Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MIHAI STAMATESCU
ISTORIE
Modulul 2
Acţiune și decizie umană
în istorie
Ghidul elevului
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,
componenta „A doua șansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării
Data publicării: august 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
Introducere
Bine ai venit între paginile acestei cãrþi!
Aceastã carte este o poveste, spusã pe scurt, despre regi ºi
împãraþi, despre conducãtori ºi lideri politici, dar ºi despre
oameni simpli, care prin acþiunile ºi deciziile lor au
schimbat cursul istoriei. Ea vrea sã-þi spunã cã ºi tu poþi fi
un astfel de om, poþi schimba istoria!
Titlul cãrþii este ISTORIE, dar alãturi vei gãsi un titlu care te
îndeamnã la reflecþie: „Acþiune ºi decizie umanã în istorie”.
În 15 lecþii vei afla cã actorii principali ai istoriei sunt
oamenii.
• Când rezolvi o cerinþã sau un exerciþiu împreunã cu alþi colegi formând o echipã, pot
apãrea puncte de vedere diferite despre rãspunsuri, rezolvãri, formulãri sau idei.
Soluþii:
– negociaþi un punct de vedere comun;
– încearcã sã-þi impui punctul de vedere folosind argumente logice;
– acceptã cã un coleg poate avea un rãspuns mai bun ca al tãu sau o soluþie mai
potrivitã pentru problema respectivã;
– nu vã certaþi, e doar un exerciþiu;
– nu-þi pierde rãbdarea ºi calmul;
– fii politicos;
– nu reclama profesorului neînþelegerile voastre. Rezovaþi-vã singuri problemele!
Un sfat!
Nu trebuie sã te sperii de ISTORIE. Ea nu înseamnã doar ani, personalitãþi, evenimente
care trebuie memorate.
Istoria poate fi frumoasã dacã reuºeºti sã descoperi oamenii din spatele evenimentelor.
Sunt oameni obiºnuiþi care au dorit sã se implice în anumite evenimente (mult mai mult
decât o facem noi, ceilalþi) sau care au avut ºansa sã participe la evenimente istorice.
ªi tu poþi deveni actor al istoriei! Sau poþi fi martor al unor evenimente despre care vei
citi peste ani într-o carte de istorie! Sau poþi povesti copiilor ºi nepoþilor tãi ce
evenimente importante ai trãit!
Capitolul I
Vechii greci
au inventat democraţia 1
Privește lumea din jur!
Mergi în piaþa publicã din
localitatea în care trãieºti ºi
descrie: instituþiile aflate acolo,
monumentele ºi statuile, spaþiile
comerciale, cafenelele ºi
terasele, biserica. Oamenii
frecventeazã locurile acelea cu
treabã sau fãrã? Observã-i: se
întâlnesc, se plimbã, fac
cumpãrãturi, discutã, se roagã,
fac afaceri, fac planuri, bârfesc,
se ceartã, lanseazã zvonuri?
Dupã ce ai rãspuns la aceste
întrebãri, vino la ºcoalã mai
multe zile la rând ºi încearcã sã
nu vorbeºti cu nimeni, sã nu
povesteºti nimic ºi sã nu asculþi
ce vorbesc alþii. Cât crezi cã ai sã
reziºti? De ce crezi cã oamenii
simt nevoia sã comunice?
3. Identificã în textul de mai jos valori ale democraþiei ateniene, adicã ce era foarte
important pentru atenieni.
4. Care dintre valorile pe care le-ai descoperit sunt actuale ºi astãzi, dupã 2 500 de ani?
5. În lista de mai jos sunt enumerate acþiuni ºi atitudini democratice ºi
autoritare/dictatoriale. Alcãtuieºte un tabel conform modelului prezentat, în care sã separi
pe douã coloane cele douã tipuri de atitudini ºi comportamente.
Atitudini ºi acþiuni Atitudini ºi acþiuni
DEMOCRATICE AUTORITARE/DICTATORIALE
Acţionează în prezent!
1. Cine sunt conducãtorii din localitatea în care trãieºti? Îi cunoºti, le cunoºti acþiunile mai
importante? Crezi cã acþioneazã democratic?
2. Cum te implici tu în viaþa publicã? Bifeazã în lista urmãtoare acþiunile pe care tu le-ai
întreprins pânã acum. Adaugã eventual altele!
• mergi la întruniri;
• faci parte dintr-o organizaþie;
• faci parte dintr-un partid;
• faci petiþii cu propuneri;
• participi la ºedinþele Consiliului local;
• protestezi împreunã cu alþii atunci când eºti nemulþumit.
Acţionează în prezent!
1. Propune conducerii ºcolii un proiect de înfrumuseþare a clasei, a ºcolii sau a curþii, cu
titlul: „Mediul înseamnã educaþie”. Alcãtuiþi mai multe echipe de proiect.
De ce se îngrijeau romanii de corpul lor fãcând bãi cu ape termale ºi minerale? Ca sã aibã
mens sana in corpore sano, adicã „minte sãnãtoasã în corp sãnãtos”.
e se
u l er a locul unddiatori.
m
„Coloseuau luptele de gladuiascã
desfãºurtrul putea sã gãzanul 248, cu
Amfitea e spectatori. În zate la Roma,
87 000 dserbãrilor organi: 1 000 de
prilejul eum s-au luptat 32 de „Cât timp va dura Coloseu
mul, va dura ºi
în Colos de gladiatori, cuei, 30 de Roma; când se va prãbuºi C
oloseumul, se
perechi 10 tigri, 60 de l opotami, 10 va prãbuºi ºi Roma; ºi cân
d se va prãbuºi
elefanþi, 10 hiene, 6 hip e, 50 de cai Roma, se va prãb uºi t oatã lum ea.”
leoparzi, rinocer, 10 giraf
zebre, 1 i.” Ovidiu Drîmba, Istoria cult
urii si
sãlbatic civilizaþiei
Columna lu
i Tr aian.
3. Priveºte imaginea, citeºte textul care o Columna lui Trai
înãlþime de aproaan are o
însoþeºte ºi explicã: metri, a fost lucr pe 30 de
a. De ce împãratul Traian a dorit sã ridice marmurã ºi se af atã în
un astfel de monument la Roma? Forul lui Traian lã ºi azi în
b. Cum se poate motiva dorinþa lui Traian Romei. În jurul din centrul
înfãºoarã, ca pe ei se
de a cuceri Dacia? de metri de benzun fus, 200
care prezintã im i sculptate
rãzboaiele duse agini din
pentru cucerireade Traian
anii 101–102 ºi Daciei în
105–106.
Acţionează în prezent!
Alcãtuieºte, în echipã cu alþi colegi, un portofoliu care sã conþinã cel puþin 10 imagini din
Roma. Însoþiþi fiecare imagine de o descriere ºi de o scurtã relatare a istoriei locurilor
respective. Folosiþi internetul pentru a gãsi imagini ºi descrieri ale Romei.
Autoevaluare I
Întrebãrile care urmeazã te ajutã sã îþi fixezi câteva informaþii cu valoare de reper în
istoria Antichitãþii; punctajul obþinut indicã nivelul cunoºtinþelor tale.
Alege rãspunsul corect (un singur rãspuns este corect; primeºti un punct pentru fiecare
alegere corectã).
Cerinþa urmãtoare îþi propune sã exersezi folosirea corectã a unor noþiuni istorice,
deoarece este foarte important ca atunci când comunicãm sã folosim corect cuvintele
pentru ca toþi ceilalþi sã înþeleagã exact ceea ce vrem sã spunem.
Cere sprijinul profesorului pentru evaluarea rãspunsurilor.
Dacã nu îþi mai aminteºti sensul noþiunilor, cautã-le semnificaþia în lecþiile în care
le-ai întâlnit.
Acordã-þi singur un punctaj!
1. Reanalizeazã textele lecþiilor din capitolul I ºi alcãtuieºte o listã cu cinci evenimente ale
Antichitãþii greco-romane care crezi cã au influenþat într-o mare mãsurã viaþa oamenilor.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
4. Dacã ar trebui sã optezi între a vizita Atena ºi Roma, pe care dintre ele ai alege-o? De ce?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
5. Alege dintre imaginile capitolului I pe cele care ar sugera cel mai bine:
• cultura atenianã;
• gloria romanã;
• Atena;
• Roma.
Capitolul II
2. Citeºte textele de mai jos ºi alege din lista urmãtoare de trãsãturi umane pe cele pe care
le recunoºti în descrierea vechilor germanici: curaj, hãrnicie, hoþie, castitate, forþã,
rezistenþã, violenþã, lene, religiozitate, iubitori de artã, de jocuri, de bãuturã.
ã
bucurã de mare stim
mai multã vreme seanii cred cã din cauza
petrec printre ai lor; germmai înalþi, iar alþii devin mai
la r ã zb oaie, îºi stau aceasta unii cresc i mai tari.”
u se duc ai mult ãrii; chiar puternici ºi cu nerv
„Când ncu vânatul, dar m
lic
ºi mânc Cezar, Rãzboiul ga
i c
vremea , dedaþi somnulugi la luptã nu farelor esul de
a b a p r i oa din cereale; în proc
de g e
iteji ºi m
ai a
inului ºi
a og
a „Berea era pregãtitããuga o plantã sãlbaticã,
cei mai vrija casei, a cãm , a bãtrânilor ºi pesc fermentaþie i se adpentru a-i da un gust uºor
; g i lo r tâm
nim ic
seama fe
m e
sã, iar ei
se
ania coada ºoricelului, dromelul (un amestec de
o lasã înputincioºi din ca Tacitus, Germ amãrui. Berea ºi hiºi pus la fermentat) erau
celor n e ui
iþelor un hiar miere ºi apã, fiert ii în familie sau la
de lene.” ar a g
în af onoarea; ba
r an c bãute numai la ocazconfecþionate din coarne de
e comise z n fel sãrbãtori, din cupe ezar cã germanii nu erau
„Furturil trag dupã ele de te furturi sunt u
trib nu ai pretind cã aceset ºi se practicã ii bou. Aflãm de la C bãuturã; ospeþele se
germani iþiu pentru tiner via. (…) Germanºi deloc temperaþi la i, încãierãri ºi chiar
de exerc înlãtura trândã altã, iar curajul ut. terminau cu certur
pentru astaturã foarte în ã sunt de necrez i omucideri.” ria culturii si civi
lizaþiei
sunt de area lor în lupt iaþa obositoare º tea Ovidiu Drîmba, Isto
îndemânse deprind cu v u pãstrat castita
De mici asã. Cei care ºi-a
anevoio
3. Imaginea pe care popoarele o au despre strãmoºii lor este, în general, una idealizatã. De
fapt, se pare cã ei nu au fost nici mai buni, nici mai rãi decât suntem noi astãzi. Ce crezi
cã deosebeºte civilizaþia contemporanã de lumea vechilor popoare germanice? Nu uita sã
analizezi informaþiile cuprinse în toate textele anterioare!
Acţionează în prezent!
Alcãtuiþi grupuri de lucru ºi încercaþi sã pregãtiþi pentru colegi:
• o expoziþie (prezentare) de costume populare (fotografii) aparþinând unor popoare
europene;
• reþete culinare specifice;
• muzicã popularã;
• poveºti ºi personaje populare.
Utilizaþi internetul pentru informare, colecþia de cãrþi „Poveºti nemuritoare”, Cd-uri cu
muzicã, relatãri ale pãrinþilor sau ale bunicilor.
Mai citeºte o datã acest text! ªi acum alege rãspunsul „corect” la întrebarea „cum sunt
românii?” – harnici, leneºi, apatici, energici, viteji, fricoºi, toleranþi, intoleranþi, duri,
blânzi, ospitalieri, reci, credincioºi, ordonaþi, raþionali.
t pe geþi prin
„Burebista i-a înãlþa la vin ºi
tru, e de
exerciþii, abþiner ci. Ca dovadã
d e a a junge la Isir ui mai ascultare de po run
„Înainte regele perºilor) b i-o dãdeau,
pentru ascultarea ce
Darius ( geþi, care se credsunt cei s-a u lãsat
este ºi faptul cã ei viþa-de-vie ºi sã
întâi pe ori, mãcar cã ei intre înduplecaþi sã ta ie
nemurit ji ºi mai drepþi d trãiascã fãrã vin.” Stabon, Geografia
mai vite ) ai
traci.” (… nem unc a are cea m
eþilor, tul e
„În ochii gte. A munci pãmâncând
s r
mare cin mai de ruºine, ia i ºi a
lucrul cel pe urma rãzboiulucât se poate
trãieºti denilor, faci un lucru
prãdãciu .” torii
de vrednic Herodot, Is
Primele informaþii despre români le avem din secolul al IX-lea, atunci când ei sunt
pomeniþi în izvoarele istorice cu numele de vlahi sau valahi, trãind alãturi de slavi la
nordul Dunãrii ºi în jurul Carpaþilor.
De-a lungul Evului Mediu românii au venit în contact firesc cu alte popoare vecine sau
mai îndepãrtate. Unele dintre ele (slavii, ungurii, saºii, secuii, turcii ºi altele) au
influenþat civilizaþia româneascã astfel cã ºi astãzi constatãm diferenþe de limbã, de
arhitecturã a caselor ºi de organizare a gospodãriilor, de obiceiuri ºi tradiþii, de port
popular, de mod de preparare a hranei, de muzicã etc. între diversele regiuni ale þãrii:
Maramureº, Oltenia, Banat, Bucovina, Dobrogea, Ardeal, Muntenia, Moldova.
3. Iatã o listã de cuvinte provenite în limba românã popularã din limbile popoarelor vecine.
Completeazã aceastã listã cu alte cuvinte populare din zona în care trãieºti.
Uicã=unchi, Cîrceag=urcior, ªustãr=cizmar, Maltãr=tencuialã, ªtrimf=ciorap,
Firiz=ferestrãu, Vãlãu=jgheab, Arºãu=hârleþ, Gang=coridor, Ches=traistã.
4. Alcãtuieºte o listã cu cuvinte, pe care le folosim astãzi din ce în ce mai des, provenite în
limba românã din limba englezã. Crezi cã aceste influenþe lingvistice pot distruge limba
românã? De ce DA? De ce NU?
Acţionează în prezent!
1. Crezi cã e bine ca diferenþele culturale dintre diversele regiuni ale þãrii sã fie pãstrate?
Dacã DA, cum putem acþiona pentru asta? Dacã NU, ce anume le distruge ºi de ce?
2. Crezi cã românii de azi se aseamãnã mai mult cu dacii sau cu popoarele contemporane
nouã? Explicã!
Formarea voievodatului ca
XII parte a regatului maghiar
Formarea Formarea
XIV
voievodatului voievodatului
Intrã în
1418 componenþa
Imperiului Otoman
Devine stat vasal Devine stat vasal
XV Imperiului Otoman Imperiului Otoman
Regele Soare 4
Privește lumea din jur!
Citeºte descrierea de mai jos ºi spune de ce crezi cã ultimele clipe de viaþã ale lui
Ludovic al XIV-lea reprezintã „o moarte exemplarã”.
la
ase rãmas-bun de
„Regele Soare îºi lurte exemplarã, care
viaþã printr-o moa aþie chiar ºi pe cei mai
umpluse de admir i. Niciodatã Versailles-ul
mari duºmani ai lu ectacol atât de exem
plar:
nu asistase la un spa îi devora picioarele,
în timp ce cangren dea dispoziþii amãnunþite
bãtrânul despot dãaliile lui ºi îºi lua adio de
cu privire la funer menit sã-i urmeze la tron,
la micul strãnepot la întreaga curte,
de la principi ºi de fraze nobile ºi solemne în
adresând fiecãruia curajul monarhului se
care demnitatea ºi þa sincerã a creºtinului.”
îmbinau cu credin Benedetta Craveri,
Amante ºi regine
2. Priveºte imaginile ºi explicã afirmaþia lui Ludovic al XIV-lea: „Statul sunt eu!”
3. Cunoºti conducãtori politici din secolul XX care au încercat sã fie asemenea Regelui
Soare, Ludovic al XIV-lea? Prin ce au încercat ei sã iasã în evidenþã: prin rãzboaie, prin
construcþii, prin imaginea personalã, prin acþiuni culturale, prin acþiuni internaþionale?
Acţionează în prezent!
Un proiect de dezvoltare personalã este asemãnãtor cu
proiectul de dezvoltare a unei instituþii sau a unui stat.
Obiectivele pe care þi le propui, mijloacele pe care le
foloseºti, timpul în care vrei sã-þi atingi obiectivele,
acþiunile pe care le vei desfãºura, raþiunea ºi echilibrul
sunt câteva elemente esenþiale. Fã un astfel de proiect
pentru urmãtorii 20 de ani, respectând cele enumerate mai Ludovic al XIV-lea,
portret. Portretele lui
sus! Încearcã sã-l urmezi pas cu pas, cu rãbdare, tenacitate Ludovic al XIV-lea sunt
ºi calm! imagini oficiale ale
regelui. El apare
împodobit cu însemne
regale, ca împãrat roman
sau împreunã cu familia.
2. Numeºte trei decizii importante ale liderilor politici americani din secolul al XVIII-lea
care au schimbat soarta Americii de Nord.
Acţionează în prezent!
1. Crezi cã în ºcoala unde înveþi libertatea ta este îngrãditã? În ce situaþii ºi de cãtre cine?
Cum poþi schimba aceastã situaþie?
2. Care ar fi pentru tine cel mai important proiect personal în urmãtorii ani? Crezi cã poþi
deveni un self made man?
Franţa în revoluţie 6
Privește lumea din jur!
În 1989, în România, se spune cã a avut loc o revoluþie.
Cere informaþii despre aceste evenimente de la persoane
care le-au trãit în calitate de participanþi direcþi la
evenimente, de martori sau de simpli contemporani! De ce
crezi cã relatãrile sunt diferite? Ce a însemnat revoluþia
pentru oamenii de rând? Dar pentru liderii politici?
2. Unul dintre documentele cele mai importante elaborate în timpul Revoluþiei Franceze a
fost „Declaraþia drepturilor omului ºi ale cetãþeanului”. Citeºte fragmentul urmãtor ºi
observã care dintre drepturile ºi libertãþile enunþate la 1789 se regãsesc în Declaraþia
Universalã a Drepturilor Omului din 1948?
rãmân
O a m e n ii se nasc ºi
„Art. 1 : turi.
ali în drep ale ale
liberi ºi eg n atu r
pturile
Art. 2: Dre libertatea,
nt
omului su , rezistenþa la
r ie ta te a
prop
ag r e s iu n e . ursa
unea este s
Art. 3: Naþi rincipiului oricãrei
p
esenþialã a
a n it ã þi .
suv e r ã în a
e r tatea const
Art. 4: Lib t ceea ce nu
to
putea face uia.
z ã a lt
dãu n e a reptul sã
r t. 5 : L e ge a nu are d
A ile
ecât acþiun
interzicã d societãþii.”
re
vãtãmãtoa
Acţionează în prezent!
Întotdeauna oamenii sunt nemulþumiþi de lumea în care
trãiesc: fie nu au destui bani, fie doresc sã aibã mai mult,
fie se simt înºelaþi de ceilalþi sau dezamãgiþi de birocraþie,
corupþie, incompetenþã; sau, pur ºi simplu, nu-ºi gãsesc
fericirea personalã!
Autoevaluare II
Exerciþiile de mai jos te ajutã sã îþi fixezi câteva repere cronologice importante:
Seria I:
a. începutul Revoluþiei Franceze;
b. elaborarea Constituþiei SUA;
c. proclamarea independenþei SUA;
d. Napoleon preia conducerea Franþei.
Seria II:
a. Basarabia a fost cedatã Imperiului Rus;
b. Marea Unire a României;
c. Mihai Viteazul uneºte Tara Româneascã, Transilvania ºi Moldova;
d. Basarabia ºi Bucovina de Nord sunt anexate de URSS.
Seria III:
a. a fost elaboratã Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului;
b. Tara Româneascã ºi Moldova se unesc ºi formeazã România;
c. Transilvania a intrat în componenþa Imperiului Habsburgic;
d. Unirea Transilvaniei cu România.
Notã: Fiecare serie ordonatã corect îþi aduce 20 de puncte. Consultã profesorul pentru a
afla rãspunsurile corecte.
2. Asociazã elementele celor douã coloane. Pe prima se aflã indicate date, iar pe a doua,
evenimente. Rãspunsul tãu va consta în asocierea literei din prima coloanã cu cifra
corespunzãtoare din coloana a doua.
a. 1775 1. Oltenia intrã în componenþa Imperiului Habsburgic
b. 1940 2. România devine stat independent
c. 1718 3. Bucovina este cedatã Imperiului Habsburgic
d. 1877 4. Þara Româneascã ºi Moldova formeazã România
e. 1859 5. Nord-Vestul Transilvaniei este anexat de Ungaria
Notã: Fiecare asociere corectã îþi aduce 2 puncte. Total 10 puncte. Consultã profesorul
pentru a afla rãspunsurile corecte.
• Cerinþa urmãtoare îþi propune sã exersezi folosirea corectã a unor noþiuni istorice,
deoarece este foarte important ca atunci când comunicãm sã folosim corect cuvintele
pentru ca toþi ceilalþi sã înþeleagã exact ceea ce vrem sã spunem.
• Cere sprijinul profesorului pentru evaluarea rãspunsurilor.
• Dacã nu îþi mai aminteºti sensul noþiunilor, cautã-le semnificaþia în lecþiile în care
le-ai întâlnit sau într-un dicþionar.
• Acordã-þi singur un punctaj!
2. Asociazã popoarelor din lista de mai jos simbolurile ºi trãsãturile naþionale care crezi cã
le corespund cel mai bine. Argumenteazã fiecare alegere! Crezi cã „etichetele” pe care tu
le-ai pus exprimã adevãrul despre aceste popoare? De ce DA? De ce NU?
Popoare Simboluri Trãsãturi naþionale
Germani Turnul Eiffel reci, distanþi
Francezi Coloseum riguroºi, calculaþi
Români Big Ben veºnic îndrãgostiþi
Italieni Coloana Infinitului ospitalieri
Englezi Poarta Brandemburg gurmanzi
Capitolul III
ot ceea ce,
„Au reuºit sã sugrume în noi t i cunoºteam alt „Trebuie sã treci prin spi
tal ca sã ºtii ce înseamnã
cândva, fusese omene sc. Nu ma a fi rãnit. Rãni de toate f
elurile: la cap, a cãror
. De ce ne
limbaj decât pe cel al armelor entru Führer? urmare e nebunia, la col
oana vertebralã, care
cãsãpim aºa? Pentru Patrie? P sãri? Nici provoacã paralizia. Ampu
tarea unui membru,
Pentru onoare, decoraþii, avan pierde o viaþã dacã nu a celor patru de
odatã, ºi din om nu mai
pomenealã! Din teama de a nu pã e un infern; îl rãmân decât trunchiul º
i capul. Un glonþ în ochi
pe care punem preþ. Fiecare cli adul de alãturi care te face sã orbeºti; r ,
anã la stomac, cu
laºi pentru o secundã pe camaradã de carne nenumãrate consecinþe;
rãni ale oaselor, ale cãror
ºi, când revii, dai peste o grãm ge.” aºchii urcã mereu la supr
afaþa plãgilor purulente;
sfârtecatã într-o bãltoacã de sân rãni la faþã…Pentru tot r
estul zilelor târãºti un
trup sfâºiat, al cãrui me
imbecil. În mod rs dureros ºi ºchiopãtân
„Comandantul diviziei era un enunchea în stârneºte batjocura copi
ilor.”
d
. Î ng
ciudat era ºi foarte religios pentru victoria
fiecare dimineaþã rugându-se gi discursuri „Cu pãrere de rãu vã înº
tiinþãm cã fiul
armatei germane. Ne þinea lun or ºi dumneavoastrã a murit pe
câmpul de luptã.
despre superioritatea germanile – deci a tuturor Credincios drapelului sãu
, a cãzut ca un erou,
exterminarea raselor inferioar superioare, cu pentru Adolf Hilter ºi pe
ntru marele Reich
celor care nu aparþineau raseiârligatã.” german. Heil Hitler! Füh
rerul vã prezintã
creierul marcat de crucea înc condoleanþele sale ºi vã
mulþumeºte pentru
sacrificiul dumneavoast
odihnã. Ne-au rã. Dumnezeu vã va
„Trebuia sã primim 14 zile de 50 de grame de rãsplãti. Aceastã scrisoar
e a fost expediatã în mii
dat în schimb, fiecãruia, cât e de exemplare într-o sing
ru toþi. Atunci ne- urã zi, pentru un singur
brânzã. Dar nu s-a ajuns pent lori a lui Hitler; regiment.”
au dãruit câte o fotografie în cu sã ne fi odihnit ºi
ne-am întors pe poziþii ºi fãrã azi s-a dus Sven Hassel, Blindatele
fãrã brânzã. Unul din tre cam ar morþii
diat
direct în tufiº, descoperind imeFührerului.”
cum sã f olo sea scã f otog ra f iile
Europa s-a autodistrus în 30 de ani de douã mutilaþi. La sfârºitul Primului Rãzboi Mon-
ori. Între 1914 ºi 1945 au avut loc douã rãz- dial (1914–1918) învinºii au fost pedepsiþi
boaie mondiale care au durat împreunã 10 prin tratatele de pace: s-a desenat o nouã
ani. Au murit 60 de milioane de oameni ºi hartã a Europei în defavoarea lor, au fost
peste 100 de milioane au fost rãniþi sau obligaþi sã plãteascã despãgubiri de rãzboi,
Acţionează în prezent!
1. Care este semnificaþia zilei de 9 mai pentru europenii de azi?
Picasso: Guernica
Holocaustul 2
Privește lumea din jur!
Cãrei religii îi aparþine cimitirul din imaginea de mai sus? Ce reprezintã semnele desenate
pe pietrele funerare? Ce semnificaþie crezi cã are profanarea unui cimitir evreiesc, în
zilele noastre, cu simboluri naziste?
„Mauthausen e un
evrei. lagãr de
putea fi subjugat de it ce exterminare prin
muncã. E o
pa raz
ul a fost Evreul este un carierã de piatrã,
„Germanuna o rasã asã trãieºte pe corpul al
tor înseamnã, în prim
care
întotdea rã ºi a rãmas o r popoar e. Fiind o r as ã 186 de trepte. O s
ul rând,
superioa eamestecatã cu inferioarã, evreu l nu posedã trebuie s-o urci înc
carã pe care
purã ºi nferioare. Omul nici cea mai m icã ap titudine pietre, alergând în
ãrcat de
rasele in va cuceri ºi va dere zaþie.
pentru a crea o civili la nimic de oameni, sub lov
îmbulzeala
superior lumea pe o întin Evreul nu se supu ui ne paturilor de puºcã
iturile
supune e mare ca sã fie altceva decât purul bastoanelor de ca
sau ale
destul d stãpân al e egoism.” toate zilele, pe ori
uciuc, în
singurul lui. Un popor d ient Adolf Hitler, Mein
Kampf
înfometat, însetat
ce vreme,
tu º
pãmân ã ºi care e con vat ,
înspãimântat, fie
rasã pur rea sângelui nu tânãr sau prea bãt
cã eºti prea
de valoa muribund sau con
rân,
valescent.”
Christian Bernada
c,
186 de trepte
„La Bogdanovka
, în Transnistria
bolnavii ºi infirm ,
ii au fost bãgaþi nu-i mai î
grajduri cãrora l în
fost masacraþi în
i s-a dat foc; res
tul au vii direct mpuºcau, îi arunca
î
folosindu-se în a
grupe de 3–400 maturi îi un râpã, peste foc. P u de
explozive. Cadav
cest scop cartuº
e marginea cideau împuºcând e cei
au fost arse, ope
rele celor împuº
caþi ucraineni râpei stãteau poliþi u-i. Pe
aproape douã lun
raþie care a dura
t Împuºcau ºi jandarmi român ºti
i
cam 2 000 de oa
i. (…) Se ucidea
u mai odihn cu schimbul. Câte .
bãrbaþi, bãtrâni,
meni pe zi: feme
i, obosiþi de i luau locul celor opt
i þ
copii. Pe copii ni atâta îm opt…
ci Marcu Ro puºcat…”
zen, Holo
guvernar cau st su
e a Antone b
scu
2. Are Hitler argumente pentru a-ºi susþine teoria? Prin ce se deosebesc evreii de alte popoare?
3. Formaþi echipe ºi alcãtuiþi un portofoliu despre Holocaust. Utilizaþi cãrþi aflate în
biblioteca ºcolii: Reflecþii despre Holocaust, Ecouri din Holocaust în literatura universalã,
Holocaust sub guvernarea Antonescu, Raport final ºi Documente ale Comisiei
Internaþionale pentru Studierea Holocaustului în România.
Acţionează în prezent!
1. Cunoºti astãzi, în România, manifestãri rasiste? De ce crezi cã se urãsc oamenii unii pe
alþii? Existã soluþii pentru împiedicarea manifestãrilor rasiste?
2. Încearcã sã vizionezi unul dintre filmele dedicate Holocaustului: Lista lui Schindler sau
La vita e bella.
România
și lumea după război 3
Privește lumea din jur!
Ia un atlas istoric ºi comparã teritoriul României din 1914, harta României în 1918 ºi
situaþia teritorialã a statului român în 1945. De ce crezi cã existã diferenþe atât de mari?
Teritoriul României de azi este acelaºi cu cel din 1945?
au sau
t ord in ca toþi cei care se opuneunist sã „Începând
„Stalin a da sã se opunã regimului com din 1985, în URSS, Mihail Gorbaciov a dus o
aveau de gând lichidaþi. În fiecare þarã politicã de descentralizare ºi de reducere a
fie descoperiþi ºiuropeanã, dictatorii locali au e controlului partidului comunist asupra societãþii. El
comunistã est-e Stalin a creat echipe speciale d a recunoscut nevoia de realizare a unor schimbãri
procedat la fel. e conduceau în mod direct în economie, de reorganizare a întregului sistem
„consilieri”, car contribuiau la pregãtirea cu
politic, de limitare a prerogativelor partidului
interogatoriile ºi arii care sã justifice pedeapsa ºi comunist ºi de diminuare a puterilor aparatului
diabolicelor sc en e erau publice represiv. Câþiva ani mai târziu, comunismul s-a
acuzaþi. Procesel te.
moartea pentru streze forþa partidelor comunis prãbuºit ca un castel din cãrþi de joc”
doreau sã demon formate, de un
logice erau transe comune.”
Vladimir Tismãneanu,
D if eren þele id eo
supus, în crim
Reinventarea politicului
sistem de justiþie
Acţionează în prezent!
1. Cum crezi cã poþi acþiona azi împotriva deciziei unor oameni de a reinstaura un regim de
tip comunist? Alege din lista urmãtoare variantele democratice de acþiune:
sã particip la activitatea unei organizaþii pentru apãrarea drepturilor omului;
sã nu votez un partid cu ideologie comunistã;
sã-i ameninþ pe lideri cu moartea;
sã mã înscriu într-un partid cu un program democratic;
sã acþionez împotriva lor prin forþã;
sã povestesc altor oameni ce a însemnat comunismul.
2. Stai de vorbã cu persoane care au trãit în regimul comunist. Pune-le sã-þi povesteascã
întâmplãri din viaþa lor, fapte de viaþã cotidianã, evenimente importante la care au
participat sau la care au fost martori. Observã dacã din relatãrile oamenilor se degajã:
nostalgie, urã, satisfacþie, indiferenþã, nemulþumire, bucurie.
Drepturile mele
în lumea contemporană 4
Privește lumea din jur!
Cunoºti drepturi ale omului încãlcate la tine în ºcoalã? Dar în familie? Alcãtuieºte o listã
cu acestea ºi, împreunã cu colegul de bancã, propuneþi soluþii de rezolvare a acestor
situaþii! În situaþii grave, adresaþi-vã unui avocat!
în
„Sunt fericit sã fiu alãturi de voi, astãzi, mai
ªi atunci când vom
da voie libertãþii sã
ceea ce istoria va consemna ca f iind cea înalþe, când o vom l
ãsa sã rãsune din fi
se
istoria ecare
mare demonstraþie pentru libertate din
sat ºi cãtun, din fiec
are stat ºi oraº, atun
(…) vom putea grãbi sos ci
naþiunii noastr e. irea acelei zile în car
a
Cu aceastã credinþã vom putea preschimb
copiii lui Dumnezeu e toþi
– oamenii negri ºi
ul naþ iun ii noa stre oamenii albi, evrei º
zgomotoasele vrajbe din sân i arieni, catolici ºi
într-o frumoasã sim f onie a liber t ãþii. protestanþi – vor put
ea sã-ºi dea mâna ºi
Cu aceastã credinþã vom putea munci ã, vom
cânte cuvintele vechi sã
ului negro spiritual,
împreunã, ne vom putea ruga împreun e la
«liberi, în sfârºit lib
eri, mulþumesc lui
putea lupta împreunã, vom putea merg ãm
Dumnezeu Atotpute
rnic, suntem liberi î
închisoare împreunã, vom putea sã apãrom fi
sfârºit».” n
împreunã libertatea ºtiind cã într-o zi v Martin Luther King
jr., Am un vis, 1963
liberi. (…)
Acţionează în prezent!
1. Citeºte textul ºi identificã forme în care se poate exprima cooperarea ºi solidaritatea
civicã, ca modalitãþi de apãrare a drepturilor omului.
Globalizarea 5
Privește lumea din jur!
Ce faci dacã vrei sã-þi anunþi prietenii sau rudele din Australia sau din Canada sau de
oriunde din Europa despre un eveniment fericit din viaþa ta? E simplu, nu? Acesta este
unul dintre aspectele globalizãrii: reducerea distanþelor ºi apropierea dintre oameni
mijlocitã electronic.
Acţionează în prezent!
1. Bifeazã din lista urmãtoare serviciile electronice pe care le-ai utilizat pânã în prezent:
cataloage on-line de produse ºi servicii ale unor firme;
servicii financiare – plãþi electronice, depozite bancare, informaþii financiare,
asigurãri etc.;
servicii profesionale – arhitecþi, avocaþi, contabili, consultanþi, experþi etc.;
servicii turistice – rezervãri de hoteluri, bilete de avion, ghiduri turistice, informaþii
despre muzee etc.;
ziare on-line;
e-mail ºi chat;
documente – articole, cãrþi, legislaþie etc.;
distracþie – jocuri, muzicã etc.;
informaþii de referinþã – enciclopedii, dicþionare;
ºtiri;
buletin meteo.
2. În zilele noastre „bogãþia” cea mai importantã este consideratã informaþia. Ea te poate
ajuta sã-þi plasezi eficient economiile, sã-þi gãseºti rapid un loc de muncã, sã investeºti
într-o afacere profitabilã, sã obþii informaþii utile despre firme, persoane, servicii. Cautã
pe internet:
• oferte de locuri de muncã în România ºi în Europa;
• informaþii despre autorul acestei cãrþi;
• firme care oferã servicii de poºtã rapidã;
• ultimele informaþii din politica internaþionalã.
Cultură și divertisment 6
Privește lumea din jur!
Câte ore munceºti pe zi? Faci muncã fizicã sau intelectualã? Simþi nevoia sã te relaxezi?
Cum o faci, de regulã? Fã o listã de acþiuni de relaxare pe care le practici!
Acţionează în prezent!
Alege din lista urmãtoare de activitãþi pe acelea pe care îþi place sã le practici sau la care
participi ca spectator.
1. Care dintre preocupãrile enumerate aparþin domeniului culturii?
2. Cât din timpul tãu sãptãmânal aloci fiecãreia dintre activitãþile alese?
3. Ce riscuri implicã activitãþile la care participi?
4. Ce cheltuieli presupun aceste activitãþi?
Autoevaluare III
• Exerciþiile de mai jos te ajutã sã îþi fixezi câteva repere cronologice ºi câteva noþiuni
importante ale secolului XX:
Alege rãspunsul corect (un singur rãspuns este corect; primeºti un punct pentru fiecare
alegere corectã; consultã profesorul pentru a afla rãspunsurile corecte).
2. Perioada confruntãrii dintre regimurile politice democratice ºi cele comuniste dupã 1945
se numeºte:
a. perioada interbelicã;
b. perioada rãzboiului rece;
c. perioada istoriei recente.
6. Discriminarea este:
a. o atitudine ºi o acþiune negativã la adresa unor minoritãþi;
b. libertatea de exprimare;
c. dreptul de vot.
1. Identificã, în cele ºase lecþii ale capitolului III, trei personalitãþi ale cãror acþiuni ºi decizii
politice au avut o influenþã negativã asupra vieþii oamenilor. Argumenteazã fiecare
alegere!
2. Oamenii politici iau decizii care sunt, de regulã, puse în aplicare de oamenii obiºnuiþi.
Holocaustul sau acþiunile Securitãþii comuniste sunt astfel de exemple. De ce crezi cã
oamenii ucid cu atâta nepãsare ºi cu sânge rece alþi oameni? Ai putea face parte dintr-un
pluton de execuþie? De ce DA? De ce NU? Rãspunde formulând un text de 12–15 rânduri.
3. Alege o acþiune din lista urmãtoare prin care poþi combate discriminarea minoritãþilor.
Explicã:
• Tipul de discriminare pe care doreºti sã-l înlãturi: discriminare socialã; discriminare
etnicã; discriminare culturalã; discriminare sexualã.
• Conþinutul activitãþii pe care þi-o propui. (maxim 15 rânduri)
– participarea la manifestãri publice;
– vizitarea persoanelor în vârstã ºi ajutorarea acestora;
– realizarea de afiºe;
– crearea unui grup de susþinere a unor colegi cu dificultãþi de învãþare;
– crearea unei reviste.
Index de concepte
și termeni istorici
A
al Doilea Rãzboi Mondial 24, 37, 40
B
bomba atomicã 37
C
catolic 20, 26, 43 „cortina de fier” 40
colonii engleze 28, 30, 42 creºtinism/creºtin/religie creºtinã 14, 20,
comunism/stat comunist 40, 41 22, 24
constituþie 10, 11, 28, 29, 30, 42 culturã 12, 46, 47
Convenþia Europeanã a Drepturilor
Omului 42
D
democraþie/stat democratic 10, 11, 28, 40, 41 drept divin 26, 30
demos 10 drepturile omului/drepturi ºi libertãþi
dictatura proletariatului 41 cetãþeneºti 28, 31, 40, 41, 42
E
educaþie 12, 13 etnogeneza 20, 22
egalitate 11, 30, 42
G
globalizare/mondializare 44, 45
H
Holocaust 38, 39
I
internet 15, 21, 28, 31, 44, 45 istorie recentã 40, 44
M
migratori/migraþii 14, 45 monarhie constituþionalã 30
monarhie absolutã 26, 30
O
ortodox 20
P
poliþie politicã 41 popoare slave 20, 23, 24
popoare germanice 20, 21, 24 Primul Rãzboi Mondial 36
popoare neolatine 20, 22 protestant 20, 43
R
rasã superioarã 36, 38, 39 republicã 30
„rãzboi rece” 40 Revoluþia Francezã 30
romanizare 14, 20, 24
S
saºi 23 stat de drept 40
secui 23 stat totalitar 37
Securitate 41 suveranitatea poporului 28
T
terorism 45 turci 20, 23
U
unguri 20, 23, 24
V
valahi 22, 23, 24 voievodat 24, 25
Încheiere
Dacã ai ajuns pânã aici înseamnã cã s-a întâmplat ceva
important în viaþa ta: ai încheiat cu bine modulul de istorie
„Acþiune ºi decizie umanã în istorie”, care îþi dã ºansa sã
mergi mai departe.