste
constatãri în relaþie cu evoluþia unor aºtri de pe cer. Aºa au apãrut calendarele.
I. Aplicaþie
Citeºte textele ºi identificã regulile de mãsurare a timpului
apãrute o datã cu primele civilizaþii.
„Observând constelaþiile cerului, egiptenii au stabilit un calendar
în care anul avea 365 de zile. Anul era împãrþit în trei
anotimpuri agricole (revãrsarea, acoperirea ºi anotimpul uscat).
Era vorba despre relaþia oamenilor cu fluviul Nil, pe malurile
cãruia se aflã Egiptul. Un an avea 12 luni a câte 30 de zile. Acest
calendar, cu mici modificãri, a devenit calendarul gregorian
utilizat astãzi de noi. Pentru mãsurarea timpului, egiptenii
foloseau cadrane solare ºi clepsidre.”
„Evreii au pornit numãrãtoarea anilor de la Creaþia lumii: 3761
îH; grecii considerau începutul lumii ca fiind anul în care s-au
desfãºurat primele Jocuri olimpice: 776 îH; romanii socoteau anii Monumentul de la Stonehenge a
de la întemeierea Romei: 753 îH; creºtinii au început fost construit acum 3500-4000 de
numãrãtoarea din anul naºterii lui Iisus Hristos, considerat anul ani. A fost probabil templu ºi
1; era musulmanã începe în anul 622 dH, atunci când Mahomed calendar solar.
s-a refugiat de la Mecca la Medina.”
„Mayaºii, populaþie din America Centralã, aveau un calendar în
care anul era împãrþit în 18 luni a câte 20 de zile, la sfârºitul
anului adãugându-se 5 zile pentru petreceri ºi sãrbãtori.
Calculele mayaºilor dãdeau o eroare de 17 secunde faþã de
calendarele noastre de astãzi.”
(Ovidiu Drîmba, Istoria culturii ºi civilizaþiei)
ªtiaþi cã?
• Ritmul zilei era legat de lumina soarelui, de mersul soarelui pe cer sau de clopotele
mãnãstirii, care bãteau din 3 în 3 ore.
• Pentru þãrani, negustori, meºteºugari ziua începea la rãsãritul soarelui.
• Meºteºugarii nu aveau voie sã lucreze noaptea.
• Pentru meºteºugari, munca era ritmatã de bãtaia unui clopot care anunþa: începutul zilei
de muncã, întreruperea lucrului pentru masã, reluarea lucrului, încetarea zilei de muncã.

II. 1. Aplicaþie
Numeºte cel puþin 3 motive pentru care era interzisã munca de
noapte a meºteºugarilor.
2. Cum este marcatã astãzi ziua de lucru la ºcoalã sau într-o fabricã?
Dar în agriculturã?
3. De ce crezi cã oamenii au nevoie de semnale care sã le indice
ritmul de lucru?
Pentru istoricii moderni, scurgerea timpului ºi înregistrarea evenimentelor se face prin

intermediul cronologiilor. Cronologia se ocupã cu stabilirea datelor istorice. Pentru a fi
mai uºor de exprimat, timpul a fost împãrþit în unitãþi de timp istoric:
– Anul – are 365/366 de zile
– Deceniul – are 10 ani
– Secolul – are 100 de ani
– Mileniul – are 1000 de ani
III. 1. Aplicaþie
Când începe era creºtinã (adicã numãrãtoarea anilor pentru creºtini)?
2. Câte milenii s-au scurs de la naºterea lui Hristos? Dar câte secole? Dar câte decenii?
Evenimentele petrecute înainte de naºterea lui Hristos sunt marcate cu simbolul îH.
De exemplu, anul întemeierii Romei este 753 îH. De regulã, anii din era creºtinã nu mai
sunt însoþiþi de indicative. Uneori se foloseºte indicativul dH. Exemplu: cucerirea Romei
de cãtre barbari: 476 dH.
Înaintea erei creºtine, ordinea datelor istorice este descrescãtoare, iar dupã naºterea lui
Hristos anii se înregistreazã în ordine crescãtoare.
IV. 1. Aplicaþie
Aºezaþi în ordine cronologicã evenimentele din lista urmãtoare:
a. cucerirea Romei de cãtre barbari: 476;
b. întemeierea oraºului Constantinopol: 330;
c. întemeierea Romei: 753 îH;
d. creºtinismul a devenit religie oficialã în Imperiul roman: 313;
e. moartea regelui Burebista: 44 îH.
2. În ce secol se aflã datele istorice urmãtoare:

– 1453: Cucerirea Constantinopolului de cãtre turci;
– 1492: descoperirea Americii;
– 1789: Revoluþia francezã;
– 1918: încheierea primului rãzboi mondial;
– 476: cucerirea Romei de cãtre barbari.
3. Dacã secolul II începe în anul 101, în ce secol este anul 1601 (moartea lui Mihai
Viteazul)? Dar anul 1600 (anul unirii Þãrilor Române în timpul lui Mihai Viteazul)?
4. Dacã deceniul 4 începe în anul 31, în ce deceniu se aflã anul 71?
5. Plaseazã pe axa cronologicã a timpului urmãtoarele date istorice: 476, 1492, 3000îH,
1789, 753 îH.
De reţinut
• Mãsurarea timpului a fost dintotdeauna o preocupare a oamenilor.
• Încã din cele mai vechi timpuri, oamenii au realizat calendare foarte precise urmãrind
evoluþia aºtrilor de pe cer.
• Anul, deceniul, secolul ºi mileniul sunt unitãþi de mãsurã ale timpului folosite de cãtre
istorici pentru a ordona evenimentele ºi procesele istorice.

TIMPUL ISTORIC
Epocile istorice 2
Amintește-ţi!
• Câte ere, epoci sau perioade istorice cunoºti pânã acum?
• Cum crezi cã s-ar putea numi epoca în care trãim?
Descoperă!
Pentru a-ºi uºura munca ºi pentru a face istoria mai uºor de înþeles pentru cei care o
învaþã sau o citesc din plãcere, istoricii au divizat trecutul în perioade sau epoci istorice.
Ele se diferenþiazã unele de altele prin elementele comune care caracterizeazã perioade
mai lungi de timp ºi care sunt diferite de la o epocã la alta.
Fiecare epocã este delimitatã de urmãtoarea prin evenimente foarte importante care au
influenþat evoluþia ulterioarã a societãþii. Acest lucru nu înseamnã cã o epocã s-a încheiat
brusc datoritã unui eveniment. Ele sunt alese în mod simbolic ºi sunt, în general, acceptate
de cãtre toþi istoricii. De regulã, evenimentele care au marcat istoria universalã nu coincid
cu cele care sunt acceptate în istoria naþionalã ca limite ale unei perioade istorice.
Istoria universalã este divizatã în cinci mari epoci. Iatã cum ar putea fi ele reprezentate
pe axa timpului.
ªtiaþi cã?
• În jurul anului 3000 îH a fost inventatã scrierea.
• Primele tipuri de scriere au fost cuneiformele în Mesopotamia, hieroglifele în Egipt ºi
scrierea chinezã.
• Alfabetul a fost inventat mai târziu în lumea fenicianã.
• Ulterior au apãrut alfabetul grec, alfabetul roman ºi alfabetul chirilic folosit de slavi.
I. 1. Aplicaþie
De ce crezi cã a fost atât de importantã inventarea scrierii? Formuleazã douã argumente.
2. Cum crezi cã îºi transmiteau oamenii cunoºtinþele de la o generaþie la alta înainte de
inventarea scrierii?
3. Dacã te uiþi cu atenþie pe axa timpului, vei constata cã preistoria a fost cea mai lungã perioadã
din istoria umanitãþii. De ce? De ce perioadele care urmeazã sunt din ce în ce mai scurte?
ªtiaþi cã?
• În jurul anului 3000 îH a fost descoperitã prelucrarea metalelor.
• Primele oraºe au apãrut o datã cu inventarea scrierii ºi apariþia
metalurgiei.
• Metalul a inaugurat o nouã epocã în istoria umanitãþii.
II. 1. Aplicaþie
Care crezi cã erau materialele utilizate de om înainte de
descoperirea prelucrãrii metalelor?
2. Numeºte obiecte pe care oamenii le-au realizat din metal ºi care
au schimbat viaþa oamenilor în jurul anului 3000 îH.
3. Ce alte materiale au inventat ºi utilizeazã oamenii în perioada
contemporanã? Cuneiforme

În anul 476, Imperiul roman a fost cucerit de cãtre popoarele barbare de origine
germanicã, conduse de Odoacru. Cucerirea Romei este consideratã o datã istoricã
importantã, ea marcând sfârºitul Antichitãþii ºi începutul Evului Mediu.
La începutul acestei perioade s-au format popoarele europene care existã ºi astãzi. Ele pot
fi ordonate în mai multe grupe dupã originea lor: popoare romanice sau latine, popoare
germanice, popoare slave, popoare de origine asiaticã.
III. 1. Aplicaþie
Ai putea da exemple de popoare care fac parte din fiecare grupã menþionatã?
2. Ce origine are poporul român?
3. Ce popoare vecine au românii? Care crezi cã este originea lor?
ªtiaþi cã?
• În Evul Mediu, cunoºtinþele tehnologice ale oamenilor au avansat foarte lent.
• În aceastã perioadã s-au format principalele state ale Europei.
• Perioada Evului Mediu se mai numeºte ºi perioada feudalã sau a feudalismului.
IV. 1. Aplicaþie
Priveºte imaginea alãturatã ºi povesteºte cum aveau loc muncile
câmpului în Evul Mediu.
2. Crezi cã mai existã azi locuri unde agricultura se practicã la fel
ca în Evul Mediu?
În anul 1492, Cristofor Columb a descoperit un nou continent,

necunoscut pânã atunci europenilor, care a fost numit America.
Evenimentul a schimbat atât de tare lumea europeanã încât a fost
ales sã desemneze trecerea de la Evul Mediu la Epoca Modernã.
ªtiaþi cã?
• Epoca contemporanã începe în istoria universalã odatã cu Muncile câmpului în Evul Mediu
Revoluþia francezã de la 1789.
• În istoria României, începutul epocii contemporane se socoteºte
a fi anul 1918, atunci când s-a format România Mare, la sfârºitul
primului rãzboi mondial.
V. 1. Aplicaþie
Cât de repede crezi cã poþi transmite o informaþie din locul în care te afli pânã în Japonia? Cu ce
mijloace poþi face asta?
2. Unde ºi cum poþi afla rapid o informaþie care te intereseazã?
3. Cautã în textul de mai jos drepturi ºi libertãþi ale cetãþeanului pe care le avem în prezent ºi care
sunt considerate drepturi naturale.
„I. Oamenii se nasc ºi rãmân liberi ºi egali în drepturi.
IV. Libertatea constã în a putea face tot ceea ce nu dãuneazã altuia.
VII. Nici un om nu poate fi acuzat, arestat sau deþinut decât în cazurile stabilite prin lege.
IX. Orice om este presupus inocent ºi nevinovat pânã în momentul în care un tribunal l-a
declarat vinovat.
X. Nimeni nu poate fi tras la rãspundere pentru opiniile sale dacã prin manifestarea lor nu
contravine ordinii publice stabilite prin lege.
XI. Comunicarea liberã a gândurilor ºi opiniilor este unul din drepturile cele mai de preþ ale
omului.”
(Extras din Declaraþia drepturilor omului ºi cetãþeanului, 1789)
De reţinut
• Împãrþirea timpului istoric în epoci istorice este convenþionalã ºi s-a realizat pentru a uºura
înþelegerea ºi învãþarea istoriei.
• Epocile istorice sunt delimitate de evenimente alese în mod simbolic.
• Fiecare epocã are anumite caracteristici a cãror cunoaºtere ne ajutã sã ne orientãm în istorie.

TIMPUL ISTORIC
Duratele timpului 3
Amintește-ţi!
• Care a fost cel mai fericit eveniment din viaþa ta? Îl poþi data cu precizie? Poþi sã descrii
locul în care a avut loc?
• Îþi aminteºti vreun eveniment important din viaþa bunicilor?
Descoperă!
Un eveniment este o faptã, o întâmplare Toate evenimentele pot fi datate precis:
foarte importantã din viaþa unui om, a unei anul, luna, ziua, chiar ora la care au avut loc.
instituþii, din viaþa unei comunitãþi, a unei Ele fac parte din ceea ce se numeºte „durata
þãri, sau care a avut loc la nivel mondial. scurtã” a istoriei.
Evenimentele sunt importante pentru cã Evenimentele au loc datoritã unor cauze,
influenþeazã cursul istoriei, rãmân în me- care pot fi multiple, pe care le putem identi-
moria oamenilor, sunt înregistrate de isto- fica sau pe care nu le putem reconstitui cu
rici, puse în legãturã unele cu altele, deve- precizie. Fiecare eveniment are o desfãºura-
nind astfel istorie. re ºi este urmat de consecinþe. Unele conse-
Nu toate evenimentele sunt apreciate la fel cinþe sunt imediate, altele le putem observa
de cãtre toþi oamenii. Existã evenimente pe termen lung. Evenimentele se influenþea-
care pentru unii sunt mai importante, pen- zã unele pe altele ºi pot deveni cauze sau
tru alþii mai puþin importante. consecinþe ale altor evenimente.
I. 1. Aplicaþie
Precizeazã importanþa evenimentelor urmãtoare (evenimente
personale, ale unei comunitãþi, naþionale, europene, mondiale):
– descoperirea Americii (1492);
– moartea lui ªtefan cel Mare (1502);
– cucerirea Romei de cãtre barbari (476);
– ziua localitãþii în care trãieºti;
– naºterea profetului Mahomed (610);
– ziua ta de naºtere.
2. Care dintre enunþurile urmãtoare sunt cauze ºi care sunt

consecinþe în raport cu evenimentul de la 1 septembrie 1939,
atacarea Poloniei de cãtre Germania ºi izbucnirea celui de-al
doilea rãzboi mondial?
– dorinþa lui Hitler de a cuceri Europa;
– aproape toate statele lumii au intrat în rãzboi;
– în acest rãzboi au murit 50 de milioane de oameni;
– în 1945 a fost aruncatã prima bombã atomicã la Hiroshima;
– Hitler considera cã germanii sunt o rasã superioarã ºi cã
toþi ceilalþi oameni sunt inferiori. Atentatele de la 11 septembrie 2001
ªtiaþi cã?
• Evenimentul de la 11 septembrie 2001, când clãdirile de la
World Trade Center au fost lovite de avioane ºi s-au prãbuºit,
a schimbat istoria contemporanã a omenirii.
• Evenimentul de la 21 iunie 1969, când primii oameni au pãºit pe
Lunã, a fost un pas foarte important în istoria ºtiinþei ºi a
zborurilor cosmice.
Primii paºi ai omului pe lunã

• Evenimentele din 21-22 decembrie 1989, din România, au schimbat fundamental istoria
acestei þãri.
Istoricii adunã date ºi informaþii despre oa- s-a încheiat, deoarece el este alcãtuit dintr-o
meni, locuri, instituþii, þãri etc, le aºeazã în mulþime de date istorice ºi transformãri ale
legãturã unele cu altele ºi observã cã în societãþii, care se adunã cu mare dificultate.
perioade lungi de timp (decenii sau secole) De aceea, procesele istorice pot fi încadrate
au loc schimbãri care nu pot fi observate cu greu între date fixe. Vom întâlni în istorie,
imediat ce s-a petrecut un eveniment. Aceste cu privire la procesele istorice, elemente de
evoluþii într-un timp lung se numesc procese cronologie aproximativã: inventarea metalur-
istorice ºi fac parte din „durata lungã” a giei a avut loc în jurul anului 3 000 îH;
timpului istoric. Un proces istoric poate fi formarea popoarelor europene a avut loc
sesizat, observat sau analizat doar dupã ce între secolele III – IX etc.
II. Aplicaþie
Revoluþia industrialã este un proces istoric care a avut loc între secolele XVII-XIX. El a
însemnat trecerea de la munca manualã la cea cu ajutorul maºinilor unelte.
– De ce crezi cã rãspândirea maºinilor ºi dezvoltarea industriei s-a realizat atât de
greu?
– Numeºte douã consecinþe ale revoluþiei industriale în viaþa oamenilor.
– Crezi cã revoluþia industrialã a avut vreo consecinþã asupra educaþiei, timpului
liber al oamenilor, familiei, dezvoltãrii oraºelor, modului de desfãºurare a
rãzboaielor sau relaþiilor dintre state?
III. 1. Aplicaþie
Citeºte textul urmãtor ºi precizeazã dacã rãspândirea creºtinismului în Europa a fost un
eveniment sau un proces istoric. Cautã în text 3 argumente care demonstreazã cã Biserica
creºtinã s-a impus în viaþa oamenilor!
„Odatã cu creºtinismul, Dumnezeu a apãrut ca o fiinþã unicã, uriaºã, universalã. Biserica

a devenit o instituþie care îi adãpostea deopotrivã pe cei bogaþi ºi pe cei sãraci, pe bãrbaþi
ºi pe femei. Oamenilor li se reaminteºte permanent cã Dumnezeu existã: Biserica devine
locul principal de întâlnire al oamenilor, clopotele bisericii anunþã ritmul muncilor
zilnice, sãrbãtorile religioase, însoþite de procesiuni ºi ceremonii, sunt foarte numeroase,
momentele importante ale vieþii – naºterea, cãsãtoria, moartea – sunt marcate la bisericã.”
(Fustel de Coulanges, Cetatea anticã)
2. Distinge, din lista urmãtoare, elemente istorice care aparþin „duratei scurte” a timpului
istoric ºi altele care aparþin „duratei lungi”.
– romanizarea (modul în care romanii au impus popoarelor cucerite limba, cultura ºi
civilizaþia latinã);
– Marea Unire de la 1 Decembrie 1918;
– formarea statelor la începutul Evului Mediu;
– colonizarea (luarea în stãpânire de cãtre unele state europene a noilor teritorii
descoperite la sfârºitul Evului Mediu);
– descoperirea Americii;
– revoluþia industrialã;
– primul rãzboi mondial.
De reţinut
• Istoria este alcãtuitã din evenimente ºi procese istorice.
• Evenimentele istorice pot fi datate cu precizie ºi reprezintã aºa numita „duratã scurtã a
timpului”.
• Procesele istorice aparþin „duratei lungi a timpului istoric", au loc pe perioade lungi de
timp, uneori câteva secole, ºi nu pot fi încadrate precis în limite de timp.

TIMPUL ISTORIC
Sursele istorice 4
Amintește-ţi!
• Ai acasã un obiect vechi? Ce informaþii poate sã-þi ofere? Ce poþi spune despre materialul
din care a fost fãcut, despre cum a fost lucrat, despre utilitatea lui, despre vechimea lui?
• Dar o fotografie veche a pãrinþilor sau chiar a bunicilor? Cum erau îmbrãcaþi, ce podoabe
purtau, cu ce ocazie a fost fãcutã? Erau fericiþi sau triºti?
• Analizeazã certificatul de naºtere al pãrinþilor sau un act de proprietate. Cine l-a eliberat,
când, ce informaþii oferã despre deþinãtor, despre bunuri materiale?
• Poþi sã relatezi o întâmplare, o poveste imaginarã în care sã incluzi informaþiile oferite de
una din sursele istorice de mai sus?
Descoperă!
Istoria se reconstituie pe baza unor surse istorice. Toate informaþiile (evenimente, procese
istorice) cuprinse într-o carte de istorie se bazeazã pe dovezi oferite de diverse izvoare
istorice. Sursele sau izvoarele istorice pot sã ofere informaþii despre oameni, bunuri
materiale, evenimente, fenomene naturale, diverse activitãþi, obiceiuri, tradiþii ºi multe altele.
Orice document scris sau obiect poate constitui o sursã istoricã cu ajutorul cãreia poate fi
reconstituitã imaginea unei societãþi.
ªtiaþi cã?
• Sursle istorice sunt de douã feluri: izvoare nescrise (unelte, arme, podoabe, locuinþe,
morminte etc) ºi izvoare scrise (inscripþii, monede, documente, hãrþi, scrieri istorice sau
literare).
• Izvoarele istorice scrise au apãrut acum 5 000 de ani, odatã cu inventarea scrierii.
• Preistoria se reconstituie numai pe baza unor izvoare istorice nescrise.
• ªtiinþa care se ocupã cu cercetarea izvoarelor istorice aflate în pãmânt se numeºte
arheologie.
• Sursele istorice se gãsesc în muzee, biblioteci sau arhive.
I. Aplicaþie
Precizeazã cãrui tip de surse istorice îi aparþin izvoarele urmãtoare:

II. 1. Aplicaþie
Ce informaþii îþi poate oferi o bancnotã?
2. Dar o sticlã de apã mineralã?
3. Þine un jurnal timp de o lunã, în care sã consemnezi toate evenimentele care au loc la
ºcoalã ºi care crezi cã meritã sã fie amintite într-o istorie a ºcolii din acest an. Comparã
informaþiile tale cu cele ale colegilor. De ce lucrurile consemnate de voi sunt diferite?
Care este adevãrul?
Relatãrile oamenilor, consemnate în scris Fiecare dintre aceste tipuri de surse trebuie
(jurnale, memorii, scrisori etc), cu privire la supusã unei analize care poate cuprinde
diverse evenimente din viaþa personalã sau urmãtoarele întrebãri:
din viaþa unei comunitãþi, reprezintã surse – Cine este autorul sursei ºi în ce scop
istorice importante pentru istoric. Chiar a elaborat-o?
dacã exprimã un punct de vedere personal, – Autorul a fost implicat, a fost martor
aceste izvoare pot sã ofere o imagine a mo- sau doar povesteºte despre
dului în care gândeau oamenii la un mo- evenimente?
ment dat, a sentimentelor lor faþã de diverse – Ce interese avea autorul sursei:
evenimente. politice, economice, financiare?
Relatarea oralã a unor evenimente de cãtre Apãra interesele unui grup?
persoane implicate în acele evenimente, de – Ce profesie are autorul care a
cãtre martori neimplicaþi, sau povestirile redactat sursa?
unor persoane care au fost doar contempo- – Autorul avea interesul sã falsifice ade-
rane cu evenimentele sunt ºi ele surse de vãrul sau sã nu-l spunã în întregime?
informare ale istoricului. – Ce vârstã ºi ce experienþã de viaþã
are cel care a redactat sursa?
III. 1. Aplicaþie
Analizeazã textele urmãtoare ºi precizeazã:
– Ce fel de surse istorice sunt cele douã texte?
– Care este poziþia autorilor faþã de etnia rromilor în fiecare dintre aceste texte?
„Þiganii nomazi ºi seminomazi trebuie sã fie internaþi în lagãre de muncã forþatã. Acolo sã
li se schimbe hainele, sã fie raºi, tunºi ºi sterilizaþi. Pentru a se acoperi cheltuielile cu
întreþinerea lor, trebuie puºi la muncã forþatã. Cu prima generaþie am scãpa de ei. Cei stabili
vor fi sterilizaþi la domiciliu, pentru ca în cursul unei generaþii sã fie curãþit locul ºi de ei.”
(Program de exterminare a þiganilor din 1941 )
„Dupã 1989 asistãm la un fenomen nou în cadrul populaþiei de romi din România. Romii
au început sã se manifeste în viaþa publicã, sã îºi afirme interesele specifice ºi dreptul la
o viaþã demnã ºi la respect din partea celorlalþi cetãþeni. S-au format organizaþii civice ºi
politice ale romilor, inclusiv câteva partide politice. În mod evident suntem martorii unei
miºcãri de afirmare a romilor ca etnie.”
(Viorel Achim, Þiganii în istoria României )
2. Alege un ziar sau urmãreºte un buletin de ºtiri la televiziune ºi descoperã:

– o informaþie din domeniul economic;
– o informaþie despre politica externã;
– o informaþie sportivã;
– o informaþie despre politica internã;
– o informaþie despre protecþia mediului;
– o informaþie care prezintã o încãlcare a drepturilor omului.
De reţinut
• Sursele istorice reprezintã dovezile pe baza cãrora se reconstituie trecutul.
• Sursele istorice scrise au apãrut odatã cu inventarea scrierii ºi ele înseamnã începutul istoriei.
• Sursele istorice nescrise transmit informaþii care pot fi identificate cu ajutorul imaginaþiei
istoricului.

TIMPUL ISTORIC
Limbajul istoric 5
Amintește-ţi!
• Trimite o scrisoare de 30-40 de cuvinte colegului de bancã, prin care sã-l convingi cã
trecerea de la Antichitate la Evul Mediu a fost un proces istoric. Utilizeazã urmãtoarele
noþiuni: „durata lungã”, „eveniment“, „barbari“, „formarea popoarelor“.
• Reformuleazã acest text fãrã sã foloseºti termenii indicaþi.
Descoperă!
Limbajul istoric de specialitate nu este deosebit de limbajul pe care îl folosim în viaþa
cotidianã. Cuvintele sau expresiile utilizate pentru a descrie o epocã, un proces istoric
sau un eveniment fac parte din vocabularul obiºnuit. Cel mai important lucru este sã
folosim noþiunile potrivite în anumite contexte, astfel încât exprimarea noastrã sã fie cât
mai aproape de adevãr. Nu putem, sã transferãm înþelesul unor noþiuni din prezent la
activitãþi, evenimente sau procese istorice desfãºurate cu foarte mult timp în urmã.
I. Aplicaþie
Citeºte textul urmãtor ºi identificã noþiuni care nu pot fi folosite pentru a caracteriza
activitãþile umane din antichitatea greacã.
„Industria din antichitatea greacã producea arme ºi unelte de metal, podoabe din aur ºi
argint, obiecte de ceramicã, haine din materiale supraelastice. Meºteºugarii luau
împrumuturi de la bãnci pentru a putea creºte producþia. Comerþul era global la nivelul
Mãrii Mediterane. Locuitorii din oraºele greceºti luptau pentru apãrarea drepturilor
omului. Pericle a fost primarul Atenei.“
Comentariu ajutãtor:
a. Într-adevãr, în lumea greacã se produceau numeroase tipuri de produse, dar
temenul industrie este specific lumii moderne, când apar maºinile care înlocuiesc
munca manualã.
b. Materialele supraelestice s-au inventat în secolul XX.
c. Bãncile, ca instituþii de credit, au apãrut în secolul XVIII. În antichitate, creditul
era cunoscut sub numele de cãmãtãrie.
d. Grecii controlau tot comerþul din Marea Mediteranã, dar termenul „global” se
aplicã azi pentru a desemna globalizarea economiei sau a comunicaþiilor la nivel
mondial.
e. Grecii credeau în democraþie, egalitate ºi libertate, dar noþiunea de drepturile
omului a apãrut în secolul al XVIII-lea.
f. Pericle a fost conducãtorul Atenei. Noþiunea de primar aparþine epocii
contemporane.
ªtiaþi cã?
• Putem descoperi semnificaþia sau înþelesul noþiunilor ºi termenilor istorici cu ajutorul
dicþionarelor de specialitate sau al DEX-ului.
• Utilizarea greºitã a termenilor de specialitate poate da naºtere la confuzii, unele
amuzante, altele cu consecinþe grave pentru reconstituirea adevãrului istoric.
II. 1. Aplicaþie
Citeºte textul ºi alcãtuieºte un mic dicþionar cu termenii pe care i-ai gãsit explicaþi acolo.
„Atena a fost o cetate în care regimul politic era democratic. Democraþia atenianã se baza
pe libertatea ºi egalitatea cetãþenilor. Negustorii ºi meºteºugarii formau demosul, adicã
cetãþenii Atenei. Ei erau poporul. Împotriva celor care doreau sã uzurpe democraþia

atenianã exista procedura ostracismului, adicã exilarea în alte cetãþi greceºti. Toate aceste
reguli erau prevãzute într-o constituþie. Pericle a fost cel mai important conducãtor al
Atenei în secolul V îH. Sparta era un stat militarist în care singura preocupare
a locuitorilor era rãzboiul.“
III. 1. Aplicaþie
Completeazã spaþiile libere din textul urmãtor cu noþiunile potrivite. Forma gramaticalã a
noþiunilor ºi a termenilor nu este cea cerutã de text.
Revoluþia din decembrie 1989 a dus la cãderea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Regimul politic din România a devenit unul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
România este o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . condusã de un . . . . . . .
. . . . . . . . .Parlamentul României este alcãtuit din douã camere: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . Economia româneascã se aflã într-o perioadã de . . . . . . . . . . . . .
România a fost acceptatã în . . . . . . . . . . ºi urmeazã sã devinã membrã a . . . . . . . . . . . . .
.............
Noþiuni: NATO, democraþie, Republicã, Uniunea Europeanã, preºedinte,
Adunarea Deputaþilor, regim comunist, Senat, tranziþie.
2. Alcãtuieºte câte un enunþ cu fiecare din urmãtoarele noþiuni:

– Evul Mediu
– Proces istoric
– Democraþie
– Preºedinte
– Descoperirea Americii
– Revoluþia francezã
3. Imaginea alãturatã reprezintã expresia terorismului contemporan. Atentatele teroriste de la Madrid

Gãseºte trei termeni care exprimã sentimentele tale faþã de (2004)
aceastã imagine.
4. Citeºte textul, analizeazã explicaþia termenilor ºi apreciazã dacã economia din timpul regimului
comunist a fost un element pozitiv sau negativ pentru dezvoltarea liberã a personalitãþii umane.
„În economie s-a trecut la adoptarea modelului economiei de comandã. În toate þãrile comuniste
s-au format comisii ale planificãrii de stat. Economia de stat planificatã a avut ca bazã
naþionalizarea principalelor mijloace de producþie. Economia fiecãrei naþiuni a fost orientatã spre
industrializare forþatã. Proprietatea privatã asupra pãmântului a fost desfiinþatã ºi înlocuitã cu
gospodãriile colective. Temeiul ideologic al colectivizãrii era credinþa cã þãrãnimea constituie prin
definiþie o clasã reacþionarã.” (Vladimir Tismãnenu, Reinventarea politicului)
Dicþionar:
– economie de comandã: economie condusã dupã reguli aplicate în funcþie de interesele
politice ale partidului comunist;
– planificare de stat: economie planificatã ºi controlatã de cãtre stat;
– naþionalizare: trecerea tuturor proprietãþilor particulare în proprietatea statului;
– industrializare forþatã: industrializare realizatã într-un ritm alert ºi la dimensiuni care nu þin
seama de resursele de materii prime ºi de pieþele de desfacere;
– colectivizare: confiscarea pãmânturilor aflate în proprietatea privatã a þãranilor ºi trecerea lor
în proprietate colectivã;
– gospodãrii colective: formã de organizare a activitãþilor agricole dupã colectivizare;
– clasã reacþionarã: categorie socialã care se credea cã luptã împotriva comunismului.
De reţinut
• Cunoaºterea limbajului istoric sau a limbajului de specialitate ne ajutã sã înþelegem mesajele pe
care le transmit sursele istorice, cãrþile de istorie, ziarele, televiziunile etc.
• Noþiunile ºi conceptele istorice pot fi desluºite cu ajutorul dicþionarelor sau din contextul în care
ele se gãsesc.

TIMPUL ISTORIC
Evaluare capitol I
1. Citeºte lista de evenimente de mai jos ºi rãspunde la urmãtoarele cerinþe:
– Ordoneazã evenimentele pe o axã cronologicã.
– Ordoneazã evenimentele într-un tabel cronologic dupã urmãtorul model:
Anul Evenimentul
– În ce secol a avut loc fiecare dintre evenimentele menþionate?

– În ce epocã istoricã au avut loc primele cinci evenimente din listã?
• 330: întemeierea oraºului Constantinopol;
• 753 îH: întemeierea Romei;
• 1492: descoperirea Americii;
• 1866: prima Constituþie din România;
• 1945: sfârºitul celui de-al doilea rãzboi mondial;
• 313: creºtinismul a devenit religie oficialã a Imperiului roman;
• 1918: încheierea primului rãzboi mondial;
• 1600: prima unire a Þãrilor Române în timpul lui Mihai Viteazul;
• 106: cucerirea Daciei de cãtre romani;
• 776 îH: au loc primele Jocuri Olimpice;
• 1475: ªtefan cel Mare a câºtigat bãtãlia de la Vaslui;
• 1453: constantinopolul a fost cucerit de cãtre Mahomed al II-lea.
5. Aºeazã evenimentele enumerate mai jos în funcþie de nivelul impactului pe care l-au avut
sau îl au:
Impact la nivel… personal local naþional european mondial
Sãrbãtoarea liliacului     
Ziua de naºtere a preºedintelui României     
9 Mai - Ziua Europei     
1 Decembrie - Ziua naþionalã a României     
1 Mai - Ziua internaþionalã a muncii     
15 august - Ziua marinei     
5 octombrie - Ziua mondialã a educaþiei     
Ziua ta de naºtere     
1948 - Înfiinþarea Consiliului Europei     
6. Care dintre enunþurile de mai jos reprezintã evenimente istorice ºi care sunt procese
istorice? Bifleazã rãspunsul corect!
Eveniment Proces
istoric istoric
– Formarea poporului român  
– Cucerirea Daciei de cãtre romani  
– Industrializarea  
– Globalizarea  
– Moartea lui Mihai Viteazul  
– Începutul primului rãzboi mondial  
– Migraþia popoarelor  
– Cucerirea Constantinopolului de cãtre turci  
– Rãspândirea creºtinismului  
7. Alcãtuieºte câte douã enunþuri cu fiecare dintre cuvintele urmãtoare: globalizare,

societate informaþionalã, Uniunea Europeanã, democraþie, economie de piaþã.
8. Formuleazã un text de 20 de rânduri, folosind urmãtoarele noþiuni: terorism, atentat,

drepturile omului.

Spaţiul istoric II
Magellan a demonstrat că pământul este rotund
• Lecţia 6: Lumea cunoscută

Vei învăţa să reconstruiești lumea așa cum au făcut-o cei de
dinaintea ta.
• Lecţia 7: Așezările umane
Vei privi în jurul tău și vei înţelege cum trăiesc oamenii.
• Lecţia 8: Călătorii și descoperiri geografice
Vei redescoperi lumea odată cu marii călători ai lumii.
• Lecţia 9: Geografie istorică
Vei afla că viaţa oamenilor este influenţată de mediul natural:
relief, climă, plante, boli.
• Lecţia 10: Spaţii culturale și de civilizaţie
Vei înţelege ce înseamnă diversitatea oamenilor și a culturilor.
• Lecţia 11: Cultura și civilizaţia europeană – fundamente istorice
Vei redescoperi Europa.
• Lecţia 12: Simboluri sociale
Vei descoperi că trăiești într-o lume simbolică creată de oameni.

SPAŢIUL ISTORIC
Lumea cunoscută 6
Amintește-ţi!
• Care sunt epocile istorice?
• În ce epocã þi-ar fi plãcut sã trãieºti?
• Cum ai vrea sã arate mediul din jurul tãu?
Descoperă!
Spaþiul istoric reprezintã toatã întinderea de pãmânt pe care omul a cunoscut-o ºi a luat-o
în stapânire de-a lungul timpului. În spaþiul istoric au avut loc fapte, evenimente, procese
istorice care sunt legate de viaþa oamenilor.
Un spaþiu istoric se analizeazã observând mai mulþi factori: mediul natural, oamenii,
istoria locurilor respective, economia, nivelul tehnologiei, bogãþia etc.
I. Aplicaþie
Alcãtuieºte o fiºã cu descrierea spaþiului din jurul tãu: mediul natural, oamenii (etnii,
obiceiuri, numãr, activitãþi economice), istoria localitãþii tale.
În perioada preistoricã, oamenii au început cuinþa era un spaþiu bine delimitat în care
sã cunoascã spaþiul pe mãsurã ce se depla- familia se simþea în siguranþã ºi era proteja-
sau în cãutarea hranei, la vânãtoare, la tã de pericole sau de frig. Mai multe locu-
pescuit sau la cules. Oamenii erau nomazi inþe construite în acelaºi loc formau un sat.
ºi rãmâneau pe un teritoriu doar atâta timp Cauzele principale ale aºezãrii oamenilor în
cât acolo gãseau de mâncare sau materii sate au fost: practicarea agriculturii,
prime pentru fabricarea unor unelte ºi arme. creºterea animalelor ºi practicarea meºteºu-
Ei trãiau în adãposturi provizorii: colibe fã- gurilor. Oamenii au devenit astfel producã-
cute din crengi, adãposturi naturale sau tori de hranã, de obiecte casnice, de arme,
peºteri. viaþa lor fiind organizatã în jurul locuinþei.
În neolitic, oamenii au devenit sedentari, Ei se deplasau doar atunci când mergeau la
adicã ºi-au construit locuinþe stabile. Lo- vânãtoare sau la rãzboi.
II. Aplicaþie
Cum crezi cã ar trebui sã arate mediul natural pentru ca oamenii
sã întemeieze o aºezare?
ªtiaþi cã?
• Meºteºugul prelucrãrii metalelor a fost descoperit acum 5000 de
ani, la începutul Antichitãþii.
• Meºteºugarii erau mai bogaþi decât agricultorii, mai bine Roma-Colosseum
organizaþi, þineau evidenþe ºi înregistrau evenimentele
importante folosind scrierea.
• Primele cetãþi sau oraºe au fost construite de meºteºugari.
III. Aplicaþie
În interiorul oraºului se putea intra prin patru porþi, care erau
orientate spre cele patru puncte cardinale. Oamenii organizau
astfel spaþiul dupã anumite reguli. Fiecare poartã reprezenta un
anotimp sau elemente din viaþa oamenilor.
Priveºte schiþa alãturatã: cum explici asocierea dintre punctele
cardinale, anotimpuri ºi vârsta oamenilor?

În Evul Mediu, oraºele erau construite în jurul a douã axe perpendiculare orientate spre
punctele cardinale. În centrul oraºului se aflau crucea, biserica, piaþa. În jurul acestor axe
se gãseau atelierele meºteºugarilor ºi locuinþele. Ele erau înconjurate cu ziduri de piatrã.
În epoca medievalã, lumea cunoscutã era mult mai întinsã decât în antichitate. Cei mai
mulþi oameni nu plecau însã niciodatã din satul sau din oraºul în care trãiau. Ei aflau
informaþii despre alþi oameni din relatãrile negustorilor, ale soldaþilor, ale pelerinilor,
misionarilor ºi cãlãtorilor. Aceºtia povesteau despre obiceiuri, sãrbãtori ºi locuri
necunoscute care inspirau curiozitate, dar ºi teamã.
IV. 1. Aplicaþie
Priveºte harta ºi identificã teritoriile cunoscute de cãtre europeni în Evul Mediu.
2. Cum este organizatã localitatea ta astãzi? Deseneazã o hartã care sã cuprindã principalele
strãzi ºi construcþiile importante.
Acum trei sute de ani, oraºele au început sã fie mai bine organizate decât în epocile
anterioare. Ele erau construite cu ajutorul unor arhitecþi care ordonau spaþiul oraºelor
dupã reguli geometrice, astfel încât teritoriul sã fie folosit raþional ºi echilibrat. Numãrul
locuitorilor din oraºe a crescut. La marginea oraºelor a apãrut o centurã de cartiere de
locuinþe, fabrici, cãi de comunicaþie.
Lumea cunoscutã cuprindea trei continente: Europa, Asia ºi America. De asemenea, în
secolul al XIX-lea a început explorarea Africii.
În zilele noastre, întreg spatiul terestru a fost luat în stãpânire de cãtre oameni. Mai mult,
omul a început sã cãlãtoreascã spre Lunã, spre alte planete sau în spaþiul cosmic.
ªtiaþi cã?
• Pânã în secolul al XIX-lea oamenii au parcurs spaþiul pe apã (cu plute, bãrci sau corãbii)
ºi pe uscat (pe jos, cu cãruþa, cãlare).
• Distanþele erau mãsurate în zile, dupã felul în care se deplasau oamenii: „o zi de mers pe
jos” = aproximativ 30 - 40 km; „o zi de mers cãlare” = aproximativ 60 - 70 km.
• În secolul al XIX-lea au apãrut trenul, tramvaiul, maºina.
• În secolul XX a apãrut avionul.
Teritorii cunoscute în Evul Mediu Teritorii cunoscute în jurul anului 1800

(marcate cu gri) (marcate cu alb)
De reţinut
• Spaþiul istoric înseamnã mediul natural cunoscut ºi stãpânit de oameni.
• Oamenii au construit aºezãri pe care le-au organizat în funcþie de numãrul locuitorilor ºi de
nevoile acestora.
• Viteza de parcurgere a spaþiului a crescut doar în ultimele douã secole

SPAŢIUL ISTORIC
Așezările umane 7
Amintește-ţi!
• Când au apãrut primele aºezãri umane stabile?
• Când au apãrut primele oraºe?
Descoperă!
Satul ºi oraºul au fost întotdeauna douã lumi diferite. Între oraº ºi sat au existat legãturi
economice, sociale ºi culturale. Þãranii au aprovizionat oraºele cu produse agricole ºi au
cumpãrat de la oraº produse realizate de meºteºugari, iar mai târziu în fabrici.
Aproape toate oraºele au fost populate de-a lungul timpului cu oameni veniþi de la þarã.
Populaþia oraºelor a crescut mai ales în ultimii 200 de ani.
I. 1. Aplicaþie
Explicã de ce crezi cã populaþia oraºelor a crescut între anii 1600 – 1800?
Populaþia unor oraºe exprimatã în mii de locuitori
Oraºul/anul 1600 1700 1750
Londra 200 575 675
Paris 300 500 570
Amsterdam 54 200 210
Madrid 65 140 160
Viena 50 114 175
Moscova 80 130 130
Lisabona 130 180 185
2. Priveºte harta ºi alcãtuieºte o listã cu mari oraºe ale Europei.
Veneþia
II. Aplicaþie
Citeºte textele urmãtoare ºi descrie viaþa oraºelor de acum 200 de ani.
„Frecventatã la zile fixe, piaþa este un centru natural al vieþii sociale. Aici îþi mai vezi cunoºtinþele, cazi la
învoialã sau închei o tovãrãºie, aici încep înjurãturile, aici se trece de la vorbã la bãtaie; aici se nasc
incidentele ºi apoi procesele la care se dezvãluie complicitãþi, aici intervine straja, pe aici circulã noutãþile
politice ºi tot felul de alte noutãþi.” (Fernand Braudel, Jocurile schimbului, 1967)

„Cei mai mulþi dintre cerºetori nu au case; ei îºi gãsesc adãpost peste noapte prin grote ºi
staule, prin case dãrãpãnate sau alte locuri, ai cãror proprietari, având drept capital un
felinar ºi o mânã de paie, îi lasã sã le foloseascã. Îi vezi culcaþi ca niºte animale
dezgustãtoare, fãrã deosebire de vârstã sau de sex; nu e greu sã îþi închipui toate ticãloºiile
care urmeazã ºi toatã liota de plozi care se zãmislesc pe acolo.” (Relatare din anul 1783
despre oraºul Napoli)
Locuitorii oraºului (meºteºugari, negustori, notari, medici, farmaciºti, preoþi, profesori)

se numeau „burghezi” ºi erau consideraþi prin definiþie „oameni onorabili ºi cinstiþi”.
Marile oraºe s-au dezvoltat în centrul unor reþele de comunicaþie sau la malul unei ape:
Madridul în centrul Spaniei, unde se încruciºeazã toate marile axe comerciale, Londra
situatã pe Tamisa, Veneþia ºi Genova la Marea Mediteranã. Oraºele au devenit cu timpul
atât de puternice încât au influenþat dezvoltarea statelor. Astfel, Londra, Parisul, Madridul,
Moscova, Constantinopolul au devenit capitalele unor state la fel de puternice.
III. 1. Aplicaþie
Numeºte statele care aveau capitala în oraºele numite mai sus.
2. De ce crezi cã se spune despre oraº cã este „un spaþiu al libertãþii”?
Alte oraºe, cum sunt cele din lumea germanã Capitalele moderne din secolul al XVIII-lea
(Köln, Augsburg, Frankfurt, Mainz) sau cele aveau trotuare, felinare pentru iluminatul
italiene (Veneþia, Genova, Florenþa, Milano), public, aducþiune a apei potabile, grãdini ºi
datoritã faptului cã aveau interese diferite ºi parcuri.
erau foarte puternice, au blocat multã vreme În provincie, viaþa locuitorilor se concentra
formarea unor state. De altfel, Germania ºi în jurul unor mari oraºe. Oraºele se
Italia s-au format abia în secolul al XIX-lea. dezvoltau dupã planuri neregulate, iar strã-
Puterea unui oraº se întemeia pe bogãþia sa zile erau extrem de întortocheate. Porcii
materialã (bani, ateliere meºteºugãreºti, se creºteau slobozi pe strãzi, care erau atât
mijloace de transport etc), pe modul în care de murdare ºi de mocirloase încât trebuiau
era organizat, pe educaþia locuitorilor, pe trecute pe picioroange sau pe poduri de
influenþa sa în regiunea din jur. lemn.
IV. 1. Aplicaþie
Numeºte câteva mari oraºe de provincie din România care
reprezintã centre economice ºi culturale importante în regiunea
în care se aflã. Formuleazã 3 argumente pentru fiecare oraº
menþionat.
2. Consideri cã localitatea în care trãieºti (sat sau oraº) este un
centru de influenþã în regiune? Argumenteazã rãspunsul! Ce
crezi cã îi lipseºte pentru a fi o aºezare puternicã?
V. Aplicaþie
Priveºte imaginile din acestã paginã ºi recunoaºte epoca în care
au fost construite aceste oraºe. Argumenteazã rãspunsul.
De reţinut
• Factorii de putere ai unei aºezãri sunt bogaþia sa materialã, modul de
organizare ºi funcþionare a instituþiilor ºi educaþia locuitorilor.
• Oraºul, în comparaþie cu lumea ruralã, este un spaþiu al libertãþii ºi
al culturii.
• Educaþia, manierele elegante ºi comportamentul civic deosebesc în
mod fundamental lumea urbanã de cea ruralã.
• Capitalele au fost întotdeauna centre politice, economice ºi
culturale, reprezentând un model pentru provincie.

SPAŢIUL ISTORIC
Călătorii și
descoperiri geografice 8
Amintește-ţi!
Povesteºte colegilor tãi despre ultima ta cãlãtorie importantã mai lungã de 500 de km.
De ce ai fãcut-o? Ce oraºe importante ai vãzut? Ce cursuri de apã ai trecut?
Ai întâlnit oameni cu obiceiuri diferite de ale tale? Ai remarcat construcþii importante?
Ce mijloace de transport ai folosit? Ai mâncat lucruri diferite decât cele de acasã?
Ce limbã vorbeau locuitorii pe care i-ai întâlnit, ce religie aveau?
Descoperă!
În evul mediu, oamenii ºi-au imaginat pãmântul ca un disc plat înconjurat de ape.
Primele hãrþi au apãrut în secolul al IX-lea, ele fiind folosite mai ales de navigatori ºi
fiind, în acelaºi timp, destul de imprecise.
Pânã acum aproximativ 150 de ani, cãlãtoriile pe distanþe lungi erau costisitoare ºi
periculoase. Pericolele erau reprezentate de sãlbãticiunile care atacau oamenii – mai ales
lupii – ºi bandele de tâlhari. Cu toate acestea, oameni de toate categoriile cãlãtoreau: regi
ºi nobili, episcopi, cãlugãri ºi pelerini, negustori ºi þãrani, misionari ºi curieri, cerºetori,
vagabonzi ºi hoþi.
I. 1. Aplicaþie
Ce a schimbat acum 150 de ani modul de a cãlãtori al oamenilor?
2. Ce categorii de oameni cãlãtoresc astãzi pe distanþe mai lungi de
500 de km?
În secolul al IX-lea europenii au venit în contact cu alte civilizaþii:

cea islamicã, cea indianã. Din aceste locuri foarte îndepãrtate ei au
început sã aducã mãtãsuri, stofe foarte fine, covoare, mirodenii,
arme ºi podoabe de lux, necunoscute pânã atunci în Europa.
II. Aplicaþie
Citeºte textul ºi descoperã invenþii care au ajuns în Europa
venind din lumea orientalã.
„Hârtia a venit în Europa de foarte departe, din China, fiind
transmisã prin intermediul þãrilor islamice. Hârtia nu avea nici
trãinicia, nici frumuseþea pergamentului fãcut din piele de oaie,
dar era foarte ieftinã ºi avea o suprafaþã foarte netedã. Încã din
secolul al IX-lea chinezii descoperã praful de puºcã, iar primele
arme de foc dateazã din secolul al XI-lea. De aici, aceastã
invenþie ajunge în Europa, unde pe la 1314 apare primul tun.
Tunurile erau folosite la asediul cetãþilor ºi în luptele navale. Cristofor Columb
Artileria navalã este hotãrâtoare în cucerirea ºi stãpânirea
mãrilor. Prin secolul al XVI-lea a fost inventatã archebuza, care
era greu de manevrat, dar era foarte eficientã. „Regina armelor”
rãmâne însã suliþa, chiar ºi la începutul secolului al XVII-lea,
când se inventeazã muscheta. Armatele aveau un suliþaº la doi
muºchetari. (Fernand Braudel, Structurile cotidianului )
La sfârºitul secolului al XV-lea, europenii au încercat sã gãseascã noi drumuri spre India,
care era cea mai importantã sursã de bogãþie. Regii Spaniei ºi ai Portugaliei, douã puteri
maritime ale vremii, au fost primii care au finanþat cãlãtorii pe mare în acest scop. Statele
lor au profitat apoi de pe urma marilor descoperi geografice.

ªtiaþi cã?
• Primul cãlãtor european care a strãbãtut Asia ºi a transmis informaþii despre aceastã lume
necunoscutã a fost Marco Polo, în secolul al XIII-lea.
• Portughezul Bartolomeo Diaz a descoperit Capul Bunei Speranþe.
• Vasco da Gama a descoperit un nou drum pe mare spre India.
• În anul 1492, genovezul Cristofor Columb, în numele regelui Spaniei, a descoperit Cuba,
Jamaica ºi Haiti, insule din America Centralã, fiind convins cã a ajuns în India.
• Numele de America a fost atribuit noului continent dupã numele navigatorului Amerigo
Vespucci.
• Fernando Magelan a fãcut primul înconjur al lumii (1519 – 1522), dovedind astfel cã
pãmântul este rotund.
III. Aplicaþie
Foloseºte un atlas istoric ºi urmãreºte pe hartã traseele urmate de navigatorii spanioli ºi
portughezi!
IV. Aplicaþie
Spaniolii au descoperit în America o civilizaþie care, pe alocuri, era superioarã celei
europene. Citeºte textele ºi rãspunde la urmãtoarele întrebãri:
– Descoperã trei elemente de civilizaþie care i-au surprins pe spanioli.
– Cum explici comportamentul spaniolilor faþã de localnici? Cum te-ai comporta dacã
ai descoperi o nouã civilizaþie?
„Târgul de la Tenohtitlan este o piaþã mare, „Ajunºi în sat dupã acest dejun pe iarbã,
în întregime înconjuratã de portice. Chiar spaniolilor le vine o nouã idee: sã verifice
dacã spaniolii ar fi zidit-o, ºi tot n-ar fi fost dacã sãbiile sunt la fel de tãioase precum
mai bine construitã. Pentru cã este frig, în par. Un spaniol scoate deodatã sabia (pe
palatul lui Monctezuma fiecare farfurie ºi care putem crede cã pusese stãpânire
fiecare ceaºcã erau aduse pe un mic brasero diavolul) ºi pe loc ceilalþi o sutã îi urmeazã
cu tãciuni, ca nimic sã nu se rãceascã. Pen- exemplul ºi se pun pe scos maþe, pe
tru a împiedica rãspândirea murdãriei, ei spintecat oi ºi miei, bãrbaþi ºi femei, copii ºi
obiºnuiau sã construiascã de-a lungul tu- bãtrâni, care stãteau jos liniºtiþi, uitându-se
turor drumurilor adãposturi din trestie, din cu mirare la caii spaniolilor. Într-o clipitã
paie sau din ierburi, unde fãrã a fi vãzut de nu a mai rãmas nici un supravieþuitor între
trecãtori, intrai dacã simþeai nevoie sã te toþi cei care se aflau acolo. Intrând atunci în
uºurezi. Nicãieri în lume nu s-ar putea þese coliba mare, care era alãturi, cãci totul se
asemenea veºminte, cu atât de multe culori petrecuse la intrare, spaniolii încep sã ucidã
naturale, atât de diferite ºi de bine lucrate. – cu vârful ºi cu tãiºul sãbiilor – pe toþi cei
Acest oraº era cel mai frumos lucru din care erau înãuntru, încât sângele ºiroia din
lume.” toate pãrþile de parcã ar fi fost ucisã o turmã
de vaci.” (Las Casas, Istoria Indiilor)
Spaniolii ºi portughezii au desoperit în America Centralã ºi de Sud trei civilizaþii

necunoscute europenilor pânã atunci: mayaºii, aztecii ºi incaºii. Contactul cu acestea s-a
soldat cu dispariþia acestor popoare datoritã violenþei ºi superioritãþii armelor cuceritorilor.
V. Aplicaþie
Cautã în textele citite pânã acum urmãri ale descoperirilor geografice.
În afara urmãrilor descoperite de tine, aceste cãlãtorii au dus la rãspândirea creºtinismului
catolic, au deschis drumul comerþului cu sclavi ºi au deplasat centrul de greutate al
civilizaþiei din Marea Mediteranã în Oceanul Atlantic. În America de Sud au fost
descoperite plante noi care au fost aduse în Europa ºi care astãzi fac parte din alimentaþia
noastrã de bazã: porumbul, cartoful, roºiile, vinetele, dovleacul, fasolea, tutunul ºi altele.
De reţinut
• Cãlãtoria joacã un rol foarte important în viaþa oamenilor.
• Descoperirile geografice au fost un salt uriaº în istoria civilizaþiei umane.

TITLUL CAPITOLULUI
SPAŢIUL ISTORIC
Spaţii culturale
și de civilizaţie 9
Amintește-ţi!
• Despre ce teritorii ale lumii ai întâlnit informaþii pânã acum?
• Ai întâlnit oameni care provin din alte spaþii culturale decât cel românesc?
• Ai accepta sã te cãsãtoreºti cu un chinez? Dar cu un arab? Dar cu un francez? Dar cu un
african? De ce DA? De ce NU?
Descoperă!
Noi trãim în România, iar România se aflã în Europa, ceea ce înseamnã cã românii sunt
europeni. Europa este un continent ale cãrui graniþe sunt Oceanul Atlantic la Vest ºi
Munþii Urali la Est. În Sud, Europa este despãrþitã de Africa prin Marea Mediteranã.
Pe acest continent s-a dezvoltat de-a lungul istoriei o culturã ºi o civilizaþie distinctã de
alte culturi sau civilizaþii. Europenii se diferenþiazã de alte civilizaþii prin legile ºi regulile
de viaþã asemãnãtoare, prin obiceiuri ºi tradiþii, prin religia creºtinã, prin interesele
comune pe care le-au avut de-a lungul timpului, prin valorile pe care le-au apãrat.
I. 2. Aplicaþie
Drepturile omului, democraþia ºi economia de piaþã sunt astãzi trei valori foarte
importante pentru civilizaþia europeanã. Citeºte textul de mai jos ºi identificã drepturi
fundamentale ale omului.
„Art. 1: Toate statele au obligaþia de a respecta drepturile omului.
Art. 3: Nimeni nu are dreptul sã rãneascã sau sã tortureze pe altcineva. Chiar ºi în
detenþie demnitatea umanã trebuie respectatã.
Art. 5: Toate persoanele au dreptul la libertate.
Art. 7: Nici o pedeapsã nu poate fi aplicatã fãrã un temei legal.
Art. 8: Toate persoanele au dreptul la respectarea vieþii private ºi de familie, a
domiciliului ºi a corespondenþei lor.
Art. 9: Fiecãrei persoane îi este garantatã libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi de religie.
Art. 10: Fiecare are dreptul sã spunã ºi sã scrie ceea ce gândeºte, sã primeascã sau sã
transmitã informaþii. Acest drept include libertatea presei.
Art. 14: Fiecare se bucurã de aceste drepturi indiferent de culoarea pielii, sex, limbã,
convingeri politice, religioase sau origine.” (Texte adaptate din Convenþia
Europeanã a Drepturilor Omului, 1950)
ªtiaþi cã?
• Europa este împãrþitã simbolic în trei mari zone: Europa Occidentalã, Europa Centralã ºi
Europa Rãsãriteanã.
• Diferenþele dintre cele trei zone ale Europei þin de evoluþiile istorice ale þãrilor din aceste
spaþii.
• Cea mai dezvoltatã civilizaþie a fost întotdeauna cea din Europa Occidentalã.
• Zona Balcanicã face parte din Europa Rãsãriteanã ºi este un spaþiu distinct al Europei.
Alte spaþii de civilizaþie vecine Europei sau mai îndepãrtate sunt: lumea islamicã
(cunoscutã ºi sub numele de Orientul Apropiat), Orientul Îndepãrtat sau Extremul Orient
(regiune din care fac parte India, China ºi Japonia), America de Nord (SUA ºi Canada),
America Centralã (Mexicul), America de Sud (Argentina, Brazilia), Africa ºi Australia.
De-a lungul istoriei, relaþiile dintre oameni atât de diferiþi în ceea ce priveºte concepþia despre
viaþã sau religia au fost, în general, paºnice. Rãzboaiele au izbucnit doar atunci când au existat
interese contradictorii cu privire la teritorii, resurse economice sau din motive religioase.

Relaþia cu un om necunoscut, cu un strãin sau cu un om care are alte obiceiuri a produs
întotdeauna teamã. În Europa, spre exemplu, în evul mediu, oamenii se temeau cel mai tare
de turci ºi de musulmani în general. Ei erau consideraþi o ameninþare la adresa civilizaþiei
europene. Împotriva lor, la iniþiativa Bisericii catolice, au fost pornite cruciadele care au
produs numeroase victime omeneºti.
Alt motiv de teamã au fost evreii, care aveau o religie diferitã, religia iudaicã, erau foarte
preocupaþi de educaþia copiilor lor ºi practicau doar meserii din care se puteau acumula
bogãþii foarte mari.
Fiecare spaþiu de civilizaþie se distinge de celelalte prin câteva elemente. Cunoaºterea

acestora ne ajutã sã înþelegem aceste lumi diferite de a noastrã, sã comunicãm ºi sã
colaborãm cu aceºti oameni. Acceptarea ºi înþelegerea diversitãþii, toleranþa reciprocã
sunt elemente care i-au ajutat întotdeauna pe oameni sã convieþuiascã paºnic.
II. Aplicaþie
Citeºte textele de mai jos ºi identificã elemente care difenþiazã sau aseamãnã civilizaþiile
între ele. Care crezi cã sunt cauzele diferenþelor dintre obiceiuri ºi tradiþii?
„În India anticã, femeia se bucura de o consideraþie deosebitã. Chiar dacã nu avea acces la
educaþie, ea nu putea fi alungatã de soþ decât dacã era nesupusã, avea purtãri rele, era beþivã,
rea sau risipitoare. Chiar ºi atunci îºi pãstra zestrea ca proprietate personalã. Ea conducea
toate treburile casei ºi participa alãturi de soþ la sãrbãtori ºi festivitãþi.
În lumea musulmanã, femeia este obligatã ca atunci când iese din casã sã poarte un vãl care
sã-i acopere faþa. Ea duce o viaþã izolatã chiar ºi în casã, unde nu are voie sã se arate decât
în faþa soþului ºi a copiilor. Nu i se permite sã poarte bijuterii, nu poate folosi farduri sau
parfumuri, doarme pe jos ºi mãnâncã o datã pe zi.
În societatea egipteanã anticã, femeia deþinea o poziþie de demnitate egalã cu a bãrbatului. I
se respecta dreptul de zestre ºi era numitã stãpâna casei. Femeia era egalã cu bãrbatul în faþa
legii. Unele femei au îndeplinit funcþia de preotese ale templelor sau chiar regine.
Femeia în China nu avea drept de proprietate, chiar dacã la cãsãtorie aducea ca zestre
bijuterii, mãtãsuri, haine scumpe, mobile de preþ. În schimb, ea era egala bãrbatului, având
un rol important în familie ºi în viaþa economicã. Între nobili se întâlneau femei instruite
care au ocupat funcþii administrative sau au fost chiar regente.
La Atena, în antichitate, situaþia femeii era cu totul diferitã. Un mare filosof spunea cã: femeia
trebuie sã vadã cât mai puþin, sã audã cât mai puþin ºi sã punã cât mai puþine întrebãri. Sã aibã
grijã de casã ºi sã dea ascultare soþului ei.” (Ovidiu Drîmba, Istoria culturii ºi civilizaþiei)
III. Aplicaþie
Priveºte cele douã imagini ºi comparã valorile care caracterizeazã cele douã societãþi.
De reţinut
• Un spaþiu de culturã ºi de civilizaþie se defineºte prin tradiþii, obiceiuri, reguli de viaþã
comune sau asemãnãtoare, religie comunã, interese ºi ocupaþii economice, valori comune.
• Existã o diversitate a culturilor ºi a spaþiilor de civilizaþie.
• Comunicarea, dialogul, colaborarea între oameni aparþinând unor culturi diferite au la
bazã cunoaºterea ºi înþelegerea culturii celuilalt.
• De-a lungul istoriei au existat numeroase conflicte datorate neînþelegerilor culturale
dintre oameni.

TITLUL CAPITOLULUI
SPAŢIUL ISTORIC
Geografie istorică 10
Amintește-ţi!
• Cum influenþeazã mediul geografic dezvoltarea aºezãrilor umane?
• Comparã aºezarea caselor dintr-un sat de munte cu cea a caselor dintr-un sat de câmpie.
Descoperă!
Viaþa oamenilor a fost întotdeauna influen- Pentru lumea europeanã, „planta de ci-
þatã de mediul în care au trãit. Clima ºi reli- vilizaþie” a fost grâul, cultivat alãturi de
eful au influenþat ocupaþiile, vestimentaþia, alte cereale: orz, secarã, ovãz. Grâul nu are
tradiþiile ºi sãrbãtorile, hrana etc. un randament prea bun ºi aºa se explicã
Existã în istorie situaþii în care viaþa de zi numeroasele perioade de foamete din isto-
cu zi a fost profund marcatã de plantele pe ria Europei. Pânã în secolul al XVIII-lea,
care oamenii le-au cultivat ºi cu ajutorul când au fost aduse în Europa plantele
cãrora ºi-a asigurat hrana. Aceste plante se descoperite în America, sporul demografic
numesc „plante de civilizaþie” deoarece evo- a fost mic, oamenii au fost mãcinaþi de boli
luþia economicã, socialã, politicã ºi culturalã ºi epidemii, iar dezvoltarea a fost foarte
a unor societãþi a fost influenþatã de culti- lentã.
varea acestora.
ªtiaþi cã?
• Cultivarea cu randament a grâului presupune rotaþia anualã a culturilor sau asolamentul.
• Terenurile lãsate necultivate erau folosite ca pãºuni ºi astfel s-a dezvoltat creºterea animalelor.
• Existenþa turmelor a asigurat îngrãºãmântul de care are nevoie terenul unde se cultivã grâul.
• Transhumanþa este un mod de viaþã specific civilizaþiei grâului.
În Extremul Orient, planta de civilizaþie a fost orezul. Orezul s-a

rãspândit în China, India ºi Japonia, unde se cultiva în terenuri
inundate. Activitãþile agricole trebuiau sã fie foarte bine
organizate.
I. Aplicaþie
Citeºte textul ºi explicã:
– De ce era nevoie de controlul statului asupra orezãriilor?
– Crezi cã existã vreo legãturã între cultivarea orezului ºi
creºterea demograficã uriaºã din aceste zone ale lumii?
– De ce era nevoie de disciplinã în organizarea societãþilor
cultivatoare de orez?
„O enormã concentrare de muncã, de capital uman, de adaptare. Asta presupune
cultivarea orezului. Nimic, de altminteri, nu ar rãmâne la locul sãu dacã marile linii ale
acestui sistem de irigaþie nu ar fi solid legate împreunã, supravegheate de sus. Ceea ce
implicã o societate solidã, autoritatea unui stat, ºi, fãrã întrerupere, munci de
amploare…Orezãriile au antrenat o populare deasã a zonelor unde au prosperat ºi o
disciplinã socialã severã.” (Fernand Braudel, Structurile cotidianului )
ªtiaþi cã?
• Orezãriile oferã 2-3 recolte pe an.
• Populaþia chinezã s-a concentrat în zonele unde putea fi cultivat orezul, iar zonele
muntoase au rãmas nelocuite ºi pustii.
• Creºterea animalelor, exploatãrile forestiere, consumul de carne, lapte, brânzã erau lucruri
aproape necunoscute chinezilor.

A treia plantã de civilizaþie a lumii a fost porumbul. El a fost suportul de hranã al
civilizaþiilor descoperite de navigatorii spanioli ºi portughezi în America. Randamentul
culturilor de porumb este net superior grâului sau orezului, iar efortul de cultivare este
foarte mic în comparaþie cu cultura grâului ºi mai ales cu orezul. Acest fapt este o
posibilã explicaþie pentru dezvoltarea civilizaþiilor din America Centralã ºi de Sud.
ªtiaþi cã?
• Porumbul s-a rãspândit în Europa în secolul al XVII-lea, iar cartoful în secolul urmãtor.
• Aºa numitele „plante americane” (porumbul ºi cartoful în mod special) au schimbat
decisiv peisajul agricol al Europei, contribuind la îmbunãtãþirea alimentaþiei ºi la
creºterea demograficã.
• Þãranii francezi au refuzat iniþial sã consume cartoful pentru cã era o „plantã murdarã”.
În afara plantelor ºi a animalelor care au influenþat viaþa oamenilor, bolile ºi epidemiile,

datorate contactului între diferite civilizaþii, au fost un factor important al dezvoltãrii
istorice.
ªtiaþi cã?
• Epidemia de ciumã dintre anii 1347 - 1348 a decimat aproape jumãtate din populaþia
Europei de la acea vreme.
• O altã boalã care a afectat masiv Europa pânã în secolul al XVI-lea a fost lepra.
• Sifilisul este o boalã venericã adusã din America.
• În Þãrile Române, cea mai cunoscutã epidemie de ciumã dateazã din anul 1813 ºi este
cunoscutã sub numele de „ciuma lui Caragea”, domnitorul din acea vreme.
• La Bucureºti au murit în acel an aproape 30 000 de locuitori din cei 80 000.
II. Aplicaþie
Citeºte textul ºi rãspunde la urmãtoarele întrebãri:
– Cum crezi cã s-a rãspândit ciuma din Extremul Orient în Europa?
– De ce era considerat Constantinopolul un focar de unde epidemiile se rãspândeau
în restul Europei?
– Care sunt cauzele rãspândirii atât de rapide a bolilor?
– Crezi cã aceste epidemii au influenþat cursul istoriei?
– Care erau bolile cele mai frecvente în evul mediu? Câte dintre ele mai existã azi?
– Enumerã 3 factori care au fãcut posibilã dispariþia acestor boli în zilele noastre.
„Oraºele din Orient sunt lovite de ciumã Aceste cifre indicã faptul cã în acea epo-
mai des decât celelalte. La Constantinopol, cã oamenii aveau puþine cunoºtinþe despre
la porþile primejdioase ale Asiei, se aflã ma- igienã ºi medicinã. Ele se acordã cu
rele focar al epidemiilor de unde acestea se povestirile frecvente despre strãzile
rãspândesc spre Occident. presãrate de morþi ºi cãruþa cotidianã în
Veneþia, între 1575-1577, a fost devastatã care erau îngrãmãdite cadavrele, atât de
de o epidemie de ciumã atât de cumplitã, numeroase cã nu mai puteau fi îngropate.
încât 50 000 de persoane au pierit. A murit În secolul al XVI-lea oraºele nu sunt
toatã conducerea oraºului, încât a fost nevoie victime doar ale ciumei. Le bântuie bolile
de alþi cârmuitori. În aceeaºi perioadã la venerice, frigurile, tusea convulsivã,
Messina au fost 40 000 de morþi. La Milano dizenteria, tifosul.” (Fernand Braudel,
au murit 100 000 de oameni, iar la Marsilia, Mediterana ºi lumea mediteraneeanã în
în 1581, au rãmas în viaþã doar 5000. epoca lui Filip al II-lea )
De reţinut
• Plantele de civilizaþie (grâul - Europa, orezul - Asia, porumbul - America) au influenþat
civilizaþiile din aceste spaþii pânã la începutul epocii moderne.
• Bolile ºi epidemiile au produs schimbãri majore în situaþia demograficã a populaþiei pânã
la începutul epocii moderne.
• Dezvoltarea medicinei, a preocupãrilor pentru igienã ºi pentru protecþia mediului au
favorizat þinerea sub control a epidemiilor ºi a bolilor.

SPAŢIUL ISTORIC
Civilizaţia și cultura europeană –

fundamente istorice 11
Amintește-ţi!
Cunoºti aceste simboluri? Ce reprezintã fiecare dintre ele?
Steagul Uniunii Europene Moneda Euro 9 Mai – Ziua Europei Ludwig van Beethoven
compozitorul „Odei Bucuriei“,
Descoperă! imnul Uniunii Europene
Civilizaþia europeanã are aproape 2000 de ani. Popoarele europene contemporane s-au
format la sfârºitul Antichitãþii. Timp de 1500 de ani, elementul de unitate al Europei a
fost creºtinismul. Valorile creºtine – credinþa în Dumnezeu, egalitatea oamenilor în faþa
lui Dumnezeu, dragostea faþã de aproapele tãu – erau recunoscute de toate popoarele
Europei, chiar dacã acestea erau catolice, ortodoxe sau protestante.
Diferenþele dintre catolici, ortodocºi ºi protestanþi au fost rezultatul modului în care
oamenii au conceput organizarea Bisericii. Altfel, cu toþii se aflau în aceeaºi relaþie
cu Dumnezeu.
I. 1. Aplicaþie
Numeºte trei diferenþe între cultul creºtin catolic ºi cel ortodox, pe care le-ai observat
singur.
2. Citeºte textele ºi descoperã 4 asemãnãri între organizarea mãnãstirilor ortodoxe ºi a celor

catolice.
Primele mãnãstiri ortodoxe au apãrut în Imperiul Bizantin încã din secolul al V-lea. Viaþa
într-o mãnãstire era reglementatã prin reguli foarte stricte: cãlugãrii desfãºurau o vastã
activitate intelectualã: erau pictori, copiau manuscrise vechi, compuneau imnuri
bisericeºti, scriau despre vieþile sfinþilor sau relatau evenimente istorice. În afara
mãnãstirii se ocupau cu opere de caritate sau de misionarism.
În anul 529, Benedict din Norcia a fondat mãnãstirea Montecasino (Italia). El a stabilit
principiile vieþii monahale prin celebrele reguli „benedictine”: pietatea, supunerea,
castitatea, sãrãcia, umilinþa, caritatea ºi o viaþã dusã în comunitate. Ordinul benedictin a
contribuit la conservarea culturii antice prin copierea manuscriselor în mãnãstiri.
La începutul Epocii Moderne, europenii au redescoperit cultura ºi civilizaþia anticã

greco-romanã. Ei au preluat valorile acestei culturi: acþiunea întemeiatã pe raþiune,
cunoaºterea ºtiinþificã, democraþia în politicã ºi frumosul în artã. Perioada numitã
Renaºtere a dat Europei o nouã imagine. Omul a devenit subiectul tuturor preocupãrilor
în literaturã, ºtiinþã, artã, educaþie sau politicã.

William Shakespeare
Reprezentant al literaturii Renaºterii, autor al
celebrei expresii „A fi sau a nu fi?”, care
exprimã îndoiala, dar ºi încrederea în
raþiunea umanã.
Leonardo da Vinci
A fost scriitor, arhitect, pictor, sculptor, om
de ºtiinþã. Cele mai cunoscute opere ale
sale sunt Gioconda ºi Cina cea de tainã
La sfârºitul Epocii Moderne, valorile europene contemporane erau deja cristalizate:

democraþia ºi statul de drept, economia de piaþã, drepturile omului, valorile creºtine.
În zilele noastre, Europa tinde sã devinã o civilizaþie unitarã prin valorile sale materiale
ºi spirituale. Pe de altã parte, europenii protejeazã ºi respectã minoritãþile, tradiþiile,
obiceiurile ºi cultura localã, limbile, simbolurile ºi sãrbãtorile naþionale, drepturile
individuale ale oamenilor. De-a lungul istoriei, pe teritoriul Europei s-au stabilit popoare
a cãror religie este islamismul (turcii, bosniacii, albanezii). Toleranþa religioasã reciprocã
între creºtini ºi musulmani, precum ºi acceptarea valorilor democratice, sunt elementele
esenþiale ale construcþiei unitãþii europene.
II. 1. Aplicaþie
Aminteºte-þi din lecþia anterioarã care sunt zonele de civilizaþie din Europa. Din care
zonã de civilizaþie face parte România?
2. Crezi cã în viitor diferenþele dintre aceste zone se vor menþine? De ce?
3. Transcrie tabelul de mai jos pe caiet ºi completeazã elementele care aseamãnã ºi
diferenþiazã popoarele europene.
Elemente care aseamãnã Elemente care diferenþiazã
popoarele europene popoarele europene
De reţinut
• Civilizaþia europeanã are aproximativ 2000 de ani.
• Fundamentele istorice ale civilizaþiei europene sunt: valorile creºtine (credinþa în
Dumnezeu, egalitatea oamenilor în faþa lui Dumnezeu, dragostea faþã de aproapele tãu),
cultura greco-romanã (acþiunea întemeiatã pe raþiune, cunoaºterea ºtiinþificã, democraþia
în politicã ºi frumosul în artã), statul de drept, economia de piaþã, drepturile omului.
• Pe teritoriul Europei s-au stabilit de-a lungul timpului popoare care au alte tradiþii ºi
obiceiuri decât europenii ºi alte religii decât cea creºtinã.
• Bogãþia Europei constã în diversitatea popoarelor, a religiilor ºi a valorilor care sunt
respectate pe continent.

SPAŢIUL ISTORIC
Simboluri sociale 12
Amintește-ţi!
Priveºte aceste imagini. Recunoºti simbolurile, personalitãþile-simbol sau
construcþiile-simbol din aceste imagini? Numeºte-le!
Descoperă!
Oamenii sunt înconjuraþi peste tot de sim- În cadrul religiei islamice existã obiceiuri ºi
boluri: însemne ale unor instituþii, persona- tradiþii care, creºtinilor spre exemplu, le
litãþi care simbolizeazã idei sau care sunt sunt necunoscute. De aceea, uneori, nu-i
valori în diverse domenii, construcþii care înþelegem pe musulmani, nu înþelegem
sunt simboluri ale unor oraºe ºi multe alte- deciziile sau acþiunile lor.
le. Cunoaºterea simbolurilor ne ajutã sã ne Toate exemplele de mai sus vorbesc despre
integrãm în mediul social, sã comunicãm ºi reguli, semne, obiceiuri care au fost create
sã înþelegem lumea în care trãim. de oameni, sunt diferite de la un grup uman
Spre exemplu, semnele de circulaþie sunt la altul ºi au o valoare simbolicã. Ele nu
semne-simbol identice în toatã lumea. Ima- aparþin lumii naturale, ci sunt rezultatul
gineazã-þi ce s-ar întâmpla dacã ele ar fi dife- creaþiei umane.
rite de la o þarã la alta? Cât de greu ne este sã Între elementele cu valoare simbolicã pe
circulãm în Anglia pe partea dreaptã! care le întâlnim ºi le folosim zilnic se aflã:
Fiecare popor vorbeºte o limbã anume. Cum vestimentaþia ºi podoabele, gesturile, limba-
comunicã oamenii între ei? Învãþând limba jul ºi scrierea, tradiþiile ºi obiceiurile (care
celuilalt. Existã limbi care dominã în pot aparþine unor grupuri, pot fi regionale,
comunicarea mondialã: în secolul al XIX- naþionale, religioase etc, ºi sunt marcate de
lea, limba cea mai rãspânditã în Europa era reguli simbolice, jocurile), semnele
limba francezã. Azi, limba englezã este lim- specifice unor profesiuni, activitãþi sau
ba calculatoarelor, a comunicãrii politice, a ocupaþii.
comunicãrii în sport etc.
ªtiaþi cã?
• Existã douã tipuri de comportament uman care determinã organizarea simbolurilor:
comportamentul de reproducere ºi comportamentul de agresiune.

• Comportamentul de reproducere înseamnã tendinþa indivizilor de a intra într-o relaþie cu
persoane de sex opus.
• Comportamentul de agresiune înseamnã tendinþa indivizilor de a obþine o poziþie
dominantã faþã de ceilalþi: o funcþie, bogãþie, un examen etc.
I. 1. Aplicaþie
Te-ai îmbrãcat vreodatã pentru a ieºi în evidenþã sau pentru a plãcea unei persoane de
sex opus? Care au fost elementele prin care ai încercat sã obþii aceste poziþii?
2. Ce podoabe cu valoare simbolicã poartã, de regulã, oamenii?
3. Numeºte gesturi prin care îþi poþi exprima public prietenia faþã de o persoanã.
4. Precizeazã trei profesii pe care le poþi identifica dupã costumul pe care îl poartã
practicanþii lor.
5. Ce semnificaþie au gesturile ºi semnele urmãtoare:

– un om îºi face cruce pe stradã;
– culoarea roºie a semaforului;
– fluierul arbitrului într-un joc;
– douã degete (arãtãtor ºi mijlociu) ridicate; celelalte strânse în pumn;
– degetul mare ridicat/degetul mare coborât;
– sirena poliþiei?
Completeazã aceastã listã cu alte trei semne, sunete sau gesturi simbolice pe care le
recunoºti în mediul în care trãieºti.
6. Cunoºti mâncãruri care au valoare simbolicã? Dã exemple!
7. Alcãtuieºte un portofoliu cu imagini ale unor personalitãþi sau monumente de arhitecturã

cu valoare simbolicã pentru lumea contemporanã. Argumenteazã fiecare alegere fãcutã!
8. Crezi cã þi-ar fi de folos cunoaºterea obiceiurilor ºi a tradiþiilor altor popoare? De ce?
9. Citeºte textele urmãtoare. Recunoaºte zona din care provin ºi fã un inventar al

simbolurilor prezentate.
„Riturile «marelui pelerinaj» sunt numeroa- unul peste altul; pantaloni lungi târându-se
se ºi complicate. Bãrbaþii veneau îmbrãcaþi pe jos, un cordon lat ajungând pânã sub sâni
în veºmânt alb fãrã cusãturã, compus din ºi legat la spate, în diferite feluri – potrivit
douã bucãþi separate, înfãºurate pe corp; iar vârstei ºi poziþiei sale sociale, – totul în cu-
femeile, complet în alb, pe cap cu o basma lori acordate cu florile dominante ale
fãrã vãl. Pelerinii fãceau înconjurul Kaabei anotimpului respectiv.
de ºapte ori, de fiecare datã sãrutau piatra În casã se intra fãrã încãlþãminte, numai
sfântã, beau din apa sãratã ºi amarã a fântâ- în ºosete de bumbac sau de mãtase.
nii din incinta moscheei, apoi se rugau la Noaptea, atât femeile cât ºi bãrbaþii
alte douã locuri sfinte situate pe douã coli- dormeau îmbrãcaþi ca în timpul zilei,
ne din apropiere.” scoþându-ºi doar pantalonii ºi veºmintele
„Foarte complicat era costumul femeii: mai groase.” (Ovidiu Drimba, Istoria culturii
kimonouri multiple, pânã la 20, îmbrãcate ºi civilizaþiei)
De reţinut
• Oamenii trãiesc într-o lume de simboluri.
• Cunoaºterea simbolurilor ne ajutã sã înþelegem diversitatea oamenilor ºi a culturilor.
• Respectarea simbolurilor altor oameni înseamnã respectul pentru diversitate ºi pentru
ceilalþi oameni.

SPAŢIUL ISTORIC
Evaluare capitol II
1. Alege din lista urmãtoare factorii naturali care influenþeazã evoluþia civilizaþiei umane:
– clima;
– descoperirile din domeniul medicinei;
– jocurile inventate de oameni;
– relieful.
Formuleazã câte douã argumente care sã motiveze alegerea fãcutã.
2. Numeºte douã oraºe europene a cãror dezvoltare a fost puternic influenþatã de mediul
geografic în care sunt situate. Argumenteazã-þi alegerea într-un text de 20 de rânduri.
3. Alcãtuieºte un portofoliu despre localitatea în care trãieºti, care sã cuprindã: harta

aºezãrii, descrierea localitãþii, imagini, personalitãþi, descrierea unor monumente, a unor
activitãþi specifice, conflicte în care comunitatea a fost implicatã de-a lungul istoriei,
sãrbãtori ºi tradiþii, evenimente locale etc.
4. Descrie vestimentaþia, hrana ºi ocupaþiile oamenilor care trãiesc în urmãtoarele regiuni:

Deºertul Sahara, Africa Ecuatorialã, Europa Centralã, Antarctica.
5. Citeºte textele de mai jos ºi numeºte spaþiile de civilizaþie prezentate:
„Funcþionarul integru este o ciudãþenie a Occidentului modern; în Roma anticã toþi

subalternii sunt jefuiþi de ºeful lor, ca ºi în imperiul turc sau chinezesc, unde nu miºca
nimic fãrã bacºiº. În armata romanã ostaºii dãdeau un bacºiº tradiþional ofiþerilor pentru
scutire de serviciu, astfel încât un sfert din efective se ducea la plimbare sau se lãfãia
chiar la cazarmã.” (Philippe Ariés, Georges Duby, Istoria vieþii private)
„Congresul nu va elabora nici o lege care sã declare o anumitã religie ca oficialã sau sã
interzicã practicarea liberã a vreunei religii; sau care sã reducã libertatea cuvântului sau a
presei; sau dreptul poporului la întrunire paºnicã sau la a adresa guvernului petiþii
solicitând repararea nedreptãþilor” (Cele zece amendamente, în Texte fundamentale ale
democraþiei americane)
„General Ion Antonescu

Conducãtor al Statului ºi Preºedinte
al Consiliului de Miniºtri
Am decretat ºi decretãm:
Art. 1: Toate întreprinderile civile sau
comerciale, de orice naturã, aparþinând
persoanelor fizice sau juridice, cu sau fãrã
scop lucrativ, precum ºi asociaþiile ºi
fundaþiile de orice fel nu vor putea avea în
serviciul lor salariaþi evrei.
Art. 2: Toate instituþiile prevãzute la
articolul precedent sunt obligate sã
concedieze salariaþii evrei pânã la 31
decembrie 1941.” (Comisia Internaþionalã
pentru Studierea Holocaustului,
Documente)
6. Alcãtuieºte o listã cu toate informaþiile pe

care þi le oferã harta alãturatã.

Index
de termeni istorici i
A
alfabet chirilic – 10 axa cronologicã – 9
antichitate – 10 azteci – 25
B
burghez – 22 Biserica catolicã – 27
C
clasã reacþionarã – 17 cruciade – 27
colectivizare – 17 cuneiforme – 10
colonie – 25
D
democraþie – 17, 26 diversitate – 27
demografie – 29 drepturile omului – 11, 26, 27
descoperiri geografice – 24
E
epocã (perioadã) istoricã – 10 ev mediu (epoca medievalã) – 10
economie de comandã – 17 Extremul Orient – 26
economie de piaþã – 26
G
globalizare (mondializare) – 11 gospodãrii colective – 17
H
hieroglife – 10
I
imperiu colonial – 25 industrializare forþatã – 17
incaºi – 25 islam – 32
L
lumea islamicã – 23

M
mayaºi – 25 mondializare (globalizare) – 11
misionar – 24 musulman – 27, 32
N
NATO – 17 neolitic – 20
naþionalizare – 17 nomad – 20
O
Orientul Apropiat – 26 Orientul Îndepãrtat – 26
P
preistorie – 20 plante de civilizaþie – 28
pelerin – 24 planificare de stat – 17
R
religia iudaicã – 27 republica – 17
Renaºtere – 30
S
spaþiu istoric – 20 spaþiu de civilizaþie – 26
sedentar – 20 societate informaþionalã – 11
spaþiu cultural – 26 stat militarist – 16
T
terorism – 17 tranziþie – 17
U
Uniunea Europeanã – 17

Ghid A Doua Sansa Secundar Istorie Elev 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid A Doua Sansa Secundar Istorie Elev 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

Coordonator editorial: Laura Codreanu

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Capitolul I. Timpul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Capitolul II. Spaþiul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Index de termeni istorici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

Aceasta nu este o carte de istorie obiºnuitã. Nu este o poveste cu

Aceastã carte te ajutã sã înþelegi istoria recentã, cea pe care ai

Titlul Istorie este însoþit de un subtitlu: Orientare în timp ºi

De ce ai nevoie de toate lucrurile acestea în viaþa de toate zilele?

Ca sã ºtii unde ar fi cel mai bine sã-þi construieºti o casã, ca sã

Asta înseamnã orientare, comunicare ºi eficienþã în viaþa ta

4 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

Cum foloseºti cartea?

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 5

Istoria poate fi frumoasã dacã reuºeºti sã descoperi oamenii din

ªi tu poþi deveni actor al istoriei! Sau poþi fi martor al unor

Implicã-te, participã, nu-i lãsa doar pe alþii sã conducã!

Îþi doresc sã ajungi în cãrþile de istorie!

6 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

• Lecţia 1: Măsurarea timpului istoric

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 7

8 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

Pentru istoricii moderni, scurgerea timpului ºi înregistrarea evenimentelor se face prin

2. În ce secol se aflã datele istorice urmãtoare:

4. Dacã deceniul 4 începe în anul 31, în ce deceniu se aflã anul 71?

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 9

10 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

În anul 1492, Cristofor Columb a descoperit un nou continent,

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 11

2. Care dintre enunþurile urmãtoare sunt cauze ºi care sunt

12 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

„Odatã cu creºtinismul, Dumnezeu a apãrut ca o fiinþã unicã, uriaºã, universalã. Biserica

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 13

14 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

2. Alege un ziar sau urmãreºte un buletin de ºtiri la televiziune ºi descoperã:

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 15

16 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

2. Alcãtuieºte câte un enunþ cu fiecare din urmãtoarele noþiuni:

3. Imaginea alãturatã reprezintã expresia terorismului contemporan. Atentatele teroriste de la Madrid

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 17

– În ce secol a avut loc fiecare dintre evenimentele menþionate?

7. Alcãtuieºte câte douã enunþuri cu fiecare dintre cuvintele urmãtoare: globalizare,

8. Formuleazã un text de 20 de rânduri, folosind urmãtoarele noþiuni: terorism, atentat,

18 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

Magellan a demonstrat că pământul este rotund

• Lecţia 6: Lumea cunoscută

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 19

20 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

Teritorii cunoscute în Evul Mediu Teritorii cunoscute în jurul anului 1800

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 21

22 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

Locuitorii oraºului (meºteºugari, negustori, notari, medici, farmaciºti, preoþi, profesori)

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 23

În secolul al IX-lea europenii au venit în contact cu alte civilizaþii:

24 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

Spaniolii ºi portughezii au desoperit în America Centralã ºi de Sud trei civilizaþii

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 25

26 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

Fiecare spaþiu de civilizaþie se distinge de celelalte prin câteva elemente. Cunoaºterea