A Doua Sansa Secundar Istorie Profesor 2 m2

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua șansă”
MIHAI STAMATESCU
ISTORIE
Modulul 2
Acţiune și decizie umană în istorie
Ghidul profesorului
Centrul Step by Step, 2006

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 –
au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada de
aplicare experimentală a programului educaţional revizuit
„A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”
Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani”
Carmen Costina, autoare „Limba engleză”
Iudit Sera, autoare „Limba engleză”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”
Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”
Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”
Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”
Elena Bălan, autoare „Cultură civică”
dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertă, layout: Elemér Könczey
Design și DTP: András Tánczos
Ilustraţii: Levente Szekeres
Corectură: Mirabela Mitrică
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

STAMATESCU, MIHAI
Istorie : modulul 2 : ghidul profesorului / Mihai Stamatescu. – București : Step by Step, 2006
ISBN (10) 973-1706-07-0 ; ISBN (13) 978-973-1706-07-8
371.3:94(100)
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,
componenta „A doua șansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării
Data publicării: august 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Câteva lãmuriri despre
Programa de Istorie a Modulului 2 . . . . . . . . . . . . . . . 5
Primele civilizaþii europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1. Vechii greci au inventat democraþia . . . . . . . . . . 8
2. Educaþia ºi cultura grecilor . . . . . . . . . . . . . . . . 10
3. Roma – cetatea eternã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Popoare ºi state – o lume în miºcare . . . . . . . . . . . . 15

1. Noile popoare europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
2. Românii – popor european . . . . . . . . . . . . . . . . 18
3. Statele – „organisme vii” . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
4. Regele Soare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
5. SUA – o lume nouã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
6. Franþa în revoluþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Secolul XX – secolul contrastelor . . . . . . . . . . . . . . . 29

1. Douã rãzboaie mondiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
2. Holocaustul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
3. România ºi lumea dupã rãzboi . . . . . . . . . . . . . 34
4. Drepturile mele în lumea contemporanã . . . . . 36
5. Globalizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
6. Culturã ºi divertisment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Cuvânt de încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

ACŢIUNE ȘI DECIZIE UMANĂ ÎN ISTORIE
Introducere
Stimate(ã) coleg(ã),
Ghidul de faþã este un ajutor colegial, care continuã demersul pe care

l-am început împreunã cu ocazia modulelor anterioare. De aceea nu-þi
voi mai explica ce înseamnã programul „A doua ºansã”, cine sunt
elevii tãi, care sunt caracteristicile lor ºi ce înseamnã pentru ei ºcoala.
Mã voi rezuma doar la câteva consideraþii cu privire la filosofia
demersului pe care urmeazã sã-l desfãºori împreunã cu elevii pe
parcursul acestui modul.
Modul 2, pentru ISTORIE, are urmãtorul subtitlu: Acþiune ºi decizie

umanã în istorie. Este o propunere de abordare a istoriei din
perspectiva modului în care oamenii ºi-au asumat responsabilitatea
deciziilor ºi acþiunilor lor. Nu este vorba despre judecarea deciziilor ºi
acþiunilor oamenilor, ci despre analiza resorturilor care i-au împins pe
oameni sã acþioneze într-un anume fel ºi despre evaluarea consecinþelor
acþiunilor lor.
Concepþia este destul de simplã: pe fundalul unor evenimente ºi

procese istorice, elevii vin în contact cu oamenii care au conceput, au
determinat sau au subminat prin deciziile ºi acþiunile lor desfãºurarea
evenimentelor. Nu este vorba doar despre conducãtori politici, ci ºi
despre oamenii simpli, care, „aflaþi sub vremi”, au fost nevoiþi sã
acþioneze la comanda altora. Alteori, cum e cazul revoluþiilor, oamenii
simplii au devenit ei înºiºi actorii principali ai evenimentelor.
Utilizând acest tip de abordare a unor evenimente cunoscute din istoria
umanitãþii, ai obligaþia de a-i ajuta pe elevi sã dobândeascã
competenþele specifice prevãzute de programã ºi sã poatã susþine
examenul de finalizare a modului.
În acest „Ghid” nu vei gãsi sfaturi; vei gãsi doar idei (pe care poþi sã le
accepþi, sã le dezvolþi ºi îmbogãþeºti sau pe care poþi sã le respingi), vei
gãsi sugestii de activitãþi (de la care poþi porni ºi imagina alte exerciþii,
aplicaþii sau variante de teme de lucru) sau teme de reflecþie ºi unele
recomandãri didactice.
În activitatea didacticã eu nu cred cã existã variante prefabricate de

lecþii ºi modele. Fiecare profesor are o personalitate care creeazã o
amprentã didacticã unicã. Fiecare dintre noi îºi imagineazã altfel lecþia
de mâine, are soluþii care sunt unice, pentru cã fiecare elev sau grup de
elevi cãruia el i se adreseazã este unic în felul lui. Numai tu poþi decide
ceea ce este cel mai bine pentru ca lecþia ta sã fie cea mai bunã, tu sã fii
mulþumit de ceea ce ai fãcut ºi elevii tãi sã te priveascã cu respect.
La fel ca altã datã, închei…
Cu respect, simpatie ºi încredere în rezultate muncii tale,

Prof. Mihai Stamatescu
4 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

Câteva lămuriri despre

Programa de Istorie a Modulului 2
Modulul 2, Acþiune ºi decizie umanã în • 4 pagini introductive care prezintã Ghidul

istorie, îºi propune sã ducã la dobândirea ºi modul de utilizare a acestuia;
unei competenþe generale care se prezintã • 15 lecþii corespunzãtoare conþinuturilor
astfel: prevãzute de programã, grupate în trei
capitole;
2. Investigarea faptelor ºi proceselor istorice • câte douã pagini de prezentare a fiecãrui
Competenþele specifice derivate din capitol;
Competenþa generalã sunt urmãtoarele: • câte douã pagini de evaluare/autoevaluare
2.1. Descrierea unor evenimente, procese la finalul fiecãrui capitol;
istorice, rolul unor personalitãþi în • index de concepte, termeni istorici ºi
istorie; nume proprii.
2.2. Identificarea cauzelor ºi consecinþelor
unui eveniment, proces istoric; Fiecare lecþie cuprinde patru nivele
2.3. Identificarea perspectivelor multiple distincte:
asupra unui subiect istoric oferite de a. orientare (intrarea în temã, deschiderea
surse istorice diferite; subiectului, explorarea scopurilor lecþiei);
2.4. Identificarea continuitãþii ºi schimbãrii formula genericã adoptatã este
în istorie ca rezultat al deciziei ºi „Priveºte lumea din jur!”;
acþiunii umane; b. achiziþii (cunoºtinþe ºi informaþii);
2.5. Investigarea unui eveniment / proces formula genericã adoptatã este
istoric; „Din cãrþile de istorie poþi afla cã…”
2.6. Construirea unei sinteze pe o temã c. reflecþie (integrarea informaþiilor ºi
istoricã; cunoºtinþelor dobândite într-un context)
formula genericã adoptatã este
Programa de ISTORIE a Modulului 2, „Reflecteazã asupra trecutului”;
Acþiune ºi decizie umanã în istorie, are în d. aplicare (învãþarea ºi exersarea de
principal o componentã civicã ºi social- competenþe, deprinderi ºi abilitãþi);
politicã. Motivaþiile sale sunt legate de formula genericã adoptatã este
necesitatea educaþiei pentru implicarea „Acþioneazã în prezent”.
cetãþenilor în viaþa comunitãþii, pentru
respectarea drepturilor omului ºi a Ponderea cea mai mare din timpul de lucru
principiilor societãþii democratice. Acesta al fiecãrei lecþii este afectatã „Aplicaþiilor”
este contextul în care programa acestui din zonele reflecþie ºi aplicare.
Modul face apel la evenimente petrecute din
antichitate ºi pânã în prezent ºi le pune Succesiunea nivelelor a, b, c, d are loc într-o
într-o luminã nouã: aceea a abordãrii din ordine dictatã de logica disciplinei ºi de
perspectiva modului în care oamenii s-au modelul didactic adoptat pentru fiecare
implicat în desfãºurarea evenimentelor. Un conþinut.
mesaj important al programei este acela cã
istoria este opera exclusivã a oamenilor ºi, în Fiecare paginã conþine imagini care sunt, în
consecinþã, responsabilitatea lor absolutã. general, contextuale; ele se pot utiliza ca
pretexte de discuþie sau pentru a sugera
Despre Ghidul elevului atmosfera unei epoci, a unui eveniment etc.
Ghidul elevului este unul dintre
documentele care alcãtuiesc curriculum-ul Ghidul profesorului
programului „A doua ºansã”. El corespunde, Ghidul profesorului cuprinde 30 de pagini
în învãþãmântul tradiþional, manualului de (câte douã pentru fiecare lecþie din Ghidul
istorie. Ghidul elevului cuprinde: elevului) de sugestii didactice, idei de

conþinuturi suplimentare, idei de discuþii ºi exerciþii, probleme. Memorarea conþinuturilor
de utilizare a „Aplicaþiilor”, atitudini faþã de ºi cunoºtinþelor nu este o mizã.
reacþiile elevilor, rãspunsuri aºteptate.
Structura sugestiilor didactice este Cu privire la demersul didactic propriu-zis,
urmãtoarea: Ghidul profesorului oferã variante de soluþii
• Titlul capitolului didactice la aplicaþiile propuse în Ghidul
• Titlul lecþiei elevului. Este recomandabil ca profesorul:
• Competenþe specifice vizate (modul în • sã încurajeze permanent elevii chiar dacã
care acestea sunt adecvate conþinuturilor); rezultatele în învãþare nu sunt
• Conþinuturi – separate în patru categorii: spectaculoase;
a. Mesaj (o identificare a ideii • sã valorifice ºi sã exploateze orice idee
principale care ar trebuii susþinutã care vine din partea elevilor;
mai departe) • sã favorizeze exprimarea liberã ºi opiniile
b. Pretext (un subiect, o temã de personale;
discuþie) • sã-i înveþe sã coopereze ºi sã se respecte
c. Probleme de atins (o enumerare a reciproc;
unor probleme ºi chestiuni de • sã le câºtige încrederea ºi respectul prin
abordat) competenþa sa.
d. Discuþii posibile (un inventar de
posibile teme de reflecþie în legãturã Sunt de evitat discursurile, dictarea, abuzul
cu conþinuturile anunþate mai sus, de date ºi informaþii, temele pentru acasã,
eventuale deschideri spre alte sfaturile moralizatoare, tonul ridicat ºi lipsit
domenii etc.) de rãbdare, atitudinea agresivã.
• Aplicaþii (sugestii cu privire la scopurile
aplicaþiei, discuþii posibile care sã susþinã Nu uita sã parcurgi „Introducerea” la Ghidul
introducerea aplicaþiei sau rezolvarea elevului. Ea este importantã deoarece:
problemelor, rãspunsuri aºteptate, • motiveazã învãþarea unor competenþe;
recomandãri) • prezintã modul de utilizare a Ghidului;
• cointereseazã elevul în a deveni un
Cu privire la relaþia dintre competenþele partener în acþiunea de educaþie.
specifice ºi conþinuturi, este de fãcut
observaþia cã acestea din urmã se utilizeazã Un bun început stimuleazã cunoaºterea ºi dã
ca informaþie-pretext necesarã rezolvãrii de încredere!

PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE
Capitolul I
Capitolul 1 reprezintă o sumară trecere în revistă a elementelor care alcătuiesc o parte importantă
a fundamentelor civilizaţiei europene contemporane. Ele sunt structurate în trei lecţii:
1. Vechii greci au inventat democraţia. În spiritul titlului Modulului 2, Acţiune și decizie umană
în istorie, lecţia propune o trecere în revistă a principiilor și valorilor democraţiei ateniene în
timpul lui Pericle. Actualitatea unei experienţe istorice unice până în zilele noastre este primul
contact cu rolul oamenilor în desfășurarea evenimentelor..
2. Educaţia și cultura grecilor. Relaţia între democraţie, cultură și educaţie este mesajul
principal al lecţiei. Este un demers delicat, dificil de acceptat și de transpus în viaţa cotidiană.
Pentru a face o educaţie a spiritului, o educaţie a mișcărilor corpului sau o educaţie pentru
frumos este nevoie de motivarea ambelor părţi implicate în actul didactic.
3. Roma – cetatea eternă. Roma a fost „eternă” peste o mie de ani pentru că a avut acces la
resurse sau le-a cucerit, pentru că și-a educat cetăţenii, pentru că a știut să-și exporte limba
și cultura și a știut să asimileze culturile superioare. Imperiul roman este asemenea vieţii unui
om care crește și se dezvoltă spiritual o dată cu bogăţia dobândită.

Vechii greci
au inventat democraţia 1
Competenþe specifice vizate
2.1. Descrierea unor
evenimente, procese
istorice, rolul unor Vechii greci
1
au inventat democraţia
personalitãþi în istorie;
2.4. Identificarea continuitãþii ºi Privește lumea din jur!
schimbãrii în istorie ca Mergi în piaþa publicã din
localitatea în care trãieºti ºi
rezultat al deciziei ºi descrie: instituþiile aflate acolo,
monumentele ºi statuile, spaþiile
acþiunii umane; comerciale, cafenelele ºi
terasele, biserica. Oamenii
frecventeazã locurile acelea cu
treabã sau fãrã? Observã-i: se
Conþinuturi
întâlnesc, se plimbã, fac
cumpãrãturi, discutã, se roagã,
fac afaceri, fac planuri, bârfesc,
• Mesajul care dominã lecþia se ceartã, lanseazã zvonuri?
Dupã ce ai rãspuns la aceste
este ideea de participare la întrebãri, vino la ºcoalã mai
multe zile la rând ºi încearcã sã
viaþa publicã ºi de implicare nu vorbeºti cu nimeni, sã nu

povesteºti nimic ºi sã nu asculþi
ce vorbesc alþii. Cât crezi cã ai sã
personalã în viaþa reziºti? De ce crezi cã oamenii
simt nevoia sã comunice?
comunitãþii.
• Pretextul este modelul Din cărţile de istorie poţi afla că…
democraþiei greceºti Nevoia naturalã a oamenilor de a comunica
i-a ajutat sã se înþeleagã unii pe alþii, sã se
le tuturor sã fie protejate. Unul dintre cei
mai importanþi conducãtori ai Atenei a fost
ajute, sã fie mai eficienþi, sã se organizeze Pericle. Datoritã însuºirilor sale oratorice,
dezvoltat acum 2500 de ani mai bine. Aºa s-a nãscut politica, adicã acea
activitate care îi face pe oameni sã caute
militare, diplomatice, politice, el a fost ales
15 ani la rând strateg al Atenei, fãrã ca, în
la Atena. soluþii pentru a le fi mai bine împreunã.
Acum 2 500 de ani, vechii greci fãceau
aceastã lungã perioadã, sã devinã tiran sau
dictator. Ba chiar, în vremea sa (secolul V
• Alte probleme de atins în politicã în piaþa publicã. Aici se adunau

cetãþenii Atenei, participau la conducerea
î.H.), democraþia s-a dezvoltat: el a elaborat
Constituþia atenianã, a susþinut ideea ca
discuþii graviteazã în jurul

cetãþii, luau decizii, discutau problemele aceia care ocupã funcþii publice sã fie plãti-
zilei. Grecii au inventat astfel democraþia, þi cu un salariu pentru serviciile pe care le
adicã dreptul ºi puterea poporului de a par- fac comunitãþii, iar ocuparea funcþiilor sã se
urmãtoarelor cuvinte cheie: ticipa la viaþa publicã ºi de a conduce ora-
ºul, cetatea.
facã prin tragere la sorþi. Acþiunile sale
democratice au creat o stare de spirit în rân-
libertate, egalitate, participare, Cetãþenii alcãtuiau demosul, adicã poporul,
ºi erau grupaþi în partide care susþineau punc-
dul cetãþenilor Atenei, care s-a exprimat
prin participarea lor activã la viaþa publicã.
constituþie, lege, democraþie. te de vedere diferite despre treburile Atenei, în

funcþie de interesele pe care le apãrau. Cu toþii
Perioada în care el a trãit este cunoscutã sub
numele de „Secolul lui Pericle” sau „Seco-
fãceau parte din adunarea poporului. lul de Aur”.
Tema poate fi abordatã în Atena era condusã dupã o constituþie ºi
dupã legi care erau fãcute pentru a-i apãra
Din pãcate, democraþia atenianã a dispã-
rut dupã moartea lui Pericle ºi din cauza
relaþie cu alte teme studiate la pe oameni de abuzuri ºi pentru ca interese- unui rãzboi în care Atena a fost implicatã.
culturã civicã.
10
• Discuþiile posibile pot fi ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI
îndreptate cãtre observarea

vieþii comunitare din
localitatea în care trãiþi, spre
analiza personalitãþilor care • fixarea unor principii exprimate prin valori;
conduc comunitatea, spre • determinarea unor acþiuni individuale sau a unor
deciziile acestora ºi atitudini care exprimã practicarea acestor valori.
posibilele consecinþe, cãtre
gradul de implicare Cunoaºterea ºi însuºirea valorilor se poate realiza prin:
individualã în treburile • identificarea unui set de valori;
publice la nivelul • observarea unor situaþii familiare, din viaþa cotidianã
comunitãþii. sau din istorie;
• exprimarea argumentatã a unei opþiuni personale;
Aplicaþii • formularea consecinþelor acþiunii individuale realizatã
Aplicaþiile 1,2,3 din zona în funcþie de punerea în practicã a unor principii;
„Reflecteazã asupra trecutului”
au ca scop: Evaluarea rãspunsurilor are în vedere:
• listarea valorilor democraþiei • gradul de participare/implicare;
ateniene ºi compararea lor • atitudinea pozitivã;
cu cele practicate azi; • calitatea argumentelor/consecinþelor/observaþiilor.

NU se realizeazã evaluãri ale
elevilor în domeniul educaþiei
pentru valori ºi atitudini în
termeni de judecatã moralã:
bine/rãu, corect/greºit etc.
Reflectează asupra trecutului!
1. Cautã într-un dicþionar definiþia cuvintelor politicã ºi democraþie. Aplicaþiile 1,2,3 din zona
2. Crezi cã ocuparea funcþiilor prin tragere la sorþi poate fi un principiu democratic? De ce
DA? De ce NU? „Acþioneazã în prezent” au ca
3. Identificã în textul de mai jos valori ale democraþiei ateniene, adicã ce era foarte scop realizarea unui exerciþiu
important pentru atenieni.
de educaþie pentru:
„Trãim într-o form
ã de guvernãmânt
Toþi se bucurã de dreptu
conform cu constituþia,
ri egale, • asumarea unei opþiuni
legile altora, ci este iar în activitatea
care nu invidiazã
un model pentru
alþii. Deoarece
administrarea statu
lui nu are în vede
a
re
politicã ne comportãm
ca oameni liberi.
Fiecare este apreciat dupã
ºi nu dupã categoria de
meritul sãu
individuale pentru valori;
a, ci pe majoritate
• participare/implicare
avere.”
doar o minoritate
formã se numeºte
oamenilor, aceastã
lar sau democraþie. Tucidide, Rãzboiul pelopo
guvernãmânt popu nesiac
individualã sau în grup;

4. Care dintre valorile pe care le-ai descoperit sunt actuale ºi astãzi, dupã 2 500 de ani?
• analiza deciziei umane;
5. În lista de mai jos sunt enumerate acþiuni ºi atitudini democratice ºi
autoritare/dictatoriale. Alcãtuieºte un tabel conform modelului prezentat, în care sã separi • asumarea responsabilitãþii.
pe douã coloane cele douã tipuri de atitudini ºi comportamente.
Atitudini ºi acþiuni Atitudini ºi acþiuni

• Este recomandabilã
DEMOCRATICE AUTORITARE/DICTATORIALE
rezolvarea aplicaþiilor prin
activitãþi de grup, cu
• alegeri libere;
• legi fãcute de un singur om;
• egalitatea oamenilor în faþa legii;
• bogaþii conduc comunitatea; utilizarea unor metode
• dreptul de vot al tuturor cetãþenilor; • eliminarea din viaþa publicã a celor ce
• conducãtor unic numit pe viaþã;
• libertatea presei;
au pãreri opuse conducãtorului. active.
• Exerciþiile privind decizia
Acţionează în prezent! umanã pot fi completate cu
analize ale unor situaþii
1. Cine sunt conducãtorii din localitatea în care trãieºti? Îi cunoºti, le cunoºti acþiunile mai
importante? Crezi cã acþioneazã democratic?
2. Cum te implici tu în viaþa publicã? Bifeazã în lista urmãtoare acþiunile pe care tu le-ai
întreprins pânã acum. Adaugã eventual altele!
familiare elevilor din viaþa
• mergi la întruniri;
• faci parte dintr-o organizaþie;
ºcolarã sau de familie:
• faci parte dintr-un partid;
• faci petiþii cu propuneri; cheltuirea bugetului unei
• participi la ºedinþele Consiliului local;
• protestezi împreunã cu alþii atunci când eºti nemulþumit. instituþii sau a bugetului
3. Alcãtuieºte o listã de calitãþi umane necesare unei personalitãþi politice! personal; alegerea unor
colaboratori/parteneri într-
11
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR
un proiect sau într-o echipã;
opþiunea pentru
implicare/neimplicare într-
un conflict;
Notiþele/observaþiile profesorului: • Luarea deciziilor va fi
întotdeauna însoþitã de o
activitate de evaluare a
consecinþelor
pozitive/negative pentru
individ, grup sau
comunitate.
• Este recomandabilã
evidenþierea permanentã a
rolului pe care îl joacã
decizia umanã în
desfãºurarea evenimentelor,
cu accent pe
responsabilitatea pe care o
au cei care îºi asumã
deciziile.

Educaţia și cultura grecilor 2

evenimente, procese
istorice, rolul unor Educaţia și cultura grecilor 2
2.6. Construirea unei sinteze pe Privește lumea din jur!
o temã istoricã; Gândeºte-te la cântecul tãu preferat! De ce îþi place? Îþi place ritmul, linia melodicã, îþi
plac versurile? Ce simþi atunci când asculþi acest cântec? Îþi place sã-l fredonezi, sã
dansezi pe muzica asta, te incitã, îþi dã poftã de viaþã?
Te-ai plimbat vreodatã printr-un castel sau pe ruinele unei cetãþi? Existã în localitatea în
Conþinuturi care trãieºti monumente, sculpturi, case sau construcþii foarte vechi, cu o arhitecturã
deosebitã? Crezi cã ele înfrumuseþeazã sau urâþesc locul în care se aflã?
• Mesajul lecþiei este

Din cărţile de istorie poţi afla că…
îndemnul de a avea o viaþã
Întotdeauna oamenii au încercat sã înfrumu- rialã, pe forþa militarã ºi, în mod egal, pe cul-
umanã de calitate obþinutã seþeze locul în care au trãit, sã-l facã plãcut
ºi agreabil, sã-l facã deosebit, sã-l facã sã
turã ºi pe realizãrile artistice. Acest lucru a fost
posibil doar în condiþiile în care grecii benefi-
prin educaþie ºi culturã. spunã ceva: iatã-mã, impresionant, mãreþ, te
reprezint, nu-i aºa cã te simþi bine în preaj-
ciau de un solid sistem de educaþie.
Educaþia începea la 6 ani, iar copiii învã-
• Pretextul este oferit de ma mea? Îþi place sã mã vezi, te bucuri ºi

vrei sã te întorci în apropierea mea?
þau sã descopere natura ºi lumea, sã le înþe-
leagã ºi sã le facã folositoare omului. Educa-
Lucrurile s-au întâmplat la fel întotdeauna. þia moralã ºi cea politicã erau considerate
modelul de educaþie ºi culturã În Atena (cetate ridicatã în cinstea zeiþei înþe-
lepciunii), acum 2 500 de ani, Pericle, îm-
foarte importante, iar sportul era esenþial
pentru sãnãtate ºi pentru a avea un corp fru-
atenian din timpul lui Pericle. preunã cu un sculptor ºi arhitect pe nume
Fidias, au creat temple, palate, clãdiri publice,
mos. Idealul de frumuseþe umanã al grecilor
se vede în trupurile umane realizate de
• Probleme de atins: educaþia în pieþe, monumente care înfrumuseþau oraºul ºi
îi fãceau pe oameni sã fie mândri de Atena.
sculptorii greci. Atena era un model de edu-
caþie ºi de culturã pentru toate oraºele gre-
ºcoalã, educarea spiritului ºi a Atenienii trãiau cu plãcerea de a vedea în jurul

lor, în casã sau pe stradã, lucruri frumoase.
ceºti. Unul singur, Sparta, avea o altã con-
cepþie despre culturã ºi educaþie. Spartanii
Chiar se spune despre greci cã au inventat fru- îºi creºteau copiii pentru a deveni soldaþi,
corpului, educarea gustului mosul. Atenienii erau convinºi cã unitatea
unui popor se întemeiazã pe bunãstarea mate-
singura menire a bãrbaþilor fiind aceea de a
sluji în armatã pânã la vârsta de 60 de ani.
pentru frumos, educaþia
pentru sãnãtate prin sport. Vas de ceramicã repre
tând doi pugiliºti. Sport
zen-
ul Doriforul (Pu
rtãtorul de
era o activitate foarte bru arhi-
• Discuþiile posibile pot fi lance). Un cele
preþuitã
de greci.Jocurile sporti uviu, a
ve
aveau loc regulat ºi fãceau tect roman, Vitr la
u-se
parte din viaþa cultur spus referind
rã cã:
îndreptate cãtre analiza alã a
grecilor. Cele mai celebr
erau jocurile desfãºurate
e
la
aceastã sculptu în pro-
„frumosul con
porþiile pãrþilo
stã
r: adicã
rolului educaþiei pentru

Olympia, denumite ºi de deg et,
„jocurile olimpice”. Ele deget faþã
e faþã de
au toate degetel
început încã din secolu eietura
l palmã ºi de înch
viaþa personalã de calitate, VIII î.H. ºi s-au desfãº
regulat, din patru în
urat
patru
ani, timp de peste o mie ante braþ, ante
faþã de
mâinii, acestea ul faþã
braþ
e pãrþile
de braþ ºi toat
cãtre realizarea de proiecte
de
ani, pânã în anul 393
d.H. între ele”.
personale sau de echipã. Pot

fi prezentate modele de
12
reuºitã personalã datoratã ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI
educaþiei, cunoscute de elevi

în comunitatea în care
trãiesc. Pretexte de discuþii
sunt ºi cele patru imagini Aplicaþii
care fac parte din conþinutul Aplicaþia 1a din zona „Reflecteazã asupra trecutului” este
lecþiei. Ele se referã la: una clasicã, de identificare a mesajului cuprins în cele
• divertisment ca formã de edu- douã texte ºi de valorificare a acestuia într-un demers de
caþie – grecii preferau teatrul, educaþie a valorilor unei societãþi sau personale. Aplicaþia
sãrbãtorile etc., azi preferãm cere asocierea valorilor democraþiei ateniene din timpul lui
televizorul, internetul, Pericle, descoperite în lecþia anterioarã, cu valorile
sãrbãtorile publice etc.; educaþiei greceºti din aceeaºi perioadã. De remarcat:
• ceremoniile ºi sãrbãtorile • relaþia directã între sistemul politic democratic ºi
publice ºi locurile unde se educaþie;
petrec acestea; • rolul personalitãþilor (Pericle, Fidias) în deciziile
• calitatea obiectelor care ne politice, sociale, culturale;
înconjoarã acasã, în ºcoalã • faptul cã educaþia este o acþiune umanã deliberatã,
sau în alte situaþii; intenþionatã, cu scopuri clare, prestabilite; discuþia
• frumuseþea corpului obþinutã poate fi extinsã la „ce?” ºi „de ce?” se învaþã azi în
prin sport; ºcoalã.

Aplicaþia 1b din zona
„Reflecteazã asupra trecutului”,
cu privire la copilãrie în Sparta,
este relevantã pentru mãsura în
care un copil educat, care
trãieºte într-un mediu agreabil
estetic, care are acces la
informaþie ºi tehnologie, este
favorizat social. Discuþia se
Teatrul din Epidaur.
Spectacolele de teatru
Acropola din Atena.
poate extinde la mediile sociale
nu erau doar un diver-
tisment, ci ºi o formã
de educaþie. Teatrele
Acropola era un
deal situat în mijlo-
cul Atenei, în jurul
defavorizate din comunitate sau,
greceºti aveau o acus-
ticã excepþionalã ºi
puteau sã primeascã
cãruia s-a dezvoltat
cetatea. Acropola în general, din România, la
era consideratã un
la reprezentarea
cauzele care genereazã astfel de
loc sfânt, unde se pãstra
10 000 de spectatori, care asistau lor, unde aveau loc cerem
tezaurul spiritual al greci-
unor tragedii sau comedii. oniile religioase ºi civice
ale atenienilor. Aici se
gãseau temple a cãror
te arhitectonicã uimeº
plul zeiþei Atena Nike
te ºi astãzi: Partenonul,
ºi altele.
calita-
tem- medii sociale ºi la soluþiile
Reflectează asupra trecutului! privind egalitatea de ºanse în
1. Citeºte textele urmãtoare ºi descoperã: educaþie ºi mai târziu, în viaþa
adultã, în poziþionarea socialã a
a. Care erau disciplinele studiate în ºcolile ateniene ºi cu ce scop erau studiate acestea?
b. Ce însemna copilãria la Sparta?
persoanelor.
ele „La Sparta copiii erau crescuþi în
sã citeascã poem
„Dascãlii îi pun þe pe comun, în aceeaºi disciplinã, ei nu
îi silesc sã le înve
poeþilor buni ºi sfaturi învãþau decât strictul necesar; cea mai
ele sunt multe
de rost, cãci în
Aplicaþia 2 din zona
ri ºi mare parte a educaþiei consta în
e, mul te desl uºiri, îndemnu
bun
or de ispravã din supunere. Erau raºi în cap, obiºnuiþi sã
elogii ale oamenil lul sã-i imite ºi sã meargã desculþi ºi sã se joace împreunã
încâ t copi
trecut, astfel
devinã asemenea
le dau sã înveþe
lor. Dascãlii de
ºi operele altor
citharã
poeþi de
astfel ca
mai mult goi. La vârsta de 12 ani
dormeau în comun, organizaþi în trupe,
pe aºternuturi pregãtite de ei înºiºi din
tuit ºi muzicã,
vazã care au alcã
ritmurile ºi arm
sufletele copiilor,
oniile sã pãtrund
ã
insuflându-le mai la
în trestii rupte cu mâinile. Celor puternici
li se ordona sã aducã lemne, iar celor formuleazã o cerinþã care poate
destoinici mai mici, legume. Ceea ce ascundeau
conduce la realizarea
ºi sã devi nã
multã blândeþe îi era considerat furt, iar cel prins era
ã. În afarã de asta
vorbã ºi la fapt nasticã biciuit ºi forþat sã posteascã.”
ructorul de gim
trimit ºi la inst toase,
pentru ca, avân
sã le poatã pun
sã
d trupuri mai sãnã iri
e în slujba une
nu
i gând
se lase pradã laºit
ãþii
Plutarh, Viaþa lui Lycurg Competenþei Specifice 2.6. Un
re ºi
pliant publicitar este o formã
folositoa r.”
rele a trupurilo
din cauza stãrii
on, Prot agor as
Plat
de sintezã, un mod de a
exprima esenþa care defineºte o
epocã, o þarã, o comunitate, o
2. Priveºte imaginile, citeºte descrierea fiecãreia ºi alcãtuieºte, împreunã cu alþi colegi, un
pliant publicitar care recomandã turiºtilor sã viziteze Grecia.
ºcoalã etc. În acest context sunt
de observat opþiunile elevilor
Acţionează în prezent! în alegerea surselor ºi în forma
1. Propune conducerii ºcolii un proiect de înfrumuseþare a clasei, a ºcolii sau a curþii, cu
titlul: „Mediul înseamnã educaþie”. Alcãtuiþi mai multe echipe de proiect. de prezentare a pliantului.
2. Fã din locuinþa ta un loc frumos, de care sã fii mândru!
Aplicaþiile 1 ºi 2 din zona

13
„Acþioneazã în prezent” propun
realizarea de proiecte
individuale, personale sau de
echipã pornind de la ideea de
Notiþele/observaþiile profesorului: frumos ºi de viaþã umanã de
calitate. Realizarea proiectelor
ar trebui însoþitã de o discuþie
anterioarã despre raportul
dintre gust, dorinþã ºi resurse
materiale ºi/sau despre faptul cã
fiecare proiect exprimã o
imagine a personalitãþii care l-a
propus: echilibru, grandomanie,
agresivitate, rigoare etc.
Evaluarea proiectelor nu va
face însã referire la calitãþile
persoanei/grupului care l-a
propus ºi se va limita la
produsul în sine.

Roma – cetatea eternă 3

2.4. Identificarea continuitãþii ºi
a schimbãrii în istorie ca
rezultat al deciziei ºi
acþiunii umane;
2.6. Construirea unei sinteze pe
o temã istoricã.
Conþinuturi
• Mesajul lecþiei este repre-
zentat de ideea cã o civilizaþie
puternicã se întemeiazã pe
resurse (bogãþie) ºi, în acelaºi
timp, pe oameni educaþi,
competenþi ºi devotaþi
societãþii în care trãiesc.
• Pretextul este oferit de modul
în care a evoluat civilizaþia
romanã timp de peste 1000 de
ani: dobândirea de resurse
prin rãzboaie (de menþionat
cã astãzi rãzboiul purtat
pentru resurse este evitat în
relaþiile între state; metodele
de expansiune economicã
sunt comerþul, investiþiile
financiare, înalta tehnologie
etc.); personalitãþi politice
care nu au fost doar generali
ai armatelor lor (vezi Cesar
sau Constantin cel Mare);
culturã puternicã (exemple:
romanizarea, monumentele, oficializa creºtinismul cu consecinþe care privesc
literatura); cetãþeni implicaþi spiritualitatea europeanã pânã în zilele noastre); de
în viaþa publicã (militarã, observat elementele de continuitate ºi cele care au
culturalã) mulþumiþi de viaþa marcat o schimbare în evoluþia statului roman.
pe care o duc (vezi dictonul • Discuþiile posibile se pot dezvolta în jurul ideilor
„Pâine ºi circ”). menþionate anterior, cu identificarea elementelor de
• Probleme de atins: puterea culturã ºi civilizaþie romanã pe care le-a moºtenit
militarã romanã, apetitul Europa: limbile neolatine, civilizaþia ºi cultura creºtinã,
pentru construcþii cunoºtinþele ºtiinþifice, cultura romanã clasicã, ideea
monumentale, rolul deciziei imperialã (transmisã de-a lungul evului mediu) sau
umane (exemplu, decizia lui chiar ideea de unitate europeanã contemporanã bazatã
Traian de a cuceri Dacia cu pe prosperitate, culturã ºi valori comune.
consecinþa principalã, pe
termen lung, etnogeneza Aplicaþii
românilor; sau a lui Aplicaþiile din zona „Reflecteazã asupra trecutului”
Constantin cel Mare de a vizeazã:

1. Realizarea unui inventar de
evenimente ºi procese istorice
care reprezintã repere esenþiale
ale istoriei romane. Scopul este
acela de susþinere cronologicã a
altor demersuri. Înregistrarea
evenimentelor nu are ca scop
memorarea acestora, ci
identificarea lor cronologicã ºi
utilizarea în alte contexte.
2. Discuþia poate avea în vedere
4 elemente: argumentarea ideii
de „cetate eternã” folosind
cadrul creat anterior cu privire
la cultura ºi civilizaþia romanã;
arhitectura ºi construcþiile
romane, precum ºi simbolistica
acestora; viaþa umana ca
valoare; distracþiile ºi
divertismentul;
Este recomandabilã realizarea
unei discuþii frontale, cu
exprimarea ºi înregistrarea unor
opinii diverse faþã de
problemele puse în discuþie;
pentru realizarea competenþei
specifice 2.6. (construirea unei
sinteze pe o temã istoricã) se
poate alcãtui un scurt eseu cu
indicarea unui plan de idei.
3. Columna lui Traian este
expresia artisticã a ideologiei
imperiale romane. Se pot
evidenþia, în spiritul titlului
modulului, deciziile lui Traian
în timpul rãzboaielor daco-
romane ºi reflectarea lor
artisticã pe Columnã.
Notiþele/observaþiile profesorului:
Acþioneazã în prezent
Exerciþiul are trei scopuri:
• exersarea lucrului în echipã;
• utilizarea internetului;
• alegerea/selectarea unor
imagini/informaþii cu
valoare simbolicã.
Alcãtuirea unui portofoliu de

imagini poate fi o formã de
evaluare a capacitãþii de sintezã
a elevilor în contextul în care s-
a realizat deja o sintezã
cronologicã ºi o elaborare scrisã
dupã un plan de idei.

Evaluare I
Evaluarea de capitol se realizeazã având în vedere urmãtoarele:
• Evaluarea cuprinde trei categorii de exerciþii, fiecare având
în vedere un obiectiv de evaluare corespunzãtor unor
competenþe specifice ºi unor standarde de evaluare stabilite
prin programã.
• Evaluarea este un demers care constatã nivelul de
performanþã al elevilor la un moment dat ºi, în acelaºi timp,
regleazã proiectarea didacticã pentru perioada urmãtoare.
• Evaluarea este individualã ºi se realizeazã autonom, dar
aceasta nu exclude ajutorul ºi susþinerea cadrului didactic.
• Evaluarea trebuie sã fie o parte a demersului didactic care
încurajeazã ºi motiveazã elevii pentru activitatea viitoare.
• Evaluarea pregãteºte evaluarea finalã de modul.
Obiectiv de evaluare 1: Fixarea unor informaþii cu valoare de

reper cronologic în istoria antichitãþii. Ele pot susþine
demersuri ulterioare de analizã, comparaþie sau apreciere din
partea elevilor. Ajutã la deprinderea ºi exersarea competenþelor
2.2., 2.5., 2.6.
Rãspunsuri: 1-a, 2-c, 3-b, 4-b, 5-c, 6-a, 7-c, 8-b, 9-b.
Obiectiv de evaluare 2: Utilizarea corectã a unor noþiuni

istorice. Este un mijloc care favorizeazã o comunicare eficientã
în viaþa cotidianã. Ajutã la deprinderea ºi exersarea
competenþelor 2.1., 2.2., 2.6.
Rãspunsuri: sunt acceptabile orice variante de rãspuns care se
încadreazã în logica disciplinei istorie ºi care utilizeazã corect
terminologia.
Obiectiv de evaluare 3: Realizarea unui demers reflexiv,

autonom, personalizat. Este un exerciþiu de analizã a unei
situaþii, de luare de decizii, de formulare de argumente, de
asumare a unui punct de vedere sau a unei responsabilitãþi.
Ajutã la deprinderea ºi exersarea competenþelor 2.2., 2.3., 2.4.,
2.6.
Rãspunsuri:
1. Sunt valabile orice opþiuni în mãsura în care ele sunt
argumentate logic.
2. Este un exerciþiu de înþelegere a unei situaþii istorice ºi de
argumentare. Evaluarea eseului va avea în vedere modul de
utilizare a termenilor istorici, calitatea formulelor de
exprimare.
3. Este un exerciþiu de alegere subiectivã ºi, în consecinþã, toate
variantele propuse de elevi sunt acceptabile.
4. Este un exerciþiu care solicitã identificarea unor imagini cu
valoare simbolicã. Gradul de subiectivitate al rãspunsurilor
este mare, astfel încât toate opþiunile sunt acceptabile.

POPOARE ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE
Capitolul II
Capitolul 2 condensează în șase lecţii câteva modele de formare și evoluţie a popoarelor și

statelor în Evul Mediu. Mesajul care domină este acela că oamenii (personalităţi sau oameni
obișnuiţi) sunt implicaţi întotdeauna în schimbările sociale și politice din societate.
1. Noile popoare europene. Etnogeneza europeană a fost un proces istoric desfășurat acum
peste o mie de ani, la care uneori istoricii și politicienii au apelat realizând clasamente de
popoare și priorităţi în istorie. Au rezultat perspective create din interese politice și naţionale,
dispute teritoriale, războaie, drame naţionale cu efecte până azi.
2. Românii – popor european. Românii sunt un popor european, neolatin, creștin, chiar dacă
uneori a fost tratat ca „o enigmă și un miracol istoric”. Limba română este la fel de vie ca
toate limbile pământului, iar calităţile noastre naţionale sunt identice cu cele ale altor popoare
din Europa sau din altă parte. Fondul nostru uman este același.
3. Statele – „organisme vii”. Statul la români a fost un astfel de „organism viu”: s-a născut, a
evoluat, a crescut, uneori a avut de suferit și se află acum la maturitate. Asemenea lui poate fi
analizat orice stat. Evoluţia statelor este în mâinile oamenilor, este decizia și responsabilitatea lor.
4. Regele Soare. Este un exemplu de regim politic în care decizia și acţiunea umană au fost
asumate individual și în mod absolut. Pe termen scurt, rezultatele acestui tip de guvernare pot
fi pozitive, pe termen lung, însă, ele au dus la explozia societăţii. Dezvoltarea personală poate
fi uneori asemănătoare dezvoltării unui stat.
5. SUA – o lume nouă. Este un alt exemplu despre cum oamenii se pot implica, în deplină libertate
și solidarizându-se de această dată în jurul unor lideri politici, în organizarea unui stat. O altă
viziune despre raportul dintre stat și individ a făcut din SUA cea mai mare putere a lumii.
6. Franţa în revoluţie. Schimbarea socială se poate produce uneori cu foarte multă violenţă. În
numele drepturilor omului, oamenii pot fi trimiși la ghilotină. Absurdul poate deveni cotidian.
Revoluţia franceză este un bun pretext pentru apelul la schimbare socială raţională și prin
mijloace pașnice.

Noile popoare europene 1

2.2. Identificarea cauzelor ºi
consecinþelor unui
eveniment, proces istoric; Noile popoare europene 1
2.3. Identificarea perspectivelor
multiple asupra unui Privește lumea din jur!
subiect istoric oferite de
surse istorice diferite;
Conþinuturi
• Mesajul lecþiei este ideea cã
Ia telecomanda televizorului ºi fã un inventar al
limbilor în care se vorbeºte pe canalele TV pe care
tu le recepþionezi prin cablu! Ce popoare vorbesc
Europa înseamnã diversitate aceste limbi? Fã o listã cu toate popoarele din
Europa de care ai auzit!
etno-lingvisticã ºi culturalã
care astãzi trebuie acceptatã Din cărţile de istorie poţi afla că…
ca atare. În acest context, Popoarele se deosebesc între ele printr-o
mulþime de lucruri: prin limba pe care o
populaþiilor romanizate cu migratorii ger-
manici ºi slavi.
comunicarea ºi convieþuirea vorbesc, prin obiceiuri ºi tradiþii, prin por-
tul popular, prin sãrbãtorile lor, prin mâncã-
Un alt grup important este cel al popoare-
lor de origine germanicã, situate în nordul
cu celãlalt înseamnã rurile specifice pe care le pregãtesc, prin
eroii pe care îi venereazã, prin poveºtile pe
Europei: germanii, englezii, olandezii, dane-
zii, norvegienii, suedezii.
cunoaºterea, înþelegerea ºi care le spun copiilor când sunt mici, prin

evoluþia lor de-a lungul timpului – unele
La fel de important este grupul popoare-
lor de origine slavã, situate în nordul, cen-
s-au dezvoltat mai lent, altele au fost mai trul ºi sud-estul Europei: ruºii, polonezii,
acceptarea lui. puternice, unele au adoptat valorile culturii
greco-romane, altele au fost influenþate mai
ucrainenii, bieloruºii, slovacii, cehii, croaþii,
slovenii, sârbii ºi bulgarii.
• Pretextul este prezentarea mult de cultura orientalã.
Existã însã ºi lucruri prin care popoarele
Mai existã în Europa câteva popoare de
origine asiaticã: ungurii, înrudiþi cu finlan-
diversitãþii popoarelor din Europa de azi se aseamãnã: aproape toþi

europenii sunt de religie creºtinã, fie cã sunt
dezii ºi turcii.
În afara grecilor, care au o istorie de aproa-
europene.
catolici, ortodocºi sau protestanþi. Excepþia pe 3 000 de ani, toate aceste popoare s-au for-
sunt cele câteva popoare musulmane: turcii, mat la sfârºitul Antichitãþii ºi începutul Evului
albanezii, bosniacii. Un alt lucru comun Mediu. Vechile popoare europene din Anti-
• Probleme de atins: etnogeneza popoarelor europene este faptul cã s-au for-
mat cam în aceeaºi perioadã de timp, acum
chitate (romanii, dacii, galii etc.) sunt strãmo-
ºii europenilor de azi. Fiecare popor a pãstrat
europeanã, perspectivele mul- 1 000–1 500 de ani ºi cã unele sunt înrudite
între ele, având o origine comunã.
în propria istorie imagini ale strãmoºilor.
Cu privire la etnogeneza europenilor
tiple asupra etnogenezei euro- Spre exemplu, francezii, românii, spanio-

lii, portughezii ºi italienii sunt de origine
aproape cã nu existã izvoare istorice scrise.
De aceea istoricii au uneori pãreri diferite,
latinã. Aceste popoare s-au format pe terito- mai ales despre teritoriul pe care s-au format
pene (exemplu istoriografiile riul fostului Imperiu Roman prin amestecul unele popoare.
românã ºi maghiarã), relaþia

popoarelor de azi cu strã-
20
moºii, diversitatea culturalã. ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI
• Discuþii posibile: Este

recomandabilã abordarea
problemelor din perspectiva
acceptãrii diversitãþii culturale Aplicaþii
europene ºi a înþelegerii Aplicaþia 1 (din zona „Reflecteazã asupra trecutului”)
„umanitãþii” care defineºte reprezintã o întreprindere cu aspecte etnografice care are
popoarele europene. Istoria în vedere enunþul competenþei specifice 2.2. (identificarea
comunã, vecinãtatea, cauzelor ºi consecinþelor unui eveniment, proces istoric”),
influenþele reciproce, cu referire expresã la evenimente din viaþa cotidianã.
schimburile umane, rolul Scopul este observarea diferenþelor ºi asemãnãrilor, ceea
religiei în evoluþia popoarelor, ce poate duce la înþelegerea ºi acceptarea celuilalt ºi astfel
„calitãþile naþionale” la crearea premiselor unui atitudini pozitive.
dominante sunt teme care pot
fi susþinute cu referire în Aplicaþia 2 (din zona „Reflecteazã asupra trecutului”)
special la viaþa cotidianã a este un exerciþiu desfãºurat asupra unor surse istorice
oamenilor obiºnuiþi: tradiþii, care are ca scop identificarea de valori ºi atitudini la
obiceiuri, sãrbãtori, jocuri, popoarele antice ºi, indirect, educaþia pentru abordarea
vestimentaþie, hranã, gesturi, echilibratã ºi plinã de înþelegere faþã de trecut. Este de
limbaj, simboluri etc. menþionat faptul cã, uneori, istoriografiile naþionale evitã

prezentarea acelor texte care
pun într-o luminã defavorabilã
atât strãmoºii, cât, mai ales, pe
urmaºii contemporani ai
acestora.
Aplicaþia 3 (din zona

„Reflecteazã asupra trecutului”)
Reflectează asupra trecutului! continuã ideea aplicaþiei
1. Obiceiurile ºi tradiþiile fac parte din istoria popoarelor. Alege ºi descrie obiceiuri diferite
de Crãciun, de Paºte, de nuntã, înmormântare sau altele în funcþie de religia oamenilor.
anterioare ºi solicitã observarea
De ce crezi cã existã aceste diferenþe?
faptului cã, în ultimul mileniu,
2. Citeºte textele de mai jos ºi alege din lista urmãtoare de trãsãturi umane pe cele pe care
le recunoºti în descrierea vechilor germanici: curaj, hãrnicie, hoþie, castitate, forþã, umanitatea nu s-a schimbat
rezistenþã, violenþã, lene, religiozitate, iubitori de artã, de jocuri, de bãuturã.
fundamental decât în domeniul
mai multã vrem
e se bucurã de mar
printre ai lor; germ
anii cred cã din
e stimã
cauza
devin mai
tehnologiei ºi al valorilor la
petrec iar alþii
care ne raportãm. A se vedea
c mai înalþ i,
oaie, îºi stau aceasta unii cres
c la rãzb ult i mai tari.”
nu se du l, dar mai m ; chiar puternici ºi cu nerv oiul galic
„Când vâ natu ºi mâncãrii fac Ceza r, Rãzb
cu lu i
vremea dedaþi somnu i la luptã nu
cei mai
a,
degeab teji ºi mai aprig ului ºi a ogoa
vi
sei, a cã
min
trânilor
relor
ºi a
„Berea era pregãtitã
fermentaþie i se
din cereale; în proc ,
adãuga o plan tã sãlb aticã
esul de
deosebirile fundamentale între
grija ca femeilor, a bã mpesc un gust uºor
i, pentru a-i da
nimic;
atitudinea faþã de viaþã, de
ei se tâ a ºoricelulu
seam a sã, iar ania coad amestec de
o lasã în tincioºi din ca Tacitus, Germ hidromelul (un
amãrui. Berea ºi t) erau
celor ne
pu ºi pus la fermenta
iþelor un iar
ui miere ºi apã, fiert sau la
exemplu, în evul mediu ºi
.” ii în fami lie
de lene af ara gran ch bãute numai la
ocaz coarne de
e comise
în
zonoarea
; ba
un fel confecþionate din
„Furturil rag dupã ele de furturi sunt sãrbãtori, din cupe anii nu erau
Cezar cã germ
at te bou. Aflãm de la
trib nu pretind cã aces ºi se practicã
german
de exer
ii
ci þiu pe ntru tin
ra trând
eret
ãv ia . (… ) German
r curaju
ii
l ºi
delo c temp eraþi
terminau cu certu
la bãuturã; ospe
þele se
ri, încãierãri ºi chia
r documentele cu privire la
a înlãtu arte înaltã, ia necrezut.
pentru
sunt de
statu
area lo
rã fo
ã sunt
de
r în lupt a obositoare tea
aþ
ºi
ta
omucideri.”
Ovidiu Drîmba,
Istoria culturii si
civilizaþiei
drepturile omului elaborate
îndemân deprind cu vi pãstrat casti
De mic
anevoi
i se
oa sã . Cei care
ºi-au
începând cu sfârºitul secolului
al XVIII-lea.
3. Imaginea pe care popoarele o au despre strãmoºii lor este, în general, una idealizatã. De
fapt, se pare cã ei nu au fost nici mai buni, nici mai rãi decât suntem noi astãzi. Ce crezi
cã deosebeºte civilizaþia contemporanã de lumea vechilor popoare germanice? Nu uita sã
Aplicaþia din zona „Acþioneazã
analizezi informaþiile cuprinse în toate textele anterioare! în prezent” solicitã realizarea
Acţionează în prezent! unei activitãþi în echipã care
Alcãtuiþi grupuri de lucru ºi încercaþi sã pregãtiþi pentru colegi: are trei obiective:
• o expoziþie (prezentare) de costume populare (fotografii) aparþinând unor popoare
europene;
• reþete culinare specifice;
• însuºirea valorilor, tradiþiilor
• muzicã popularã;
• poveºti ºi personaje populare.
ºi obiceiurilor celuilalt;
Utilizaþi internetul pentru informare, colecþia de cãrþi „Poveºti nemuritoare”, Cd-uri cu
muzicã, relatãri ale pãrinþilor sau ale bunicilor. • utilizarea unor surse istorice
variate: scrise, vizuale, de
istorie oralã;
• realizarea unor produse
21
culturale care exprimã
diversitatea;
Dacã vã aflaþi într-o regiune de

Notiþele/observaþiile profesorului: interferenþe culturale,
multietnicã ºi religioasã, este
recomandabilã observarea
diferenþelor culturale ºi de
tradiþie din zona respectivã.
Evaluarea activitãþii se va
concentra pe analiza produselor
obþinute ºi mai puþin pe
procesul prin care acestea au
fost realizate. Sunt de evitat
judecãþile morale asupra
produselor (bine/rãu,
corect/greºit) ºi de încurajat
toate realizãrile obþinute,
indiferent de calitatea lor.

Românii – popor european 2

schimbãrii în istorie ca
rezultat al deciziei ºi Românii – popor european 2
acþiunii umane;
2.5. Investigarea unui Privește lumea din jur!
eveniment/proces istoric. „Suntem asemenea orbilor care, pipãind o parte sau alta a
unui elefant, sunt convinºi unul cã atinge o coloanã, altul,
un ºarpe, al treilea, o substanþã durã, al patrulea, un zid
sau o perie prevãzutã cu o coadã flexibilã, dupã cum ating
Conþinuturi piciorul, trompa, colþii, corpul sau coada.”
Siniti Kunar Chatterji
• Mesajul lecþiei este conþinut Mai citeºte o datã acest text! ªi acum alege rãspunsul „corect” la întrebarea „cum sunt
în textul din zona „Priveºte

românii?” – harnici, leneºi, apatici, energici, viteji, fricoºi, toleranþi, intoleranþi, duri,
blânzi, ospitalieri, reci, credincioºi, ordonaþi, raþionali.
lumea din jur”: nu existã Din cărţile de istorie poţi afla că…
„calitãþi naþionale” Românii sunt un popor european, neolatin, creºtin, format în aceeaºi perioadã cu celelalte
dominante exclusiv pozitive popoare europene despre care ai aflat în lecþia anterioarã. Iatã mai jos câteva extrase din
cãrþile de istorie despre strãmoºii românilor, modul în care s-a petrecut etnogeneza ºi
despre spaþiul în care a avut loc acest proces istoric.
sau exclusiv negative. În
aprecierea unui popor ru,
„Burebista i-a înãlþ
exerciþii, abþinere
at pe geþi prin
de la vin ºi
ge la Ist i mai nci. Ca dovadã
conteazã contextul în care te Darius
de a ajun
„Înainte gele perºilor)
(re
care se
biru
cred
nt cei
ascultare de poru
pentru ascultare
a ce i-o dãdeau,
ei s-au lãsat
ge þi, su este ºi faptul cã
afli, situaþia în funcþie de viþa-de-vie ºi sã
întâi pe ar cã ei
ri, mãc dintre înduplecaþi sã taie
nemurito ºi mai drepþi scã fãrã vin.”
ji trãia
mai vite ) Stabon, Geografia
e cea mai
care faci aprecierea
(… munca ar l e
traci.”
geþilor, ne ântu
„În ochii . A munci pãm
e cin ste e, iar când
mar ruºin
respectivã. lucrul ce
l mai de rãzboiului ºi a
pe urma
trãieºti de r, faci un lucru
ilo
cât se po
ate
prãdãciun ” Istorii
• Pretextul este oferit de de vredn
ic. Herodot,
prezentarea etnogenezei „Traian trecu Istrul ºi

rãzboi mai mult cu chibz
a purtat
uialã
românilor ca proces istoric

decât cu înfocare, biruin
du-i pe „Traian
daci dupã îndelungi ºi i-a învin
grele Decebal s pe dacii
strãdanii. În felul acesta ºi lu
Dacia provincie a transformat în i
simultan ºi asemãnãtor cu
ajunse sub ascultarea romanã
romanilor ºi dincolo teritoriu
Traian stabili în ea oraºe de Dunã l
de împãratu re; dar în de
coloniºti.” lu tim
mutat de i Aurelian, aces pul
etnogeneza celorlalte Cassius Dio, Istoria roman
ã
acolo pe
Rufius Fe romani.”
stus, Scur
ta i-a
tã istorie
popoare europene. poporulu a

i roman
• Probleme de atins:
etnogeneza românilor –
22
proces european, diversitatea ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI
în spaþiul românesc, relaþia

românilor cu alte etnii care
au locuit acelaºi teritoriu,
relaþia cu vecinii, influenþe migraþiile) au produs acelaºi tip de rezultate: popoare
reciproce. neolatine, creºtine, influenþate puternic de migratori.
• Discuþii posibile: Strãmoºii
românilor aveau aceleaºi Aplicaþii
preocupãri cu strãmoºii altor Aplicaþia 1 din zona „Reflecteazã asupra trecutului”
popoare europene, aveau solicitã o privire comparativã asupra unor popoare din
aceleaºi valori morale de antichitate (daci ºi germanici) ºi observarea
referinþã; personalitãþi istorice similitudinilor în ceea ce priveºte preocupãrile acestora,
excepþionale reuºesc uneori precum ºi reperele morale asemãnãtoare.
sã schimbe, prin deciziile lor,
cursul istoriei popoarelor pe Aplicaþia 2 este un exerciþiu de identificare a informaþiei
care le conduc sau chiar al istorice în surse istorice scrise. Scopul exerciþiului este
altor popoare; procesele inventarierea etapelor etnogenezei românilor. Este de
istorice desfãºurate la scarã subliniat faptul cã procesul de formare a popoarelor nu
europeanã (romanizarea, s-a petrecut între graniþe foarte strict marcate ºi cã
creºtinarea popoarelor, amestecul populaþiilor, datorat schimburilor comerciale,

economice sau de altã naturã,
nu poate conduce la trasarea
unor „frontiere etnice”. De
aceea, disputele cu privire la
stãpânirea unor teritorii de-a
lungul istoriei sunt mai degrabã
determinate de interese politice
ºi nu de realitãþi etnice
„Sfinþii apostoli ai Mântu

itorului, „Ungurii, venind dinspre rãsãrit, Aplicaþia 3 este un exerciþiu de
mergeau grãbiþi prin munþii
precum ºi ucenicii lor
împrãºtiat în toatã lumea
s-au
locuitã
ie, lui
înalþi, începurã sã se lupte cu
valahii ºi cu slavii care trãiau
cei
recunoaºtere a împrumuturilor
pe atunci. Dupã tradiþ
ºi influenþelor lingvistice,
sã meargã acolo. În urmã însã ungurii gonirã
Andrei i-a cãzut la sorþi pe valahi ºi luarã în stãpâni
azi).”
în Sciþia (Dobrogea de aceastã þarã ºi se aºezarã cu
re
Eusebius din Cesareea, slavii
Istoria bisericeascã
împreunã.”
Cronica lui Nestor manifestate mai ales în zonele
de graniþã sau în zonele în care
Primele informaþii despre români le avem din secolul al IX-lea, atunci când ei sunt
convieþuiesc mai multe etnii.
pomeniþi în izvoarele istorice cu numele de vlahi sau valahi, trãind alãturi de slavi la
nordul Dunãrii ºi în jurul Carpaþilor. Activitatea se poate extinde la
ceea ce înseamnã astãzi
De-a lungul Evului Mediu românii au venit în contact firesc cu alte popoare vecine sau
mai îndepãrtate. Unele dintre ele (slavii, ungurii, saºii, secuii, turcii ºi altele) au
influenþat civilizaþia româneascã astfel cã ºi astãzi constatãm diferenþe de limbã, de
arhitecturã a caselor ºi de organizare a gospodãriilor, de obiceiuri ºi tradiþii, de port
popular, de mod de preparare a hranei, de muzicã etc. între diversele regiuni ale þãrii:
pãtrunderea neologismelor sau
Maramureº, Oltenia, Banat, Bucovina, Dobrogea, Ardeal, Muntenia, Moldova.
a cuvintelor care alcãtuiesc
Reflectează asupra trecutului! jargonul tinerilor (de exemplu:
1. Comparã informaþiile despre stãmoºii românilor cu cele despre germanici ºi observã
asemãnãrile dintre obiceiurile celor douã popoare.
naºpa, cool, bengos etc.
2. Identificã în textele prezentate etapele etnogenezei românilor: cucerirea Daciei de cãtre
romani, constituirea provinciei Dacia romanã, procesul de romanizare, creºtinarea daco-
romanilor, aºezarea slavilor ºi a ungurilor în spaþiul locuit de valahi. Aplicaþia 4 are în vedere o listã
3. Iatã o listã de cuvinte provenite în limba românã popularã din limbile popoarelor vecine. de argumente pro/contra cu
Completeazã aceastã listã cu alte cuvinte populare din zona în care trãieºti.
Uicã=unchi, Cîrceag=urcior, ªustãr=cizmar, Maltãr=tencuialã, ªtrimf=ciorap,
Firiz=ferestrãu, Vãlãu=jgheab, Arºãu=hârleþ, Gang=coridor, Ches=traistã.
privire la subiectul enunþat.
4. Alcãtuieºte o listã cu cuvinte, pe care le folosim astãzi din ce în ce mai des, provenite în
Sunt acceptabile ambele poziþii
limba românã din limba englezã. Crezi cã aceste influenþe lingvistice pot distruge limba
românã? De ce DA? De ce NU? cu privire la „distrugerea”
limbii române, ele exprimând
Acţionează în prezent!
1. Crezi cã e bine ca diferenþele culturale dintre diversele regiuni ale þãrii sã fie pãstrate?
de fapt o poziþie mai degrabã
Dacã DA, cum putem acþiona pentru asta? Dacã NU, ce anume le distruge ºi de ce?
emotivã ºi sentimentalã, decât
2. Crezi cã românii de azi se aseamãnã mai mult cu dacii sau cu popoarele contemporane
nouã? Explicã! una ºtiinþificã.
Prima aplicaþie din zona

„Acþioneazã în prezent” ar trebui
23
sã debuteze cu o identificare
sumarã a unor diferenþe
culturale regionale ºi apoi cu
exprimarea unei poziþii faþã de
Notiþele/observaþiile profesorului: nevoia pãstrãrii ºi cultivãrii
acestora sau, dimpotrivã, pentru
eliminarea lor.
A doua aplicaþie este un

exerciþiu de reflecþie asupra
distanþei de culturã ºi de
civilizaþie care ne desparte de
popoarele antichitãþii, respectiv
de daci ca strãmoºi ai
românilor. Fãrã a nega rolul
dacilor în formarea poporului
român, este de observat faptul
cã azi românii sunt un popor
european care a adoptat valorile
europene contemporane.

Statele – „organisme vii” 3

2.3. Identificarea perspectivelor
multiple asupra unui
subiect istoric oferite de Statele – „organisme vii” 3
2.4. Identificare continuitãþii ºi Privește lumea din jur!
rezultat al acþiunii ºi
deciziei umane;
o temã istoricã
Priveºte o hartã politicã a Europei.
Cunoºti state care dupã 1989 ºi-au
schimbat frontierele prin divizare sau
unificare? Din ce cauze statele îºi modificã
astãzi frontierele?
Conþinuturi
• Mesajul lecþiei este Din cărţile de istorie poţi afla că…
Formarea popoarelor la începutul Evului boaiele de cucerire, exercitarea dominaþiei
reprezentat de ideea cã Mediu a fost urmatã de organizarea acestora
în state. Relaþiile dintre state se bazau pe
unui stat asupra altui stat, schimburile teri-
toriale între marile puteri pe seama statelor
frontierele statelor nu au fost alianþe matrimoniale. Adicã, la cãsãtorie vii-
toarea reginã primea drept zestre un terito-
mici. Aceastã situaþie a durat în Europa
pânã în zilele noastre.
stabile de-a lungul istoriei riu important al statului respectiv. Dacã ea
se cãsãtorea cu regele altui stat, atunci aces-
Statele românilor s-au format în secolul
al XIV-lea ºi au fost Þara Româneascã ºi Mol-
din foarte multe motive: ta devenea stãpân ºi peste zestrea reginei ºi

astfel graniþele statelor se modificau. Lucru-
dova. Transilvania s-a format douã secole
mai devreme ºi, deºi era locuitã în majorita-
rile se întâmplã la fel ºi astãzi în familiile te de români, ea a fost un voievodat care
rãzboaie, schimburi de obiºnuite, numai cã proprietãþile transferate
dintr-o familie în alta la cãsãtorie sunt imo-
aparþinea regatului Ungariei. De-a lungul
Evului Mediu ºi pânã în timpul celui de-al
teritorii între marile puteri bile, maºini, bani, foarte rar pãmânturi.
O altã cauzã a schimbãrilor teritoriale
Doilea Rãzboi Mondial au avut loc mai mul-
te evenimente care au modificat statutul
pe seama statelor mici, erau raporturile de putere dintre state: rãz- politico-juridic ºi graniþele românilor.
alianþe matrimoniale, alte Reflectează asupra trecutului!

tipuri de decizii ale Analizeazã tabelul cronologic de mai jos ºi rãspunde la urmãtoarele cerinþe:???
a. Statele româneºti au fost mari puteri sau state mici? Formuleazã douã argumente.
conducãtorilor statelor. b. Alege din lista urmãtoare factorii care crezi cã fac dintr-un stat o mare putere:
populaþie numeroasã; teritoriu întins; resurse financiare; monarhie; armatã; resurse de
• Pretextul este oferit de materii prime; ieºirea la mare; dominaþia exercitatã asupra altor state; republicã;
alianþele cu alte state. Explicã fiecare alegere.
c. Care dintre aceºti factori crezi cã a lipsit þãrilor române pentru a fi „mari puteri”?
formarea ºi evoluþia statului d. Urmãreºte pe hãrþile unui atlas istoric evoluþia teritoriului locuit de români!
e. Modificarea graniþelor a avut loc datoritã unor procese istorice sau datoritã unor
la români: de la întemeierea evenimente?
Þãrilor Române pânã la

24
România secolului XXI. ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI
• Probleme de atins: Formarea

statelor medievale în spaþiul
românesc, evoluþia lor în
evul mediu, unirea Þãrilor sau alte etnii: maghiari, germani, sârbi, turci, tãtari,
Române (1600, 1859), evrei etc., dar ºi asupra vecinilor Þãrilor Române. Se
formarea statului naþional poate discuta despre relaþiile dintre state din
unitar (1918), pierderi perspective diverse ºi multiple: cea a marilor puteri,
teritoriale în secolul XX. cea a statelor mici, cea contemporanã care considerã
• Discuþii posibile: Pe baza statele ca fiind egale între ele din punct de vedere
informaþiilor oferite de juridic în relaþiile internaþionale.
tabelul cronologic ºi a unui
atlas istoric poate fi urmãritã Aplicaþii
evoluþia graniþelor Þãrilor Aplicaþiile care se raporteazã la tabelul cronologic au ca
Române ºi ale României. Pot scop poziþionarea statelor româneºti ºi a României în
fi identificate care au generat raporturile de putere din evul mediu ºi în relaþiile
aceste schimbãri teritoriale. internaþionale din secolul al XX-lea. Sunt de observat
Sunt de observat factorii care asigurã statutul de „mare putere” al unui stat.
consecinþele asupra O menþiune specialã se poate face în legãturã cu forma de
teritoriilor locuite de români guvernãmânt, care nu este un factor decisiv în dobândirea

statutului de „mare putere” ºi
în participarea la relaþiile
internaþionale.
O altã observaþie importantã

este legatã de faptul cã de la
sfârºitul evului mediu nu au
Acţionează în prezent! mai avut loc procese istorice
1. Ce consecinþe crezi cã poate avea pentru oamenii de rând modificarea frontierelor unui
stat astãzi? Poþi da exemple contemporane?
care sã determine modificarea
2. Crezi cã oamenii pot influenþa modificarea graniþelor statelor? graniþelor statelor ºi cã
Dacã DA, cum? Dacã NU, de ce?
Anul/
schimbãrile teritoriale au avut
loc aproape exclusiv în urma
Transilvania Þara Româneascã Moldova Dobrogea
Secolul
Formarea voievodatului ca
unor evenimente istorice ºi a

XII
parte a regatului maghiar
Formarea Formarea
unor decizii politice.

XIV
voievodatului voievodatului
Intrã în
1418 componenþa
Imperiului Otoman
Aplicaþiile din zona

Devine stat vasal Devine stat vasal
XV
Imperiului Otoman Imperiului Otoman
1541
Turcii cuceresc Transilvania,
care devine principat
autonom sub suzeranitate
„Acþioneazã în prezent” au ca
1600
otomanã
Mihai Viteazul stãpâneºte
scop punerea în evidenþã a
faptului cã schimbarea
Transivania, Þara Româneascã ºi Moldova
Austriecii integreazã
1699 Transilvania în Imperiul
1718
Habsburgic
Habsburgii ocupã
graniþelor este decizia
oamenilor politici, iar
Oltenia
Oltenia revine în
1739 componenþa Þãrii
Româneºti
Bucovina de Nord
consecinþele asupra oamenilor
1775 intrã în componenþa
Imperiului Habsburgic obiºnuiþi pot fi uneori
1812
Basarabia este cedatã
Imperiului Rus dramatice. Pot fi date exemple
1859
Þara Româneascã ºi Moldova se unesc ºi
formeazã ROMÂNIA din istoria României (anul 1940
în Basarabia ºi Transilvania)
Transilvania trece în
1867 componenþa Imperiului
Austro-Ungar
1877 ROMÂNIA devine stat independent

Dobrogea intrã în
componenþa sau, în istoria recentã,
României
1918
Basarabia, Bucovina Nord ºi Transilvania dezmembrarea Iugoslaviei ºi
de se unesc cu ROMÂNIA
NV Transilvaniei este anexat

Basarabia ºi Bucovina constituirea unor noi state,
rãzboaiele care au avut loc cu
1940 de Nord sunt anexate
de Ungaria
de URSS
Transilvania revine în
aceastã ocazie, acþiunile de

1945
componenþa României
purificare etnicã, crimele de

25
rãzboi comise de combatanþi,
dezorganizarea economicã,
constituirea reþelelor de crimã
organizatã în condiþiile scãderii
Notiþele/observaþiile profesorului: autoritãþii statului, toate cu
consecinþe dezastruoase asupra
condiþiei umane. Se poate face
apel la surse de presã, radio,
televiziune ºi internet sau chiar
la relatãri de istorie oralã ale
unor persoane implicate în
aceste evenimente.
Din punct de vedere didactic

este utilã indicarea
perspectivelor diferite pe care
le au asupra evenimentelor pe
care le au pãrþile implicate. De
altfel, aceasta este ºi una dintre
cauzele acestor conflicte.

Regele Soare 4
consecinþelor unui
eveniment, proces istoric; Regele Soare 4
Privește lumea din jur!
rezultat al deciziei ºi
Citeºte descrierea de mai jos ºi spune de ce crezi cã ultimele clipe de viaþã ale lui
acþiunii umane. Ludovic al XIV-lea reprezintã „o moarte exemplarã”.
de la
luase rãmas-bun
„Regele Soare îºi
Conþinuturi ump luse de
rte exemplarã, care
viaþã printr-o moa e chiar ºi pe cei mai
adm iraþi
lui. Niciodatã Vers
ailles-ul
mari duºmani ai
• Mesajul lecþiei este nu asistase la un
în timp ce cang
spectacol atât de
rena îi devo ra picio
exemplar:
arele,
i amãnunþite
dãdea dispoziþi
reprezentat de ideea cã un bãtrânul despot
cu privire la fune
la micu l strãn epot
raliile lui ºi îºi lua
menit sã-i urmeze
adio de
la tron,
aga curte,
monarh absolut sau, în zilele ºi de la între
de la principi nobi le ºi solemne în
fraze
adresând fiecãruia lui se
ºi curajul monarhu lui.”
care demnitatea tinu
noastre, un dictator, este un îmbinau cu cred
inþa sincerã a creº Craveri,
Benedetta
Amante ºi regin
e
om care a acumulat toatã

puterea în stat, conduce
dupã bunul plac, iar
rezultatul acþiunilor sale este
Ludovic al XIV-lea a trãit 77 de ani, din care Toþi locuitorii regatului erau supuºii regelui,
foarte rar pozitiv pentru 72 a fost rege al Franþei. A condus efectiv
þara începând din 1661 ºi a fost fascinat tot
toate instituþiile statului erau controlate de
rege, oamenii erau judecaþi în numele rege-
locuitorii statului respectiv. timpul de rolul sãu de rege. Unul dintre
colaboratorii sãi cei mai apropiaþi, Colbert,
lui, religia era una singurã: cea catolicã.
Comerþul, organizarea finanþelor ºi admi-
• Pretextul îl reprezintã l-a convins cã existã douã cãi de consolida-

re a puterii ºi a prestigiului suveranului:
nistraþiei, politica colonialã ºi construirea
unei flote puternice au fost pilonii care au
domnia lui Ludovic al XIV-

rãzboaiele ºi construcþiile. Ludovic le-a susþinut prosperitatea internã a Franþei ºi
urmat pe amândouã ºi, în scurt timp, a fãcut uriaºele cheltuieli cu rãzboaiele. Moderni-
din Franþa cea mai mare putere a Europei zarea armatei, construirea fortificaþiilor la
lea, modelul clasic al din vremea aceea ºi a creat o imagine a pute-
rii absolute din care s-au inspirat toþi
graniþe, constituirea flotei de rãzboi au asi-
gurat hegemonia militarã, politicã, dar ºi
monarhului absolut, o monarhii europeni.
Franþa a fost, în vremea lui Ludovic
culturalã a Franþei pe continent.
Limba francezã, literatura, filosofia, muzi-
personalitate excepþionalã, al XIV-lea, o monarhie absolutã, de drept

divin, adicã o monarhie în care puterea era
ca, pictura, arhitectura sunt domenii ale spi-
ritului uman care au adus Franþa în centrul
dãruitã de Dumnezeu regelui ºi, în consecin- culturii europene. Peste toate, în aceastã
dar, în acelaºi timp, þã, nimic omenesc sau pãmântean nu putea
sã-i limiteze puterea, deciziile sau dorinþele.
„epocã de aur” a Franþei, a strãlucit imaginea
Regelui-Soare.
contradictorie.
• Probleme de atins: statul în
26
timpul regimurilor politice ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI
absolutiste, condiþia
oamenilor de rând în acest
tip de regim politic,
rezultatele domniei lui resurselor ºi al instituþiilor, subordonarea bisericii,
Ludovic al XIV-lea în Franþa. controlul culturii, cenzura ideilor.
• Discuþii posibile: Monarhia
absolutã francezã a fost un Aplicaþii
regim politic în care Prima aplicaþie din zona „Reflecteazã asupra trecutului”
locuitorii statului erau este un exerciþiu de imaginaþie, dar ºi un exerciþiu de
consideraþi supuºii regelui, reflecþie politicã, raþionalã, de realizare a unui proiect
iar toate deciziile erau luate politic. Este recomandabilã încurajarea tuturor variantelor
în mod arbitrar de cãtre de proiecte propuse de elevi. Miza exerciþiului este aceea
monarh. Sunt de menþionat de a educa capacitatea de analizã a unei situaþii, de luare
factorii pe care se întemeiazã a deciziilor, de argumentare a acestora, precum ºi de
regimurile politice absolute asumare a responsabilitãþii publice în raport cu aceste
ºi, în zilele noastre, cele decizii. Transpunerea elevilor în rolul unor persoane cu
totalitare, dictatoriale: posibilitate de decizie politicã este un bun exerciþiu de
poliþia, armata, poliþia educare a personalitãþii ºi a spiritului civic. De asemenea,
politicã, controlul absolut al „implicarea” într-un proiect de anvergurã naþionalã poate

da încredere ºi poate stimula
apetitul pentru implicare în
viaþa publicã.
Exerciþiul poate fi extins ca o

activitate în echipã. Se poate
urmãri dezvoltarea spiritului de
lider, capacitatea de formare a
echipelor, de comunicare, de
Reflectează asupra trecutului! rezolvare a conflictelor ºi de
1. Imagineazã-þi cã eºti rege la sfârºitul Evului Mediu ºi decide în ce ordine vei desfãºura
acþiunile urmãtoare pentru a avea succes. Argumenteazã-þi opþiunile!
dezvoltare a unor proiecte.
• voi declanºa rãzboaie pentru • voi organiza o armatã puternicã;
a supune statele puternice; • voi organiza administraþia ºi finanþele;
• voi susþine comerþul;
• voi rãspândi cultura þãrii mele
• voi stimula munca meºteºugarilor ºi a
agricultorilor; Explicaþiile privind afirmaþia
pentru a-i domina pe ceilalþi; • îmi voi alege colaboratori competenþi;
• voi construi o flotã puternicã; • voi cuceri noi colonii. „Statul sunt eu” ºi imaginea
2. Priveºte imaginile ºi explicã afirmaþia lui Ludovic al XIV-lea: „Statul sunt eu!”
care-l înfãþiºeazã pe rege se pot
referi la personalitatea lui
Ludovic al XIV-lea, la puterea
sa, la orgoliul sãu nemãsurat, la
imaginea exterioarã pe care a
Palatul de la Versailles. Palatul de la Versailles este o imagine a luxului, vrut s-o transmitã
a bogãþiei, a puterii, a grandorii, dar ºi a distanþei uriaºe pe care Ludovic
al XIV-lea o pusese între el ºi supuºii sãi.
contemporanilor, la originile
3. Cunoºti conducãtori politici din secolul XX care au încercat sã fie asemenea Regelui
Soare, Ludovic al XIV-lea? Prin ce au încercat ei sã iasã în evidenþã: prin rãzboaie, prin
puterii sale.
construcþii, prin imaginea personalã, prin acþiuni culturale, prin acþiuni internaþionale?
4. Care este impresia pe care þi-o lasã portretul lui Ludovic al Aplicaþia din zona „Acþioneazã
XIV-lea? Fii atent la vestimentaþia regelui, dimensiunile
calului, la înger. Ce comunicã aceste detalii? în prezent” este un proiect de
Acţionează în prezent! dezvoltare personalã care
Un proiect de dezvoltare personalã este asemãnãtor cu presupune un transfer la nivel
individual a unui tip de proiect
proiectul de dezvoltare a unei instituþii sau a unui stat.
Obiectivele pe care þi le propui, mijloacele pe care le
foloseºti, timpul în care vrei sã-þi atingi obiectivele,
acþiunile pe care le vei desfãºura, raþiunea ºi echilibrul
sunt câteva elemente esenþiale. Fã un astfel de proiect
realizat anterior. De data
pentru urmãtorii 20 de ani, respectând cele enumerate mai
sus! Încearcã sã-l urmezi pas cu pas, cu rãbdare, tenacitate
Ludovic al XIV-lea,
portret. Portretele lui
Ludovic al XIV-lea sunt
aceasta nu mai este vorba
ºi calm! imagini oficiale ale
regelui. El apare despre un exerciþiu de
împodobit cu însemne
regale, ca împãrat roman
sau împreunã cu familia.
imaginaþie, ci despre luare unei
decizii asupra propriei
persoane, cu analizarea tuturor
27
factorilor implicaþi, în
condiþiile în care toate
elementele sunt reale, se pot
prevedea în timp real ºi
Notiþele/observaþiile profesorului: presupun o bunã coordonare a
relaþiei cauzã-efect în ceea ce
priveºte luarea deciziilor.
Activitatea nu trebuie
desfãºuratã într-o manierã
decisivã, care sã implice
finalizarea proiectului,
prezentarea lui publicã,
seriozitate maximã în realizarea
exerciþiului. Este foarte
importantã crearea unei
atmosfere relaxate, destinse, în
care miza sã fie implicarea ºi
participarea ºi nu proiectul
final.

SUA – o lume nouă 5

consecinþelor unui
eveniment, proces istoric SUA – o lume nouă 5
rezultat al acþiunii ºi
În lista urmãtoare se aflã enumerate câteva nume proprii
deciziei umane; care provin din America. Le cunoºti? Ce reprezintã
fiecare? Se poate spune cã sunt simboluri americane?
Dacã nu le cunoºti semnificaþia, încearcã sã te
documentezi pe internet!
Conþinuturi Casa Albã, Microsoft, Michael Jordan, Hollywood,

Coca-Cola, J.R. Ewing, Statuia libertãþii.

reprezentat de ideea cã SUA O þarã care îºi exportã simbolurile ºi valori- În anul 1787, liderii politici americani,
– o mare putere a fost clãditã le peste tot în lume este o superputere.
SUA s-a nãscut ca stat la sfârºitul secolu-
Thomas Jefferson ºi George Washington, au
elaborat o constituþie simplã ºi clarã, care
pe libertatea cetãþenilor sãi lui al XVIII-lea, în urma unui rãzboi de inde-

pendenþã purtat de coloniile engleze din
avea doar ºapte articole, în care erau prevã-
zute regulile dupã care trebuia guvernat
America de Nord împotriva Angliei. La 4 noul stat care purta numele de Statele Unite
ºi pe solidaritatea acestora iulie 1776, în numele coloniºtilor, Thomas
Jefferson a redactat „Declaraþia de indepen-
ale Americii. SUA era o republicã federalã,
alcãtuitã din 13 state. Conducerea SUA era
unii faþã de alþii ºi faþã de denþã”, prin care coloniile engleze se pro-
clamau independente în raport cu Anglia.
asiguratã cu respectarea principiului separa-
þiei puterilor în stat. Puterea era împãrþitã
statul american. Cum a reuºit America sã ajungã, în douã
secole, sã fie cel mai puternic stat din lume?
între: preºedinte, care era ºi ºeful guvernu-
lui (primul preºedinte al SUA a fost George
• Pretextul este oferit de Gãseºte rãspunsul la aceastã întrebare citind

textul de mai jos ºi reflectând asupra trecu-
Washington), parlament (numit Congres ºi
alcãtuit din Camera Reprezentanþilor ºi Sen-
tului naþiunii americane! at) ºi judecãtori independenþi care reprezen-
evenimentele care au dus la Când, spre sfârºitul Evului Mmediu, în
Europa începeau sã se contureze statele
tau puterea juridicã. Aceastã constituþie, cu
foarte mici modificãri, este valabilã ºi astãzi.
obþinerea independenþei moderne, opinia regilor, a împãraþilor, a filo-
sofilor, dar ºi a oamenilor de rând era aceea cã
Drepturile ºi libertãþile cetãþenilor ameri-
cani au fost consemnate într-un document
coloniilor engleze din guvernele ºi regii trebuie sã asigure ordinea ºi

sã apere stabilitatea socialã. În contrast cu
separat cunoscut sub numele de „Cele zece
amendamente” sau „Declaraþia Drepturilor
America de Nord ºi de
aceste idei, lumea americanã considera cã pri- Omului”. Astãzi numãrul amendamentelor
ma îndatorire a guvernãrii este aceea de a apã- la Constituþia SUA este de 26 ºi ele au spo-
ra drepturile individului. Pentru prima datã, rit permanent gradul de libertate ºi drepturi-
adoptarea Constituþiei SUA nu statul, nu societatea, ci individul era con-
siderat valoarea supremã. Americanii consi-
le americanilor. Spre exemplu, prin Amen-
damentul XIII, din anul 1865, a fost
în anul 1787. derau cã un guvern este bun nu dupã cât de
bine funcþioneazã statul, ci dupã cât de liber
desfiinþatã sclavia, prin Amendamentul XV,
din anul 1870, era eliminatã discriminarea
• Probleme de atins: Raportul este individul în raport cu stãpânirea. De

aceea, libertatea, drepturile oamenilor, suve-
de rasã în domeniul dreptului de vot, prin
Amendamentul XIX, din 1920, a fost elimi-
ranitatea poporului au devenit fundamentele natã discriminarea de sex în domeniul drep-
dintre stat ºi individ în democraþiei ºi de civilizaþiei americane. tului de vot.
viziunea americanilor;
principii de organizare a
28
statului; drepturi ºi libertãþi ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI
cetãþeneºti; expansiunea
economicã, politicã, militarã
ºi culturalã a SUA; rolul
personalitãþilor americane în principiilor de guvernare, o ierarhie foarte strictã ºi
organizarea noului stat. fermã a valorilor americane, consecvenþa în susþinerea
• Discuþii posibile: Individul acestora, toleranþa ºi acceptarea diversitãþii au generat
ºi nu statul, reprezintã stabilitatea internã a unui stat care cuprinde o mare
valoarea supremã a societãþii varietate de etnii, de religii, de oameni cu nivele
americane. Puterea culturale ºi de educaþie foarte diferite. În economie,
americanã s-a întemeiat piaþa liberã ºi concurenþa au fost motorul unei
întotdeauna pe libertatea ºi dezvoltãri rapide ºi constante. În viaþa politicã,
bunãstarea cetãþenilor SUA. respectarea Constituþiei ºi a principiilor statului de
Aceste douã enunþuri ar drept au fost factori importanþi de stabilitate ai
trebui sã reprezinte democraþiei americane. În relaþiile internaþionale SUA
premisele oricãrei discuþii a dus o politicã agresivã ºi fermã, menitã sã protejeze
despre puterea militarã ºi interesele cetãþenilor americani ºi ale SUA. Modelul
economicã a SUA. cultural ºi de civilizaþie american a fost importat de
Respectarea cu orice preþ a popoare de pe toate continentele.

Aplicaþii
cere elevilor sã realizeze o
comparaþie între concepþia
americanã despre guvernare ºi
sistemul absolutist de
guvernare a statelor din Europa.
Pot fi analizate principiile de
Reflectează asupra trecutului! organizare a celor douã modele
1. De ce America poate fi consideratã „o lume nouã”? Comparã concepþia despre guvernare
a americanilor cu cea europeanã din vremea aceea!
politice, atitudinea faþã de
2. Numeºte trei decizii importante ale liderilor politici americani din secolul al XVIII-lea locuitorii statului, scopul
care au schimbat soarta Americii de Nord.
guvernãrii.
3. Citeºte textul de mai jos ºi descoperã:
• De ce puterea în stat era împãrþitã între mai multe instituþii?
• Self made man este o expresie care desemneazã un om capabil sã câºtige întotdeauna
prin valoare ºi prin mijloace personale. De ce într-o societate în care oamenii nu
dispun de libertate, sunt dependenþi de stat sau unii de alþii omul nu se poate afirma?
Aplicaþia 2 are ca scop
observarea modului în care
a din 1787
tinde sã
împiedicat de celelalte.» Fiecãruia
îi era permis sã-ºi încerce ºansa
decizia oamenilor politici a
„Constituþi ru într-o lume mai deschisã, mai
re de echilib
aducã în sta imalului uman,
impulsurile
an
na egoist
ºi feroce.
avantajoasã ºi mai liberã decât
oriunde. Self made man este
schimbat destinul Americii de
întotdeau a cã imaginea clasicã a acestei
Nord în secolul al XVIII-lea.
spu ne
ferson
Thomas Jef fie atât de
puterile sã e între Americi.”
«trebuie ca rat Fernand Braudel,
e ºi de echilib ât
stituþii), înc
Exerciþiul conduce la realizarea
împã rþit Gramatica civilizaþiilor
corpuri (in
diferitele depãºi
sã nu poatã
nici unul fãr ã sã fie eficace
competenþei specifice 2.4.

ale
limitele leg
Aplicaþia 3 este un exemplu de

lecturã a unei surse istorice ºi
de identificare a mesajului
acesteia. Partea a doua a
aplicaþiei este un exemplu de
reflecþie socialã cu privire la
4. Democraþia americanã nu a fost ºi nu este perfectã. Amendamentele introduse de-a lungul
timpului demonstreazã limitele iniþiale ale Constituþiei SUA. De ce crezi cã:
a. Sclavia a fost desfiinþatã abia în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea?
b. Femeilor le-a fost acordat drept de vot abia în anul 1920? capacitatea indivizilor de a fi
Acţionează în prezent! autonomi, de a-ºi asuma
1. Crezi cã în ºcoala unde înveþi libertatea ta este îngrãditã? În ce situaþii ºi de cãtre cine? responsabilitatea propriilor
Cum poþi schimba aceastã situaþie?
2. Care ar fi pentru tine cel mai important proiect personal în urmãtorii ani? Crezi cã poþi
decizii.
deveni un self made man?

29
„Acþioneazã în prezent” cere
realizarea unui inventar al
încãlcãrii libertãþii de expresie
în ºcoalã, în diverse contexte ºi
Notiþele/observaþiile profesorului: situaþii. Chiar dacã pare
neconvenabil pentru un cadru
didactic sã poarte o astfel de
discuþie cu elevii, ea este utilã
ºi tinerii trebuie încurajaþi sã
observe ºi sã vorbeascã despre
încãlcarea libertãþii ºi, în
general, a drepturilor omului.
Aplicaþia 2 continuã ideea

realizãrii unui proiect personal
prezentatã în lecþia anterioarã.
Contextul este altul, îmbogãþit
cu idei noi ºi, în acest fel,
proiectul poate fi îmbogãþit ºi
extins dintr-o perspectivã nouã.

Franţa în revoluţie 6
2.1. Descrierea unor evenimente,
procese istorice, rolul unor
personalitãþi în istorie; Franţa în revoluţie 6
consecinþelor unui
eveniment, proces istoric;
În 1989, în România, se spune cã a avut loc o revoluþie.
2.4. Identificarea continuitãþii ºi Cere informaþii despre aceste evenimente de la persoane
care le-au trãit în calitate de participanþi direcþi la
schimbãrii în istorie ca evenimente, de martori sau de simpli contemporani! De ce
crezi cã relatãrile sunt diferite? Ce a însemnat revoluþia
rezultat al deciziei ºi pentru oamenii de rând? Dar pentru liderii politici?
acþiunii umane; Din cărţile de istorie poţi afla că…

La 14 iulie 1789, populaþia Parisului s-a rãscu- Timp de ºase ani, în Franþa au avut loc
lat împotriva monarhiei absolute, a cucerit episoade de o violenþã extraordinarã: rãzboa-
Conþinuturi Bastilia – închisoarea simbol a absolutismu-
lui – ºi a decretat o nouã ordine socialã procla-
ie împotriva puterilor strãine care invadase-
rã Franþa în ajutorul monarhiei, ghilotinarea
• Mesajul lecþiei este reprezen- mând „libertatea, egalitatea ºi fraternitatea”.

Dar ce anume a generat aceastã izbucnire
regelui Ludovic al XVI-lea ºi a aristocraþilor;
confiscarea averilor, asasinarea unor condu-
de violenþã ºi rãzbunare faþã de un sistem cãtori ai revoluþiei; judecarea, condamnarea
tat de ideea cã schimbarea politic vechi de mai multe secole? Incompe-
tenþa, corupþia, frica de schimbare ºi de
ºi executarea propriilor lideri politici.
Ce a schimbat revoluþia dupã ani de exce-
socialã într-o societate se reforme a monarhiei franceze; criza finan-
ciarã determinatã de cheltuielile uriaºe ale
se, anarhie, teroare ºi sãrãcie? Locuitorii
Franþei au devenit, din supuºi ai regelui,
poate produce uneori cu curþii regale (petreceri, lux, toalete, cons-
trucþii strãlucitoare); decizia de a susþine
cetãþeni egali în drepturi. Au fost înlãturate
privilegiile ºi inegalitãþile în domeniile eco-
foarte multã violenþã. financiar lupta coloniilor împotriva Angliei

în America de Nord; slabele producþii agri-
nomic, al proprietãþii, al justiþiei. Monarhia
de drept divin a fost înlocuitã cu monarhia
cole ºi criza alimentelor. Aceste enunþuri constituþionalã ºi, mai apoi, cu republica.
• Pretextul este oferit de sunt cauze ale Revoluþiei Franceze.
Se adaugã noile idei ale filosofilor din
Legea fundamentalã a statului a devenit
Constituþia.
evenimentele din cursul secolul al XVIII-lea: „oamenii se nasc tot-
deauna ºi pretutindeni liberi”; „toþi oamenii
În 1795, Franþa era epuizatã financiar,
obositã moral ºi era, în plus, ameninþatã de
revoluþiei franceze, dar, ca au dreptul la cãutarea fericirii”; „toþi oame-

nii sunt egali”; „munca este sursa bogãþiei
monarhiile absolutiste europene care nu
priveau cu ochi buni la schimbãrile produse
exemplu foarte recent, pot fi

fiecãruia”; „republica este un contract între de revoluþie. În 1799, pe scena politicã a
oameni liberi ºi egali, care îºi desemneazã Europei a explodat geniul politic ºi militar
conducãtorii ºi le deleagã puterea”. al lui Napoleon Bonaparte.
prezentate evenimente din
timpul revoluþiei din 1989
din România.
• Probleme de atins:
Complexitatea cauzelor care
au generat revoluþia francezã;
30
violenþa evenimentelor; ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI
consecinþele revoluþiei
franceze; apariþia pe scena
politicã a lui Napoleon
Bonaparte; relaþia între ideile Revoluþiile sunt evenimente în care rolul personalitãþilor
revoluþiei americane ºi cele politice este diminuat în favoarea entuziasmului popular
ale revoluþiei franceze în care aduce oamenii în stradã ºi care, prin prezenþa lor
domeniul drepturilor omului. permanentã în mijlocul faptelor joacã un rol uneori decisiv
• Discuþii posibile: Cauzele în determinarea cursului evenimentelor. Este de observat
revoluþiei franceze sunt un faptul cã revoluþia francezã a fost ºi radicalã, ºi iraþionalã,
exemplu de complexitate a ºi inconsecventã, ºi intolerantã ºi, mai ales, foarte violentã.
unei situaþii sociale,
economice ºi politice, Schimbãrile politice ºi sociale, petrecute ca urmare a
influenþe externe ºi de revoluþiei franceze, au fost majore, chiar dacã regimul
rãspândire a unor idei noi cu politic a fost instabil în perioada urmãtoare, evoluând
privire la politicã, economie, cãtre dictaturã (în timpul lui Napoleon) ºi din nou cãtre
moralã etc (este vorba de absolutism (dupã 1815). Este relevant faptul cã revoluþia
ideile iluministe). În paralel francezã a fost un imens proiect ideologic, de reformare a
poate fi analizatã situaþia din societãþii, pentru toate miºcãrile sociale ºi politice din
România din 1989 secolul al XIX-lea.

Aplicaþii
face legãtura cu ultima
propoziþie a textului lecþiei ºi
propune realizarea unui
inventar al acþiunilor politice,
Reflectează asupra trecutului! militare, de reformare a
1. Cautã pe internet la adresa www.ro.wikipedia.org biografia
lui Napoleon Bonaparte ºi încearcã sã gãseºti argumente
instituþiilor Franþei ale lui
pentru a explica afirmaþia: „Napoleon este considerat omul
cel mai inteligent care a trãit în ultimii 2 000 de ani”. Napoleon Bonaparte. Exerciþiul
este conceput din perspectiva
identificãrii unor argumente
2. Unul dintre documentele cele mai importante elaborate în timpul Revoluþiei Franceze a
fost „Declaraþia drepturilor omului ºi ale cetãþeanului”. Citeºte fragmentul urmãtor ºi
care sã susþinã o afirmaþie
observã care dintre drepturile ºi libertãþile enunþate la 1789 se regãsesc în Declaraþia
Universalã a Drepturilor Omului din 1948? pozitivã la adresa lui Napoleon.
Susþineþi cãutarea informaþiei
menii se na
„Art. 1: Oa în drepturi.
li
sc ºi rãmân pe internet de cãtre fiecare elev,
liberi ºi ega
chiar dacã aceastã activitate va
ale ale
t. 2: Dr ep turile natur
Ar a,
t libertate
omului sun rezistenþa la
,
consuma mai mult timp.
proprieta tea
agresiune. e sursa
þiunea est ei
Art. 3: Na ului oricãr
a principi
esenþialã
nitãþi .
suv era în a
4: Lib ert atea constã
Art. nu
putea face uia.
dãuneazã
tot ceea ce
alt
ea nu are
dreptul sã
Aplicaþia 2 cere o abordare
Art. 5: Leg
comparativã a Declaraþiei
iun ile
cât acþ
interzicã de societãþii.”
vãtãmãtoare
drepturilor omului si ale

cetãþeanului ºi a Declaraþiei
3. Comparã ideile, desfãºurarea evenimentelor ºi urmãrile Rãzboiului pentru Independenþã
din SUA ºi cele din timpul Revoluþiei Franceze. Descoperã asemãnãri ºi deosebiri!
Universale a Drepturilor
Omului. Exerciþiul este util
pentru a observa actualitatea
Întotdeauna oamenii sunt nemulþumiþi de lumea în care
trãiesc: fie nu au destui bani, fie doresc sã aibã mai mult,
fie se simt înºelaþi de ceilalþi sau dezamãgiþi de birocraþie,
unui document elaborat acum
corupþie, incompetenþã; sau, pur ºi simplu, nu-ºi gãsesc
fericirea personalã!
mai bine de 200 de ani.
Care crezi cã sunt cele mai potrivite mijloace prin care
putem sã schimbãm lumea din jurul nostru? Alege ceva ce
te nemulþumeºte ºi propune o variantã de schimbare în
bine a lucrurilor!
Aplicaþia 3 este o comparaþie
mai complexã între douã
evenimente desfãºurate în
31
contexte istorice diferite, în
spaþii istorice diferite, dar
aproximativ în aceiaºi perioadã
istoricã. Informaþiile de care
Notiþele/observaþiile profesorului: dispun elevii nu trebuie
îmbogãþite. Este importantã
maniera în care se analizeazã ºi
se comparã faptele ºi
evenimentele, în care se
utilizeazã informaþia (este deci
important procesul) ºi nu
rezultatul ca atare (produsul)

în prezent” este o invitaþie la
reflecþie socialã ºi la
descoperirea unor soluþii
paºnice, raþionale de schimbare
a unei situaþii care genereazã
nemulþumire.

Evaluare II
Evaluarea de capitol se realizeazã cu respectarea
principiilor enunþate în capitolul 1.
Obiectiv de evaluare 1: Fixarea unor informaþii cu valoare

de reper cronologic în istoria antichitãþii. Ele pot susþine
demersuri ulterioare de analizã, comparaþie sau apreciere
din partea elevilor. Ajutã la deprinderea ºi exersarea
Rãspunsuri:
1. Datare evenimente Ordonare cronologicã
Seria I a – 1789, b – 1787, c – 1776, d – 1799 c, b, a, d
Seria II a – 1812, b – 1918, c – 1600, d – 1940 c, a, b, d
Seria III a – 1948, b – 1859, c – 1699, d – 1918 c, b, d, a
2. a – 3, b – 5, c- 1, d – 2, e – 4
Obiectiv de evaluare 2: Utilizarea corectã a unor noþiuni

istorice. Este un mijloc care favorizeazã o comunicare
eficientã în viaþa cotidianã. Ajutã la deprinderea ºi
exersarea competenþelor 2.1., 2.2., 2.6.
Rãspunsuri: sunt acceptabile orice variante de rãspuns
care se încadreazã în logica disciplinei istorie ºi care
utilizeazã corect terminologia.

asumare a unui punct de vedere sau a unei
responsabilitãþi. Ajutã la deprinderea ºi exersarea
competenþelor 2.2., 2.3., 2.4., 2.6.
Rãspunsuri:
1. Sunt acceptabile orice evenimente ºi personalitãþi alese
de cãtre elevi în condiþiile unei argumentãri coerente.
2. Exerciþiul îmbinã cunoaºterea unor simboluri cu o
evaluare subiectivã a unor calitãþi naþionale. Sunt
acceptabile ºi alte variante decât opinia noastrã:
Popoare Simboluri Trãsãturi naþionale
Germani Poarta Brandemburg riguroºi, calculaþi
Francezi Turnul Eiffel gurmanzi
Români Coloana infinitului ospitalieri
Italieni Coloseum veºnic îndrãgostiþi
Englezi Big Ben reci, distanþi
3. Evaluarea eseului va avea în vedere calitatea

argumentelor istorice ºi sociale, precum ºi utilizarea
terminologiei de specialitate. Sunt permise orice accente
subiective.

SECOLUL XX – SECOLUL CONTRASTELOR
Capitolul III
Capitolul 3 este o trecere în revistă a contrastelor care au marcat secolul XX: prima jumătate –
două războaie mondiale și Holocaustul au pus serios sub semnul întrebării capacitatea oamenilor
politici, dar și umanitatea. A doua jumătate a secolului s-a dovedit democratică, preocupată de
drepturile omului, a oferit noi soluţii politice, pe de o parte. Pe de altă parte, a înregistrat
regimurile comuniste, dictatoriale și totalitare.
1. Două războaie mondiale. Agresivitate, violenţă, incapacitatea oamenilor politici de a decide

soluţii pe termen lung, incompetenţa comandanţilor militari, lupta ideologiilor, drame umane.
Aceasta este imaginea războaielor mondiale, despre care se poate vorbi ca despre unul singur.
2. Holocaustul. O imensă dramă umană, ale cărei ecouri nu s-au stins încă. Rasismul,
antisemitismul, discriminarea pe criterii etnice, sociale, culturale sau sexuale sunt și astăzi
prezente în viaţa cotidiană, în mass-media, pe stadioane și, uneori, în școală.
3. România și lumea după război. Drama lumii de după al doilea război mondial a fost împărţirea
mapamondului în blocuri ideologice, economice și militare. Consecinţele au fost tragice pentru
locuitorii lagărului comunist. România, din păcate, a intrat în sfera de influenţă a Moscovei.
4. Drepturile mele în lumea contemporană. Drepturile noastre, consemnate în Constituţie sau în

documente internaţionale, au fost și sunt încălcate zilnic. Reflexele noastre de apărare au fost
atrofiate de regimul comunist și sunt minore în raport cu ceea ce ni se întâmplă.
5. Globalizarea. Globalizarea nu este un fenomen cu totul nou. Fenomene asemănătoare au fost

răspândirea metalurgiei, a creștinismului, romanizarea, revoluţia industrială. Noutatea o
reprezintă capacitatea uriașă de comunicare și „vecinătatea” cu orice punct de pe glob.
6. Cultură și divertisment. Timpul liber poate fi petrecut în fel și chip. Divertismentul este o parte a
vieţii noastre și este o expresie a calităţii vieţii pe care o ducem. În parc, pe stadion, la pescuit, la
teatru sau citind o carte, suntem prizonierii dorinţei de a evada din realitatea obligaţiilor zilnice.

Două războaie mondiale 1

2.3. identificarea perspectivelor
multiple asupra unui
subiect istoric oferite de
2.5. Investigarea unui
eveniment / proces istoric
Conþinuturi
reprezentat de ideea potrivit
cãreia incapacitatea ºi
incompetenþa oamenilor în a
gestiona crize internaþionale
poate duce la rãzboi ºi la
drame umane inimaginabile
pe timp de pace.
• Pretextul este oferit de cele
douã rãzboaie mondiale. De
desfãºurarea evenimentelor
politico-militare ºi de modul
în care diplomaþia
interbelicã a eºuat în faþa
agresiunii germane.
• Probleme de atins: Cauzele
celor douã rãzboaie
mondiale; tratatele de pace
de la sfârºitul primului
rãzboi mondial, al doilea
rãzboi mondial, atitudinea
soldaþilor germani faþã de
rãzboi, ororile rãzboiului;
• Discuþii posibile: existã trei militari care au condus operaþiunile militare. Se pot face
nivele la care pot fi analizate comparaþii între cele douã rãzboaie mondiale: opþiuni
cele douã rãzboaie mondiale, strategice diferite, opþiuni defensive eronate din partea
cu obþinerea unor perspective Franþei în al doilea rãzboi mondial; fronturi; operaþiuni
diferite asupra evenimentelor. militare etc. Al treilea nivel, mai puþin abordat în
Primul este cel al oamenilor istorie, este cel al participanþilor la rãzboi. Impactul
politici ale cãror decizii ºi rãzboiului asupra personalitãþii oamenilor, lupta pentru
erori au dus la izbucnirea supravieþuire dincolo de lupta pentru idealuri,
rãzboaielor. Pot fi date ca agresivitatea, atitudinea faþã de comandanþi, dramele
exemplu: izbucnirea primului individuale etc, pot fi subiecte de discuþie.Acest tip de
rãzboi mondial, perspectiva punere a elevilor într-un context istoric ajutã la
liderilor politici asupra pãcii observarea perspectivelor multiple asupra istoriei.
la sfârºitul primului rãzboi
mondial, deciziile lui Hitler Aplicaþii
în Germania. Al doilea nivel Aplicaþia 1 din zona „Reflecteazã asupra trecutului”
este cel al comandanþilor solicitã o analizã a surselor istorice prezentate ºi o

evaluare a atitudinii faþã de
rãzboi a soldaþilor germani.
Exerciþiul este important din
perspectiva în care existã
uneori tendinþa de
culpabilizare a poporului
german sau de a avea
sentimente de ostilitate faþã de
„agresorul” german în
ansamblu.
Aplicaþia 2 propune realizarea

unor portofolii pe tema celor
douã rãzboaie mondiale. Scopul
este acela de a investiga, pe cont
propriu sau în echipã, douã
evenimente majore din istoria
secolului XX. Þinta principalã a
exerciþiului este desfãºurarea
procesului de cercetare ºi nu
atât produsul final.
Aplicaþia 3 poate fi realizatã

prin alcãtuirea unui tabel crono-
logic sau prin plasarea eveni-
mentelor pe o axã a timpului.
Este recomandabilã identificarea
evenimentelor ºi, simultan,
plasarea lor în spaþiu cu ajutorul
hãrþii sau al atlasului.

„Acþioneazã în prezent” este o
punere în evidenþã a
importanþei sfârºitului celui de-
al doilea rãzboi mondial pentru
Europa postbelicã.
Notiþele/observaþiile profesorului:
Aplicaþia 2, chiar dacã este mai
dificil de realizat, este o
invitaþie la vizionarea unor
filme artistice cu subiect istoric,
care trateazã rãzboiul dintr-o
perspectivã ironic-amarã sau
pur ºi simplu ca pe fundalul
unor fapte ºi întâmplãri comice.
Se poate sublinia ºi în aceastã
situaþie „umanitatea” celor care
participã la rãzboi, detaºarea lor
de evenimente, în contrast cu
imaginea de „luptãtori viteji ºi
neînfricaþi” pe care o transmite
propaganda de rãzboi.

Holocaustul 2
2.1. Descrierea unor evenimente,
procese istorice, rolul unor
personalitãþi în istorie; Holocaustul 2
eveniment / proces istoric;
Conþinuturi
• Mesajul lecþiei îl reprezintã
ideea cã rasismul ºi antisemi-
tismul sunt comportamente
care pot produce oricând
crime împotriva umanitãþii.
• Pretextul îl reprezintã
Holocaustul Cãrei religii îi aparþine cimitirul din imaginea de mai sus? Ce reprezintã semnele desenate
pe pietrele funerare? Ce semnificaþie crezi cã are profanarea unui cimitir evreiesc, în
• Probleme de atins: zilele noastre, cu simboluri naziste?
Comportamentul rasist ºi Din cărţile de istorie poţi afla că…

antisemit în zilele noastre; Holocaustul reprezintã acþiunea de persecutare ºi exterminare a evreilor în Europa,
organizatã de statul nazist german ºi de statele aliate Germaniei între 1933 ºi 1945.
nazismul german ºi ideea Numãrul evreilor uciºi în timpul Holocaustului se ridicã la aproximativ 6 milioane de
persoane. Citeºte textele urmãtoare ºi apoi reflecteazã asupra trecutului!
superioritãþii raselor;
lagãrele de exterminare a
„Mauthausen e un
de evrei. lagãr de
putea fi subjugat exterminare prin
muncã. E o
zit ce
ul a fost Evreul este un para carierã de piatrã,
care
„German a o rasã trãieºte pe corpul
altor
evreilor; Holocaustul, o un rasã înseamnã, în prim
întotdea ã ºi a rãmas o rasã ul rând,
ar popoare. Fiind o 186 de trepte. O scarã
supe rio tecatã cu nu posedã pe care
neames Omul inferioarã, evreul trebuie s-o urci încãr
purã ºi aptitudine cat de
uriaºã dramã a umanitãþii; rasele in
fe rio
r va cu
ar e.
ceri ºi va dere
superio mea pe o întin
nici cea mai micã
pent ru a
nu
crea
se
o civilizaþie.
supu ne la nimic
pietre, alergând în
de oameni, sub lovit
paturilor de puºc
îmbulzeala
urile
lu Evreul
• Discuþii posibile: Rasismul ºi supune mare ca sã fie lui ã sau ale
l de altceva decât puru bastoanelor de cauc
iuc, în
de stu al
l stãpân egoism.” toate zilele, pe orice
singuru popor de Adolf Hitler, Mein
Kampf vreme,
tului. Un e conºtient înfometat, însetat,
antisemitismul sunt prezente pãmân
rã ºi ca
re
rasã pu ea sângelui nu
ar
va înspãimântat, fie
tânãr sau prea bãtrâ
cã eºti prea
de valo n,
în zilele noastre în societatea

muribund sau conv
alescent.”
Christian Bernadac
,
186 de trepte
europeanã ºi, deopotrivã, în
societatea româneascã. În
38
România rasismul este ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI
prezent, în ultima vreme, pe

stadioanele de fotbal ºi, mai
rar, în mass media, în ºcoalã
sau în alte instituþii. Discuþia în care existau deja sentimente rasiste ºi antisemite.
despre rasism ºi antisemitism Rezultatul a fost un program de stat prin care rasele
azi este utilã pentru a înþelege inferioare urmau sã fie exterminate. Existenþa lagãrelor de
cât de puternice sunt urmele concentrare ºi cei ºase milioane de evrei uciºi în timpul
lãsate de secole de antisemi- Holocaustului sunt dovada unei acþiuni deliberate,
tism medieval, cât de profund organizate ºi coordonate la nivelul statului nazist.
este sentimentul popular ºi
cât de periculoase pot deveni Textele prezentate în lecþie sunt mãrturii despre
astfel de comportamente într- programul nazist de exterminare a evreilor. Este utilã
un context care le-ar favoriza lecturarea lor ºi apoi exprimarea unor puncte de vedere,
exprimarea politicã sau sentimente, opinii faþã de cele relatate de supravieþuitori.
publicã
Aplicaþii
Lucrurile au funcþionat la fel ºi Aplicaþia 1 din zona „Reflecteazã asupra trecutului”
în Germania lui Hitler. Teoriile reprezintã recunoaºterea celei mai elementare definiþii a
sale au exaltat destule persoane rasismului. Definiþia poate fi completatã cu descrierea

altor elemente prin care poate fi
definit rasismul.
Aplicaþia 2 solicitã elevilor

realizarea unei liste de
elemente care îi deosebesc pe
evrei de alte popoare. Este
important de observat, ca si în
alte situaþii anterioare, cã
„La crematoriu
erau introduºi
þii». Aici li se
mai întâi în
spunea sã se
uºile. Tabloul era cutremurãtor: trupurile
moarte stau îngrãmãdite unul peste altul. diferenþele constatate (spre
«vestiarul mor ã frumos Membrele cadavrelor sunt încolãcite, pielea,
exemplu: religie, culoarea
i împ ãtur easc
dezbrace, sã-º ºi sã þinã bine sfâºiatã ºi însângeratã. Chipurile sunt vinete ºi
i lege pantofii
lucrurile, sã-º tru a-ºi regãsi atât de desfigurate, încât nu pot fi recunoscute.
l cuierului pen
minte numãru infecþie. Pe Sunt 2 000 de cadavre, care urmau sã fie arse
uºo r lucr
urmã li
uril
se
e
ord
dupã baie ºi dez , adicã în
ona sã intre în baie
Uºi le se închidea
u
pentru a ºterge orice urmã. O datã s-a
întâmplat sã fie gãsitã în camera de gazare o
pielii, ocupaþii tradiþionale,
gaz are.
camerele de mul la apã,
obiceiuri, sãrbãtori etc) nu sunt
mamã moartã, cu un copil pe care îl strânsese
loc sã dea dru
ermetic. Dar în gaz ul toxi c. Agonia dura atât de puternic la piept, încât acesta nu
ceau
SS-iºtii introdu ute; se inspirase destul gaz ºi mai era în viaþã. SS-iºtii
mult 30 de min
20 pânã la cel
întâmpla însã
nte de
ca, din cauza
gaz
cantitãþii
, oamenii sã se
chinuiascã
au împuºcat copilul ºi l-au aruncat peste
celelalte cadavre.” cu nimic inferioare altora, ci
insuficie deschideau Ota Kraus, Erich Kulka, Fabrica morþii
Dupã aceea se
ºi câteva ore.
doar individualizeazã o
comunitate.
„La Bogdanovka,
în Transnistria,
Aplicaþia 3 este un exerciþiu

bolnavii ºi infirmii
au fost bãgaþi în nu-i mai
grajduri cãrora li îm
fost masacraþi în
s-a dat foc; restu
l au vii direct puºcau, îi arunc
grup în râpã, au de
folosindu-se în aces e de 3–400 maturi îi peste foc
explozive. Cadavre
au fost arse, oper
t scop cartuºe
le celor împuºcaþ
i ucraineni
uc
marginea ideau împuºcând cei
râpei stã
ºi jandarm
teau poliþ
. Pe
u-i. Pe
iºti
care are ca scop punerea
aþie
aproape douã luni care a durat
elevilor în contact direct cu
Împuºca i români.
. (…) Se ucideau u cu sch
mai odihn imbu
cam 2 000 de oam
eni pe zi: femei, iþi luau loc l. Câte opt
bãrbaþi, bãtrâni, obosiþi de ul celor
atâta îm opt…
mãrturiile unor supravieþuitori
copii. Pe copii nici puºcat…
Marcu Ro ”
zen, Holoc
guvernare aust sub
a Antonesc
u
ai Holocaustului. Portofoliul
este, în acest caz, o metodã de
Reflectează asupra trecutului!
învãþare activã, dar ºi o formã
1. Cum se numeºte ideologia care clasificã rasele umane în rase superioare ºi rase inferioare?
2. Are Hitler argumente pentru a-ºi susþine teoria? Prin ce se deosebesc evreii de alte popoare?
de evaluare a rezultatelor
3. Formaþi echipe ºi alcãtuiþi un portofoliu despre Holocaust. Utilizaþi cãrþi aflate în
învãþãrii transpusã în atitudini,
biblioteca ºcolii: Reflecþii despre Holocaust, Ecouri din Holocaust în literatura universalã,
Holocaust sub guvernarea Antonescu, Raport final ºi Documente ale Comisiei comportamente, valori.
Internaþionale pentru Studierea Holocaustului în România.
Acţionează în prezent! Aplicaþia 1 din zona

1. Cunoºti astãzi, în România, manifestãri rasiste? De ce crezi cã se urãsc oamenii unii pe
alþii? Existã soluþii pentru împiedicarea manifestãrilor rasiste?
„Acþioneazã în prezent” cere
2. Încearcã sã vizionezi unul dintre filmele dedicate Holocaustului: Lista lui Schindler sau observarea manifestãrilor
La vita e bella.
3. 9 octombrie este ziua de comemorare anualã a Holocaustului în România. Organizaþi o

rasiste din societatea
acþiune de marcare a acestei zile. româneascã ºi propunerea unor
soluþii pentru reducerea acestor
39
manifestãri. Între soluþii:
cunoaºterea Holocaustului,
educaþia pentru drepturile
omului, implicarea în
Notiþele/observaþiile profesorului: activitatea unor organizaþii
neguvernamentale care apãrã
drepturile omului etc.
Aplicaþia 2 propune vizionarea

a douã filme artistice
(câºtigãtoare ale premiului
Oscar) care prezintã
Holocaustul în douã registre
diferite: unul tragic, dramatic,
impresionant; celãlalt (La vita e
bella) este o privire inocentã ºi
ironic-amarã asupra acestei
tragedii. Vizionarea celor douã
filme poate creºte sensibilitatea
elevilor faþã de aceste probleme.

România
și lumea după război 3
eveniment / proces istoric
2.6. Construirea unei sinteze pe România
3
și lumea după război
o temã istoricã
Conþinuturi Ia un atlas istoric ºi comparã teritoriul României din 1914, harta României în 1918 ºi
situaþia teritorialã a statului român în 1945. De ce crezi cã existã diferenþe atât de mari?
• Mesajul lecþiei este Teritoriul României de azi este acelaºi cu cel din 1945?
reprezentat de ideea cã Din cărţile de istorie poţi afla că…

lumea postbelicã a cunoscut Cele douã rãzboaie mondiale s-au încheiat te democratice ºi state comuniste. Cele douã
o rãspândire fãrã precedent a

cu redesenarea hãrþilor politice ale Europei grupãri de state au funcþionat dupã reguli
ºi ale lumii. Dupã al doilea rãzboi mondial, diferite. Statele democratice aveau la bazã
oamenii politici au considerat cã, pentru a statul de drept, economia de piaþã, proprie-
regimurilor comuniste evita un nou conflict, toate statele – învingã-
tori ºi învinºi deopotrivã – trebuie susþinute
tatea privatã ºi respectarea drepturilor omu-
lui. Statele comuniste au fost conduse de
Europa, iar metodele de sã se dezvolte economic ºi sã-ºi ºteargã rãni-
le rãzboiului. Se considera cã o astfel de
regimuri politice totalitare, dictatoriale, cu o
economie bazatã pe proprietatea de stat,
menþinere cucerire ºi politicã nu va mai crea umilinþã ºi dorinþã de

revanºã pentru învinºi. Singurii pedepsiþi au
centralizatã ºi planificatã, în care drepturile
omului au fost încãlcate în mod flagrant.
fost liderii politici naziºti ºi din statele alia- România, datoritã vecinãtãþii cu URSS, a
menþinere a puterii au fost te Germaniei, care prin politica lor au împins
popoarele lumii într-un asemenea mãcel.
intrat în zona comunistã a Europei.
Între cele douã lumi s-a lãsat în mod sim-
cele clasice în astfel de Calculul s-a dovedit corect, chiar dacã lu-
mea a fost împãrþitã între învingãtori: SUA
bolic o „cortinã de fier” ºi s-a purtat un „rãz-
boi rece” pânã în anul 1989, când statele din
regimuri. ºi Anglia au sprijinit dezvoltarea liberã a
statelor occidentale, în timp ce URSS a ocu-
Europa de Est s-au eliberat de comunism.
Din 1991, când URSS s-a dezintegrat, iar
• Pretextul îl reprezintã pat militar ºi ideologic statele din Europa

rãsãriteanã. Lumea s-a împãrþit astfel în sta-
comuniºtii au pierdut ºi aici puterea, putem
vorbi despre epoca istoriei recente.
intrarea României în sfera de Reflectează asupra trecutului!

influenþã a URSS-ului. 1. Citeºte textele urmãtoare, reflecteazã ºi formuleazã rãspunsuri la întrebãri:
• Probleme de atins: a. Care sunt mijloacele prin care comunismul a ajuns ºi s-a menþinut la putere?
b. Identificã drepturi ale omului încãlcate în regimurile comuniste.
Împãrþirea lumii în sfere de

c. De ce crezi cã deciziile lui Gorbaciov au dus la prãbuºirea comunismului?
u sau
influenþã la sfârºitul celui care se opunea „Începând
ordin ca toþi cei mului comunist sã
„Stalin a dat regi din 1985, în URSS, Mihail Gorbaciov a dus o
d sã se opunã
aveau de gân are þarã politicã de descentralizare ºi de reducere a
lichidaþi. În fiec
de-al doilea rãzboi mondial cop eriþi ºi loca li au controlului partidului comunist asupra societãþii. El
fie des atorii
europeanã, dict ipe speciale de
comunistã est- ech a recunoscut nevoia de realizare a unor schimbãri
Stalin a creat
procedat la fel. mod direct în economie, de reorganizare a întregului sistem
conduceau în
între foºtii aliaþi din timpul „consilieri”, care
interogatoriile
ºi contrib uiau la
arii care sã just
pregãtirea
ifice pedeapsa
cu
ºi
politic, de limitare a prerogativelor partidului
comunist ºi de diminuare a puterilor aparatului
diabolicelor scen zaþi. Procesele erau publice represiv. Câþiva ani mai târziu, comunismul s-a
rãzboiului; evoluþia statelor moa rtea
doreau sã
pen
dem
tru acu
ons trez
logi ce
e forþa partide
erau
lor comuniste.
transformate,
de un
prãbuºit ca un castel din cãrþi de joc”
Vladimir Tismãneanu,
Diferenþele ideo .”
democratice din lumea crime comune Reinventarea politicului
iþie supus, în
sistem de just
occidentalã; regimurile
40
comuniste din Europa de ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI
Est; relaþiile internaþionale în

timpul „rãzboiului rece”;
• Discuþii posibile: Primul
element de discuþie îl URSS ºi de regimul comunist. Instaurarea comunismului
reprezintã abordarea diferitã a s-a realizat prin forþã ºi prin lichidarea tuturor adversarilor
pãcii în 1945 în raport cu politici reali sau imaginari. Menþinerea la putere a
ceea ce se întâmplase in 1918. regimurilor comuniste s-a realizat prin aceleaºi mijloace.
Redesenarea hãrþii Europei nu
a mai fost însoþitã de Cãderea comunismului poate fi un subiect interesant în
pedepsirea Germaniei ºi mãsura în care elevii sunt conºtienþi cã slãbirea controlului
aliaþilor sãi, ci de desfãºurarea asupra societãþii a dus la prãbuºirea inevitabilã a
unui efort de democratizare a regimurilor comuniste. O concluzie poate fi aceea cã
Europei ºi, mai ales, de regimurile totalitare, comuniste sunt incompatibile cu orice
refacere economicã. element care presupune libertatea ºi drepturile omului.
Împãrþirea lumii în sfere de „Rãzboiul rece” si relaþiile internaþionale în aceastã

influenþã a trimis o serie de perioadã pot fi discutate din perspectiva urmãrilor
state din Estul Europei în acestuia în istoria recentã: dezmembrarea URSS cu toate
spaþiul geopolitic dominat de consecinþele sale, polarizarea puterii de cãtre SUA etc.

Aplicaþii
Aplicaþia din zona „Reflecteazã
asupra trecutului” are la bazã
lectura unor surse istorice cu
ajutorul cãrora elevii pot
rãspunde la cele trei întrebãri
ale aplicaþiei. Este
il
recomandabilã desfãºurarea
, în URSS, Miha
care se
toþi cei se opunã
„Începând din 1985
Gorbaciov a dus
aliza re
o politicã de
ºi redu cere a controlului
unei activitãþi în care elevii vor
din ca descentr
t asupra societãþii
. El a
a dat or
„Stalin sau aveau de
u
opunea comunist sã
ui
gând sã eriþi ºi
fie de
comun
sc op
istã est- la
partidului comunis realizare a unor
recunoscut nevo
ia de
omie, de reorgani
zare a
fi împãrþiþi în trei grupuri,
regimul În fiecare þarã li au procedat schimbãri în econ
fiecare având drept sarcinã de
tare a
ca politic, de limi
þi.
lichida ã, dictatorii lo de întregului sistem ºi de
speciale rect idului comunist
eu ro pe an t ec hipe mod di prerogativelor part represiv.
in a crea conduceau în egãtirea rilor aparatului
fel. Stal diminuare a pute
„consil
ie ri”
to
,
rii
care
le ºi
interoga or scenarii ca
contrib
ui
re
au
sã
la pr
ju sti fice
uzaþi.
Câþiva ani mai târzi u, com unismul s-a
el din cãrþi de joc”
prãbuºit ca un cast Vladimir Tismãneanu,
lucru rezolvarea uneia dintre
ntru ac
cele trei cerinþe. Fiecare grup
el
diabolic cu moartea pe doreau sã ticului
sa ºi e. Reinventarea poli
pedeap erau publice munist
es ele pa rti delor co ate, de
Pr oc rþa nsform
streze fo gice erau tra ime
demon
el e id eolo
Diferenþ de justiþie su
m
pu s, în cr
va lectura toate textele deoarece
un siste
comun
e.”
rãspunsurile înseamnã
rezultatul unei analize
„Securitatea a fost desemnatã sã
e
„Metodele de torturã
folosite de
securitate în închisorile
complexe a situaþiei politice
restrângã pânã la anulare drepturil
din regimurile comuniste. Este
comuniste
omului pentru a impune rigorile erau: bãtaia la tãlpi,
strivirea
i unghiilor, arderea tãlpil
partidului-stat, în numele dictaturi or, bãtaia în
proletariatului ºi al fãuririi cap cu ciocanul, bãtaia
socialismului. Poliþia politicã a
consolidat comunismul prin terorism
nisip care ducea la disloc
organelor interne, crucif
cu sacul de
area
icarea pe
importantã cooperarea de grup,
de stat. Principala sa atribuþie a fost perete, smulgerea ungh
inocularea ºi administrarea
sentimentului de fricã.”
anchetatului cu capul
iilor, atârnarea
în jos”
Cezar Zugravu,
negocierea celei mai bune
Marius Oprea,
Banalitatea rãului
Metodele de torturã
la Securitate
variante de rãspuns,
prezentarea publicã a
rãspunsului, argumentarea
acestuia.
1. Cum crezi cã poþi acþiona azi împotriva deciziei unor oameni de a reinstaura un regim de
tip comunist? Alege din lista urmãtoare variantele democratice de acþiune:
sã particip la activitatea unei organizaþii pentru apãrarea drepturilor omului; Aplicaþia din zona „Acþioneazã
în prezent” este un tip de
sã nu votez un partid cu ideologie comunistã;
sã-i ameninþ pe lideri cu moartea;
sã mã înscriu într-un partid cu un program democratic;
sã acþionez împotriva lor prin forþã;
sã povestesc altor oameni ce a însemnat comunismul.
activitate specific educaþiei
2. Stai de vorbã cu persoane care au trãit în regimul comunist. Pune-le sã-þi povesteascã
civice. Ea presupune:
întâmplãri din viaþa lor, fapte de viaþã cotidianã, evenimente importante la care au
participat sau la care au fost martori. Observã dacã din relatãrile oamenilor se degajã: a. o opþiune ideologicã (DA sau
nostalgie, urã, satisfacþie, indiferenþã, nemulþumire, bucurie.
NU în raport cu regimul
comunist, deºi întrebarea
exclude varianta acceptãrii
41
comunismului);
b. dorinþa de implicare într-o
acþiune publicã de
respingere a ideologiei
Notiþele/observaþiile profesorului: comuniste;
c. alegerea unei (unor) formule
democratice de acþiune
împotriva comunismului.
Esenþa exerciþiului este

„implicarea” ºi alegerea unei
„variante democratice” de
acþiune. Este posibilã opþiunea
pentru comunism, dar ea
trebuie exprimatã în aceleaºi
formule democratice. În orice
variantã pot fi importante
argumentele /
contraargumentele fiecãrei
pãrþi.

Drepturile mele
în lumea contemporană 4
o temã istoricã
Drepturile mele
Conþinuturi
în lumea contemporană 4
reprezentat de ideea cã în
Cunoºti drepturi ale omului încãlcate la tine în ºcoalã? Dar în familie? Alcãtuieºte o listã
lumea contemporanã cu acestea ºi, împreunã cu colegul de bancã, propuneþi soluþii de rezolvare a acestor
situaþii! În situaþii grave, adresaþi-vã unui avocat!
drepturile omului sunt
drepturile fiecãruia dintre Din cărţile de istorie poţi afla că…
noi.
Primele documente care au vorbit oficial
despre drepturile omului au fost
„Declaraþia de independenþã” (1776) a
• Pretextul îl reprezintã coloniilor engleze din America de Nord,
Constituþia SUA (1787) ºi Declaraþia
prezentarea unor documente drepturilor omului ºi ale cetãþeanului din
Franþa (1789). Ele au fost baza teoreticã a
acceptate pe plan Declaraþiei Universale a Drepturilor

Omului, adoptatã în anul 1948 de
Organizaþia Naþiunilor Unite. Pornind de la
internaþional cu privire la Declaraþia Universalã, Consiliul Europei a
elaborat „Convenþia Europeanã a
drepturile omului. Drepturilor Omului” (CEDO), deschisã spre
semnare, începând din 1950, tuturor
• Probleme de atins: Apariþia statelor. CEDO ºi protocoalele ei garanteazã
o serie de drepturi:
ideii de drepturile omului în • la viaþã, libertate ºi la siguranþã; Ea interzice:

• la un proces echitabil în cauzele civile sau • tortura ºi pedepsele sau tratamentele inu-
cadrul ideologiei iluministe; penale;
• de a vota ºi a participa la alegeri;
mane sau degradante;
• pedeapsa cu moartea;
Documente din secolul al • la libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi de
religie;
• sclavia ºi munca forþatã;
• discriminarea în exercitarea drepturilor ºi
XVIII-lea care reglementeazã • la libertatea de exprimare (incluzând lib-

ertatea media);
a libertãþilor garantate de Convenþie;
• expulzarea cetãþenilor unei þãri ºi refuzul
pentru prima datã drepturile

• de a poseda bunuri ºi de a le folosi; de a-i lãsa sã revinã;
• de întrunire ºi asociere; • expulzarea selectivã a strãinilor.
omului ºi condiþia cetãþea- Toate aceste drepturi, consemnate în documente internaþionale la care România a aderat
nului; Declaraþia Universalã de-a lungul timpului, sunt ºi ale tale. Se întâmplã adesea ca oamenii sã nu se respecte
între ei, sã doreascã, prin atitudini autoritare, sã-i controleze pe ceilalþi, sã acþioneze fãrã
a Drepturilor Omului ºi sã þinã seama de libertatea ºi de drepturile celorlalþi. De asemenea, instituþiile statului
considerã uneori cã interesul statului este mai important decât libertatea personalã ºi
produc abuzuri ºi încãlcãri ale CEDO. Dreptul de proprietate, libertatea de exprimare,
Convenþia Europeanã a dreptul la informaþie, egalitatea de ºanse sunt printre cele mai frecvente astfel de situaþii.
Fie cã sunt încãlcate de stat, fie de persoane particulare, respectarea drepturilor ºi
Drepturilor Omului (CEDO); libertãþilor noastre poate fi cerutã în justiþie.
drepturi ºi libertãþi în lumea

42
contemporanã; forme de ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI
organizare pentru apãrarea

drepturilor omului;
• Discuþii posibile: Este foarte
util apelul la cunoºtinþele poate face apel în situaþii de încãlcare a acestora. Cel mai
anterioare ale elevilor în cunoscut ºi utilizat în acest moment în România este
domeniul drepturilor Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului (CEDO). De
omului: lecþiile de istorie asemenea Curtea Europeanã a Drepturilor este instituþia
despre formarea SUA ºi juridicã la care se poate apela în caz de necesitate. Este
despre revoluþia francezã, important de menþionat faptul cã România a semnat toate
dar ºi cele despre Holocaust aceste documente internaþionale ºi, în consecinþã,
ºi regimul comunist. De instituþiile statului sunt responsabile de aplicarea ºi de
asemenea se pot invoca încãlcarea prevederilor lor.
cunoºtinþe dobândite la
lecþiile de educaþie ºi culturã Aplicaþii
civicã. Aplicaþia 1 din zona „Reflecteazã asupra trecutului”
propune rememorarea tragediilor umane din timpul celui
Este importantã identificarea de-al doilea rãzboi mondial, precum ºi atitudinea
documentelor care înregistreazã negativã a regimului comunist din URSS faþã de
drepturile omului ºi la care se problematica drepturilor omului, ca argument pentru

susþinerea adoptãrii unor
documente internaþionale în
acest domeniu. De asemenea,
este de observat faptul cã
„drepturile omului” reprezintã
o componentã esenþialã a
oricãrui regim democratic.
Aplicaþia 2. Discursul lui

Reflectează asupra trecutului! Martin Luther King jr. intitulat
1. De ce crezi cã problema drepturilor omului a revenit în atenþia publicã dupã cele douã
rãzboaie mondiale? Argumenteazã rãspunsul!
Am un vis, este un text din
2. Citeºte textul ºi precizeazã: anul 1963, elaborat în contextul
a. Ce drepturi ºi libertãþi sunt invocate în text?
b. La ce tip de discriminare se referã autorul? istoric al luptei negrilor din
astãzi, în ªi atunci când vom
SUA pentru recunoaºterea
„Sunt fericit sã fiu alãturi de voi, da voie libertãþii sã
ceea ce istoria va consemna ca fiind
mare demonstraþie pentru libertate
cea mai
din istoria
înalþe, când o vom
lãsa sã rãsune din fiecar
sat ºi cãtun, din fiecar
vom putea grãbi sosire
se
e stat ºi oraº, atunc
i
e egalitãþii în drepturi cu ceilalþi
naþiunii noastre. (…)
cetãþeni americani ºi pentru
a acelei zile în care
ba copiii lui Dumnezeu toþi
Cu aceastã credinþã vom putea preschim – oamenii negri ºi
noastre oamenii albi, evrei ºi
zgomotoasele vrajbe din sânul naþiunii arieni, catolici ºi
. protestanþi – vor putea
într-o frumoasã simfonie a libertãþii
Cu aceastã credinþã vom putea munci
împreunã, ne vom putea ruga împreun
ã, vom
cânte cuvintele vechi
sã-ºi dea mâna ºi sã
ului negro spiritual,
«liberi, în sfârºit liberi
, mulþumesc lui
înlãturarea discriminãrii. Cele
douã cerinþe pot fi rezolvate fie
merge la Dumnezeu Atotputern
putea lupta împreunã, vom putea ic, suntem liberi în
sã apãrãm sfârºit».”
închisoare împreunã, vom putea
cã într-o zi vom fi Martin Luther King
împreunã libertatea ºtiind jr., Am un vis, 1963
liberi. (…)
individual, fie într-o activitate
în echipã. Discuþia poate fi
extinsã la exemple de situaþii
1. Citeºte textul ºi identificã forme în care se poate exprima cooperarea ºi solidaritatea
conflictuale, cunoscute de
civicã, ca modalitãþi de apãrare a drepturilor omului.
elevi, generate de discriminare
stituit din
totdeauna
o
re
care respinge marile corporaþii în favoarea
muncii de unul singur ºi a micilor
în SUA, România sau în alte
area a con Autoajutora ã întreprinderi. În ºcoli, înseamnã o activitate
„Autoajutor a vieþii americane.
compone
îns eam nã
ntã un ita re care acþ de
grupuri com , a întãri relaþiile
ioneaz sporitã din partea pãrinþilor, care pun
semnul întrebãrii sistemul învãþãmâ
sub
ntului de state.
ma or în
preveni cri hrana cel stat – ºi în unele cazuri îl resping în
favoarea
pentru a a asigura a
e, pentru e, fãrã aju
tor ºcolilor particulare sau (încã mai radical)
vecinãtat dical,
reclãdi cas vedere me educaþiei la domiciliu. (…)
vârstã ºi a punct de
nta l. Din rea Existã grupuri de autoajutorare pentru
guvername nã asuma ase,
re înseam eri sãnãto aproape orice problemã imaginabilã:
autoajutora þii pentru deprind
itã l de viaþã pensionare, vãduvie, controlul greutãþii,
responsabil onjurãtor ºi un sti
un me diu
sãnãtoase
înc
ea un
a
or tra tam
ºi solicitar de a fi tratat de
ente de
gã –
abuzul de alcool ºi medicamente, boli
handicapaþi, divorþ, maltratarea copiilor
mintale,
ºi „Acþioneazã în prezent” este o
. Este cerinþ o persoanã întrea
trimitere cãtre identificarea
ansamblu ca multe altele.”
medicali jutorare John Naisbitt, Megatend inþe
practicienii sentimente. Autoa riale,
trup, spirit
ºi
mi ºcã rii antrepreno
propãºirea
înseamnã
unor forme de cooperare civicã
ºi de implicare publicã în
2. Alcãtuiþi echipe ºi formulaþi câte un proiect de organizare comunitarã într-un domeniu
care este deficitar în comunitatea în care trãiþi. Formulaþi obiective ale proiectului,
mijloace de realizare, costuri, cooperarea cu alte instituþii, acþiuni, termene ºi
probleme comunitãþii
responsabilitãþi.
Aplicaþia 2 poate fi astfel cu

43
uºurinþã dezvoltatã, cu
respectarea unor etape
esenþiale:
a. identificarea unor domenii
Notiþele/observaþiile profesorului: deficitare în comunitate;
b. organizarea unei echipe;
c. stabilirea unor obiective;
d. identificarea unor mijloace
de realizare a obiectivelor;
e. fixarea unor costuri;
f. identificarea unor posibili
parteneri;
g. formularea unui program de
acþiune;
h. stabilirea unor termene ºi a
unor responsabilitãþi;
i. identificarea unor formule
de evaluare a proiectului în
diverse etape.

Globalizarea 5
evenimente, procese
istorice, rolul unor Globalizarea 5
o temã istoricã;
Ce faci dacã vrei sã-þi anunþi prietenii sau rudele din Australia sau din Canada sau de
oriunde din Europa despre un eveniment fericit din viaþa ta? E simplu, nu? Acesta este
unul dintre aspectele globalizãrii: reducerea distanþelor ºi apropierea dintre oameni
Conþinuturi mijlocitã electronic.
• Mesajul lecþiei este Din cărţile de istorie poţi afla că…

reprezentat de ideea cã trãim Ultimii 15–20 de ani fac parte din ceea ce se anul 2006, s-ar putea ca alte tehnologii de
numeºte istoria recentã, adicã istoria desfã- comunicare rapidã sã fi apãrut.
într-o lume fãrã frontiere, cã ºuratã în timpul vieþii noastre, la care sun-
tem martori sau, dacã suntem implicaþi în
Omul trãieºte azi într-un mediu înconjurã-
tor inteligent. Calculatoarele care asistã distri-
suntem integraþi într-un vreun fel în evenimente, suntem actori ai
istoriei. Procesul istoric cel mai vizibil astã-
buþia apei, a gazelor sau a consumului energe-
tic, aparatele casnice, sistemele de siguranþã ºi
sistem planetar de zi este globalizarea sau mondializarea.

Globalizarea înseamnã toate fluxurile ºi
de protecþie au transformat locuinþa într-o
„casã electronicã”. La locul de muncã existã
schimburile de informaþii, mãrfuri, capitalu- roboþi, linii automate de asamblare, cartele ºi
interdependenþe, cã ri care au loc la nivel mondial ºi care nu þin
seama de graniþele dintre state sau de barie-
carduri de acces, bancomate, automate pentru
cafea ºi sucuri. Timpul liber ni-l petrecem
evenimente petrecute la mii rele geografice. Mãrci precum Microsoft,
Coca-Cola, Mc Donald’s, Texaco sau altele
practicând jocuri on-line sau folosind interne-
tul ºi televizorul ca sursã de informare sau de
de kilometrii distanþã de locul sunt cunoscute în toatã lumea deoarece ele
ºi-au extins activitatea dincolo de graniþele
divertisment. Serviciile sunt ºi ele electronice:
comerþ, taxe ºi impozite, bilete de transport,
în care trãim ne pot schimba statale. Ele sunt una dintre imaginile globa-
lizãrii. Dezvoltarea tehnologiilor din ultimii
de vacanþã, acte, formulare, informaþii bancare
sau bursiere – toate pot fi obþinute de acasã,
ani: internetul, telefonia mobilã, reþelele din faþa unui calculator conectat la internet.
viaþa în mod fundamental. multimedia, televiziunea, sistemele de cap-
tare a imaginii (camere video, aparate foto),
A devenit esenþial în zilele noastre ca fie-
care om sã ºtie sã se integreze în acest mediu
• Pretextul îl reprezintã un monitorizarea prin satelit (GPS) ºi viteza de
evoluþie a acestora este atât de mare, încât,
electronic, sã ºtie sã-l utilizeze ºi sã-l stãpâ-
neascã. Altfel, riscãm sã rãmânem în afara
proces istoric care a mai avut atunci când vei citi aceste rânduri, scrise în lumii globale.
loc la nivelul planetei, dar la Reflectează asupra trecutului!

o cu totul altã scarã, în alte 1. Alege un eveniment din istoria recentã, documenteazã-te asupra lui ºi prezintã-l colegilor.
perioade ale istoriei: globali- 2. Cautã pe internet la adresa www.google.com, folosind cuvântul „terorism”, informaþii
despre evenimentele din 11 martie 2004 petrecute la Madrid.
zarea sau mondializarea. (a 3. Identificã articole de presã cu urmãtoarele subiecte:

• rãspândirea gripei aviare în lume;
se vedea rãspândirea metal- • crima organizatã ºi traficul de droguri;
• migraþia forþei de muncã.
urgiei, a creºtinismului,
industrializarea sau altele,
44
cu consecinþe asemãnãtoare ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI
asupra vieþii oamenilor)

• Probleme de atins: Istoria
recentã; comunicarea,
mijloacele de comunicare ºi unei discuþii despre mondializare sau globalizare. Viteza
de transmitere a informaþiei de transmitere a informaþiilor, posibilitatea noastrã, a
la începutul mileniului III; fiecãruia dintre noi, de a avea acces la tehnologie
expansiunea economicã ºi performantã ºi de a transmite informaþii ºi imagini la
financiarã dincolo de foarte mare distanþã în timp real, sunt aspecte care
graniþele statale ºi barierele particularizeazã fenomenul globalizãrii.
geografice; mediul
înconjurãtor inteligent; noi Unde vedem globalizarea? Este o întrebare legitimã în
forme de petrecere a condiþiile în care trãim tocmai în mijlocul unui proces
timpului liber; fenomene istoric. Rãspunsurile sunt multiple: în transmisiunea
negative ale globalizãrii; directã a unei catastrofe petrecutã în Asia, în restaurantul
• Discuþii posibile: Orice Mc Donald’s, în care toate produsele oriunde în lume au
întâmplare deosebitã acelaºi gust, în monitorizarea traseului unei maºini prin
petrecutã pe planetã ºi pe satelit, în transmiterea instantanee a unor sume de bani la
care elevii au aflat-o din mass mare distanþã, în tehnologia înmagazinatã în telefonul
media, poate fi începutul mobil care ne permite sã ne vedem prietenii oriunde ar fi

ei, în posibilitatea de a afla
orice despre oricine consultând
internetul etc.
Este interesantã discuþia despre

impactul pe care acest fenomen
îl are asupra personalitãþii
oamenilor. Înstrãinarea, îndepãr-
tarea de mediul social, incapaci-
4. Citeºte textul ºi rezolvã urmãtoarele cerinþe:
a. Cunoºti state care s-au destrãmat în ultimii 15 ani?
b. Care consideri cã au fost cauzele dezmembrãrii acestora?
tatea de comunicare prin empa-
c. De ce crezi cã unul dintre efectele negative ale globalizãrii este rãspândirea
organizaþiilor criminale?
tie, lipsa sentimentelor, pot fi
unele dintre urmãrile
„retragerii” omului într-un
„Între consecinþele negative ale
globalizãrii se aflã ºi falimentul unor
state destrãmate, prãbuºite, fapt ce
mediu exclusiv electronic.
ilustreazã eºecul construcþiei statale.
Proliferarea rãzboaielor ºi a
sub
organizaþiilor criminale scãpate de
controlul statelor este unul dintre
aceste efecte. În asemenea împrejur
nu poate fi vorba de eradicarea
ãri
Aplicaþii
Aplicaþia 1 din zona „Reflectea-
a
terorismului, ci, cel mult, de reducere
ºi pedepsirea acestuia.”
sau
John Gray, Capcana modernitãþii
haosul rodnic ºi haosul sterp
zã asupra prezentului” propune
descoperirea informaþiei despre
un eveniment recent cu ajutorul
Acţionează în prezent! internetului, fãrã a indica în
1. Bifeazã din lista urmãtoare serviciile electronice pe care le-ai utilizat pânã în prezent:
cataloage on-line de produse ºi servicii ale unor firme;
mod special aceastã sursã de
servicii financiare – plãþi electronice, depozite bancare, informaþii financiare,
asigurãri etc.; informare. Miza exerciþiului
servicii profesionale – arhitecþi, avocaþi, contabili, consultanþi, experþi etc.;
servicii turistice – rezervãri de hoteluri, bilete de avion, ghiduri turistice, informaþii este maniera în care elevii se
despre muzee etc.;
ziare on-line;
e-mail ºi chat;
documenteazã ºi calitatea
documente – articole, cãrþi, legislaþie etc.;
distracþie – jocuri, muzicã etc.;
informaþiei ºi mai puþin
informaþii de referinþã – enciclopedii, dicþionare;
ºtiri; subiectul ales.
buletin meteo.
2. În zilele noastre „bogãþia” cea mai importantã este consideratã informaþia. Ea te poate
ajuta sã-þi plasezi eficient economiile, sã-þi gãseºti rapid un loc de muncã, sã investeºti
într-o afacere profitabilã, sã obþii informaþii utile despre firme, persoane, servicii. Cautã
Aplicaþiile 2 ºi 3 indicã
pe internet:
• oferte de locuri de muncã în România ºi în Europa;
evenimente sau subiecte de
• informaþii despre autorul acestei cãrþi;
• firme care oferã servicii de poºtã rapidã; interes ºi sursele de informare,
• ultimele informaþii din politica internaþionalã.
solicitând informaþii despre
acestea. Din nou, se evalueazã
calitatea informaþiilor, modul
45
lor de expunere, eventual
viteza cu care au fost gãsite.
Aplicaþia 4 are în vedere câteva

Notiþele/observaþiile profesorului: dintre aspectele negative ale
globalizãrii, respectiv
rãspândirea terorismului ºi
proliferarea organizaþiilor
criminale. Discuþia se poate
referi la situaþii concrete,
cunoscute de elevi.

în prezent” îºi propune sã facã
un inventar al serviciilor
electronice de care poate
beneficia o persoanã în România,
în condiþiile globalizãrii ºi sse
pot adãuga ºi alte servicii
disponibile între timp.

Cultură și divertisment 6
o temã istoricã;
Conþinuturi
Cultură și divertisment 6
reprezentat de ideea cã
Câte ore munceºti pe zi? Faci muncã fizicã sau intelectualã? Simþi nevoia sã te relaxezi?
divertismentul este o parte a Cum o faci, de regulã? Fã o listã de acþiuni de relaxare pe care le practici!
vieþii oamenilor ºi el poate Din cărţile de istorie poţi afla că…

exprima calitatea vieþii Divertismentul a fost întotdeauna un mijloc prin care oamenii au încercat sã evadeze din
acestora.
mijlocul problemelor pe care le au în viaþa cotidianã. Încã din Antichitate, oamenii au
gãsit diverse formule de a se relaxa ºi de a se simþi bine din punct de vedere spiritual.
Aminteºte-þi faptul cã la începutul acestui curs ai aflat câte ceva despre construcþiile de la
• Pretextul lecþiei este o Atena ºi Roma dedicate acestor activitãþi! Care erau distracþiile oamenilor acum 2 000 de
ani? Religia a fost un suport spiritual pentru oameni? Dar arta, teatrul, jocurile, literatura?
prezentare sumarã a ceea ce Indiferent de domeniu, tot ceea ce îi face
însemnat cultura ºi pe oameni sã se simtã bine, sã se detaºeze

de problemele de la serviciu, de munca
monotonã din fabricã, de stresul zilnic
divertismentul de-a lungul aparþine zonei culturii ºi divertismentului.
Fiecare dintre noi gãseºte diverse mijloace
timpului ºi o privire mai de a se destinde. Ele fac parte din istoria
vieþii oamenilor ºi sunt o parte din ceea ce
cuprinzãtoare pentru ceea ce numim mentalitate. Divertismentul
practicat într-o anumitã epocã ne poate da
înseamnã aceste lucruri în informaþii despre relaþiile dintre oameni,

despre cât erau de sociabili, despre valorile
apreciate, despre tehnologia ºi cultura epocii respective. De
zilele noastre fapt, felul în care înþelegem sã ne distrãm spune ceva
despre noi: ne place sã fim singuri sau împreunã cu
• Probleme de atins: Factori prieteni sau necunoscuþi, ne place sã ne folosim mintea ºi
spiritul sau sã ne abandonãm unor plãceri care nu ne
de stres în lumea solicitã intelectual, ne place tehnologia sau sportul.
contemporanã, nevoia Reflectează asupra trecutului!

omului de relaxare ºi Citeºte textele ºi identificã:
1. tipuri de divertisment ºi relaxare;
divertisment, impactul 2. motive ale practicãrii unor activitãþi;
3. implicaþii asupra familiei, asupra modei ºi asupra
formelor de divertisment economiei.
asupra vieþii cotidiene,

cultura contemporanã ºi
divertismentul – forme de
46
expresie ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI
• Discuþii posibile: Discuþia

poate porni de la jocurile,
întrecerile, spectacolele ºi
sãrbãtorile practicate încã care sã se exprime, pentru cã pot obþine performanþe pe
din antichitate: jocurile care în viaþa obiºnuitã nu le au, pentru cã se pot transpune
olimpice, luptele de în personaje imaginare, pentru a obþine satisfacþia victoriei
gladiatori, spectacolele de sau pentru alte motive. Este interesantã, în acest context,
teatru altele. Se pot specula justificarea raþionalã a unor activitãþi culturale, de relaxare
informaþiile pe care elevii le sau de divertisment pe care elevii le practicã.
au deja despre construcþiile
din antichitate destinate O discuþie interesantã poate fi legatã de impactul pe care
unor asemenea activitãþi. practicarea unor activitãþi îl are asupra vieþii cotidiene a
omului. Unele activitãþi sunt accidentale, altele sunt
De ce oamenii participã atât de regulate ºi atunci ne modificã programul zilnic sau
entuziast la spectacole, sãptãmânal, altele sunt pasiuni ºi atunci presupun poate
concursuri, jocuri sportive etc? cheltuieli, timp consumat, deplasãri etc. Diversitatea
Pentru cã simt nevoia unei activitãþilor practicate, descoperirea unora noi, influenþele
evadãri din realitate, pentru cã pe care acestea le pot avea (pozitiv sau negativ) asupra
pot descoperi un alt mediu în capacitãþii de muncã, de concentrare, asupra unor noi

abilitãþi dobândite astfel,
asupra stãrii de sãnãtate, asupra
imaginii personale, a nivelului
cultural, asupra stãrii de
încredere în sine ºi a
motivaþiei, asupra
comportamentului general, sunt
diverse aspecte care sunt
„În ziua de 19 aprilie 1762, Raymond
a intrat
a început,
demonstraþii de înaltã
succes fãrã precedent:
mãiestrie cunosc un
implicate de practicarea unor
într-o tavernã sã bea un pahar ºi
activitãþi culturale, sportive, de
de exemplu, numãrul
care ºi schiorilor profesioniº
împreunã cu trei parteneri, printre ti se tripleazã în 20
de
sa a venit ani. Epoca noastrã
cârciumarul, o partidã de cãrþi. Soþia a imaginat, a desãv
ârºit ºi
sã discute a democratizat noi
pe neaºteptate ºi, sub pretext cã vrea
divertisment.
sporturi care însem
oblige sã efort, joc ºi desfãtare nã:
cineva cu soþul ei, a încercat sã-l a trupului. Semn al
i seama cã nu are acestor timpuri noi,
pãrãseascã jocul. Dându-º îmbrãcãmintea sport
jucãtorilor, invadeazã oraºele: hano
sorþi de izbândã, s-a repezit asupra racul alungã
acasã.” impermeabilul, a cãrui
le-a rupt cãrþile ºi ºi-a târât soþul vânzare scade cu 25%.
Acesta este noul statu
t al sportului: la birou
Aplicaþii
sfârºitul
„Odatã cu apariþia joggingului, la ca ºi pe stradã, poþi
purta îmbrãcãminte
,
anului 1970, acesta indicã relaxarea sport.”
individualã sau sociabilitatea amicalã. Philippe Ariès, Georg
Aplicaþia din zona „Reflecteazã
oferã senzaþii tari ºi es Duby,
Sporturile individuale care Istoria vieþii private
asupra trecutului” solicitã

analiza unor surse istorice care
Acţionează în prezent! descriu activitãþi din zona
Alege din lista urmãtoare de activitãþi pe acelea pe care îþi place sã le practici sau la care
divertismentului practicate în
participi ca spectator.
1. Care dintre preocupãrile enumerate aparþin domeniului culturii? evul mediu ºi în zilele noastre.
2. Cât din timpul tãu sãptãmânal aloci fiecãreia dintre activitãþile alese?
3. Ce riscuri implicã activitãþile la care participi?
4. Ce cheltuieli presupun aceste activitãþi?
Mesajul textelor este
citesc cãrþi; privesc la televizor;
reprezentat, mai ales, de
vãd filme;
merg pe stadion;
am un hobby, o pasiune;
mã plimb în parc; influenþele pe care aceste
ascult muzicã;
fac sport;
merg într-un muzeu;
ies cu prietenii; activitãþi le au asupra relaþiilor
merg la discotecã; particip la activitatea unui club;
navighez pe internet;
merg la teatru;
sunt membru într-o organizaþie;
fac diverse activitãþi voluntare;
de familie, asupra modei ºi
merg la bisericã;
pescuiesc;
gãtesc;
merg la spectacole;
economiei. Cereþi elevilor sã
îngrijesc grãdina; particip la serbãri publice.
propunã analize asemãnãtoare
pornind de la relatarea unor
activitãþi practicate în familie,
de cãtre vecini sau cunoscuþi.
Un astfel de exerciþiu este util
în perspectiva unor opþiuni
raþionale în domeniul
divertismentului, a unei
47
analize, chiar ºi sumare, asupra
impactului pe care acþiunile lor
le au asupra celorlalþi.
Notiþele/observaþiile profesorului: Aplicaþia din zona „Acþioneazã

în prezent” este mai degrabã o
sugestie despre varietatea
acþiunilor ºi activitãþilor care
pot fi practicate de cãtre tineri.
Întrebãrile înseamnã de fapt o
evaluare raþionalã a opþiunilor
în acest domeniu. Este
important ca fiecare elev sã
expunã un punct de vedere
asupra activitãþilor pe care le
practicã, rãspunzând la toate
întrebãrile propuse, astfel încât
fiecare sã desfãºoare acest
proces de analizã a impactului
comportamentului sãu.

Evaluare III
Evaluarea de capitol se realizeazã cu respectarea
principiilor enunþate în capitolul 1.
Obiectiv de evaluare 1: Fixarea unor informaþii cu valoare

de reper cronologic în istoria antichitãþii. Ele pot susþine
demersuri ulterioare de analizã, comparaþie sau apreciere
din partea elevilor. Ajutã la deprinderea ºi exersarea
Rãspunsuri: 1 – a, 2 – b, 3 – b, 4 – a, 5 – c, 6 – a, 7 – c,
8 – b, 9 – b

asumare a unui punct de vedere sau a unei
responsabilitãþi. Ajutã la deprinderea ºi exersarea
competenþelor 2.2., 2.3., 2.4., 2.6.
Rãspunsuri:
1. Sunt acceptabile oricare dintre personalitãþile alese de
cãtre elevi în condiþiile unei argumentãri coerente.
2. Este un exerciþiu care poate pune în evidenþã dispoziþia
cãtre violenþã ºi agresivitate a elevilor. Indiferent de
alegerea lor, evaluarea va trebui sã þinã seama de
argumentele utilizate pentru a susþine un punct de
vedere ºi de calitatea exprimãrii acestora. Asumarea
unei poziþii ºi a responsabilitãþii opþiunii sunt de
asemenea importante.
3. Tema propusã este aceea de a realiza o schiþã de proiect
cu douã etape: identificarea unei probleme de
discriminare ºi realizarea unui proiect de acþiune pentru
înlãturarea acesteia. Este evaluabilã disponibilitatea de
implicare într-o acþiune civicã, de apãrare a drepturilor
omului ºi, bineînþeles, calitatea prezentãrii.
4. Recomandarea unei acþiuni culturale este o opþiune
personalã, subiectivã, sentimentalã, emotivã, care, dacã
este asumatã convingãtor, poate fi consideratã
acceptabilã indiferent de subiectul pus în discuþie.
Evaluarea va avea în vedere ºi calitatea expunerii.
5. Eseul propune realizarea unei sinteze cu privire la
secolul XX. Se pot evalua cunoºtinþe, dar mai ales
calitatea analizei, a argumentelor ºi a exprimãrii.
Sugeraþi elevilor realizarea unui plan anterior redactãrii
eseului ºi ajutaþi-i sã-l realizeze.

Cuvânt de încheiere
Stimate(ã) coleg(ã)
Modulul 2, intitulat Acþiune ºi decizie umanã în

istorie, este un punct de vedere despre cum poate fi
abordatã istoria ca disciplinã ºcolarã. Ea este un
demers conºtient ºi deliberat, realizat pentru atingerea
unor scopuri.
Scopul acestui modul a fost acela de a demonstra cã

deciziile ºi acþiunile oamenilor sunt cele care „fac”
istoria. În afara acþiunii oamenilor mai doar existã
catastrofe naturale, ºi acelea uneori produse din
neglijenþã umanã, care pot schimba cursul istoriei.
Altfel, doar oamenii sunt responsabili.
Cine sunt cei care „fac” istoria? Toþi cei care se

implicã în desfãºurarea evenimentelor: persoane din
conducerea statului, a comunitãþii, militari, oameni
obiºnuiþi. A rãmâne în „afara” istoriei este o opþiune
personalã, dar ºi o responsabilitate. Modulul nu invitã
la „revoluþie” socialã, ci doar propune implicarea
civicã. Acesta este mesajul pe care l-am avut în
vedere!
Nu ºtiu dacã împãrtãºeºti aceste idei sau dacã aceste

Ghiduri ale Modului 2, Istorie (al elevului ºi al
profesorului) þi-au fost de ajutor în comunicarea cu o
categorie specialã de elevi.
Este cert, însã, cã ele au fost scrise cu bunã credinþã ºi

cu convingerea cã, împreunã, cele trei pãrþi implicate
în acest demers didactic (elevul, venind la ºcoalã ºi
„aflat în mâinile tale”, tu, îmbogãþind în clasã
propunerea mea de a face istoria ºi eu) pot schimba, pe
termen lung, lumea în care trãim. În asta constã
profesionalismul nostru: în a direcþiona conºtient
evoluþia societãþii.
Cu respect,
Prof. Mihai Stamatescu

A Doua Sansa Secundar Istorie Profesor 2 m2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Doua Sansa Secundar Istorie Profesor 2 m2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Centrul Step by Step, 2006

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Laura Codreanu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Primele civilizaþii europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Popoare ºi state – o lume în miºcare . . . . . . . . . . . . 15

Secolul XX – secolul contrastelor . . . . . . . . . . . . . . . 29

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

Ghidul de faþã este un ajutor colegial, care continuã demersul pe care

Modul 2, pentru ISTORIE, are urmãtorul subtitlu: Acþiune ºi decizie

Concepþia este destul de simplã: pe fundalul unor evenimente ºi

În activitatea didacticã eu nu cred cã existã variante prefabricate de

La fel ca altã datã, închei…

Cu respect, simpatie ºi încredere în rezultate muncii tale,

4 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

Câteva lămuriri despre

Modulul 2, Acþiune ºi decizie umanã în • 4 pagini introductive care prezintã Ghidul

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 5

6 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 7

viaþa publicã ºi de implicare nu vorbeºti cu nimeni, sã nu

• Alte probleme de atins în politicã în piaþa publicã. Aici se adunau

discuþii graviteazã în jurul

constituþie, lege, democraþie. te de vedere diferite despre treburile Atenei, în

îndreptate cãtre observarea

8 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

individualã sau în grup;

Atitudini ºi acþiuni Atitudini ºi acþiuni

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9

Educaţia și cultura grecilor 2

• Mesajul lecþiei este

• Pretextul este oferit de ma mea? Îþi place sã mã vezi, te bucuri ºi

ºcoalã, educarea spiritului ºi a Atenienii trãiau cu plãcerea de a vedea în jurul

rolului educaþiei pentru

personale sau de echipã. Pot

educaþiei, cunoscute de elevi

10 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

Aplicaþiile 1 ºi 2 din zona

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 11

Roma – cetatea eternă 3

12 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

Alcãtuirea unui portofoliu de

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 13

Obiectiv de evaluare 1: Fixarea unor informaþii cu valoare de

Obiectiv de evaluare 2: Utilizarea corectã a unor noþiuni

Obiectiv de evaluare 3: Realizarea unui demers reflexiv,

14 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

Capitolul 2 condensează în șase lecţii câteva modele de formare și evoluţie a popoarelor și

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 15

Noile popoare europene 1

cunoaºterea, înþelegerea ºi care le spun copiilor când sunt mici, prin

diversitãþii popoarelor din Europa de azi se aseamãnã: aproape toþi

tiple asupra etnogenezei euro- Spre exemplu, francezii, românii, spanio-

românã ºi maghiarã), relaþia

• Discuþii posibile: Este

16 ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI

Aplicaþia 3 (din zona

Dacã vã aflaþi într-o regiune de

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 17

Românii – popor european 2

în textul din zona „Priveºte