Sunteți pe pagina 1din 52

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” Programul „A doua șansă”

MIHAI STAMATESCU

ISTORIE

Modulul 2 Acţiune și decizie umană în istorie Ghidul elevului

Centrul Step by Step, 2006

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada de aplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior Dorina Kudor, autoare „Limba și literatura română” Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani” Carmen Costina, autoare „Limba engleză” Iudit Sera, autoare „Limba engleză” Nicolae Pellegrini, autor „Matematică” Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică” Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe” Ioana Mihacea, autoare „Știinţe” Mihai Stamatescu, autor „Istorie” dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie” Elena Bălan, autoare „Cultură civică” dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică” Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”

Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Istorie din cadrul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005, și este distribuit gratuit cursanţilor înscriși în acest program educaţional.

Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală. În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe adresa secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Laura Codreanu Design copertă, layout: Elemér Könczey Design și DTP: András Tánczos Ilustraţii: Levente Szekeres Corectură: Mirabela Mitrică

Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior. Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le folosi în această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi la secondchance@wyginternational.ro.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României STAMATESCU, MIHAI Istorie : modulul 2 : ghidul elevului / Mihai Stamatescu. – București : Step by Step, 2006 Index ISBN (10) 973-1706-06-2 ; ISBN (13) 978-973-1706-06-1

371.3:94(100)

Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”, componenta „A doua șansă”. Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării Data publicării: august 2006

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Cuprins Introducere   . . . . . . . . . . . .

Cuprins

Introducere

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

4

Ghidul tãu pentru Istorie – Cum foloseºti aceastã carte?

 

6

Capitolul I. Primele civilizaþii europene

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

8

1. Vechii greci au inventat democraþia

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

10

2. Educaþia ºi cultura grecilor

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

12

3. Roma – cetatea eternã

 

14

Autoevaluare

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

16

Capitolul II. Popoare ºi state – o lume în miºcare

 

18

1. Noile popoare europene

 

20

2. Românii – popor european

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

22

3. Statele – „organisme vii”

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

24

4. Regele Soare

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

26

5. SUA – o lume nouã

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

28

6. Franþa în revoluþie

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

30

Autoevaluare

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

32

Capitolul III. Secolul XX – secolul contrastelor

 

34

1. Douã rãzboaie mondiale

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

36

2. Holocaustul

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

38

3. România ºi lumea dupã rãzboi

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

40

4. Drepturile mele în lumea contemporanã

.

.

.

.

.

.

.

.

42

5. Globalizarea

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

44

6. Culturã ºi divertisment

 

46

Autoevaluare

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

48

Index de concepte ºi termeni istorici

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

50

Încheiere

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

52

ACŢIUNE ȘI DECIZIE UMANĂ ÎN ISTORIE

ACŢIUNE ȘI DECIZIE UMANĂ ÎN ISTORIE Introducere Bine ai venit între paginile acestei cãrþi! Aceastã carte

Introducere

Bine ai venit între paginile acestei cãrþi! Aceastã carte este o poveste, spusã pe scurt, despre regi ºi împãraþi, despre conducãtori ºi lideri politici, dar ºi despre oameni simpli, care prin acþiunile ºi deciziile lor au schimbat cursul istoriei. Ea vrea sã-þi spunã cã ºi tu poþi fi un astfel de om, poþi schimba istoria!

Istoria ta personalã înseamnã viaþa ta! Poþi s-o schimbi singur dacã eºti nemulþumit de ceea ce þi se întâmplã acum; istoria mai înseamnã familia ta, grupul tãu de prieteni, locul tãu de muncã, localitatea în care trãieºti, þara ta. Cu cât le cunoºti mai bine, cu atât le poþi conduce mai bine!

Titlul cãrþii este ISTORIE, dar alãturi vei gãsi un titlu care te îndeamnã la reflecþie: „Acþiune ºi decizie umanã în istorie”. În 15 lecþii vei afla cã actorii principali ai istoriei sunt oamenii.

Vei descoperi descrierea unor evenimente ºi procese istorice, precum ºi rolul unor personalitãþi în desfãºurarea evenimentelor.

Spiritul tãu de observaþie ºi de cercetare va fi solicitat sã caute cauze, dar ºi consecinþe ale evenimentelor, sã observe oamenii simpli ºi personalitãþile istorice. E ca ºi cum ai fi prezent în Piaþa Victoriei ºi ai observa, ca un reporter conºtiincios, ce se întâmplã cu oamenii de pe stradã (sunt grãbiþi, pierd vremea, participã la o manifestaþie, sunt doar în trecere?), cu cei care lucreazã în sediile firmelor de acolo (sunt îmbrãcaþi elegant, sunt activi, comunicã scurt ºi repede într-o limbã neînþeleasã, sunt amabili?), în timp ce în sediul Guvernului se iau decizii care influenþeazã viaþa noastrã a tuturor: a celor de pe stradã, a celor din firme ºi fabrici, a celor care lucreazã în agriculturã ºi chiar a celor care momentan nu se aflã în þarã. Istoria înseamnã viaþa tuturor acestor oameni.

Vei învãþa sã relatezi convingãtor aceste lucruri folosind întotdeauna argumente ºi exemple care sã te ajute în demonstraþia ta. Nimeni nu te crede pe cuvânt atunci când povesteºti o întâmplare, un eveniment; cei care te ascultã vor dovezi, vor argumente logice. Dacã vei reuºi sã formulezi ºi sã transmiþi mesaje simple, accesibile ºi inteligente, vei dobândi încrederea celorlalþi ºi vei avea cu siguranþã succes. Asta e valabil ºi în viaþa de toate zilele, în familie, cu vecinii, cu colegii de ºcoalã sau de serviciu. Nu uita ce þi-am spus mai sus: aceasta e istoria ta – viaþa ta!

La fel de important este sã fii în stare sã-i asculþi pe ceilalþi: cu rãbdare, cu înþelegere ºi – de ce nu? – cu încredere. Dar niciodatã nu te lãsa sedus de ceea ce spun ceilalþi: gândeºte cu mintea ta, analizeazã, comparã, prelucreazã informaþia, formeazã-þi propria pãrere ºi apoi fã cum crezi tu de cuviinþã. Asta ca sã nu spui, în caz de eºec: „celãlalt e de vinã!” Asta se numeºte gândire criticã, reflecþie personalã ºi asumarea responsabilitãþii. Eºti suficient de puternic încât sã înþelegi ce se întâmplã în jurul tãu, sã ai curajul rãspunderii ºi sã-þi conduci singur viaþa.

Televizorul, ziarele, internetul, publicitatea, vecinii, colegii, toate ºi toþi te bombardeazã cu tot felul de ºtiri, noutãþi, informaþii, reclame. Sunt atât de multe, încât nu le poþi cuprinde. Nici nu te strãdui! Selecþioneazã doar ceea ce te intereseazã ºi informaþia de calitate.

Toate acestea te vor ajuta sã observi eficient schimbãrile petrecute în viaþa oamenilor; ºi totul din punctul tãu de vedere, din perspectiva modului în care tu percepi ºi înþelegi istoria. Nimeni nu deþine adevãrul absolut despre trecut, aºa cã tu singur poþi sã-þi formezi propria pãrere. Nici opinia ta nu este definitivã: întotdeauna se vor gãsi oameni care sã aibã pãreri diferite, vor apãrea documente sau cãrþi care te vor face sã reflectezi din nou asupra unui eveniment sau proces istoric.

Toate aceste lucruri îþi sunt folositoare în viaþa cotidianã. În fiecare zi luãm decizii, de la cele mai simple – cum sã ne îmbrãcãm mâine? –, la cele mai complicate – cum sã investim o sumã mare de bani? Deciziile ºi acþiunile noastre pot sã ne schimbe viaþa nouã ºi celor din jur:

familie, prieteni, colegi de la locul de muncã.

Dacã suntem raþionali ºi responsabili, avem toate ºansele sã avem o viaþã de succes. Dacã acþionãm din instinct ºi vom da vina pe alþii în caz de eºec, probabil cã alþii ne vor conduce viaþa.

Fii raþional ºi responsabil! Succes!

ACŢIUNE ȘI DECIZIE UMANĂ ÎN ISTORIE

ACŢIUNE ȘI DECIZIE UMANĂ ÎN ISTORIE Ghidul tău pentru Istorie În cuprinsul Ghidului elevului pentru ISTORIE

Ghidul tău pentru Istorie

În cuprinsul Ghidului elevului pentru ISTORIE vei gãsi:

Instrucþiuni de folosire a ghidului (adicã exact lucrurile pe care le citeºti acum);

15 lecþii împãrþite în trei capitole (primul capitol are 3 lecþii, iar celelalte douã au câte ºase lecþii);

douã pagini de autoevaluare/evaluare la sfârºitul fiecãrui capitol (care te vor ajuta sã vezi cât de multe lucruri ai învãþat ºi ce mai ai de fãcut);

Index de concepte ºi termeni istorici.

ai de fãcut); • Index de concepte ºi termeni istorici. Cum folosești cartea? Cartea, numitã Ghidul

Cum folosești cartea?

Cartea, numitã Ghidul elevului, o poþi folosi

singur, colaborând cu alþi colegi sau cu ajuto- rul profesorului. Ca sã te descurci singur, tre- buie sã ºtii cã:

• Fiecare capitol se deschide cu douã pagini care te introduc în atmosfera perioadei pe care urmeazã sã o studiezi. Vei gãsi indica- te titlurile lecþiilor din cuprinsul capitolu- lui, precum ºi imagini ºi comentarii care se referã la subiectele puse în discuþie. Citeºte-le ºi ia astfel primul contact cu lu- mea pe care urmeazã sã o desoperi!

• Fiecare lecþie are douã pagini, în care vei gãsi urmãtoarele elemente:

Titlul lecþiei

Priveºte lumea din jur! Este o invitaþie la observarea lumii înconjurãtoare. Oamenii de azi seamãnã câteodatã foarte bine cu cei din trecut: fac ace- leaºi lucruri, gândesc la fel, iau decizii asemãnãtoare, au aceleaºi dorinþe. E bine sã observi cã tu eºti la fel cu cei care au trãit înaintea ta. Poþi fi mai bun dacã faci, astãzi, lucrurile mai bine decât ei! Nu trebuie sã-i judeci, ci doar sã înveþi lucrurile bune ºi sã nu repeþi greºelile lor.

Din cãrþile de istorie poþi afla cã… Este o parte din lecþie care îþi oferã informa- þii utile ºi esenþiale despre subiectul pus în discuþie. Uneori textul aratã ca o poveste, alteori trebuie sã descoperi ºi sã reconstitui singur istoria cu ajutorul surselor ºi a documentelor istorice.

Reflecteazã asupra trecutului! Este o invitaþie la a-þi forma o pãrere despre trecut, despre evenimente sau oameni.

Acþioneazã în prezent! Este un îndemn care îþi cere sã te implici în istoria pre- zentã, sã iei decizii ºi sã acþionezi ca un om responsabil. Comunicã mereu cu colegii tãi, lucraþi în echipã, ajutaþi- vã reciproc! Este singura ºansã prin care putem avea succes!

• Cele douã pagini de autoevaluare/evalua- re conþin exerciþii care te ajutã sã afli cât de multe cunoºtinþe ai acumulat în capi- tolul respectiv. De asemenea, vei desco- peri cerinþe care îþi solicitã sã foloseºti conoºtinþele ºi deprinderile însuºite, dar ºi sã reflectezi asupra trecutului. Fiecare exerciþiu este însoþit de explicaþii cu pri- vire la modul de rezolvare ºi de punctare a sarcinilor de lucru.

• Indexul de concepte ºi termeni istorici te ajutã sã descoperi rapid informaþia în cuprinsul ghidului. Spre exemplu, vei afla cã despre subiectul „drepturile omu- lui” vei gãsi informaþii la paginile indica- te. Nu ezita sã foloseºti acest instrument de lucru, mai ales atunci când te pregã- teºti pentru o evaluare de capitol sau pentru evaluarea de modul.

• Imaginile pe care le vei descoperi în ghid te ajutã sã pãtrunzi în atmosfera epocii. Uneori trebuie sã le priveºti cu atenþie, pentru cã despre ele trebuie sã formulezi un punct de vedere. De regulã, ele sunt însoþite de un text explicativ, pe care tre- buie sã-l citeºti cu atenþie. Întotdeauna te ajutã sã gãseºti rãspunsul potrivit. Alteo- ri, imaginile comunicã cu tine despre prezent. Priveºte-le cu înþelegere ºi umor!

Ce probleme pot apărea? • Sã nu înþelegi cuvinte, termeni sau concepte utilizate în lecþie…

Ce probleme pot apărea?

• Sã nu înþelegi cuvinte, termeni sau concepte utilizate în lecþie… Soluþii:

– poþi gãsi orice termen explicat într-un dicþionar de termeni istorici sau în DEX;

– poþi apela la ajutorul profesorului.

• Sã nu poþi rezolva unele cerinþe… Soluþii:

– citeºte încã o datã întrebarea;

– citeºte încã o datã textele unde se aflã rãspunsul;

– citeºte încã o datã documentul istoric pus în discuþie;

– asigurã-te cã ai înþeles toate cuvintele din întrebare sau din texte;

– cere ajutorul profesorului.

• Când rezolvi o cerinþã sau un exerciþiu împreunã cu alþi colegi formând o echipã, pot apãrea puncte de vedere diferite despre rãspunsuri, rezolvãri, formulãri sau idei. Soluþii:

– negociaþi un punct de vedere comun;

– încearcã sã-þi impui punctul de vedere folosind argumente logice;

– acceptã cã un coleg poate avea un rãspuns mai bun ca al tãu sau o soluþie mai potrivitã pentru problema respectivã;

– nu vã certaþi, e doar un exerciþiu;

– nu-þi pierde rãbdarea ºi calmul;

– fii politicos;

– nu reclama profesorului neînþelegerile voastre. Rezovaþi-vã singuri problemele!

• Nu înþelegi mesajul lecþiei sau cerinþa formulatã într-un exerciþiu… Soluþie:

– cere ajutorul profesorului!

• Nu poþi rezolva cu nici un chip un exerciþiu, nu înþelegi nimic ºi nu vrei sã ceri ajutorul nimãnui! Soluþie:

– treci peste problema respectivã! Nimeni nu ºtie sã rezolve toate problemele de pe lumea asta!

Cu siguranþã mai existã ºi alte probleme! Ai încredere în tine: le vei rezolva pe toate cu calm ºi îndemânare!

în tine: le vei rezolva pe toate cu calm ºi îndemânare! Un sfat! Nu trebuie sã

Un sfat!

Nu trebuie sã te sperii de ISTORIE. Ea nu înseamnã doar ani, personalitãþi, evenimente care trebuie memorate.

Istoria poate fi frumoasã dacã reuºeºti sã descoperi oamenii din spatele evenimentelor. Sunt oameni obiºnuiþi care au dorit sã se implice în anumite evenimente (mult mai mult decât o facem noi, ceilalþi) sau care au avut ºansa sã participe la evenimente istorice.

ªi tu poþi deveni actor al istoriei! Sau poþi fi martor al unor evenimente despre care vei citi peste ani într-o carte de istorie! Sau poþi povesti copiilor ºi nepoþilor tãi ce evenimente importante ai trãit!

PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE

Capitolul I
Capitolul
I
PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE Capitolul I • Vechii greci au inventat democraţia Principiile și valorile

Vechii greci au inventat democraţia Principiile și valorile democraţiei ateniene

Educaţia și cultura grecilor O educaţie a spiritului, o educaţie a mișcărilor corpului, o educaţie pentru frumos…

Roma – cetatea eternă Imperiul roman este asemenea vieţii unui om care crește și se dezvoltă spiritual o dată cu bogăţia dobândită…

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9

PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE

Vechii greci au inventat democraţia 1
Vechii greci
au inventat democraţia
1

Privește lumea din jur!

greci au inventat democraţia 1 Privește lumea din jur! Mergi în piaþa publicã din localitatea în
greci au inventat democraţia 1 Privește lumea din jur! Mergi în piaþa publicã din localitatea în

Mergi în piaþa publicã din localitatea în care trãieºti ºi descrie: instituþiile aflate acolo, monumentele ºi statuile, spaþiile comerciale, cafenelele ºi terasele, biserica. Oamenii frecventeazã locurile acelea cu treabã sau fãrã? Observã-i: se întâlnesc, se plimbã, fac cumpãrãturi, discutã, se roagã, fac afaceri, fac planuri, bârfesc, se ceartã, lanseazã zvonuri? Dupã ce ai rãspuns la aceste întrebãri, vino la ºcoalã mai multe zile la rând ºi încearcã sã nu vorbeºti cu nimeni, sã nu povesteºti nimic ºi sã nu asculþi ce vorbesc alþii. Cât crezi cã ai sã reziºti? De ce crezi cã oamenii simt nevoia sã comunice?

reziºti? De ce crezi cã oamenii simt nevoia sã comunice? Din cărţile de istorie poţi afla

Din cărţile de istorie poţi afla că…

Nevoia naturalã a oamenilor de a comunica le tuturor sã fie protejate. Unul dintre cei
Nevoia
naturalã a
oamenilor
de
a
comunica
le
tuturor
fie
protejate.
Unul
dintre
cei
i-a
ajutat sã
se înþeleagã
unii
pe
alþii,
se
mai
importanþi
conducãtori
ai
Atenei a
fost
ajute,
fie
mai
eficienþi,
se
organizeze
Pericle.
Datoritã
însuºirilor
sale
oratorice,
mai
bine.
Aºa s-a nãscut politica,
adicã
acea
militare,
diplomatice,
politice,
el a
fost
ales
activitate
care
îi
face
pe
oameni
caute
15
ani
la
rând
strateg
al
Atenei,
fãrã
ca,
în
soluþii
pentru a
le
fi
mai bine
împreunã.
aceastã lungã
perioadã, sã
devinã tiran
sau
Acum
2
500
de
ani,
vechii
greci
fãceau
dictator.
Ba chiar,
în
vremea
sa
(secolul
V
politicã
în
piaþa
publicã.
Aici
se
adunau
î.H.),
democraþia
s-a
dezvoltat: el
a
elaborat
cetãþenii
Atenei,
participau
la
conducerea
Constituþia
atenianã,
a
susþinut
ideea
ca
cetãþii,
luau
decizii,
discutau
problemele
aceia
care
ocupã funcþii publice sã
fie plãti-
zilei.
Grecii
au
inventat
astfel
democraþia,
þi
cu un salariu
pentru
serviciile pe
care le
adicã dreptul
ºi
puterea
poporului
de
a
par-
fac
comunitãþii,
iar ocuparea funcþiilor
sã se
ticipa
la
viaþa
publicã
ºi
de
a
conduce
ora-
facã
prin
tragere
la
sorþi.
Acþiunile
sale
ºul,
cetatea.
democratice
au
creat
o stare
de spirit în
rân-
Cetãþenii alcãtuiau
demosul,
adicã poporul,
dul
cetãþenilor
Atenei,
care
s-a
exprimat
ºi
erau
grupaþi în partide
care susþineau
punc-
prin
participarea
lor
activã la viaþa
publicã.
te de vedere diferite despre treburile Atenei,
în
Perioada în
care
el
a trãit este
cunoscutã
sub
funcþie de
interesele
pe care
le
apãrau. Cu toþii
numele
de
„Secolul lui Pericle”
sau „Seco-
fãceau
parte
din
adunarea
poporului.
lul
de Aur”.
Atena
era
condusã dupã o
constituþie
ºi
Din
pãcate, democraþia atenianã
a
dispã-
dupã
legi
care
erau
fãcute pentru
a-i
apãra
rut
dupã
moartea
lui
Pericle
ºi
din
cauza
pe
oameni
de abuzuri ºi pentru
ca
interese-
unui rãzboi
în care Atena
a fost
implicatã.
Reflectează asupra trecutului! 1. Cautã într-un dicþionar definiþia cuvintelor politicã ºi democraþie. 2.

Reflectează asupra trecutului!

1. Cautã într-un dicþionar definiþia cuvintelor politicã ºi democraþie.

2. Crezi cã ocuparea funcþiilor prin tragere la sorþi poate fi un principiu democratic? De ce DA? De ce NU?

3. Identificã în textul de mai jos valori ale democraþiei ateniene, adicã ce era foarte
3. Identificã în textul de mai jos valori ale democraþiei ateniene, adicã ce era foarte
important pentru atenieni.
Toþi se bucurã de drepturi egale,
conform cu constituþia,
iar în activitatea
„Trãim
nu într-o
formã
guvernãmânt
politicã ne comportãm ca
Fiecare este apreciat dupã
oameni liberi.
meritul sãu
care
invidiazã
legile
altora, ci este
ºi nu dupã
categoria de avere.”
un
model
pentru
alþii.
de Deoarece
administrarea
statului
nu
are în vedere
Tucidide, Rãzboiul peloponesiac
doar o minoritatea, ci
pe majoritatea
oamenilor, aceastã formã se numeºte
popular sau democraþie.
guvernãmânt

4. Care dintre valorile pe care le-ai descoperit sunt actuale ºi astãzi, dupã 2 500 de ani?

5. În lista de mai jos sunt enumerate acþiuni ºi atitudini democratice ºi autoritare/dictatoriale. Alcãtuieºte
5. În lista de mai jos sunt enumerate acþiuni ºi atitudini democratice ºi
autoritare/dictatoriale. Alcãtuieºte un tabel conform modelului prezentat, în care sã separi
pe douã coloane cele douã tipuri de atitudini ºi comportamente.
Atitudini
ºi
acþiuni
Atitudini
ºi
acþiuni
DEMOCRATICE
AUTORITARE/DICTATORIALE

• alegeri libere;

• legi fãcute de un singur om;

• dreptul de vot al tuturor cetãþenilor;

• conducãtor unic numit pe viaþã;

• libertatea presei;

• egalitatea oamenilor în faþa legii;

• bogaþii conduc comunitatea;

• eliminarea din viaþa publicã a celor ce au pãreri opuse conducãtorului.

viaþa publicã a celor ce au pãreri opuse conducãtorului. Acţionează în prezent! 1. Cine sunt conducãtorii

Acţionează în prezent!

1. Cine sunt conducãtorii din localitatea în care trãieºti? Îi cunoºti, le cunoºti acþiunile mai importante? Crezi cã acþioneazã democratic?

2. Cum te implici tu în viaþa publicã? Bifeazã în lista urmãtoare acþiunile pe care tu le-ai întreprins pânã acum. Adaugã eventual altele!

• mergi la întruniri;

• faci parte dintr-o organizaþie;

• faci parte dintr-un partid;

• faci petiþii cu propuneri;

• participi la ºedinþele Consiliului local;

• protestezi împreunã cu alþii atunci când eºti nemulþumit.

3. Alcãtuieºte o listã de calitãþi umane necesare unei personalitãþi politice!

PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE

2
2

Educaţia și cultura grecilor

Privește lumea din jur!
Privește lumea din jur!

Gândeºte-te la cântecul tãu preferat! De ce îþi place? Îþi place ritmul, linia melodicã, îþi plac versurile? Ce simþi atunci când asculþi acest cântec? Îþi place sã-l fredonezi, sã dansezi pe muzica asta, te incitã, îþi dã poftã de viaþã? Te-ai plimbat vreodatã printr-un castel sau pe ruinele unei cetãþi? Existã în localitatea în care trãieºti monumente, sculpturi, case sau construcþii foarte vechi, cu o arhitecturã deosebitã? Crezi cã ele înfrumuseþeazã sau urâþesc locul în care se aflã?

ele înfrumuseþeazã sau urâþesc locul în care se aflã? Din cărţile de istorie poţi afla că…

Din cărţile de istorie poţi afla că…

Întotdeauna oamenii au încercat sã înfrumu- seþeze locul în care au trãit, sã-l facã plãcut ºi agreabil, sã-l facã deosebit, sã-l facã sã spunã ceva: iatã-mã, impresionant, mãreþ, te reprezint, nu-i aºa cã te simþi bine în preaj- ma mea? Îþi place sã mã vezi, te bucuri ºi vrei sã te întorci în apropierea mea? Lucrurile s-au întâmplat la fel întotdeauna. În Atena (cetate ridicatã în cinstea zeiþei înþe- lepciunii), acum 2 500 de ani, Pericle, îm- preunã cu un sculptor ºi arhitect pe nume Fidias, au creat temple, palate, clãdiri publice, pieþe, monumente care înfrumuseþau oraºul ºi îi fãceau pe oameni sã fie mândri de Atena. Atenienii trãiau cu plãcerea de a vedea în jurul lor, în casã sau pe stradã, lucruri frumoase. Chiar se spune despre greci cã au inventat fru- mosul. Atenienii erau convinºi cã unitatea unui popor se întemeiazã pe bunãstarea mate-

rialã, pe forþa militarã ºi, în mod egal, pe cul- turã ºi pe realizãrile artistice. Acest lucru a fost posibil doar în condiþiile în care grecii benefi- ciau de un solid sistem de educaþie. Educaþia începea la 6 ani, iar copiii învã- þau sã descopere natura ºi lumea, sã le înþe- leagã ºi sã le facã folositoare omului. Educa- þia moralã ºi cea politicã erau considerate foarte importante, iar sportul era esenþial pentru sãnãtate ºi pentru a avea un corp fru- mos. Idealul de frumuseþe umanã al grecilor se vede în trupurile umane realizate de sculptorii greci. Atena era un model de edu- caþie ºi de culturã pentru toate oraºele gre- ceºti. Unul singur, Sparta, avea o altã con- cepþie despre culturã ºi educaþie. Spartanii îºi creºteau copiii pentru a deveni soldaþi, singura menire a bãrbaþilor fiind aceea de a sluji în armatã pânã la vârsta de 60 de ani.

Vas de ceramicã reprezen- Sportul tând doi pugiliºti. era o activitate foarte preþuitã de greci.Jocurile
Vas de
ceramicã reprezen-
Sportul
tând doi pugiliºti.
era o activitate foarte preþuitã
de greci.Jocurile sportive
aveau loc regulat
ºi fãceau
parte din
Doriforul
(Purtãtorul
a de
viaþa culturalã a
grecilor. Cele mai celebre
lance).
Un
celebru
la de arhi- de faþã pro-
desfãºurate la
tect
roman,
Vitruviu,
erau jocurile
spus
referindu-se
Olympia, denumite ºi
Ele au
aceastã
cã:
„jocurile olimpice”.
„frumosul
constã
în
început încã din secolul
VIII
î.H. ºi
porþiile
ºi sculpturã acestea pãrþilor: de
adicã
s-au desfãºurat
regulat, din patru în patru
deget
faþã
de
deget,
ani,
toate
degetele
faþã
timp de peste
o mie de
ani,
393 d.H.
palmã
ºi
încheietura
pânã în anul
mâinii,
faþã
antebraþ,
antebraþul
de
braþ
toate
pãrþile
între
ele”.
Acropola din Atena. Teatrul din Epidaur. Acropola era un deal situat mijlo- Spectacolele de teatru
Acropola
din
Atena.
Teatrul din Epidaur.
Acropola
era
un
deal
situat
mijlo-
Spectacolele
de teatru
nu erau doar un diver-
tisment, ci ºi o formã
cul
Atenei,
în în
jurul
cãruia
dezvoltat
cetatea.
s-a Acropola
de educaþie. Teatrele
era
consideratã
un
loc
greci-
greceºti ticã excepþionalã aveau o acus- ºi
puteau sã primeascã
sfânt, unde se pãstra tezaurul spiritual al
lor,
religioase ºi civice
unde aveau loc ceremoniile
10 000 de spectatori, care asistau
unor tragedii sau comedii.
ale atenienilor. Aici se gãseau temple a cãror calita-
la reprezentarea
te arhitectonicã uimeºte ºi astãzi: Partenonul, tem-
plul zeiþei Atena
Nike ºi altele.

Reflectează asupra trecutului!

Atena Nike ºi altele. Reflectează asupra trecutului! 1. Citeºte textele urmãtoare ºi descoperã: a. Care erau

1. Citeºte textele urmãtoare ºi descoperã:

a. Care erau disciplinele studiate în ºcolile ateniene ºi cu ce scop erau studiate acestea? b. Ce însemna copilãria la Sparta?

„Dascãlii îi pun sã citeascã poemele poeþilor buni ºi îi silesc sã le înveþe pe
„Dascãlii îi pun sã citeascã poemele
poeþilor buni ºi îi silesc sã le înveþe pe
de rost,
cãci în
ele sunt
multe sfaturi
bune, multe desluºiri, îndemnuri ºi
elogii ale oamenilor
de ispravã din
trecut, astfel încât copilul sã-i imite ºi sã
devinã asemenea
le dau sã înveþe
lor. Dascãlii de citharã
„La Sparta copiii erau crescuþi în
comun, în aceeaºi disciplinã, ei nu
învãþau decât strictul necesar; cea mai
mare parte a educaþiei consta în
supunere. Erau raºi în cap, obiºnuiþi sã
meargã desculþi ºi sã se joace împreunã
mai mult goi. La vârsta de 12 ani
dormeau în comun, organizaþi în trupe,
pe aºternuturi pregãtite de ei înºiºi din
ºi operele altor poeþi de
trestii rupte cu mâinile. Celor puternici
vazã care au alcãtuit
ºi muzicã, astfel ca
li se ordona sã aducã lemne,
iar celor
ritmurile ºi armoniile sã pãtrundã în
sufletele copiilor, insuflându-le
mai
multã blândeþe ºi
vorbã ºi la faptã.
devinã destoinici la
mai mici, legume. Ceea ce ascundeau
era considerat furt, iar cel prins era
biciuit ºi forþat sã posteascã.”
În afarã de asta îi
trimit ºi la instructorul
de gimnasticã
Plutarh, Viaþa lui Lycurg
pentru
ca, având
trupuri
mai sãnãtoase,
sã le poatã
pune în slujba
unei gândiri
pradã laºitãþii
folositoare ºi sã nu se lase
cauza stãrii rele
din
a trupurilor.”
Platon, Protagoras

2.

Priveºte imaginile, citeºte descrierea fiecãreia ºi alcãtuieºte, împreunã cu alþi colegi, un pliant publicitar care recomandã turiºtilor sã viziteze Grecia.

Acţionează în prezent!

turiºtilor sã viziteze Grecia. Acţionează în prezent! 1. Propune conducerii ºcolii un proiect de înfrumuseþare

1. Propune conducerii ºcolii un proiect de înfrumuseþare a clasei, a ºcolii sau a curþii, cu titlul: „Mediul înseamnã educaþie”. Alcãtuiþi mai multe echipe de proiect.

2. Fã din locuinþa ta un loc frumos, de care sã fii mândru!

PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE

3
3

Roma – cetatea eternă

Privește lumea din jur!

EUROPENE 3 Roma – cetatea eternă Privește lumea din jur! La Bãile Herculane, indiferent de anotimp
EUROPENE 3 Roma – cetatea eternă Privește lumea din jur! La Bãile Herculane, indiferent de anotimp

La Bãile Herculane, indiferent de anotimp ºi de temperatura de afarã, vei gãsi oameni care fac baie, pe malurile Cernei, în bazine de marmurã în care ajunge din munte apã termalã caldã. Aceste amenajãri dateazã din vremea împãratului roman Traian. Bãile termale de aici se aflau sub protecþia zeului Hercules, de unde ºi numele localitãþii de azi.

De ce se îngrijeau romanii de corpul lor fãcând bãi cu ape termale ºi minerale? Ca sã aibã mens sana in corpore sano, adicã „minte sãnãtoasã în corp sãnãtos”.

sano, adicã „minte sãnãtoasã în corp sãnãtos”. Din cărţile de istorie poţi afla că… Roma a

Din cărţile de istorie poţi afla că…

Roma a fost întemeiatã în anul 753 î.H., pe malurile râului Tibru ºi se întindea pe ºapte coline. Legenda spune cã fondatorul cetãþii a fost Romulus, care a dat ºi numele oraºului. Timp de cinci secole cetatea Romei ºi-a extins stãpânirea asupra întregii lumi cunos- cute ºi a devenit „Imperiul Roman”. Rãz- boaiele cu cartaginezii (în care s-au înfruntat doi dintre cei mai celebri generali din toate timpurile – Scipio Africanul ºi Hannibal), cu grecii, galii sau dacii au fost purtate de gene- rali ºi împãraþi care au fãcut din legiunile romane cele mai temute armate ale timpului. Cultura ºi civilizaþia latinã s-au rãspân- dit, prin procesul de romanizare, la aproape toate popoarele cucerite, care au învãþat lim- ba latinã ºi au deprins obiceiurile ºi tradiþi- ile romane. Împãraþi romani precum Cezar, Octavian Augustus sau Traian au fãcut din Roma cel mai important oraº al Antichitãþii. Oraºul avea peste un milion de locuitori, era încon- jurat de ziduri ºi porþi de acces, avea insta- laþii portuare, pieþe, parcuri, palate imperia- le, teatre, aproape 400 de temple, circuri (cel

mai important se numea Circus Maximus, putea sã primeascã 300 000 de spectatori ºi acolo se desfãºurau curse de cai cu atelaje ºi care), amfiteatre, terme, clãdiri administrati- ve, arcuri de triumf, apeducte, biblioteci, fântâni arteziene ºi monumente dedicate zeilor ºi împãraþilor. Dupã aproape o mie de ani de credinþã în zei, la Roma s-a rãspândit o nouã religie:

creºtinismul. Primul împãrat roman creºtin (Constantin cel Mare, creºtinat împreunã cu mama sa Elena – amândoi devenind mai târ- ziu sfinþi ai Bisericii), a fãcut din creºtinism religia oficialã a statului roman în anul 313. Creºtinismul a însemnat o nouã spiritualita- te romanã ce s-a transmis popoarelor Euro- pei care s-au format în cursul mileniului I. Invazia barbarilor ºi atacurile acestora asupra Romei din secolele IV–V au dus la decãderea oraºului ºi la criza Imperiului Roman. Jafurile, incendiile, violenþa migra- torilor ºi teama locuitorilor care au fugit din oraº au distrus mãreþia Romei. În anul 476, Roma a fost cuceritã de barbari ºi astfel a luat sfârºit istoria Imperiului Roman.

Reflectează asupra trecutului! 1. Alcãtuieºte un tabel cronologic, dupã modelul de mai jos, în care

Reflectează asupra trecutului!

1. Alcãtuieºte un tabel cronologic, dupã modelul de mai jos, în care sã înregistrezi toate
1. Alcãtuieºte un tabel cronologic, dupã modelul de mai jos, în care sã înregistrezi toate
evenimentele ºi procesele istorice întâlnite în textul de mai sus.
An/Secol
Eveniment/Proces
istoric

2. Priveºte imaginea, citeºte textele ºi spune ce crezi:

a. De ce Roma a fost supranumitã „cetatea eternã”?

b. De ce romanii organizau astfel de serbãri publice?

c. Ce crezi cã se întâmpla cu gladiatorii ºi cu animalele care luptau în arenã?

d. De ce oamenilor le fãcea plãcere sã vadã asemenea spectacole sângeroase?

e.

Ce înseamnã astãzi divertismentul?

Cum se distreazã oamenii? „Coloseumul era locul unde se desfãºurau luptele Amfiteatrul putea sã de
Cum se distreazã oamenii?
„Coloseumul
era
locul
unde
se
desfãºurau
luptele
Amfiteatrul
putea
sã de 6
87
000 1 de
10 spectatori.
anul
248,
cu
„Cât timp va
dura Coloseumul, va
dura ºi
prilejul
serbãrilor
organizate
la
Roma,
Roma; când se va prãbuºi
Coloseumul, se
în
Coloseum
s-au
luptat:
000
de
va prãbuºi ºi Roma; ºi când se va prãbuºi
perechi
de
gladiatori,
32
de
Roma, se va prãbuºi
toatã lumea.”
elefanþi,
10
tigri,
60
lei,
30
de
leoparzi,
hiene,
de hipopotami, gãzduiascã În cu gladiatori.
10
Ovidiu Drîmba, Istoria culturii si
1 50
zebre,
rinocer,
10
girafe,
de
cai
civilizaþiei
sãlbatici.”

3. Priveºte imaginea, citeºte textul care o însoþeºte ºi explicã:

a. De ce împãratul Traian a dorit sã ridice un astfel de monument la Roma?

b. Cum se poate motiva dorinþa lui Traian

de a cuceri Dacia?

Columna lui Traian. are o Columna lui Traian înãlþime de aproape 30 de metri, a
Columna lui
Traian. are o
Columna
lui Traian
înãlþime
de aproape 30 de
metri, a
fost lucratã în
marmurã ºi
se aflã ºi azi
în
centrul
Forul lui Traian din
Romei. În jurul ei se
înfãºoarã, ca pe
un fus,
200
de metri
de benzi
sculptate
care prezintã
imagini din
rãzboaiele duse de Traian
în
pentru cucerirea Daciei
anii 101–102 ºi 105–106.
în pentru cucerirea Daciei anii 101–102 ºi 105–106. Acţionează în prezent! Alcãtuieºte, în echipã cu

Acţionează în prezent!

Alcãtuieºte, în echipã cu alþi colegi, un portofoliu care sã conþinã cel puþin 10 imagini din Roma. Însoþiþi fiecare imagine de o descriere ºi de o scurtã relatare a istoriei locurilor respective. Folosiþi internetul pentru a gãsi imagini ºi descrieri ale Romei.

PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE

Autoevaluare I
Autoevaluare
I

Întrebãrile care urmeazã te ajutã sã îþi fixezi câteva informaþii cu valoare de reper în istoria Antichitãþii; punctajul obþinut indicã nivelul cunoºtinþelor tale. Alege rãspunsul corect (un singur rãspuns este corect; primeºti un punct pentru fiecare alegere corectã).

1. Democraþia atenianã a dispãrut din cauza:

a. rãzboiului în care Atena a fost implicatã;

b. reformelor lui Pericle;

c. cheltuielilor cu construirea de temple.

2. Democraþie înseamnã:

a. popor;

b.

templu;

c. puterea poporului.

3. Întemeietorul Romei a fost:

a. Cezar;

b. Romulus;

Traian.

c.

4. Primul împãrat roman creºtin a fost:

a. Traian;

b. Constantin cel Mare;

c.

Cezar.

5. Roma a fost cuceritã de barbari în anul:

a. 753 î.H.

b. 313

c. 476

6. Procesul de romanizare a însemnat:

a. învãþarea limbii latine ºi deprinderea obiceiurilor ºi tradiþiilor romane de cãtre popoarele cucerite;

b. cucerirea Daciei de cãtre romani;

c. oficializarea creºtinismului în Imperiul Roman.

7. Roma a fost cuceritã în anul 476 de:

a.

daci;

b. greci;

c. barbari.

8. Creºtinismul a devenit religie oficialã a Imperiului Roman în anul:

a. 753 î.H.

b. 313

c. 476

9. „Secolul lui Pericle” a fost:

a. secolul V;

b. secolul V î.H.;

c. secolul VI.

Cerinþa urmãtoare îþi propune sã exersezi folosirea corectã a unor noþiuni istorice, deoarece este foarte important ca atunci când comunicãm sã folosim corect cuvintele pentru ca toþi ceilalþi sã înþeleagã exact ceea ce vrem sã spunem. Cere sprijinul profesorului pentru evaluarea rãspunsurilor. Dacã nu îþi mai aminteºti sensul noþiunilor, cautã-le semnificaþia în lecþiile în care le-ai întâlnit. Acordã-þi singur un punctaj!

Alcãtuieºte câte douã enunþuri cu fiecare dintre termenii urmãtori:

• democraþie;

romanizare;

creºtinism;

• Imperiul Roman;

barbari;

templu.

Sarcinile de lucru ºi temele de reflecþie de mai jos te ajutã sã te deprinzi cu un tip de exerciþii reflexive pe care le vei întâlni ºi în evaluarea finalã de modul. Zilnic trebuie sã luãm decizii, sã alegem, sã rãspundem la întrebarea „de ce?”. În desfãºurarea evenimentelor istorice, decizia umanã este esenþialã. Exerciþiile care urmeazã au ca scop:

• sã te înveþe sã-þi exprimi opinia;

• sã formulezi argumente care sã-þi susþinã opinia;

• sã alegi între mai multe variante, sã decizi în cunoºtinþã de cauzã ce anume îþi satisface un interes sau altul; Cere ajutorul profesorului în evaluarea acestor sarcini de lucru!

1. Reanalizeazã textele lecþiilor din capitolul I ºi alcãtuieºte o listã cu cinci evenimente ale Antichitãþii greco-romane care crezi cã au influenþat într-o mare mãsurã viaþa oamenilor.

2. Alcãtuieºte un eseu de 10–12 rânduri în care sã argumentezi titlul „Vechii greci au inventat democraþia”.

3. Ce le-ai povesti copiilor tãi despre greci? Enunþã câteva idei!

4. Dacã ar trebui sã optezi între a vizita Atena ºi Roma, pe care dintre ele ai alege-o? De ce?

5. Alege dintre imaginile capitolului I pe cele care ar sugera cel mai bine:

• cultura atenianã;

• gloria romanã;

• Atena;

• Roma.

POPOARE ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE

II
II

Capitolul

POPOARE ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE II Capitolul • Noile popoare europene Etnogeneza europeană

• Noile popoare europene Etnogeneza europeană este departe în timp. Nu ajută la numic dacă stabilim clasamente și priorităţi în istorie

• Românii – popor european „Poporul român – o enigmă și un miracol istoric”

• Statele – „organisme vii” O hartă nu e niciodată definitivă

• Regele Soare Războiul și construcţiile – sursa bogăţiei și imaginea prestigiului Regelui Soare

• SUA – o lume nouă Pentru a construi o lume nouă trebuie să o distrugi pe cea veche

• Franţa în revoluţie „Cu toţii ne naștem oameni liberi și egali în drepturi”

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 19
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 19
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 19
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 19
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 19
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 19

POPOARE ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE

Noile popoare europene 1
Noile popoare europene
1

Privește lumea din jur!

MIȘCARE Noile popoare europene 1 Privește lumea din jur! Ia telecomanda televizorului ºi fã un inventar
MIȘCARE Noile popoare europene 1 Privește lumea din jur! Ia telecomanda televizorului ºi fã un inventar

Ia telecomanda televizorului ºi fã un inventar al limbilor în care se vorbeºte pe canalele TV pe care tu le recepþionezi prin cablu! Ce popoare vorbesc aceste limbi? Fã o listã cu toate popoarele din Europa de care ai auzit!

Fã o listã cu toate popoarele din Europa de care ai auzit! Din cărţile de istorie

Din cărţile de istorie poţi afla că…

Popoarele se deosebesc între ele printr-o mulþime de lucruri: prin limba pe care o vorbesc, prin obiceiuri ºi tradiþii, prin por- tul popular, prin sãrbãtorile lor, prin mâncã- rurile specifice pe care le pregãtesc, prin eroii pe care îi venereazã, prin poveºtile pe care le spun copiilor când sunt mici, prin evoluþia lor de-a lungul timpului – unele s-au dezvoltat mai lent, altele au fost mai puternice, unele au adoptat valorile culturii greco-romane, altele au fost influenþate mai mult de cultura orientalã. Existã însã ºi lucruri prin care popoarele din Europa de azi se aseamãnã: aproape toþi europenii sunt de religie creºtinã, fie cã sunt catolici, ortodocºi sau protestanþi. Excepþia sunt cele câteva popoare musulmane: turcii, albanezii, bosniacii. Un alt lucru comun popoarelor europene este faptul cã s-au for- mat cam în aceeaºi perioadã de timp, acum 1 000–1 500 de ani ºi cã unele sunt înrudite între ele, având o origine comunã. Spre exemplu, francezii, românii, spanio- lii, portughezii ºi italienii sunt de origine latinã. Aceste popoare s-au format pe terito- riul fostului Imperiu Roman prin amestecul

populaþiilor romanizate cu migratorii ger- manici ºi slavi. Un alt grup important este cel al popoare- lor de origine germanicã, situate în nordul Europei: germanii, englezii, olandezii, dane- zii, norvegienii, suedezii. La fel de important este grupul popoare- lor de origine slavã, situate în nordul, cen- trul ºi sud-estul Europei: ruºii, polonezii, ucrainenii, bieloruºii, slovacii, cehii, croaþii, slovenii, sârbii ºi bulgarii. Mai existã în Europa câteva popoare de origine asiaticã: ungurii, înrudiþi cu finlan- dezii ºi turcii. În afara grecilor, care au o istorie de aproa- pe 3 000 de ani, toate aceste popoare s-au for- mat la sfârºitul Antichitãþii ºi începutul Evului Mediu. Vechile popoare europene din Anti- chitate (romanii, dacii, galii etc.) sunt strãmo- ºii europenilor de azi. Fiecare popor a pãstrat în propria istorie imagini ale strãmoºilor. Cu privire la etnogeneza europenilor aproape cã nu existã izvoare istorice scrise. De aceea istoricii au uneori pãreri diferite, mai ales despre teritoriul pe care s-au format unele popoare.

Reflectează asupra trecutului! 1. Obiceiurile ºi tradiþiile fac parte din istoria popoarelor. Alege ºi descrie

Reflectează asupra trecutului!

1. Obiceiurile ºi tradiþiile fac parte din istoria popoarelor. Alege ºi descrie obiceiuri diferite de Crãciun, de Paºte, de nuntã, înmormântare sau altele în funcþie de religia oamenilor. De ce crezi cã existã aceste diferenþe?

2. Citeºte textele de mai jos ºi alege din lista urmãtoare de trãsãturi umane pe
2. Citeºte textele de mai jos ºi alege din lista urmãtoare de trãsãturi umane pe cele pe care
le recunoºti în descrierea vechilor germanici: curaj, hãrnicie, hoþie, castitate, forþã,
rezistenþã, violenþã, lene, religiozitate, iubitori de artã, de jocuri, de bãuturã.
mai
multã
vreme
bucurã
iar ºi mare din un
de
stimã
printre
lor;
germanii
cred
cauza
aceasta
unii
i cresc
în înalþi,
alþii
devin
mai
„Când
nu
se
duc
la
rãzboaie,
îºi
puternici
ºi
cu
mai
vremea
cu
vânatul,
dar
mai
mult
stau
Cezar,
Rãzboiul
galic
degeaba,
mâncãrii;
„Berea
pregãtitã
din
o cereale; la familie tari.”
în
procesul
de
cei
mai
viteji
aprigi
luptã
nu
fermentaþie
se
plantã
sãlbaticã,
nimic;
grija
casei,
cãminului
ogoarelor
coada
ºi ºoricelului, era ai
a-i
da
gust
uºor
ºi lor foarte mai femeilor, care somnului
în
bãtrânilor
a
amãrui.
Berea
hidromelul
(un
amestec
de
neputincioºi
casã,
iar
se
tâmpesc
miere
apã,
fiert
pus
fermentat)
erau
lene.”
Tacitus,
Germania
bãute
numai
ºi la nervi ocazii adãuga la
la
sau
la
comise
în
a sunt ºi graniþelor pãstrat la ºi
afara
unui
sãrbãtori,
din
cupe
se ºi pentru mai bãuturã; confecþionate Istoria
din
coarne
de
a din ele
nu
atrag
dupã
dezonoarea;
ºi chiar fac chiar ºi un
ba
bou.
Aflãm
de
Cezar
germanii
nu
erau
aceste
furturi
sunt
fel
deloc
temperaþi
ospeþele
se
exerciþiu
pentru
tineret
se
terminau
cu
certuri,
încãierãri
chiar
ºi ei practicã curajul petrec Germanii a
se înlãtura seama dedaþi pretind
a
trândãvia.
(…)
omucideri.”
de
staturã
înaltã,
iar
ºi
Ovidiu
Drîmba,
culturii
si
civilizaþiei
în
luptã
de
necrezut.
mici
deprind
cu
viaþa
obositoare
o de trib celor sunt îndemânarea anevoioasã. de „Furturile pentru germanii De lasã
Cei
ºi-au
castitatea

3. Imaginea pe care popoarele o au despre strãmoºii lor este, în general, una idealizatã. De fapt, se pare cã ei nu au fost nici mai buni, nici mai rãi decât suntem noi astãzi. Ce crezi cã deosebeºte civilizaþia contemporanã de lumea vechilor popoare germanice? Nu uita sã analizezi informaþiile cuprinse în toate textele anterioare!

informaþiile cuprinse în toate textele anterioare! Acţionează în prezent! Alcãtuiþi grupuri de lucru ºi

Acţionează în prezent!

Alcãtuiþi grupuri de lucru ºi încercaþi sã pregãtiþi pentru colegi:

• o expoziþie (prezentare) de costume populare (fotografii) aparþinând unor popoare europene;

• reþete culinare specifice;

• muzicã popularã;

• poveºti ºi personaje populare.

Utilizaþi internetul pentru informare, colecþia de cãrþi „Poveºti nemuritoare”, Cd-uri cu muzicã, relatãri ale pãrinþilor sau ale bunicilor.

POPOARE ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE

2
2

Românii – popor european

Privește lumea din jur!

2 Românii – popor european Privește lumea din jur! „Suntem asemenea orbilor care, pipãind o parte
2 Românii – popor european Privește lumea din jur! „Suntem asemenea orbilor care, pipãind o parte

„Suntem asemenea orbilor care, pipãind o parte sau alta a unui elefant, sunt convinºi unul cã atinge o coloanã, altul, un ºarpe, al treilea, o substanþã durã, al patrulea, un zid sau o perie prevãzutã cu o coadã flexibilã, dupã cum ating piciorul, trompa, colþii, corpul sau coada.” Siniti Kunar Chatterji

Mai citeºte o datã acest text! ªi acum alege rãspunsul „corect” la întrebarea „cum sunt românii?” – harnici, leneºi, apatici, energici, viteji, fricoºi, toleranþi, intoleranþi, duri, blânzi, ospitalieri, reci, credincioºi, ordonaþi, raþionali.

ospitalieri, reci, credincioºi, ordonaþi, raþionali. Din cărţile de istorie poţi afla că… Românii sunt un

Din cărţile de istorie poţi afla că…

Românii sunt un popor european, neolatin, creºtin, format în aceeaºi perioadã cu celelalte popoare europene despre care ai aflat în lecþia anterioarã. Iatã mai jos câteva extrase din cãrþile de istorie despre strãmoºii românilor, modul în care s-a petrecut etnogeneza ºi despre spaþiul în care a avut loc acest proces istoric.

„Burebista de i-a sã cã înãlþat taie geþi prin exerciþii, abþinere ºi ascultare porunci. dovadã
„Burebista
de i-a sã
cã înãlþat taie
geþi
prin
exerciþii,
abþinere
ºi
ascultare
porunci.
dovadã
„Înainte
de
ajunge
pentru
ascultarea
ce
la pe Ca lãsat vin dãdeau,
i-o
Darius
(regele
perºilor)
este
ºi faptul
ei de
s-au
întâi
pe
geþi,
care
cred
înduplecaþi
viþa-de-vie
ºi
nemuritori,
A urma a mãcar mai de
se cã
sunt
trãiascã
fãrã
vin.”
mai
viteji
drepþi
Stabon,
Geografia
traci.”
(…)
„În
ochii
geþilor,
nemunca
ºi cea se a e mai cei
mai
mare
cinste.
munci
pãmântul
lucrul
cel
mai
ruºine,
când
trãieºti
de
pe ºi
rãzboiului
prãdãciunilor,
faci
un
lucru
cât
poate
de
vrednic.”
la iar Herodot, ei are dintre birui Istru,
Istorii
„Traian i-a a învins pe dacii în lui Decebal transformat „Traian trecu Istrul ºi a
„Traian i-a
a învins
pe
dacii în lui
Decebal
transformat
„Traian
trecu Istrul ºi a purtat
provincie
ºi romanã
teritoriul
de
rãzboi
mai mult cu
chibzuialã
dincolo
decât cu
pe
de Dunãre; dar în timpul
înfocare, biruindu-i
împãratului Aurelian, acesta i-a
daci
dupã îndelungi ºi
grele
mutat de
strãdanii. În
felul acesta
Dacia
acolo pe romani.”
Rufius
ajunse sub ascultarea romanilor ºi
Scurtã istorie
roman a
Traian stabili
în ea oraºe
de
Festus, poporului
coloniºti.”
Cassius
Dio, Istoria
romanã
„Ungurii, venind dinspre rãsãrit, mergeau grãbiþi prin munþii cei înalþi, începurã sã se lupte cu
„Ungurii, venind dinspre rãsãrit,
mergeau grãbiþi prin munþii
cei
înalþi, începurã sã se
lupte cu
„Sfinþii apostoli ai Mântuitorului,
valahii ºi cu slavii care trãiau
precum ºi ucenicii
împrãºtiat în toatã
lor s-au
lumea locuitã
pe atunci. Dupã tradiþie, lui
acolo. În urmã însã ungurii gonirã
pe valahi ºi luarã în stãpânire
slavii
Andrei i-a cãzut la sorþi sã meargã
aceastã þarã ºi se aºezarã cu
împreunã.”
în Sciþia
(Dobrogea
azi).”
Cronica lui Nestor
Eusebius
de din
Cesareea,
Istoria
bisericeascã

Primele informaþii despre români le avem din secolul al IX-lea, atunci când ei sunt pomeniþi în izvoarele istorice cu numele de vlahi sau valahi, trãind alãturi de slavi la nordul Dunãrii ºi în jurul Carpaþilor. De-a lungul Evului Mediu românii au venit în contact firesc cu alte popoare vecine sau mai îndepãrtate. Unele dintre ele (slavii, ungurii, saºii, secuii, turcii ºi altele) au influenþat civilizaþia româneascã astfel cã ºi astãzi constatãm diferenþe de limbã, de arhitecturã a caselor ºi de organizare a gospodãriilor, de obiceiuri ºi tradiþii, de port popular, de mod de preparare a hranei, de muzicã etc. între diversele regiuni ale þãrii:

Maramureº, Oltenia, Banat, Bucovina, Dobrogea, Ardeal, Muntenia, Moldova.

Banat, Bucovina, Dobrogea, Ardeal, Muntenia, Moldova. Reflectează asupra trecutului! 1. Comparã informaþiile

Reflectează asupra trecutului!

1. Comparã informaþiile despre stãmoºii românilor cu cele despre germanici ºi observã asemãnãrile dintre obiceiurile celor douã popoare.

2. Identificã în textele prezentate etapele etnogenezei românilor: cucerirea Daciei de cãtre romani, constituirea provinciei Dacia romanã, procesul de romanizare, creºtinarea daco- romanilor, aºezarea slavilor ºi a ungurilor în spaþiul locuit de valahi.

3. Iatã o listã de cuvinte provenite în limba românã popularã din limbile popoarelor vecine. Completeazã aceastã listã cu alte cuvinte populare din zona în care trãieºti. Uicã=unchi, Cîrceag=urcior, ªustãr=cizmar, Maltãr=tencuialã, ªtrimf=ciorap, Firiz=ferestrãu, Vãlãu=jgheab, Arºãu=hârleþ, Gang=coridor, Ches=traistã.

4. Alcãtuieºte o listã cu cuvinte, pe care le folosim astãzi din ce în ce mai des, provenite în limba românã din limba englezã. Crezi cã aceste influenþe lingvistice pot distruge limba românã? De ce DA? De ce NU?

lingvistice pot distruge limba românã? De ce DA? De ce NU? Acţionează în prezent! 1. Crezi

Acţionează în prezent!

1. Crezi cã e bine ca diferenþele culturale dintre diversele regiuni ale þãrii sã fie pãstrate? Dacã DA, cum putem acþiona pentru asta? Dacã NU, ce anume le distruge ºi de ce?

2. Crezi cã românii de azi se aseamãnã mai mult cu dacii sau cu popoarele contemporane nouã? Explicã!

POPOARE ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE

3
3

Statele – „organisme vii”

Privește lumea din jur!
Privește lumea din jur!
3 Statele – „organisme vii” Privește lumea din jur! Priveºte o hartã politicã a Europei. Cunoºti

Priveºte o hartã politicã a Europei. Cunoºti state care dupã 1989 ºi-au schimbat frontierele prin divizare sau unificare? Din ce cauze statele îºi modificã astãzi frontierele?

Din ce cauze statele îºi modificã astãzi frontierele? Din cărţile de istorie poţi afla că… Formarea

Din cărţile de istorie poţi afla că…

Formarea popoarelor la începutul Evului Mediu a fost urmatã de organizarea acestora în state. Relaþiile dintre state se bazau pe alianþe matrimoniale. Adicã, la cãsãtorie vii- toarea reginã primea drept zestre un terito- riu important al statului respectiv. Dacã ea se cãsãtorea cu regele altui stat, atunci aces- ta devenea stãpân ºi peste zestrea reginei ºi astfel graniþele statelor se modificau. Lucru- rile se întâmplã la fel ºi astãzi în familiile obiºnuite, numai cã proprietãþile transferate dintr-o familie în alta la cãsãtorie sunt imo- bile, maºini, bani, foarte rar pãmânturi. O altã cauzã a schimbãrilor teritoriale erau raporturile de putere dintre state: rãz-

boaiele de cucerire, exercitarea dominaþiei unui stat asupra altui stat, schimburile teri- toriale între marile puteri pe seama statelor mici. Aceastã situaþie a durat în Europa pânã în zilele noastre. Statele românilor s-au format în secolul al XIV-lea ºi au fost Þara Româneascã ºi Mol- dova. Transilvania s-a format douã secole mai devreme ºi, deºi era locuitã în majorita- te de români, ea a fost un voievodat care aparþinea regatului Ungariei. De-a lungul Evului Mediu ºi pânã în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial au avut loc mai mul- te evenimente care au modificat statutul politico-juridic ºi graniþele românilor.

statutul politico-juridic ºi graniþele românilor. Reflectează asupra trecutului! Analizeazã tabelul

Reflectează asupra trecutului!

Analizeazã tabelul cronologic de mai jos ºi rãspunde la urmãtoarele cerinþe:???

a. Statele româneºti au fost mari puteri sau state mici? Formuleazã douã argumente.

b. Alege din lista urmãtoare factorii care crezi cã fac dintr-un stat o mare putere:

populaþie numeroasã; teritoriu întins; resurse financiare; monarhie; armatã; resurse de materii prime; ieºirea la mare; dominaþia exercitatã asupra altor state; republicã; alianþele cu alte state. Explicã fiecare alegere.

c. Care dintre aceºti factori crezi cã a lipsit þãrilor române pentru a fi „mari puteri”?

d. Urmãreºte pe hãrþile unui atlas istoric evoluþia teritoriului locuit de români!

e. Modificarea graniþelor a avut loc datoritã unor procese istorice sau datoritã unor evenimente?

Acţionează în prezent! 1. Ce consecinþe crezi cã poate avea pentru oamenii de rând modificarea

Acţionează în prezent!

1. Ce consecinþe crezi cã poate avea pentru oamenii de rând modificarea frontierelor unui stat astãzi? Poþi da exemple contemporane?

2. Crezi cã oamenii pot influenþa modificarea graniþelor statelor? Dacã DA, cum? Dacã NU, de ce?

Anul/

             

Secolul

Transilvania

Þara

Româneascã

Moldova

Dobrogea

XII

Formarea voievodatului ca parte a regatului maghiar

   
   

Formarea

Formarea

XIV

voievodatului

voievodatului

     

Intrã în

1418

componenþa

Imperiului Otoman

XV

 

Devine stat vasal Imperiului Otoman

Devine stat vasal Imperiului Otoman

 

Turcii cuceresc Transilvania,

   

1541

care devine principat autonom sub suzeranitate otomanã

1600

 

Mihai Viteazul stãpâneºte Transivania, Þara Româneascã ºi Moldova

 
 

Austriecii integreazã

   

1699

Transilvania în Imperiul Habsburgic

1718

 

Habsburgii ocupã

 

Oltenia

1739

 

Oltenia revine în componenþa Þãrii Româneºti

 

1775

 

Bucovina de Nord intrã în componenþa Imperiului Habsburgic

1812

 

Basarabia este cedatã Imperiului Rus

1859

 

Þara Româneascã ºi Moldova se unesc ºi formeazã ROMÂNIA

 
 

Transilvania trece în

   

1867

componenþa Imperiului Austro-Ungar

1877

 

ROMÂNIA devine stat independent

Dobrogea intrã în componenþa României

1918

 

Basarabia, Bucovina de se unesc

Nord ºi Transilvania cu ROMÂNIA

1940

NV Transilvaniei este anexat de Ungaria

 

Basarabia ºi Bucovina de Nord sunt anexate de URSS

1945

Transilvania revine în componenþa României

   

POPOARE ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE

4
4

Regele Soare

POPOARE ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE 4 Regele Soare Privește lumea din jur! Citeºte

Privește lumea din jur!

Citeºte descrierea de mai jos ºi spune de ce crezi cã ultimele clipe de viaþã ale lui Ludovic al XIV-lea reprezintã „o moarte exemplarã”.

„Regele Soare îºi luase rãmas-bun de la viaþã printr-o moarte exemplarã, care umpluse de admiraþie
„Regele Soare îºi luase rãmas-bun de la
viaþã printr-o moarte exemplarã,
care
umpluse de admiraþie
chiar ºi pe cei mai
mari duºmani ai lui.
Niciodatã Versailles-ul
nu asistase la
un spectacol atât de exemplar:
în timp ce cangrena îi
devora picioarele,
dãdea dispoziþii
bãtrânul despot
amãnunþite
cu privire
la funeraliile lui ºi îºi lua adio de
micul strãnepot
la
menit
sã-i urmeze la tron,
de la principi
ºi de la întreaga
curte,
adresând fiecãruia
fraze nobile ºi
solemne în
care demnitatea ºi curajul
monarhului se
a creºtinului.”
îmbinau cu credinþa sincerã Benedetta
ºi Craveri,
Amante
regine

Din cărţile de istorie poţi afla că…

Amante regine Din cărţile de istorie poţi afla că… Ludovic al XIV-lea a trãit 77 de

Ludovic al XIV-lea a trãit 77 de ani, din care 72 a fost rege al Franþei. A condus efectiv þara începând din 1661 ºi a fost fascinat tot timpul de rolul sãu de rege. Unul dintre colaboratorii sãi cei mai apropiaþi, Colbert, l-a convins cã existã douã cãi de consolida- re a puterii ºi a prestigiului suveranului:

rãzboaiele ºi construcþiile. Ludovic le-a urmat pe amândouã ºi, în scurt timp, a fãcut din Franþa cea mai mare putere a Europei din vremea aceea ºi a creat o imagine a pute- rii absolute din care s-au inspirat toþi monarhii europeni. Franþa a fost, în vremea lui Ludovic al XIV-lea, o monarhie absolutã, de drept divin, adicã o monarhie în care puterea era dãruitã de Dumnezeu regelui ºi, în consecin- þã, nimic omenesc sau pãmântean nu putea sã-i limiteze puterea, deciziile sau dorinþele.

Toþi locuitorii regatului erau supuºii regelui, toate instituþiile statului erau controlate de rege, oamenii erau judecaþi în numele rege- lui, religia era una singurã: cea catolicã. Comerþul, organizarea finanþelor ºi admi- nistraþiei, politica colonialã ºi construirea unei flote puternice au fost pilonii care au susþinut prosperitatea internã a Franþei ºi uriaºele cheltuieli cu rãzboaiele. Moderni- zarea armatei, construirea fortificaþiilor la graniþe, constituirea flotei de rãzboi au asi- gurat hegemonia militarã, politicã, dar ºi culturalã a Franþei pe continent. Limba francezã, literatura, filosofia, muzi- ca, pictura, arhitectura sunt domenii ale spi- ritului uman care au adus Franþa în centrul culturii europene. Peste toate, în aceastã „epocã de aur” a Franþei, a strãlucit imaginea Regelui-Soare.

Reflectează asupra trecutului!
Reflectează asupra trecutului!

1. Imagineazã-þi cã eºti rege la sfârºitul Evului Mediu ºi decide în ce ordine vei desfãºura acþiunile urmãtoare pentru a avea succes. Argumenteazã-þi opþiunile!

• voi declanºa rãzboaie pentru a supune statele puternice;

• voi susþine comerþul;

• voi rãspândi cultura þãrii mele pentru a-i domina pe ceilalþi;

• voi construi o flotã puternicã;

• voi organiza o armatã puternicã;

• voi organiza administraþia ºi finanþele;

• voi stimula munca meºteºugarilor ºi a agricultorilor;

• îmi voi alege colaboratori competenþi;

• voi cuceri noi colonii.

2. Priveºte imaginile ºi explicã afirmaþia lui Ludovic al XIV-lea: „Statul sunt eu!”

Palatul de la Versailles. Palatul de la Versailles este o imagine a luxului, a bogãþiei,
Palatul de la Versailles. Palatul de la Versailles este o imagine a luxului,
a bogãþiei, a puterii, a grandorii, dar ºi a distanþei uriaºe pe care Ludovic
al XIV-lea o pusese între el ºi supuºii sãi.

3. Cunoºti conducãtori politici din secolul XX care au încercat sã fie asemenea Regelui Soare, Ludovic al XIV-lea? Prin ce au încercat ei sã iasã în evidenþã: prin rãzboaie, prin construcþii, prin imaginea personalã, prin acþiuni culturale, prin acþiuni internaþionale?

4. Care este impresia pe care þi-o lasã portretul lui Ludovic al XIV-lea? Fii atent la vestimentaþia regelui, dimensiunile calului, la înger. Ce comunicã aceste detalii?

calului, la înger. Ce comunicã aceste detalii? Acţionează în prezent! Un proiect de dezvoltare

Acţionează în prezent!

Un proiect de dezvoltare personalã este asemãnãtor cu proiectul de dezvoltare a unei instituþii sau a unui stat. Obiectivele pe care þi le propui, mijloacele pe care le foloseºti, timpul în care vrei sã-þi atingi obiectivele, acþiunile pe care le vei desfãºura, raþiunea ºi echilibrul sunt câteva elemente esenþiale. Fã un astfel de proiect pentru urmãtorii 20 de ani, respectând cele enumerate mai sus! Încearcã sã-l urmezi pas cu pas, cu rãbdare, tenacitate ºi calm!

Ludovic al XIV-lea, portret. Portretele lui Ludovic al XIV-lea sunt imagini oficiale ale regelui. El
Ludovic al XIV-lea,
portret. Portretele lui
Ludovic al XIV-lea sunt
imagini oficiale ale
regelui. El apare
împodobit cu însemne
regale, ca împãrat roman
sau împreunã cu familia.

POPOARE ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE

5
5

SUA – o lume nouă

ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE 5 SUA – o lume nouă Privește lumea din

Privește lumea din jur!

În lista urmãtoare se aflã enumerate câteva nume proprii

care provin din America. Le cunoºti? Ce reprezintã fiecare? Se poate spune cã sunt simboluri americane? Dacã nu le cunoºti semnificaþia, încearcã sã te documentezi pe internet!

Casa Albã, Microsoft, Michael Jordan, Hollywood, Coca-Cola, J.R. Ewing, Statuia libertãþii.

Hollywood, Coca-Cola, J.R. Ewing, Statuia libertãþii. Din cărţile de istorie poţi afla că… O þarã care

Din cărţile de istorie poţi afla că…

libertãþii. Din cărţile de istorie poţi afla că… O þarã care îºi exportã simbolurile ºi valori-

O

þarã care îºi exportã simbolurile ºi valori-

În anul 1787, liderii politici americani,

le

peste tot în lume este o superputere.

Thomas Jefferson ºi George Washington, au

SUA s-a nãscut ca stat la sfârºitul secolu- lui al XVIII-lea, în urma unui rãzboi de inde- pendenþã purtat de coloniile engleze din America de Nord împotriva Angliei. La 4 iulie 1776, în numele coloniºtilor, Thomas Jefferson a redactat „Declaraþia de indepen- denþã”, prin care coloniile engleze se pro- clamau independente în raport cu Anglia. Cum a reuºit America sã ajungã, în douã secole, sã fie cel mai puternic stat din lume? Gãseºte rãspunsul la aceastã întrebare citind textul de mai jos ºi reflectând asupra trecu- tului naþiunii americane!

elaborat o constituþie simplã ºi clarã, care avea doar ºapte articole, în care erau prevã- zute regulile dupã care trebuia guvernat noul stat care purta numele de Statele Unite ale Americii. SUA era o republicã federalã, alcãtuitã din 13 state. Conducerea SUA era asiguratã cu respectarea principiului separa- þiei puterilor în stat. Puterea era împãrþitã între: preºedinte, care era ºi ºeful guvernu- lui (primul preºedinte al SUA a fost George Washington), parlament (numit Congres ºi alcãtuit din Camera Reprezentanþilor ºi Sen- at) ºi judecãtori independenþi care reprezen-

Când, spre sfârºitul Evului Mmediu, în Europa începeau sã se contureze statele moderne, opinia regilor, a împãraþilor, a filo- sofilor, dar ºi a oamenilor de rând era aceea cã guvernele ºi regii trebuie sã asigure ordinea ºi sã apere stabilitatea socialã. În contrast cu aceste idei, lumea americanã considera cã pri- ma îndatorire a guvernãrii este aceea de a apã-

tau puterea juridicã. Aceastã constituþie, cu foarte mici modificãri, este valabilã ºi astãzi. Drepturile ºi libertãþile cetãþenilor ameri- cani au fost consemnate într-un document separat cunoscut sub numele de „Cele zece amendamente” sau „Declaraþia Drepturilor Omului”. Astãzi numãrul amendamentelor la Constituþia SUA este de 26 ºi ele au spo-

ra

drepturile individului. Pentru prima datã,

rit permanent gradul de libertate ºi drepturi-

nu statul, nu societatea, ci individul era con- siderat valoarea supremã. Americanii consi-

le americanilor. Spre exemplu, prin Amen- damentul XIII, din anul 1865, a fost

derau cã un guvern este bun nu dupã cât de bine funcþioneazã statul, ci dupã cât de liber este individul în raport cu stãpânirea. De aceea, libertatea, drepturile oamenilor, suve- ranitatea poporului au devenit fundamentele democraþiei ºi de civilizaþiei americane.

desfiinþatã sclavia, prin Amendamentul XV, din anul 1870, era eliminatã discriminarea de rasã în domeniul dreptului de vot, prin Amendamentul XIX, din 1920, a fost elimi- natã discriminarea de sex în domeniul drep- tului de vot.

Reflectează asupra trecutului! 1. De ce America poate fi consideratã „o lume nouã”? Comparã concepþia

Reflectează asupra trecutului!

1. De ce America poate fi consideratã „o lume nouã”? Comparã concepþia despre guvernare a americanilor cu cea europeanã din vremea aceea!

2. Numeºte trei decizii importante ale liderilor politici americani din secolul al XVIII-lea care au schimbat soarta Americii de Nord.

3. Citeºte textul de mai jos ºi descoperã:

• De ce puterea în stat era împãrþitã între mai multe instituþii? • Self made man este o expresie care desemneazã un om capabil sã câºtige întotdeauna prin valoare ºi prin mijloace personale. De ce într-o societate în care oamenii nu dispun de libertate, sunt dependenþi de stat sau unii de alþii omul nu se poate afirma?

împiedicat de celelalte.» Fiecãruia îi era permis sã-ºi încerce ºansa „Constituþia din 1787 aducã stare
împiedicat de celelalte.»
Fiecãruia
îi era permis sã-ºi încerce ºansa
„Constituþia
din
1787
aducã
stare
de
echilibru
impulsurile
animalului
uman,
întotdeauna
egoist
ºi sã sã feroce. fie tinde depãºi
într-o lume mai deschisã, mai
avantajoasã ºi mai liberã decât
oriunde. Self made man este
imaginea clasicã a acestei
Americi.”
Thomas
în legale Jefferson ca
spunea
«trebuie
ºi puterile
fie
atât
de
Fernand Braudel,
Gramatica civilizaþiilor
împãrþite
de
echilibrate
între
diferitele
corpuri
(instituþii),
sã încât
nici
unul
nu
poatã
limitele
fãrã
eficace
nici unul sã nu poatã limitele fãrã eficace 4. Democraþia americanã nu a fost ºi nu

4. Democraþia americanã nu a fost ºi nu este perfectã. Amendamentele introduse de-a lungul timpului demonstreazã limitele iniþiale ale Constituþiei SUA. De ce crezi cã:

a. Sclavia a fost desfiinþatã abia în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea?

b. Femeilor le-a fost acordat drept de vot abia în anul 1920?

Femeilor le-a fost acordat drept de vot abia în anul 1920? Acţionează în prezent! 1. Crezi

Acţionează în prezent!

1. Crezi cã în ºcoala unde înveþi libertatea ta este îngrãditã? În ce situaþii ºi de cãtre cine? Cum poþi schimba aceastã situaþie?

2. Care ar fi pentru tine cel mai important proiect personal în urmãtorii ani? Crezi cã poþi deveni un self made man?

POPOARE ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE

6
6

Franţa în revoluţie

ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE 6 Franţa în revoluţie Privește lumea din jur! În

Privește lumea din jur!

În 1989, în România, se spune cã a avut loc o revoluþie. Cere informaþii despre aceste evenimente de la persoane care le-au trãit în calitate de participanþi direcþi la evenimente, de martori sau de simpli contemporani! De ce crezi cã relatãrile sunt diferite? Ce a însemnat revoluþia pentru oamenii de rând? Dar pentru liderii politici?

Din cărţile de istorie poţi afla că…

politici? Din cărţile de istorie poţi afla că… La 14 iulie 1789, populaþia Parisului s-a rãscu-
politici? Din cărţile de istorie poţi afla că… La 14 iulie 1789, populaþia Parisului s-a rãscu-

La 14 iulie 1789, populaþia Parisului s-a rãscu- lat împotriva monarhiei absolute, a cucerit Bastilia – închisoarea simbol a absolutismu- lui – ºi a decretat o nouã ordine socialã procla- mând „libertatea, egalitatea ºi fraternitatea”. Dar ce anume a generat aceastã izbucnire de violenþã ºi rãzbunare faþã de un sistem politic vechi de mai multe secole? Incompe- tenþa, corupþia, frica de schimbare ºi de reforme a monarhiei franceze; criza finan- ciarã determinatã de cheltuielile uriaºe ale curþii regale (petreceri, lux, toalete, cons- trucþii strãlucitoare); decizia de a susþine financiar lupta coloniilor împotriva Angliei în America de Nord; slabele producþii agri- cole ºi criza alimentelor. Aceste enunþuri sunt cauze ale Revoluþiei Franceze. Se adaugã noile idei ale filosofilor din secolul al XVIII-lea: „oamenii se nasc tot- deauna ºi pretutindeni liberi”; „toþi oamenii au dreptul la cãutarea fericirii”; „toþi oame- nii sunt egali”; „munca este sursa bogãþiei fiecãruia”; „republica este un contract între oameni liberi ºi egali, care îºi desemneazã conducãtorii ºi le deleagã puterea”.

Timp de ºase ani, în Franþa au avut loc episoade de o violenþã extraordinarã: rãzboa- ie împotriva puterilor strãine care invadase- rã Franþa în ajutorul monarhiei, ghilotinarea regelui Ludovic al XVI-lea ºi a aristocraþilor; confiscarea averilor, asasinarea unor condu- cãtori ai revoluþiei; judecarea, condamnarea ºi executarea propriilor lideri politici. Ce a schimbat revoluþia dupã ani de exce- se, anarhie, teroare ºi sãrãcie? Locuitorii Franþei au devenit, din supuºi ai regelui, cetãþeni egali în drepturi. Au fost înlãturate privilegiile ºi inegalitãþile în domeniile eco- nomic, al proprietãþii, al justiþiei. Monarhia de drept divin a fost înlocuitã cu monarhia constituþionalã ºi, mai apoi, cu republica. Legea fundamentalã a statului a devenit Constituþia. În 1795, Franþa era epuizatã financiar, obositã moral ºi era, în plus, ameninþatã de monarhiile absolutiste europene care nu priveau cu ochi buni la schimbãrile produse de revoluþie. În 1799, pe scena politicã a Europei a explodat geniul politic ºi militar al lui Napoleon Bonaparte.

politicã a Europei a explodat geniul politic ºi militar al lui Napoleon Bonaparte. 30 ISTORIE •
politicã a Europei a explodat geniul politic ºi militar al lui Napoleon Bonaparte. 30 ISTORIE •
Reflectează asupra trecutului! 1. Cautã pe internet la adresa www.ro.wikipedia.org biografia lui Napoleon Bonaparte

Reflectează asupra trecutului!

1. Cautã pe internet la adresa www.ro.wikipedia.org biografia lui Napoleon Bonaparte ºi încearcã sã gãseºti argumente pentru a explica afirmaþia: „Napoleon este considerat omul cel mai inteligent care a trãit în ultimii 2 000 de ani”.

mai inteligent care a trãit în ultimii 2 000 de ani”. 2. Unul dintre documentele cele

2. Unul dintre documentele cele mai importante elaborate în timpul Revoluþiei Franceze a fost „Declaraþia drepturilor omului ºi ale cetãþeanului”. Citeºte fragmentul urmãtor ºi observã care dintre drepturile ºi libertãþile enunþate la 1789 se regãsesc în Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului din 1948?

„Art. Oamenii se nasc a rãmân liberi egali în drepturi. Art. 2: naturale în ºi
„Art.
Oamenii
se
nasc
a rãmân
liberi
egali
în
drepturi.
Art.
2:
naturale
în ºi ale
omului
sunt
libertatea,
proprietatea,
rezistenþa
agresiune.
Art.
3:
este
sursa
esenþialã
principiului
nu la oricãrei
suveranitãþi.
Art.
4: 1: ºi face Naþiunea Legea Drepturile Libertatea
constã
putea
tot
ceea
ce
dãuneazã
a altuia.
Art.
5:
nu
are
dreptul
interzicã
decât
acþiunile
vãtãmãtoare
societãþii.”
decât acþiunile vãtãmãtoare societãþii.” 3. Comparã ideile, desfãºurarea evenimentelor ºi

3. Comparã ideile, desfãºurarea evenimentelor ºi urmãrile Rãzboiului pentru Independenþã din SUA ºi cele din timpul Revoluþiei Franceze. Descoperã asemãnãri ºi deosebiri!

Revoluþiei Franceze. Descoperã asemãnãri ºi deosebiri! Acţionează în prezent! Întotdeauna oamenii sunt

Acţionează în prezent!

Întotdeauna oamenii sunt nemulþumiþi de lumea în care trãiesc: fie nu au destui bani, fie doresc sã aibã mai mult, fie se simt înºelaþi de ceilalþi sau dezamãgiþi de birocraþie, corupþie, incompetenþã; sau, pur ºi simplu, nu-ºi gãsesc fericirea personalã!

Care crezi cã sunt cele mai potrivite mijloace prin care putem sã schimbãm lumea din jurul nostru? Alege ceva ce te nemulþumeºte ºi propune o variantã de schimbare în bine a lucrurilor!

POPOARE ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE

II
II

Autoevaluare

Exerciþiile de mai jos te ajutã sã îþi fixezi câteva repere cronologice importante:

1. Ordoneazã cronologic urmãtoarele serii de evenimente. Rãspunsul tãu va consemna o înºiruire de litere. Noteazã mai întâi anul desfãºurãrii fiecãrui eveniment ºi abia apoi încearcã sã le ordonezi. Consultã lecþiile din capitolul al II-lea dacã nu-þi aminteºti data desfãºurãrii unora dintre ele.

Seria I:

a. începutul Revoluþiei Franceze;

b. elaborarea Constituþiei SUA;

c. proclamarea independenþei SUA;

d. Napoleon preia conducerea Franþei.

Seria II:

a. Basarabia a fost cedatã Imperiului Rus;

b. Marea Unire a României;

c. Mihai Viteazul uneºte Tara Româneascã, Transilvania ºi Moldova;

d. Basarabia ºi Bucovina de Nord sunt anexate de URSS.

Seria III:

a. a fost elaboratã Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului;

b. Tara Româneascã ºi Moldova se unesc ºi formeazã România;

c. Transilvania a intrat în componenþa Imperiului Habsburgic;

d. Unirea Transilvaniei cu România.

Notã: Fiecare serie ordonatã corect îþi aduce 20 de puncte. Consultã profesorul pentru a afla rãspunsurile corecte.

2. Asociazã elementele celor douã coloane. Pe prima se aflã indicate date, iar pe a doua, evenimente. Rãspunsul tãu va consta în asocierea literei din prima coloanã cu cifra corespunzãtoare din coloana a doua.

a. 1775

b. 1940

c. 1718

d. 1877

e. 1859

1. Oltenia intrã în componenþa Imperiului Habsburgic

2. România devine stat independent

3. Bucovina este cedatã Imperiului Habsburgic

4. Þara Româneascã ºi Moldova formeazã România

5. Nord-Vestul Transilvaniei este anexat de Ungaria

Notã: Fiecare asociere corectã îþi aduce 2 puncte. Total 10 puncte. Consultã profesorul pentru a afla rãspunsurile corecte.

• Cerinþa urmãtoare îþi propune sã exersezi folosirea corectã a unor noþiuni istorice, deoarece este foarte important ca atunci când comunicãm sã folosim corect cuvintele pentru ca toþi ceilalþi sã înþeleagã exact ceea ce vrem sã spunem.

• Cere sprijinul profesorului pentru evaluarea rãspunsurilor.

• Dacã nu îþi mai aminteºti sensul noþiunilor, cautã-le semnificaþia în lecþiile în care le-ai întâlnit sau într-un dicþionar.

• Acordã-þi singur un punctaj!

Formuleazã câte un enunþ cu fiecare dintre noþiunile de mai jos:

etnogenezã;

popoare neolatine;

slavi;

absolutism;

egalitate;

drepturile omului;

constituþie;

valahi;

voievodat;

libertate.

• Sarcinile de lucru ºi temele de reflecþie de mai jos te ajutã sã te deprinzi cu un tip de exerciþii reflexive pe care le vei întâlni ºi în evaluarea finalã de modul. Zilnic trebuie sã luãm decizii, sã alegem, sã rãspundem la întrebarea „de ce?” În desfãºurarea evenimentelor istorice, decizia umanã este esenþialã. Exerciþiile care urmeazã au ca scop:

– sã te înveþe sã-þi exprimi opinia;

– sã formulezi argumente care sã-þi susþinã opinia;

– sã alegi între mai multe variante, sã decizi în cunoºtinþã de cauzã ce anume îþi satisface un interes sau altul; • Cere ajutorul profesorului în evaluarea acestor sarcini de lucru!

1. Descoperã în cele ºase lecþii ale acestui capitol:

a. cinci evenimente care au schimbat cursul istoriei;

b. trei personalitãþi care prin deciziile lor au influenþat cursul istoriei.

Argumenteazã în cinci rânduri fiecare alegere.

2. Asociazã popoarelor din lista de mai jos simbolurile ºi trãsãturile naþionale care crezi cã le corespund cel mai bine. Argumenteazã fiecare alegere! Crezi cã „etichetele” pe care tu le-ai pus exprimã adevãrul despre aceste popoare? De ce DA? De ce NU?

Popoare

Simboluri

Trãsãturi

naþionale

Germani

Turnul Eiffel

reci, distanþi

Francezi

Coloseum

riguroºi, calculaþi

Români

Big Ben

veºnic îndrãgostiþi

Italieni

Coloana Infinitului

ospitalieri

Englezi

Poarta Brandemburg

gurmanzi

3. Alcãtuieºte un eseu de 20 de rânduri cu tema „America este þara tuturor posibilitãþilor”.

4. Þiganii sunt un popor de origine asiaticã. Ei au ajuns în Europa în cursul secolului

al XIV-lea ºi de atunci trãiesc, fãrã a avea o þarã proprie, în mijlocul altor comunitãþi

naþionale.

a. Fã un inventar al elementelor (mod de viaþã, ocupaþii, organizare socialã, obiceiuri, tradiþii, sãrbãtori, credinþe religioase etc.) care-i diferenþiazã pe þigani de celelalte popoare europene.

b. Þiganii pot fi astãzi consideraþi un popor european? Dacã DA, de ce? Dacã NU, de ce?

Alcãtuieºte un portofoliu pe aceastã temã.

SECOLUL XX – SECOLUL CONTRASTELOR

III
III

Capitolul

SECOLUL XX – SECOLUL CONTRASTELOR III Capitolul • Două războaie mondiale Secolul XX a fost mai

• Două războaie mondiale Secolul XX a fost mai sângeros decât toată istoria la un loc

• Holocaustul O crimă împotriva umanităţii

• România și lumea după război Lumea – între democraţie și dictatură

• Drepturile mele în lumea contemporană Libertatea și drepturile noastre înseamnă calitatea vieţii noastre

• Globalizarea Am devenit vecini cu oricine de pe glob

• Cultură și divertisment Ne simţim bine împreună

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 35
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 35
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 35
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 35
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 35
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 35

SECOLUL XX – SECOLUL CONTRASTELOR

Două războaie mondiale 1
Două războaie mondiale
1
XX – SECOLUL CONTRASTELOR Două războaie mondiale 1 Privește lumea din jur! Colegi, prieteni, necunoscuþi pe

Privește lumea din jur!

Colegi, prieteni, necunoscuþi pe stradã, vecini, oameni care merg la serviciu, poliþiºti, profesori la ºcoalã, oameni amabili sau nemulþumiþi… Unii te enerveazã, pe foarte puþini îi iubeºti, alþii îþi sunt indiferenþi! Completeazã tu lista aceasta de imagini cu oameni din jurul tãu! Comparã ceea ce trãieºti azi cu relatãrile care urmeazã!

Din cărţile de istorie poţi afla că… „Trebuie sã treci prin spital ca sã ºtii
Din cărţile de istorie poţi afla că…
„Trebuie sã treci prin spital ca sã ºtii ce înseamnã
la cap, a cãror
a fi rãnit. Rãni de toate felurile:
„Au reuºit sã sugrume
în noi tot ceea
ce,
la
urmare e nebunia,
coloana vertebralã,
care
cândva, fusese omenesc.
Nu mai cunoºteam alt
provoacã paralizia. Amputarea unui membru,
limbaj decât pe cel al armelor. De
ce ne
din om nu mai
dacã nu a celor patru deodatã, ºi
cãsãpim aºa? Pentru Patrie?
Pentru Führer?
rãmân decât
trunchiul ºi capul. Un glonþ în ochi,
Pentru
onoare, decoraþii, avansãri? Nici
la stomac, cu
care te face sã orbeºti; ranã
pomenealã! Din teama de a nu pierde o viaþã
nenumãrate consecinþe;
rãni ale oaselor, ale cãror
pe care punem preþ.
Fiecare clipã e un infern; îl
plãgilor purulente;
aºchii urcã mereu la suprafaþa
laºi pentru o secundã pe
camaradul de alãturi
rãni la faþã…Pentru tot restul zilelor
târãºti un
când revii, dai peste o grãmadã de carne
ºi,
trup sfâºiat,
ºchiopãtând
al cãrui mers dureros ºi
sfârtecatã într-o bãltoacã de sânge.”
copiilor.”
stârneºte batjocura
„Comandantul diviziei era un imbecil. În mod
cã fiul
„Cu pãrere de rãu vã înºtiinþãm
ciudat era ºi foarte religios.
Îngenunchea în
dumneavoastrã a murit pe câmpul de luptã.
dimineaþã rugându-se pentru victoria
fiecare
Credincios drapelului sãu,
a cãzut ca un erou,
armatei germane.
Ne þinea lungi discursuri
pentru
marele Reich
Adolf Hilter ºi pentru
despre superioritatea
germanilor ºi
german. Heil
Hitler! Führerul vã prezintã
exterminarea
raselor inferioare
– deci a tuturor
condoleanþele sale ºi vã mulþumeºte pentru
celor care nu aparþineau
rasei superioare, cu
sacrificiul dumneavoastrã. Dumnezeu
vã va
creierul marcat de
crucea încârligatã.”
a fost expediatã
în mii
rãsplãti. Aceastã scrisoare
de exemplare într-o singurã zi, pentru un singur
„Trebuia sã primim 14 zile de odihnã. Ne-au
regiment.”
dat în
schimb, fiecãruia, câte
50 de grame de
brânzã. Dar nu s-a ajuns pentru toþi. Atunci ne-
Sven
Hassel, Blindatele
morþii
au dãruit câte o fotografie
în culori a lui Hitler;
ne-am întors pe poziþii
ºi fãrã sã ne fi odihnit ºi
fãrã brânzã. Unul dintre camarazi s-a dus
direct în
tufiº, descoperind
imediat
cum sã foloseascã
fotografiile Führerului.”

Europa s-a autodistrus în 30 de ani de douã ori. Între 1914 ºi 1945 au avut loc douã rãz- boaie mondiale care au durat împreunã 10 ani. Au murit 60 de milioane de oameni ºi peste 100 de milioane au fost rãniþi sau

mutilaþi. La sfârºitul Primului Rãzboi Mon- dial (1914–1918) învinºii au fost pedepsiþi prin tratatele de pace: s-a desenat o nouã hartã a Europei în defavoarea lor, au fost obligaþi sã plãteascã despãgubiri de rãzboi,

iar sentimentul naþional ºi mândria popoa- relor au fost cãlcate în picioare. Sentimentul de rãzbunare ºi de revanºã pentru revizuirea tratatelor ºi a frontierelor a apãrut aproape firesc. Pe fondul ideilor naziste, în mai puþin de 20 de ani a izbucnit un nou conflict: al Doi- lea Rãzboi Mondial (1939–1945). Lagãre de

exterminare a evreilor, prizonieri trimiºi în Siberia, rãzboi purtat în jungla insulelor din Pacific, bomba atomicã: aºa aratã cel mai crunt rãzboi purtat vreodatã. El s-a încheiat cu victoria unei alianþe formate din state democratice (SUA, Anglia) ºi un stat totali- tar (URSS), care ºi-au împãrþit lumea dupã rãzboi.

tar (URSS), care ºi-au împãrþit lumea dupã rãzboi. Reflectează asupra trecutului! 1. Cum poþi explica

Reflectează asupra trecutului!

1. Cum poþi explica atitudinea unor soldaþi germani, reflectatã în aceste texte, faþã de rãzboi, faþã de comandanþi ºi faþã de Führer?

2. Formaþi echipe de lucru ºi alcãtuiþi câte un portofoliu cu temele „Primul Rãzboi Mondial” ºi „Al Doilea Rãzboi Mondial”.

3. Lista urmãtoare de evenimente prezintã câteva momente esenþiale în evoluþia operaþiunilor militare. Cu ajutorul unui atlas istoric ºi al altor surse de informare, precizeazã ce înseamnã fiecare: 1 septembrie 1939, 22 iunie 1940, 22 iunie 1941, 7 decembrie 1941, 2 februarie 1943, 23 august 1944, 9 mai 1945, 2 septembrie 1945.

1943, 23 august 1944, 9 mai 1945, 2 septembrie 1945. Acţionează în prezent! 1. Care este

Acţionează în prezent!

9 mai 1945, 2 septembrie 1945. Acţionează în prezent! 1. Care este semnificaþia zilei de 9

1. Care este semnificaþia zilei de 9 mai pentru europenii de azi?

2. Filmul artistic este un mijloc de a te familiariza cu atmosfera unei epoci. Încearcã sã vizionezi unul dintre filmele Charlot soldat cu Charlie Chaplin sau cele din ciclul Compania a 7-a cu Louis de Funes. Crezi cã putem aborda rãzboiul glumind pe seama lui? Argumenteazã rãspunsul!

rãzboiul glumind pe seama lui? Argumenteazã rãspunsul! Picasso: Guernica PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL

Picasso: Guernica

SECOLUL XX – SECOLUL CONTRASTELOR

2
2

Holocaustul

SECOLUL XX – SECOLUL CONTRASTELOR 2 Holocaustul Privește lumea din jur! Cãrei religii îi aparþine cimitirul

Privește lumea din jur!

SECOLUL CONTRASTELOR 2 Holocaustul Privește lumea din jur! Cãrei religii îi aparþine cimitirul din imaginea de

Cãrei religii îi aparþine cimitirul din imaginea de mai sus? Ce reprezintã semnele desenate pe pietrele funerare? Ce semnificaþie crezi cã are profanarea unui cimitir evreiesc, în zilele noastre, cu simboluri naziste?

cimitir evreiesc, în zilele noastre, cu simboluri naziste? Din cărţile de istorie poţi afla că… Holocaustul

Din cărţile de istorie poţi afla că…

Holocaustul reprezintã acþiunea de persecutare ºi exterminare a evreilor în Europa, organizatã de statul nazist german ºi de statele aliate Germaniei între 1933 ºi 1945. Numãrul evreilor uciºi în timpul Holocaustului se ridicã la aproximativ 6 milioane de persoane. Citeºte textele urmãtoare ºi apoi reflecteazã asupra trecutului!

„Mauthausen un lagãr de exterminare prin muncã. o carierã de care înseamnã, primul rând, 186
„Mauthausen
un
lagãr
de
exterminare
prin
muncã.
o
carierã
de
care
înseamnã,
primul
rând,
186
trepte.
scarã
pe
E care
putea
subjugat
de
evrei.
trebuie
încãrcat
de
Evreul
o parazit
„Germanul
ºi a o fost a
pietre,
alergând
în
îmbulzeala
trãieºte
pe
corpul
altor
întotdeauna
rasã
de
oameni,
loviturile
popoare.
Fiind
rasã
superioarã
rãmas
paturilor
puºcã
sau
ale
inferioarã,
evreul
nu
posedã
purã
neamestecatã
bastoanelor
de
cauciuc,
în
rasele ºi inferioare.
nici
mai
aptitudine
Omul cu o rasã
toate
de zilele, sau
pe
orice
vreme,
pentru
crea
o civilizaþie.
superior va cuceri ºi va
înfometat,
Evreul
se
un micã supune
la
supune lumea pe
o întindere
înspãimântat,
e O fie
eºti
prea
ca sã fie
altceva
cea fi nu este a decât
de mare
purului
destul
tânãr
bãtrân,
egoism.”
singurul stãpân al
muribund
convalescent.”
ce Kampf nimic
pãmântului. Un popor de
rasã purã ºi care e conºtient
Adolf
Hitler,
Mein
s-o de prea Christian sau piatrã, însetat, în urci sub
Bernadac,
186 de trepte
de valoarea sângelui nu va
„La crematoriu erau introduºi mai întâi în «vestiarul morþii». Aici li se spunea sã se
„La crematoriu
erau introduºi mai întâi în
«vestiarul morþii». Aici li
se spunea sã se
dezbrace, sã-ºi împãtureascã frumos
lucrurile, sã-ºi
lege pantofii ºi sã þinã bine
minte numãrul
cuierului pentru a-ºi regãsi
dupã baie ºi dezinfecþie. Pe
uºor lucrurile
urmã li se ordona
camerele de gazare. Uºile se închideau
sã intre
în baie, adicã în
ermetic. Dar în loc sã
dea drumul la apã,
SS-iºtii introduceau gazul toxic. Agonia dura
20 pânã
la
cel mult
30
de minute; se
cauza cantitãþii
uºile. Tabloul era cutremurãtor: trupurile
moarte stau îngrãmãdite unul peste altul.
Membrele cadavrelor sunt încolãcite, pielea,
sfâºiatã ºi însângeratã. Chipurile sunt vinete ºi
atât de desfigurate, încât nu pot fi recunoscute.
Sunt 2 000 de cadavre, care urmau sã fie arse
pentru a ºterge orice urmã. O datã s-a
întâmplat sã fie gãsitã în camera de gazare o
mamã moartã, cu un copil pe care îl strânsese
atât de puternic la piept, încât acesta nu
inspirase destul gaz ºi mai era în viaþã. SS-iºtii
au împuºcat copilul ºi l-au aruncat peste
celelalte cadavre.”
Ota Kraus, Erich Kulka, Fabrica morþii
întâmpla însã ca, din
oamenii sã se chinuiascã
insuficiente
ºi câteva ore.
de gaz,
Dupã aceea se deschideau
nu-i
mai îi împuºcau,
îi aruncau
vii
direct
foc. Pe cei
în râpã, peste
„La Bogdanovka, în Transnistria,
maturi
ucideau
împuºcându-i.
de Pe
fost bãgaþi în
bolnavii ºi infirmii au
marginea râpei
poliþiºti
grajduri cãrora li s-a dat
foc; restul au
ucraineni
ºi cu jandarmi
stãteau români.
fost masacraþi
în grupe de 3–400
Împuºcau
schimbul.
Câte
opt
folosindu-se în acest
scop cartuºe
mai odihniþi luau locul celor opt…
explozive. Cadavrele
celor împuºcaþi
obosiþi
de
împuºcat…”
operaþie care a durat
au fost arse,
Marcu
Holocaust
sub
aproape douã luni. (…) Se ucideau
atâta guvernarea Rozen,
Antonescu
cam 2 000
de oameni pe zi: femei,
bãrbaþi, bãtrâni, copii.
Pe copii nici

Reflectează asupra trecutului!

copii. Pe copii nici Reflectează asupra trecutului! 1. Cum se numeºte ideologia care clasificã rasele umane

1. Cum se numeºte ideologia care clasificã rasele umane în rase superioare ºi rase inferioare?

2. Are Hitler argumente pentru a-ºi susþine teoria? Prin ce se deosebesc evreii de alte popoare?

3. Formaþi echipe ºi alcãtuiþi un portofoliu despre Holocaust. Utilizaþi cãrþi aflate în biblioteca ºcolii: Reflecþii despre Holocaust, Ecouri din Holocaust în literatura universalã, Holocaust sub guvernarea Antonescu, Raport final ºi Documente ale Comisiei Internaþionale pentru Studierea Holocaustului în România.

Internaþionale pentru Studierea Holocaustului în România. Acţionează în prezent! 1. Cunoºti astãzi, în

Acţionează în prezent!

1. Cunoºti astãzi, în România, manifestãri rasiste? De ce crezi cã se urãsc oamenii unii pe alþii? Existã soluþii pentru împiedicarea manifestãrilor rasiste?

2. Încearcã sã vizionezi unul dintre filmele dedicate Holocaustului: Lista lui Schindler sau La vita e bella.

3. 9 octombrie este ziua de comemorare anualã a Holocaustului în România. Organizaþi o acþiune de marcare a acestei zile.

SECOLUL XX – SECOLUL CONTRASTELOR

3
3

România și lumea după război

– SECOLUL CONTRASTELOR 3 România și lumea după război Privește lumea din jur! Ia un atlas

Privește lumea din jur!

Ia un atlas istoric ºi comparã teritoriul României din 1914, harta României în 1918 ºi situaþia teritorialã a statului român în 1945. De ce crezi cã existã diferenþe atât de mari? Teritoriul României de azi este acelaºi cu cel din 1945?

Teritoriul României de azi este acelaºi cu cel din 1945? Din cărţile de istorie poţi afla

Din cărţile de istorie poţi afla că…

Cele douã rãzboaie mondiale s-au încheiat cu redesenarea hãrþilor politice ale Europei ºi ale lumii. Dupã al doilea rãzboi mondial, oamenii politici au considerat cã, pentru a evita un nou conflict, toate statele – învingã- tori ºi învinºi deopotrivã – trebuie susþinute sã se dezvolte economic ºi sã-ºi ºteargã rãni- le rãzboiului. Se considera cã o astfel de politicã nu va mai crea umilinþã ºi dorinþã de revanºã pentru învinºi. Singurii pedepsiþi au fost liderii politici naziºti ºi din statele alia- te Germaniei, care prin politica lor au împins popoarele lumii într-un asemenea mãcel. Calculul s-a dovedit corect, chiar dacã lu- mea a fost împãrþitã între învingãtori: SUA ºi Anglia au sprijinit dezvoltarea liberã a statelor occidentale, în timp ce URSS a ocu- pat militar ºi ideologic statele din Europa rãsãriteanã. Lumea s-a împãrþit astfel în sta-

te democratice ºi state comuniste. Cele douã grupãri de state au funcþionat dupã reguli diferite. Statele democratice aveau la bazã statul de drept, economia de piaþã, proprie- tatea privatã ºi respectarea drepturilor omu- lui. Statele comuniste au fost conduse de regimuri politice totalitare, dictatoriale, cu o economie bazatã pe proprietatea de stat, centralizatã ºi planificatã, în care drepturile omului au fost încãlcate în mod flagrant. România, datoritã vecinãtãþii cu URSS, a intrat în zona comunistã a Europei. Între cele douã lumi s-a lãsat în mod sim- bolic o „cortinã de fier” ºi s-a purtat un „rãz- boi rece” pânã în anul 1989, când statele din Europa de Est s-au eliberat de comunism. Din 1991, când URSS s-a dezintegrat, iar comuniºtii au pierdut ºi aici puterea, putem vorbi despre epoca istoriei recente.

ºi aici puterea, putem vorbi despre epoca istoriei recente. Reflectează asupra trecutului! 1. Citeºte textele

Reflectează asupra trecutului!

1. Citeºte textele urmãtoare, reflecteazã ºi formuleazã rãspunsuri la întrebãri:

a. Care sunt mijloacele prin care comunismul a ajuns ºi s-a menþinut la putere?

b. Identificã drepturi ale omului încãlcate în regimurile comuniste.

c. De ce crezi cã deciziile lui Gorbaciov au dus la prãbuºirea comunismului?

cei care se opuneau sau „Stalin a dat ordin ca toþi „Începând din 1985, în
cei care se opuneau sau
„Stalin a dat ordin ca toþi
„Începând
din 1985, în URSS, Mihail Gorbaciov a dus o
politicã de descentralizare ºi de reducere a
aveau
de gând sã se
opunã regimului comunist sã
fie descoperiþi ºi lichidaþi. În fiecare þarã
comunistã est-europeanã,
dictatorii locali au
creat echipe
procedat la
fel. Stalin a
speciale de
„consilieri”, care conduceau în mod direct
interogatoriile ºi contribuiau la pregãtirea
diabolicelor scenarii care sã justifice pedeapsa cu
controlului partidului comunist asupra societãþii.
a recunoscut nevoia de realizare a unor schimbãri
în economie, de reorganizare a întregului sistem
politic, de limitare a prerogativelor partidului
comunist ºi de diminuare a puterilor aparatului
represiv. Câþiva ani mai târziu, comunismul s-a
prãbuºit ca un castel din cãrþi de joc”
El
moartea pentru acuzaþi.
Procesele erau publice ºi
doreau sã demonstreze
forþa partidelor comuniste.
Vladimir Tismãneanu,
Reinventarea politicului
Diferenþele ideologice
erau transformate,
de un
supus, în crime comune.”
sistem de justiþie
„Începând sistem 1985, URSS, Mihail Gorbaciov dus politicã descentralizare ºi reducere controlului
„Începând sistem
1985,
URSS,
Mihail
Gorbaciov
dus
politicã
descentralizare
ºi
reducere
controlului
„Stalin
dat
ordin
ca
toþi
cei
care
partidului
a comunist din nevoia
de asupra în
a limitare societãþii.
opuneau
a sau
aveau
de
se
opunã
recunoscut
realizare
a unor
regimului
comunist
fie
descoperiþi
ºi
schimbãri
în
economie,
de de comunist de reorganizare
lichidaþi.
În
fiecare
ºi gând comunistã
þarã
se est-
întregului
o politic,
europeanã,
dictatorii
locali
au
procedat
prerogativelor
la
partidului
ºi a de El a a
puterilor aparatului
fel.
Stalin
creat
echipe
speciale
de
diminuare a
represiv.
târziu, comunismul s-a
„consilieri”,
care
conduceau
în
mod
direct
interogatoriile
contribuiau
la
pregãtirea
Câþiva ani mai
prãbuºit ca un
din
cãrþi de
joc”
diabolicelor
scenarii
care
justifice
Vladimir
Tismãneanu,