Pdfslide - Tips A Doua Sansa Secundar Istorie Elev 2

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua șansă”
MIHAI STAMATESCU
ISTORIE
Modulul 2
Acţiune și decizie umană
în istorie
Ghidul elevului
Centrul Step by Step, 2006

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 –
au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada de
aplicare experimentală a programului educaţional revizuit
„A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:
Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”
Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani”
Carmen Costina, autoare „Limba engleză”
Iudit Sera, autoare „Limba engleză”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”
Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”
Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”
Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”
Elena Bălan, autoare „Cultură civică”
dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”
Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Istorie

din cadrul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de
Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005,
și este distribuit gratuit cursanţilor înscriși în acest program educaţional.
Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform sugestiilor de
îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.
În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertă, layout: Elemér Könczey
Design și DTP: András Tánczos
Ilustraţii: Levente Szekeres
Corectură: Mirabela Mitrică
Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare
experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le folosi în
această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi la
secondchance@wyginternational.ro .
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

STAMATESCU, MIHAI
Istorie : modulul 2 : ghidul elevului / Mihai Stamatescu. – București : Step by Step, 2006
Index
ISBN (10) 973-1706-06-2 ; ISBN (13) 978-973-1706-06-1
371.3:94(100)
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,
componenta „A doua șansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării
Data publicării: august 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Ghidul tãu pentru Istorie –

Cum foloseºti aceastã carte? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Capitolul I. Primele civilizaþii europene . . . . . . . . . . . . . . 8

1. Vechii greci au inventat democraþia . . . . . . . . . . . . 10
2. Educaþia ºi cultura grecilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3. Roma – cetatea eternã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Capitolul II. Popoare ºi state – o lume în miºcare . . . . . 18

1. Noile popoare europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2. Românii – popor european . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
3. Statele – „organisme vii” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
4. Regele Soare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
5. SUA – o lume nouã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
6. Franþa în revoluþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Capitolul III. Secolul XX – secolul contrastelor . . . . . . . 34

1. Douã rãzboaie mondiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
2. Holocaustul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3. România ºi lumea dupã rãzboi . . . . . . . . . . . . . . . . 40
4. Drepturile mele în lumea contemporanã . . . . . . . . 42
5. Globalizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
6. Culturã ºi divertisment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Index de concepte ºi termeni istorici . . . . . . . . . . . . . . . . 50

Încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

ACŢIUNE ȘI DECIZIE UMANĂ ÎN ISTORIE
Introducere
Bine ai venit între paginile acestei cãrþi!
Aceastã carte este o poveste, spusã pe scurt, despre regi ºi
împãraþi, despre conducãtori ºi lideri politici, dar ºi despre
oameni simpli, care prin acþiunile ºi deciziile lor au
schimbat cursul istoriei. Ea vrea sã-þi spunã cã ºi tu poþi fi
un astfel de om, poþi schimba istoria!
Istoria ta personalã înseamnã viaþa ta! Poþi s-o schimbi

singur dacã eºti nemulþumit de ceea ce þi se întâmplã acum;
istoria mai înseamnã familia ta, grupul tãu de prieteni, locul
tãu de muncã, localitatea în care trãieºti, þara ta. Cu cât le
cunoºti mai bine, cu atât le poþi conduce mai bine!
Titlul cãrþii este ISTORIE, dar alãturi vei gãsi un titlu care te
îndeamnã la reflecþie: „Acþiune ºi decizie umanã în istorie”.
În 15 lecþii vei afla cã actorii principali ai istoriei sunt
oamenii.
Vei descoperi descrierea unor evenimente ºi procese

istorice, precum ºi rolul unor personalitãþi în desfãºurarea
evenimentelor.
Spiritul tãu de observaþie ºi de cercetare va fi solicitat sã

caute cauze, dar ºi consecinþe ale evenimentelor, sã observe
oamenii simpli ºi personalitãþile istorice. E ca ºi cum ai fi
prezent în Piaþa Victoriei ºi ai observa, ca un reporter
conºtiincios, ce se întâmplã cu oamenii de pe stradã (sunt
grãbiþi, pierd vremea, participã la o manifestaþie, sunt doar
în trecere?), cu cei care lucreazã în sediile firmelor de
acolo (sunt îmbrãcaþi elegant, sunt activi, comunicã scurt ºi
repede într-o limbã neînþeleasã, sunt amabili?), în timp ce
în sediul Guvernului se iau decizii care influenþeazã viaþa
noastrã a tuturor: a celor de pe stradã, a celor din firme ºi
fabrici, a celor care lucreazã în agriculturã ºi chiar a celor
care momentan nu se aflã în þarã. Istoria înseamnã viaþa
tuturor acestor oameni.
Vei învãþa sã relatezi convingãtor aceste lucruri folosind

întotdeauna argumente ºi exemple care sã te ajute în
demonstraþia ta. Nimeni nu te crede pe cuvânt atunci când
povesteºti o întâmplare, un eveniment; cei care te ascultã
vor dovezi, vor argumente logice. Dacã vei reuºi sã
formulezi ºi sã transmiþi mesaje simple, accesibile ºi
inteligente, vei dobândi încrederea celorlalþi ºi vei avea cu
siguranþã succes. Asta e valabil ºi în viaþa de toate zilele, în
familie, cu vecinii, cu colegii de ºcoalã sau de serviciu. Nu
uita ce þi-am spus mai sus: aceasta e istoria ta – viaþa ta!
4 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

La fel de important este sã fii în stare sã-i

asculþi pe ceilalþi: cu rãbdare, cu înþelegere ºi –
de ce nu? – cu încredere. Dar niciodatã nu te
lãsa sedus de ceea ce spun ceilalþi: gândeºte cu
mintea ta, analizeazã, comparã, prelucreazã
informaþia, formeazã-þi propria pãrere ºi apoi fã
cum crezi tu de cuviinþã. Asta ca sã nu spui, în
caz de eºec: „celãlalt e de vinã!” Asta se
numeºte gândire criticã, reflecþie personalã ºi
asumarea responsabilitãþii. Eºti suficient de
puternic încât sã înþelegi ce se întâmplã în
jurul tãu, sã ai curajul rãspunderii ºi sã-þi
conduci singur viaþa.
Televizorul, ziarele, internetul, publicitatea,

vecinii, colegii, toate ºi toþi te bombardeazã cu
tot felul de ºtiri, noutãþi, informaþii, reclame.
Sunt atât de multe, încât nu le poþi cuprinde.
Nici nu te strãdui! Selecþioneazã doar ceea ce te
intereseazã ºi informaþia de calitate.
Toate acestea te vor ajuta sã observi eficient

schimbãrile petrecute în viaþa oamenilor; ºi
totul din punctul tãu de vedere, din
perspectiva modului în care tu percepi ºi
înþelegi istoria. Nimeni nu deþine adevãrul
absolut despre trecut, aºa cã tu singur poþi sã-þi
formezi propria pãrere. Nici opinia ta nu este
definitivã: întotdeauna se vor gãsi oameni care
sã aibã pãreri diferite, vor apãrea documente
sau cãrþi care te vor face sã reflectezi din nou
asupra unui eveniment sau proces istoric.
Toate aceste lucruri îþi sunt folositoare în viaþa

cotidianã. În fiecare zi luãm decizii, de la cele
mai simple – cum sã ne îmbrãcãm mâine? –, la
cele mai complicate – cum sã investim o sumã
mare de bani? Deciziile ºi acþiunile noastre pot
sã ne schimbe viaþa nouã ºi celor din jur:
familie, prieteni, colegi de la locul de muncã.
Dacã suntem raþionali ºi responsabili, avem

toate ºansele sã avem o viaþã de succes. Dacã
acþionãm din instinct ºi vom da vina pe alþii în
caz de eºec, probabil cã alþii ne vor
conduce viaþa.
Fii raþional ºi responsabil!

Succes!

Ghidul tău pentru Istorie

În cuprinsul Ghidului elevului pentru ISTORIE vei gãsi:
• Instrucþiuni de folosire a ghidului (adicã exact lucrurile pe care le citeºti acum);
• 15 lecþii împãrþite în trei capitole (primul capitol are 3 lecþii, iar celelalte douã au câte
ºase lecþii);
• douã pagini de autoevaluare/evaluare la sfârºitul fiecãrui capitol (care te vor ajuta sã
vezi cât de multe lucruri ai învãþat ºi ce mai ai de fãcut);
• Index de concepte ºi termeni istorici.
Cum folosești cartea?

Cartea, numitã Ghidul elevului, o poþi folosi – Acþioneazã în prezent! Este un îndemn
singur, colaborând cu alþi colegi sau cu ajuto- care îþi cere sã te implici în istoria pre-
rul profesorului. Ca sã te descurci singur, tre- zentã, sã iei decizii ºi sã acþionezi ca
buie sã ºtii cã: un om responsabil. Comunicã mereu
• Fiecare capitol se deschide cu douã pagini cu colegii tãi, lucraþi în echipã, ajutaþi-
care te introduc în atmosfera perioadei pe vã reciproc! Este singura ºansã prin
care urmeazã sã o studiezi. Vei gãsi indica- care putem avea succes!
te titlurile lecþiilor din cuprinsul capitolu- • Cele douã pagini de autoevaluare/evalua-
lui, precum ºi imagini ºi comentarii care re conþin exerciþii care te ajutã sã afli cât
se referã la subiectele puse în discuþie. de multe cunoºtinþe ai acumulat în capi-
Citeºte-le ºi ia astfel primul contact cu lu- tolul respectiv. De asemenea, vei desco-
mea pe care urmeazã sã o desoperi! peri cerinþe care îþi solicitã sã foloseºti
• Fiecare lecþie are douã pagini, în care vei conoºtinþele ºi deprinderile însuºite, dar
gãsi urmãtoarele elemente: ºi sã reflectezi asupra trecutului. Fiecare
– Titlul lecþiei exerciþiu este însoþit de explicaþii cu pri-
– Priveºte lumea din jur! Este o invitaþie vire la modul de rezolvare ºi de punctare
la observarea lumii înconjurãtoare. a sarcinilor de lucru.
Oamenii de azi seamãnã câteodatã • Indexul de concepte ºi termeni istorici te
foarte bine cu cei din trecut: fac ace- ajutã sã descoperi rapid informaþia în
leaºi lucruri, gândesc la fel, iau decizii cuprinsul ghidului. Spre exemplu, vei
asemãnãtoare, au aceleaºi dorinþe. afla cã despre subiectul „drepturile omu-
E bine sã observi cã tu eºti la fel cu cei lui” vei gãsi informaþii la paginile indica-
care au trãit înaintea ta. Poþi fi mai bun te. Nu ezita sã foloseºti acest instrument
dacã faci, astãzi, lucrurile mai bine de lucru, mai ales atunci când te pregã-
decât ei! Nu trebuie sã-i judeci, ci doar teºti pentru o evaluare de capitol sau
sã înveþi lucrurile bune ºi sã nu repeþi pentru evaluarea de modul.
greºelile lor. • Imaginile pe care le vei descoperi în ghid
– Din cãrþile de istorie poþi afla cã… Este te ajutã sã pãtrunzi în atmosfera epocii.
o parte din lecþie care îþi oferã informa- Uneori trebuie sã le priveºti cu atenþie,
þii utile ºi esenþiale despre subiectul pentru cã despre ele trebuie sã formulezi
pus în discuþie. Uneori textul aratã ca o un punct de vedere. De regulã, ele sunt
poveste, alteori trebuie sã descoperi ºi însoþite de un text explicativ, pe care tre-
sã reconstitui singur istoria cu ajutorul buie sã-l citeºti cu atenþie. Întotdeauna te
surselor ºi a documentelor istorice. ajutã sã gãseºti rãspunsul potrivit. Alteo-
– Reflecteazã asupra trecutului! Este o ri, imaginile comunicã cu tine despre
invitaþie la a-þi forma o pãrere despre prezent. Priveºte-le cu înþelegere ºi umor!
trecut, despre evenimente sau oameni.

Ce probleme pot apărea?

• Sã nu înþelegi cuvinte, termeni sau concepte utilizate în lecþie…
Soluþii:
– poþi gãsi orice termen explicat într-un dicþionar de termeni istorici sau în DEX;
– poþi apela la ajutorul profesorului.
• Sã nu poþi rezolva unele cerinþe…

Soluþii:
– citeºte încã o datã întrebarea;
– citeºte încã o datã textele unde se aflã rãspunsul;
– citeºte încã o datã documentul istoric pus în discuþie;
– asigurã-te cã ai înþeles toate cuvintele din întrebare sau din texte;
– cere ajutorul profesorului.
• Când rezolvi o cerinþã sau un exerciþiu împreunã cu alþi colegi formând o echipã, pot
apãrea puncte de vedere diferite despre rãspunsuri, rezolvãri, formulãri sau idei.
Soluþii:
– negociaþi un punct de vedere comun;
– încearcã sã-þi impui punctul de vedere folosind argumente logice;
– acceptã cã un coleg poate avea un rãspuns mai bun ca al tãu sau o soluþie mai
potrivitã pentru problema respectivã;
– nu vã certaþi, e doar un exerciþiu;
– nu-þi pierde rãbdarea ºi calmul;
– fii politicos;
– nu reclama profesorului neînþelegerile voastre. Rezovaþi-vã singuri problemele!
• Nu înþelegi mesajul lecþiei sau cerinþa formulatã într-un exerciþiu…

Soluþie:
– cere ajutorul profesorului!
• Nu poþi rezolva cu nici un chip un exerciþiu, nu înþelegi nimic ºi nu vrei sã ceri

ajutorul nimãnui!
Soluþie:
– treci peste problema respectivã! Nimeni nu ºtie sã rezolve toate problemele de pe
lumea asta!
Cu siguranþã mai existã ºi alte probleme!

Ai încredere în tine: le vei rezolva pe toate cu calm ºi îndemânare!
Un sfat!
Nu trebuie sã te sperii de ISTORIE. Ea nu înseamnã doar ani, personalitãþi, evenimente
care trebuie memorate.
Istoria poate fi frumoasã dacã reuºeºti sã descoperi oamenii din spatele evenimentelor.
Sunt oameni obiºnuiþi care au dorit sã se implice în anumite evenimente (mult mai mult
decât o facem noi, ceilalþi) sau care au avut ºansa sã participe la evenimente istorice.
ªi tu poþi deveni actor al istoriei! Sau poþi fi martor al unor evenimente despre care vei
citi peste ani într-o carte de istorie! Sau poþi povesti copiilor ºi nepoþilor tãi ce
evenimente importante ai trãit!

PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE
Capitolul I
• Vechii greci au inventat democraţia

Principiile și valorile democraţiei ateniene
• Educaţia și cultura grecilor
O educaţie a spiritului, o educaţie a mișcărilor corpului, o educaţie pentru frumos…
• Roma – cetatea eternă
Imperiul roman este asemenea vieţii unui om care crește și se dezvoltă spiritual o
dată cu bogăţia dobândită…


Vechii greci
au inventat democraţia 1
Privește lumea din jur!
Mergi în piaþa publicã din
localitatea în care trãieºti ºi
descrie: instituþiile aflate acolo,
monumentele ºi statuile, spaþiile
comerciale, cafenelele ºi
terasele, biserica. Oamenii
frecventeazã locurile acelea cu
treabã sau fãrã? Observã-i: se
întâlnesc, se plimbã, fac
cumpãrãturi, discutã, se roagã,
fac afaceri, fac planuri, bârfesc,
se ceartã, lanseazã zvonuri?
Dupã ce ai rãspuns la aceste
întrebãri, vino la ºcoalã mai
multe zile la rând ºi încearcã sã
nu vorbeºti cu nimeni, sã nu
povesteºti nimic ºi sã nu asculþi
ce vorbesc alþii. Cât crezi cã ai sã
reziºti? De ce crezi cã oamenii
simt nevoia sã comunice?
Din cărţile de istorie poţi afla că…

Nevoia naturalã a oamenilor de a comunica le tuturor sã fie protejate. Unul dintre cei
i-a ajutat sã se înþeleagã unii pe alþii, sã se mai importanþi conducãtori ai Atenei a fost
ajute, sã fie mai eficienþi, sã se organizeze Pericle. Datoritã însuºirilor sale oratorice,
mai bine. Aºa s-a nãscut politica, adicã acea militare, diplomatice, politice, el a fost ales
activitate care îi face pe oameni sã caute 15 ani la rând strateg al Atenei, fãrã ca, în
soluþii pentru a le fi mai bine împreunã. aceastã lungã perioadã, sã devinã tiran sau
Acum 2 500 de ani, vechii greci fãceau dictator. Ba chiar, în vremea sa (secolul V
politicã în piaþa publicã. Aici se adunau î.H.), democraþia s-a dezvoltat: el a elaborat
cetãþenii Atenei, participau la conducerea Constituþia atenianã, a susþinut ideea ca
cetãþii, luau decizii, discutau problemele aceia care ocupã funcþii publice sã fie plãti-
zilei. Grecii au inventat astfel democraþia, þi cu un salariu pentru serviciile pe care le
adicã dreptul ºi puterea poporului de a par- fac comunitãþii, iar ocuparea funcþiilor sã se
ticipa la viaþa publicã ºi de a conduce ora- facã prin tragere la sorþi. Acþiunile sale
ºul, cetatea. democratice au creat o stare de spirit în rân-
Cetãþenii alcãtuiau demosul, adicã poporul, dul cetãþenilor Atenei, care s-a exprimat
ºi erau grupaþi în partide care susþineau punc- prin participarea lor activã la viaþa publicã.
te de vedere diferite despre treburile Atenei, în Perioada în care el a trãit este cunoscutã sub
funcþie de interesele pe care le apãrau. Cu toþii numele de „Secolul lui Pericle” sau „Seco-
fãceau parte din adunarea poporului. lul de Aur”.
Atena era condusã dupã o constituþie ºi Din pãcate, democraþia atenianã a dispã-
dupã legi care erau fãcute pentru a-i apãra rut dupã moartea lui Pericle ºi din cauza
pe oameni de abuzuri ºi pentru ca interese- unui rãzboi în care Atena a fost implicatã.

Reflectează asupra trecutului!

1. Cautã într-un dicþionar definiþia cuvintelor politicã ºi democraþie.
2. Crezi cã ocuparea funcþiilor prin tragere la sorþi poate fi un principiu democratic? De ce

DA? De ce NU?
3. Identificã în textul de mai jos valori ale democraþiei ateniene, adicã ce era foarte
important pentru atenieni.
„T rã im î ntr -o f or mã g de g uv er nãmânt T oþ i s e b uc ur ã d e d re pt ur i e g al e,

le ile altor a, ci este c on f or m c u c ons t it uþ ia , i ar î n ac ti v
car e nu inv idiazã i. Deoar ece pol it ic ã
ne c om por tã m c a oame ni l ib
i t a
t ea
un model pentr u alþi i nu ar e î n v eder e F ie c a
r e e st e a pr ec i a
e
r
i .
administr ar ea statu ci lu t d u pã me ri t u l s ã u
o m in or i ta te a, pe ma jor itatea º i nu d u pã c at e g or ia d e av er e . ”
doar o mã se numeºte
r
tã f
oamenilor , aceas ar sau democr aþie. T uc id
i d
e , Rãzboiul pelopones
g uv er nãmânt popul iac
4. Care dintre valorile pe care le-ai descoperit sunt actuale ºi astãzi, dupã 2 500 de ani?
5. În lista de mai jos sunt enumerate acþiuni ºi atitudini democratice ºi
autoritare/dictatoriale. Alcãtuieºte un tabel conform modelului prezentat, în care sã separi
pe douã coloane cele douã tipuri de atitudini ºi comportamente.
Atitudini ºi acþiuni Atitudini ºi acþiuni
DEMOCRATICE AUTORITARE/DICTATORIALE
• alegeri libere; • egalitatea oamenilor în faþa legii;

• legi fãcute de un singur om; • bogaþii conduc comunitatea;
• dreptul de vot al tuturor cetãþenilor; • eliminarea din viaþa publicã a celor ce
• conducãtor unic numit pe viaþã; au pãreri opuse conducãtorului.
• libertatea presei;
Acţionează în prezent!
1. Cine sunt conducãtorii din localitatea în care trãieºti? Îi cunoºti, le cunoºti acþiunile mai
importante? Crezi cã acþioneazã democratic?
2. Cum te implici tu în viaþa publicã? Bifeazã în lista urmãtoare acþiunile pe care tu le-ai
întreprins pânã acum. Adaugã eventual altele!
• mergi la întruniri;
• faci parte dintr-o organizaþie;
• faci parte dintr-un partid;
• faci petiþii cu propuneri;
• participi la ºedinþele Consiliului local;
• protestezi împreunã cu alþii atunci când eºti nemulþumit.
3. Alcãtuieºte o listã de calitãþi umane necesare unei personalitãþi politice!

Educaţia și cultura grecilor 2

Gândeºte-te la cântecul tãu preferat! De ce îþi place? Îþi place ritmul, linia melodicã, îþi
plac versurile? Ce simþi atunci când asculþi acest cântec? Îþi place sã-l fredonezi, sã
dansezi pe muzica asta, te incitã, îþi dã poftã de viaþã?
Te-ai plimbat vreodatã printr-un castel sau pe ruinele unei cetãþi? Existã în localitatea în
care trãieºti monumente, sculpturi, case sau construcþii foarte vechi, cu o arhitecturã
deosebitã? Crezi cã ele înfrumuseþeazã sau urâþesc locul în care se aflã?

Întotdeauna oamenii au încercat sã înfrumu- rialã, pe forþa militarã ºi, în mod egal, pe cul-
seþeze locul în care au trãit, sã-l facã plãcut turã ºi pe realizãrile artistice. Acest lucru a fost
ºi agreabil, sã-l facã deosebit, sã-l facã sã posibil doar în condiþiile în care grecii benefi-
spunã ceva: iatã-mã, impresionant, mãreþ, te ciau de un solid sistem de educaþie.
reprezint, nu-i aºa cã te simþi bine în preaj- Educaþia începea la 6 ani, iar copiii învã-
ma mea? Îþi place sã mã vezi, te bucuri ºi þau sã descopere natura ºi lumea, sã le înþe-
vrei sã te întorci în apropierea mea? leagã ºi sã le facã folositoare omului. Educa-
Lucrurile s-au întâmplat la fel întotdeauna. þia moralã ºi cea politicã erau considerate
În Atena (cetate ridicatã în cinstea zeiþei înþe- foarte importante, iar sportul era esenþial
lepciunii), acum 2 500 de ani, Pericle, îm- pentru sãnãtate ºi pentru a avea un corp fru-
preunã cu un sculptor ºi arhitect pe nume mos. Idealul de frumuseþe umanã al grecilor
Fidias, au creat temple, palate, clãdiri publice, se vede în trupurile umane realizate de
pieþe, monumente care înfrumuseþau oraºul ºi sculptorii greci. Atena era un model de edu-
îi fãceau pe oameni sã fie mândri de Atena. caþie ºi de culturã pentru toate oraºele gre-
Atenienii trãiau cu plãcerea de a vedea în jurul ceºti. Unul singur, Sparta, avea o altã con-
lor, în casã sau pe stradã, lucruri frumoase. cepþie despre culturã ºi educaþie. Spartanii
Chiar se spune despre greci cã au inventat fru- îºi creºteau copiii pentru a deveni soldaþi,
mosul. Atenienii erau convinºi cã unitatea singura menire a bãrbaþilor fiind aceea de a
unui popor se întemeiazã pe bunãstarea mate- sluji în armatã pânã la vârsta de 60 de ani.
V as de cer amicã r epr
ezen-
tând doi pugiliºti. Sp u r tã to r u l de
ortul Do r i f o r u l ( P
era o activitate f oarte p
reþuitã la nce ). U n c
e le b r u a r h i-
de greci. J ocurile sporti i t r u v i u, a
aveau loc regulat ºi f ã
ve tec t ro ma n, V
d u-se la
ceau s p us refe r i n
parte din viaþa cultur u
c
l p t u rã cã:
alã a aceas tã s
grecilor. Cele mai celeb
re „f r u m o u
s l co ns tã î n p ro-
erau jocurile desf ãºura r: ad icã
Olympia, denumite ºi
te la po r þ i i le pã r þ ilo e t,

d e d eg
dege t fa þã
„ jocurile olimpice”. El eg te
e le fa þã de
î nceput î ncã din secolu
e au toa te d ie t u ra
c he
V II I î .H . ºi s-au desf ã
l pa l mã º i de î n þã de
s te a fa
ºurat mâ i n i i, ace
regulat, din patru î n pa b ra þ u l fa þã
ani, timp de peste o m
tru a n te b ra þ, a n te ã r þ i le
p
ani, pânã î n anul 393
ie de de b ra þ º i toa te
d.H . î n t re e le”.

Tea tr ul din Epida ur.
Spectacolele de teatru
Acr opola din Atena.
nu erau doar un di ver-
Acropola era un
tisment, ci ºi o f ormã
deal situat î n mi jlo-
de educaþie. Teatrele
cul Atenei, î n jurul
greceºti a veau o acus-
cãruia s-a dezvoltat
ticã excepþionalã ºi
cetatea. Acropola
puteau sã primeascã
era consideratã un
tatori, care asistau la reprezentarea loc sf ânt, unde se pãs
10 000 de spec lor, unde aveau loc cere
tra tezaurul spiritual a
l greci-
unor tragedii sau comedii. ale atenienilor. Aici se
moniile religioase ºi c
ivice
gãseau temple a cãro
te arhitectonicã uimeºte r calita-
ºi astãzi: Partenonul, t
plul zeiþei Atena N ike em-
ºi altele.

1. Citeºte textele urmãtoare ºi descoperã:
a. Care erau disciplinele studiate în ºcolile ateniene ºi cu ce scop erau studiate acestea?
b. Ce însemna copilãria la Sparta?
e
ã citeascã poemel „La S parta co pii i erau c res cuþi î n
„Dascãlii î i pun s silesc sã le î nv eþe pe c omun, î n aceeaºi d is ciplinã, ei nu
poeþilor buni ºi î i sunt multe s f atur i învãþau d ec ât str ict ul nec es ar; cea mai
de r ost, cãci î n eleºir i, î ndemnur i ºi mar e part e a ed uc aþ iei cons ta î n
bune, multe deslu r de ispr av ã din su punere. Er au raºi î n c ap, obi º nuiþi sã
elog ii ale oamenilo copilul sã-i imite ºi
sã mear gã desculþi ºi sã se joace îm preunã
tr ecut, ast f el î ncât lor . Dascãlii de cithar ã mai mul t g oi. La vârs ta d e 12 ani
dev inã asemenea oper ele altor poeþi de d or meau în comun, or ganiz aþ i în tr upe,
le dau sã î nv eþe ºituit ºi muzicã, ast f el ca pe aºternuturi pr egãtit e d e ei î nº i ºi din
v azã car e au alcã iile sã pãtr undã î n tr est ii r upte cu mâinile. C elor put ernic i
r itmur ile ºi ar mon su f lându-le mai i la li se ord ona sã ad uc ã lemne, iar c elor
su f letele copiilor , in sã dev inã destoin
ic mai mic i, l eg ume. Ceea ce as cund eau
multã blândeþe ºi Î n a f ar ã de asta î i era cons iderat furt , iar c el pri ns er a
v or bã ºi la f aptã. ctor ul de g imnasticã bic i ui t ºi forþat s ã pos teascã.”
tr imit ºi la instr u r upur i mai sãnãtoase,
pentr u ca, av ând tî n slu jba unei g ândir i P lut arh, Viaþa lui Lycurg
sã le poatã pune u se lase pr adã laºitãþii
f olositoar e ºi sã nele a tr upur ilor .”
din cauza stãr ii r
s
Platon, P ro tago ra
2. Priveºte imaginile, citeºte descrierea fiecãreia ºi alcãtuieºte, împreunã cu alþi colegi, un

pliant publicitar care recomandã turiºtilor sã viziteze Grecia.
1. Propune conducerii ºcolii un proiect de înfrumuseþare a clasei, a ºcolii sau a curþii, cu
titlul: „Mediul înseamnã educaþie”. Alcãtuiþi mai multe echipe de proiect.
2. Fã din locuinþa ta un loc frumos, de care sã fii mândru!

Roma – cetatea eternă 3

La Bãile Herculane, indiferent
de anotimp ºi de temperatura
de afarã, vei gãsi oameni care
fac baie, pe malurile Cernei,
în bazine de marmurã în care
ajunge din munte apã termalã
caldã. Aceste amenajãri
dateazã din vremea
împãratului roman Traian.
Bãile termale de aici se aflau
sub protecþia zeului Hercules,
de unde ºi numele localitãþii
de azi.
De ce se îngrijeau romanii de corpul lor fãcând bãi cu ape termale ºi minerale? Ca sã aibã
mens sana in corpore sano, adicã „minte sãnãtoasã în corp sãnãtos”.

Roma a fost întemeiatã în anul 753 î.H., pe mai important se numea Circus Maximus,
malurile râului Tibru ºi se întindea pe ºapte putea sã primeascã 300 000 de spectatori ºi
coline. Legenda spune cã fondatorul cetãþii a acolo se desfãºurau curse de cai cu atelaje ºi
fost Romulus, care a dat ºi numele oraºului. care), amfiteatre, terme, clãdiri administrati-
Timp de cinci secole cetatea Romei ºi-a ve, arcuri de triumf, apeducte, biblioteci,
extins stãpânirea asupra întregii lumi cunos- fântâni arteziene ºi monumente dedicate
cute ºi a devenit „Imperiul Roman”. Rãz- zeilor ºi împãraþilor.
boaiele cu cartaginezii (în care s-au înfruntat Dupã aproape o mie de ani de credinþã în
doi dintre cei mai celebri generali din toate zei, la Roma s-a rãspândit o nouã religie:
timpurile – Scipio Africanul ºi Hannibal), cu creºtinismul. Primul împãrat roman creºtin
grecii, galii sau dacii au fost purtate de gene- (Constantin cel Mare, creºtinat împreunã cu
rali ºi împãraþi care au fãcut din legiunile mama sa Elena – amândoi devenind mai târ-
romane cele mai temute armate ale timpului. ziu sfinþi ai Bisericii), a fãcut din creºtinism
Cultura ºi civilizaþia latinã s-au rãspân- religia oficialã a statului roman în anul 313.
dit, prin procesul de romanizare, la aproape Creºtinismul a însemnat o nouã spiritualita-
toate popoarele cucerite, care au învãþat lim- te romanã ce s-a transmis popoarelor Euro-
ba latinã ºi au deprins obiceiurile ºi tradiþi- pei care s-au format în cursul mileniului I.
ile romane. Invazia barbarilor ºi atacurile acestora
Împãraþi romani precum Cezar, Octavian asupra Romei din secolele IV–V au dus la
Augustus sau Traian au fãcut din Roma cel decãderea oraºului ºi la criza Imperiului
mai important oraº al Antichitãþii. Oraºul Roman. Jafurile, incendiile, violenþa migra-
avea peste un milion de locuitori, era încon- torilor ºi teama locuitorilor care au fugit din
jurat de ziduri ºi porþi de acces, avea insta- oraº au distrus mãreþia Romei. În anul 476,
laþii portuare, pieþe, parcuri, palate imperia- Roma a fost cuceritã de barbari ºi astfel a
le, teatre, aproape 400 de temple, circuri (cel luat sfârºit istoria Imperiului Roman.


1. Alcãtuieºte un tabel cronologic, dupã modelul de mai jos, în care sã înregistrezi toate
evenimentele ºi procesele istorice întâlnite în textul de mai sus.
An/Secol Eveniment/Proces istoric
2. Priveºte imaginea, citeºte textele ºi spune ce crezi:

a. De ce Roma a fost supranumitã „cetatea eternã”?
b. De ce romanii organizau astfel de serbãri publice?
c. Ce crezi cã se întâmpla cu gladiatorii ºi cu animalele care luptau în arenã?
d. De ce oamenilor le fãcea plãcere sã vadã asemenea spectacole sângeroase?
e. Ce înseamnã astãzi divertismentul?
Cum se distreazã oamenii?
de se
m u l er a locul undiatori.
„Coloseuau luptele de gladuiascã
des f ãºurtrul putea sã gãzanul 248, cu
Am f itea e spectatori. În zate la Roma,
87 000 dserbãrilor organi: 1 000 de
prile jul um s-au luptat 32 de „C ât t im p v a dur a C oloseum
ul, v a dur a ºi
în Colose e gladiatori, cue i, 30 de Roma; când se v a pr ãbuºi C
oloseumul, se
perechi d 10 tigri, 60 de l opotami, 10 v a pr ãbuºi ºi Roma; ºi c ân d se v a pr ãbuºi
ele f anþi, 10 hiene, 6 hip e, 50 de cai Roma, se v a pr ãbuº o
i t ã
at lum ea.”
leoparzi, rinocer, 10 gira f
zebre, 1 i.” u rii si
Ov idiu Dr î mba, Isto ria c ult
sãlbatic ci vilizaþiei
C olumna lu
i T r
3. Priveºte imaginea, citeºte textul care o C olumna lui T ra aian.
î nãlþime de apr oian ar e o
însoþeºte ºi explicã: metr i, a f ost lucr ape 30 de
a. De ce împãratul Traian a dorit sã ridice mar mur ã ºi se af atã î n
un astfel de monument la Roma? F or ul lui T ra ian lã ºi azi î n
b. Cum se poate motiva dorinþa lui Traian Romei. Î n jur ul din centr ul
î nf ãºoar ã, ca pe ei se
de a cuceri Dacia? de metr i de benz un f us, 200
car e pr ezintã im i sculptate
r ãzboaiele duse ag ini din
pentr u cucer ir ea de T ra ian
anii 101– 102 ºi 1 Daciei î n
05– 106.
Alcãtuieºte, în echipã cu alþi colegi, un portofoliu care sã conþinã cel puþin 10 imagini din
Roma. Însoþiþi fiecare imagine de o descriere ºi de o scurtã relatare a istoriei locurilor
respective. Folosiþi internetul pentru a gãsi imagini ºi descrieri ale Romei.

Autoevaluare I
Întrebãrile care urmeazã te ajutã sã îþi fixezi câteva informaþii cu valoare de reper în
istoria Antichitãþii; punctajul obþinut indicã nivelul cunoºtinþelor tale.
Alege rãspunsul corect (un singur rãspuns este corect; primeºti un punct pentru fiecare
alegere corectã).
1. Democraþia atenianã a dispãrut din 6. Procesul de romanizare a însemnat:

cauza: a. învãþarea limbii latine ºi
a. rãzboiului în care Atena a fost deprinderea obiceiurilor ºi
implicatã; tradiþiilor romane de cãtre
b. reformelor lui Pericle; popoarele cucerite;
c. cheltuielilor cu construirea de b. cucerirea Daciei de cãtre romani;
temple. c. oficializarea creºtinismului în
Imperiul Roman.
2. Democraþie înseamnã:
a. popor; 7. Roma a fost cuceritã în anul 476 de:
b. templu; a. daci;
c. puterea poporului. b. greci;
c. barbari.
3. Întemeietorul Romei a fost:
a. Cezar; 8. Creºtinismul a devenit religie oficialã
b. Romulus; a Imperiului Roman în anul:
c. Traian. a. 753 î.H.
b. 313
4. Primul împãrat roman creºtin a fost: c. 476
a. Traian;
b. Constantin cel Mare; 9. „Secolul lui Pericle” a fost:
c. Cezar. a. secolul V;
b. secolul V î.H.;
5. Roma a fost cuceritã de barbari în c. secolul VI.
anul:
a. 753 î.H.
b. 313
c. 476
Cerinþa urmãtoare îþi propune sã exersezi folosirea corectã a unor noþiuni istorice,
deoarece este foarte important ca atunci când comunicãm sã folosim corect cuvintele
pentru ca toþi ceilalþi sã înþeleagã exact ceea ce vrem sã spunem.
Cere sprijinul profesorului pentru evaluarea rãspunsurilor.
Dacã nu îþi mai aminteºti sensul noþiunilor, cautã-le semnificaþia în lecþiile în care
le-ai întâlnit.
Acordã-þi singur un punctaj!
Alcãtuieºte câte douã enunþuri cu fiecare dintre termenii urmãtori:
• democraþie; • Imperiul Roman;

• romanizare; • barbari;
• creºtinism; • templu.

Sarcinile de lucru ºi temele de reflecþie de mai jos te ajutã sã te deprinzi cu un tip de

exerciþii reflexive pe care le vei întâlni ºi în evaluarea finalã de modul. Zilnic trebuie sã
luãm decizii, sã alegem, sã rãspundem la întrebarea „de ce?”. În desfãºurarea
evenimentelor istorice, decizia umanã este esenþialã. Exerciþiile care urmeazã au ca scop:
• sã te înveþe sã-þi exprimi opinia;
• sã formulezi argumente care sã-þi susþinã opinia;
• sã alegi între mai multe variante, sã decizi în cunoºtinþã de cauzã ce anume îþi satisface
un interes sau altul;
Cere ajutorul profesorului în evaluarea acestor sarcini de lucru!
1. Reanalizeazã textele lecþiilor din capitolul I ºi alcãtuieºte o listã cu cinci evenimente ale
Antichitãþii greco-romane care crezi cã au influenþat într-o mare mãsurã viaþa oamenilor.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
2. Alcãtuieºte un eseu de 10–12 rânduri în care sã argumentezi titlul „Vechii greci au

inventat democraþia”.
3. Ce le-ai povesti copiilor tãi despre greci? Enunþã câteva idei!
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
4. Dacã ar trebui sã optezi între a vizita Atena ºi Roma, pe care dintre ele ai alege-o? De ce?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
5. Alege dintre imaginile capitolului I pe cele care ar sugera cel mai bine:
• cultura atenianã;
• gloria romanã;
• Atena;
• Roma.

POPOARE ȘI STATE – O LUME ÎN MIȘCARE
Capitolul II
• Noile popoare europene

Etnogeneza europeană este departe în timp. Nu ajută la numic dacă stabilim
clasamente și priorităţi în istorie
• Românii – popor european
„Poporul român – o enigmă și un miracol istoric”
• Statele – „organisme vii”
O hartă nu e niciodată definitivă
• Regele Soare
Războiul și construcţiile – sursa bogăţiei și imaginea prestigiului Regelui Soare
• SUA – o lume nouă
Pentru a construi o lume nouă trebuie să o distrugi pe cea veche
• Franţa în revoluţie
„Cu toţii ne naștem oameni liberi și egali în drepturi”


Noile popoare europene 1

Ia telecomanda televizorului ºi fã un inventar al

limbilor în care se vorbeºte pe canalele TV pe care
tu le recepþionezi prin cablu! Ce popoare vorbesc
aceste limbi? Fã o listã cu toate popoarele din
Europa de care ai auzit!

Popoarele se deosebesc între ele printr-o populaþiilor romanizate cu migratorii ger-
mulþime de lucruri: prin limba pe care o manici ºi slavi.
vorbesc, prin obiceiuri ºi tradiþii, prin por- Un alt grup important este cel al popoare-
tul popular, prin sãrbãtorile lor, prin mâncã- lor de origine germanicã, situate în nordul
rurile specifice pe care le pregãtesc, prin Europei: germanii, englezii, olandezii, dane-
eroii pe care îi venereazã, prin poveºtile pe zii, norvegienii, suedezii.
care le spun copiilor când sunt mici, prin La fel de important este grupul popoare-
evoluþia lor de-a lungul timpului – unele lor de origine slavã, situate în nordul, cen-
s-au dezvoltat mai lent, altele au fost mai trul ºi sud-estul Europei: ruºii, polonezii,
puternice, unele au adoptat valorile culturii ucrainenii, bieloruºii, slovacii, cehii, croaþii,
greco-romane, altele au fost influenþate mai slovenii, sârbii ºi bulgarii.
mult de cultura orientalã. Mai existã în Europa câteva popoare de
Existã însã ºi lucruri prin care popoarele origine asiaticã: ungurii, înrudiþi cu finlan-
din Europa de azi se aseamãnã: aproape toþi dezii ºi turcii.
europenii sunt de religie creºtinã, fie cã sunt În afara grecilor, care au o istorie de aproa-
catolici, ortodocºi sau protestanþi. Excepþia pe 3 000 de ani, toate aceste popoare s-au for-
sunt cele câteva popoare musulmane: turcii, mat la sfârºitul Antichitãþii ºi începutul Evului
albanezii, bosniacii. Un alt lucru comun Mediu. Vechile popoare europene din Anti-
popoarelor europene este faptul cã s-au for- chitate (romanii, dacii, galii etc.) sunt strãmo-
mat cam în aceeaºi perioadã de timp, acum ºii europenilor de azi. Fiecare popor a pãstrat
1 000–1 500 de ani ºi cã unele sunt înrudite în propria istorie imagini ale strãmoºilor.
între ele, având o origine comunã. Cu privire la etnogeneza europenilor
Spre exemplu, francezii, românii, spanio- aproape cã nu existã izvoare istorice scrise.
lii, portughezii ºi italienii sunt de origine De aceea istoricii au uneori pãreri diferite,
latinã. Aceste popoare s-au format pe terito- mai ales despre teritoriul pe care s-au format
riul fostului Imperiu Roman prin amestecul unele popoare.


1. Obiceiurile ºi tradiþiile fac parte din istoria popoarelor. Alege ºi descrie obiceiuri diferite
de Crãciun, de Paºte, de nuntã, înmormântare sau altele în funcþie de religia oamenilor.
De ce crezi cã existã aceste diferenþe?
2. Citeºte textele de mai jos ºi alege din lista urmãtoare de trãsãturi umane pe cele pe care
le recunoºti în descrierea vechilor germanici: curaj, hãrnicie, hoþie, castitate, forþã,
rezistenþã, violenþã, lene, religiozitate, iubitori de artã, de jocuri, de bãuturã.
ã
bucur ã de mar e stim
mai multã v re me seanii cr ed cã din cauza
etrec pr intr e ai lor ; g er m ai î nalþi, iar alþii dev in mai
a r ã zb o aie, îºi p tau aceasta unii cr esc mi mai tar i.”
l ai mult s ãrii; chiar
u se duc puter nici ºi cu ner v
„Când n u vânatul, dar m
lic
ºi mânc C ezar , Rãz boi u l ga
i c
vremea c, dedaþi somnulugi la luptã nu f arelor sul de
b a p r i o a din cer eale; î n pr oce
d e g e a
ite ji ºi m
a i a
inului ºi
a og
a „Ber ea er a pr eg ãtitã ug a o plantã sãlbaticã,
cei mai vri ja casei, a cãm , a bãtrânilor ºi pesc f er mentaþie i se adãpentr u a-i da un g ust uºor
ic; g e i lo r tâm
nim seama f
em sã, iar ei
se
a n ia coada ºor icelului, idr omelul ( un amestec de
o lasã înputincioºi din ca Tacitus, Ge r m amãr ui. Ber ea ºi h pus la f er mentat) er au
celor n e ui
iþelor un hiar mier e ºi apã, f ier t ºizii î n f amilie sau la
de lene.” a r a g r
în a f onoarea; ba
an c bãute numai la oca con f ecþionate din coar ne de
e comise z n f el sãr bãtor i, din cupe ezar cã g er manii nu er au
„Furturil trag dupã ele de te f urturi sunt u
trib nu ai pretind cã aceset ºi se practicã ii bou. A f lãm de la C ãutur ã; ospeþele se
germani iþiu pentru tiner via. (…) Germanºi deloc temper aþi la bi, î ncãier ãr i ºi chiar
de exerc înlãtura trândã altã, iar cura jul ut. ter minau cu cer tur
pentru a taturã f oarte în ã sunt de necrez i omucider i.” liza þiei
ria c u l t u rii si ci vi
sunt de s area lor în lupt iaþa obositoare º tea Ov idiu Dr î mba, Is to
îndemân se deprind cu v u pãstrat castita
De mici asã. Cei care ºi-a
ane voio
3. Imaginea pe care popoarele o au despre strãmoºii lor este, în general, una idealizatã. De
fapt, se pare cã ei nu au fost nici mai buni, nici mai rãi decât suntem noi astãzi. Ce crezi
cã deosebeºte civilizaþia contemporanã de lumea vechilor popoare germanice? Nu uita sã
analizezi informaþiile cuprinse în toate textele anterioare!
Alcãtuiþi grupuri de lucru ºi încercaþi sã pregãtiþi pentru colegi:
• o expoziþie (prezentare) de costume populare (fotografii) aparþinând unor popoare
europene;
• reþete culinare specifice;
• muzicã popularã;
• poveºti ºi personaje populare.
Utilizaþi internetul pentru informare, colecþia de cãrþi „Poveºti nemuritoare”, Cd-uri cu
muzicã, relatãri ale pãrinþilor sau ale bunicilor.

Românii – popor european 2

„Suntem asemenea orbilor care, pipãind o parte sau alta a
unui elefant, sunt convinºi unul cã atinge o coloanã, altul,
un ºarpe, al treilea, o substanþã durã, al patrulea, un zid
sau o perie prevãzutã cu o coadã flexibilã, dupã cum ating
piciorul, trompa, colþii, corpul sau coada.”
Siniti Kunar Chatterji
Mai citeºte o datã acest text! ªi acum alege rãspunsul „corect” la întrebarea „cum sunt
românii?” – harnici, leneºi, apatici, energici, viteji, fricoºi, toleranþi, intoleranþi, duri,
blânzi, ospitalieri, reci, credincioºi, ordonaþi, raþionali.

Românii sunt un popor european, neolatin, creºtin, format în aceeaºi perioadã cu celelalte
popoare europene despre care ai aflat în lecþia anterioarã. Iatã mai jos câteva extrase din
cãrþile de istorie despre strãmoºii românilor, modul în care s-a petrecut etnogeneza ºi
despre spaþiul în care a avut loc acest proces istoric.
t pe g eþi pr in
„Bur ebista i-a î nãlþae la v in ºi
tru, e d
ex er ciþii, abþiner i. C a dov adã
de a ju
a nge la Isir ui mai ascultar e de por unc

„Înainte regele perºilor) b i-o dãdeau,
pentr u ascultar ea ce-au lãsat
Darius ( geþi, care se credsunt cei s
este ºi f aptul cã ei v iþa-de-v ie ºi sã
întâi pe ori, mãcar cã ei intre î nduplecaþi sã taie
nemurit ji ºi mai drepþi d tr ãiascã f ãr ã v in.” Stabon, Geog raf ia
mai vite ) e cea mai
traci.” (…eþilor, nemunca arntul e
„În ochii gte. A munci pãmâ ând
mare cins mai de ruºine, iar c i ºi a
lucrul cel pe urma rãzboiulu ât se poate
trãieºti denilor, f aci un lucru c
prãdãciu .” to r i i
de vrednic Herodot, Is
„T ra i an t re c u I st r u

l º i a pu
r ãz b oi mai mul t c u c hi b z r ta t
d ec â t c u î n f oc ar e, b ir u ui al ã
i nd u-i pe „T r ai an
d ac i d u pã î nd el un g i º i g re i -
s t rã d
a ni i . Î n f el u
le D e ce ba l º a î nv i ns p e d ac ii l
a j uns e s ub as cu
l ac es t a D ac i a p r ov i nc i e i a t r an s f or ma ui
t î n
l t ar ea r oma r o
m
a
n
T ra i an s t ab i l i î n e a or aº e ni l or º i d i nc ol o d
e D u
ã t e r it or iu
nã r e ; d ar l d e
d e î m p
ãr at u î n t i m p
c ol oni ºt i. ” lu
ul
m u ta t d e i Au r el i an
C as si us D i o, I storia roman a co lo p e , a c es t a i -a
ã i us F es r om
R u f an i .
tu s , Sc ur t ”
ã is
po por ulu t or ie a
i r oman

uit or ului, „U n g ur i i , v en i nd d i ns pr e r ãs ãr i t,

„S f inþ ii apost oli ai M ânt me r g
ea u g rã bi þi pr i n munþ i i c ei
s-au
pr ecum ºi ucenicii lor î nal þi , î nc e pu
r ã s ã s e l u pt e c u
me a locuit ã
î mpr ãºt iat î n t oat ã lu v al ahi i º i c u s l av i i c ar e t rã i au
ã t ra diþ ie, lui
pe at unci. Dup ac ol o. Î n ur mã î ns ã un g ur i i g oni rã
a c ãz
ut la so r þi sã mear gã
Andr ei i- pe v al ahi º i l uar ã î n s tã pâni re
zi) .”
î n Sciþ ia ( Dobr og ea de a , ac ea s t ã þ ar ã º i s e aº ez a r ã c u s la v i
E usebius din C esar eea i
Is to ria bise riceascã
î m pr eu nã.”
Cronica lui N estor
Primele informaþii despre români le avem din secolul al IX-lea, atunci când ei sunt
pomeniþi în izvoarele istorice cu numele de vlahi sau valahi, trãind alãturi de slavi la
nordul Dunãrii ºi în jurul Carpaþilor.
De-a lungul Evului Mediu românii au venit în contact firesc cu alte popoare vecine sau
mai îndepãrtate. Unele dintre ele (slavii, ungurii, saºii, secuii, turcii ºi altele) au
influenþat civilizaþia româneascã astfel cã ºi astãzi constatãm diferenþe de limbã, de
arhitecturã a caselor ºi de organizare a gospodãriilor, de obiceiuri ºi tradiþii, de port
popular, de mod de preparare a hranei, de muzicã etc. între diversele regiuni ale þãrii:
Maramureº, Oltenia, Banat, Bucovina, Dobrogea, Ardeal, Muntenia, Moldova.

1. Comparã informaþiile despre stãmoºii românilor cu cele despre germanici ºi observã
asemãnãrile dintre obiceiurile celor douã popoare.
2. Identificã în textele prezentate etapele etnogenezei românilor: cucerirea Daciei de cãtre

romani, constituirea provinciei Dacia romanã, procesul de romanizare, creºtinarea daco-
romanilor, aºezarea slavilor ºi a ungurilor în spaþiul locuit de valahi.
3. Iatã o listã de cuvinte provenite în limba românã popularã din limbile popoarelor vecine.
Completeazã aceastã listã cu alte cuvinte populare din zona în care trãieºti.
Uicã=unchi, Cîrceag=urcior, ªustãr=cizmar, Maltãr=tencuialã, ªtrimf=ciorap,
Firiz=ferestrãu, Vãlãu=jgheab, Arºãu=hârleþ, Gang=coridor, Ches=traistã.
4. Alcãtuieºte o listã cu cuvinte, pe care le folosim astãzi din ce în ce mai des, provenite în
limba românã din limba englezã. Crezi cã aceste influenþe lingvistice pot distruge limba
românã? De ce DA? De ce NU?
1. Crezi cã e bine ca diferenþele culturale dintre diversele regiuni ale þãrii sã fie pãstrate?
Dacã DA, cum putem acþiona pentru asta? Dacã NU, ce anume le distruge ºi de ce?
2. Crezi cã românii de azi se aseamãnã mai mult cu dacii sau cu popoarele contemporane
nouã? Explicã!

Statele – „organisme vii” 3

Priveºte o hartã politicã a Europei.

Cunoºti state care dupã 1989 ºi-au
schimbat frontierele prin divizare sau
unificare? Din ce cauze statele îºi modificã
astãzi frontierele?

Formarea popoarelor la începutul Evului boaiele de cucerire, exercitarea dominaþiei
Mediu a fost urmatã de organizarea acestora unui stat asupra altui stat, schimburile teri-
în state. Relaþiile dintre state se bazau pe toriale între marile puteri pe seama statelor
alianþe matrimoniale. Adicã, la cãsãtorie vii- mici. Aceastã situaþie a durat în Europa
toarea reginã primea drept zestre un terito- pânã în zilele noastre.
riu important al statului respectiv. Dacã ea Statele românilor s-au format în secolul
se cãsãtorea cu regele altui stat, atunci aces- al XIV-lea ºi au fost Þara Româneascã ºi Mol-
ta devenea stãpân ºi peste zestrea reginei ºi dova. Transilvania s-a format douã secole
astfel graniþele statelor se modificau. Lucru- mai devreme ºi, deºi era locuitã în majorita-
rile se întâmplã la fel ºi astãzi în familiile te de români, ea a fost un voievodat care
obiºnuite, numai cã proprietãþile transferate aparþinea regatului Ungariei. De-a lungul
dintr-o familie în alta la cãsãtorie sunt imo- Evului Mediu ºi pânã în timpul celui de-al
bile, maºini, bani, foarte rar pãmânturi. Doilea Rãzboi Mondial au avut loc mai mul-
O altã cauzã a schimbãrilor teritoriale te evenimente care au modificat statutul
erau raporturile de putere dintre state: rãz- politico-juridic ºi graniþele românilor.

Analizeazã tabelul cronologic de mai jos ºi rãspunde la urmãtoarele cerinþe:???
a. Statele româneºti au fost mari puteri sau state mici? Formuleazã douã argumente.
b. Alege din lista urmãtoare factorii care crezi cã fac dintr-un stat o mare putere:
populaþie numeroasã; teritoriu întins; resurse financiare; monarhie; armatã; resurse de
materii prime; ieºirea la mare; dominaþia exercitatã asupra altor state; republicã;
alianþele cu alte state. Explicã fiecare alegere.
c. Care dintre aceºti factori crezi cã a lipsit þãrilor române pentru a fi „mari puteri”?
d. Urmãreºte pe hãrþile unui atlas istoric evoluþia teritoriului locuit de români!
e. Modificarea graniþelor a avut loc datoritã unor procese istorice sau datoritã unor
evenimente?

1. Ce consecinþe crezi cã poate avea pentru oamenii de rând modificarea frontierelor unui
stat astãzi? Poþi da exemple contemporane?
2. Crezi cã oamenii pot influenþa modificarea graniþelor statelor?

Dacã DA, cum? Dacã NU, de ce?
Anul/
Secolul Transilvania Þara Româneascã Moldova Dobrogea
Formarea voievodatului ca
XII parte a regatului maghiar
Formarea Formarea
XIV
voievodatului voievodatului
Intrã în
1418 componenþa
Imperiului Otoman
Devine stat vasal Devine stat vasal
XV Imperiului Otoman Imperiului Otoman
Turcii cuceresc Transilvania,

1541 care devine principat
autonom sub suzeranitate
otomanã
Mihai Viteazul stãpâneºte
1600
Transivania, Þara Româneascã ºi Moldova
Austriecii integreazã
1699 Transilvania în Imperiul
Habsburgic
Habsburgii ocupã
1718
Oltenia
Oltenia revine în
1739 componenþa Þãrii
Româneºti
Bucovina de Nord
1775 intrã în componenþa
Imperiului Habsburgic
Basarabia este cedatã
1812 Imperiului Rus
Þara Româneascã ºi Moldova se unesc ºi
1859
formeazã ROMÂNIA
Transilvania trece în
1867 componenþa Imperiului
Austro-Ungar
Dobrogea intrã în
1877 ROMÂNIA devine stat independent componenþa
României
Basarabia, Bucovina Nord ºi Transilvania
1918 de se unesc cu ROMÂNIA
NV Transilvaniei este anexat Basarabia ºi Bucovina

1940 de Nord sunt anexate
de Ungaria de URSS
Transilvania revine în
1945
componenþa României

Regele Soare 4
Citeºte descrierea de mai jos ºi spune de ce crezi cã ultimele clipe de viaþã ale lui
Ludovic al XIV-lea reprezintã „o moarte exemplarã”.
la
uase r ãmas-bun de
„Reg ele Soar e î ºi l r te exemplar ã, car e
v iaþã pr intr -o moa aþie chiar ºi pe cei mai
umpluse de admir . N iciodatã V er sailles-ul
mar i duºmani ai lsp ui plar :
u n ectacol atât de exem
nu asistase la î i dev or a picioar ele ,
î n timp ce cang re na ea dispoziþii amãnunþite
bãtr ânul despot dãd a liile lui ºi î ºi lua adi
o de
p i
r i
v e
r la u
f ne r tr on,
cu menit sã-i ur meze la
la micul str ãnepot la î ntr eag a cur te,
de la pr incipi ºi de f ra ze nobile ºi solemne î n
adr esând f iecãr uia cur a jul monar hului se
car e demnitatea ºi a sincer ã a cr eºtinului.”
î mbinau cu cr edinþ Benedetta C ra v er i,
A ma n te ºi regi ne

Ludovic al XIV-lea a trãit 77 de ani, din care Toþi locuitorii regatului erau supuºii regelui,
72 a fost rege al Franþei. A condus efectiv toate instituþiile statului erau controlate de
þara începând din 1661 ºi a fost fascinat tot rege, oamenii erau judecaþi în numele rege-
timpul de rolul sãu de rege. Unul dintre lui, religia era una singurã: cea catolicã.
colaboratorii sãi cei mai apropiaþi, Colbert, Comerþul, organizarea finanþelor ºi admi-
l-a convins cã existã douã cãi de consolida- nistraþiei, politica colonialã ºi construirea
re a puterii ºi a prestigiului suveranului: unei flote puternice au fost pilonii care au
rãzboaiele ºi construcþiile. Ludovic le-a susþinut prosperitatea internã a Franþei ºi
urmat pe amândouã ºi, în scurt timp, a fãcut uriaºele cheltuieli cu rãzboaiele. Moderni-
din Franþa cea mai mare putere a Europei zarea armatei, construirea fortificaþiilor la
din vremea aceea ºi a creat o imagine a pute- graniþe, constituirea flotei de rãzboi au asi-
rii absolute din care s-au inspirat toþi gurat hegemonia militarã, politicã, dar ºi
monarhii europeni. culturalã a Franþei pe continent.
Franþa a fost, în vremea lui Ludovic Limba francezã, literatura, filosofia, muzi-
al XIV-lea, o monarhie absolutã, de drept ca, pictura, arhitectura sunt domenii ale spi-
divin, adicã o monarhie în care puterea era ritului uman care au adus Franþa în centrul
dãruitã de Dumnezeu regelui ºi, în consecin- culturii europene. Peste toate, în aceastã
þã, nimic omenesc sau pãmântean nu putea „epocã de aur” a Franþei, a strãlucit imaginea
sã-i limiteze puterea, deciziile sau dorinþele. Regelui-Soare.


1. Imagineazã-þi cã eºti rege la sfârºitul Evului Mediu ºi decide în ce ordine vei desfãºura
acþiunile urmãtoare pentru a avea succes. Argumenteazã-þi opþiunile!
• voi declanºa rãzboaie pentru • voi organiza o armatã puternicã;
a supune statele puternice; • voi organiza administraþia ºi finanþele;
• voi susþine comerþul; • voi stimula munca meºteºugarilor ºi a
• voi rãspândi cultura þãrii mele agricultorilor;
pentru a-i domina pe ceilalþi; • îmi voi alege colaboratori competenþi;
• voi construi o flotã puternicã; • voi cuceri noi colonii.
2. Priveºte imaginile ºi explicã afirmaþia lui Ludovic al XIV-lea: „Statul sunt eu!”
Palatul de la Versailles. Palatul de la Versailles este o imagine a luxului,

a bogãþiei, a puterii, a grandorii, dar ºi a distanþei uriaºe pe care Ludovic
al XIV-lea o pusese între el ºi supuºii sãi.
3. Cunoºti conducãtori politici din secolul XX care au încercat sã fie asemenea Regelui
Soare, Ludovic al XIV-lea? Prin ce au încercat ei sã iasã în evidenþã: prin rãzboaie, prin
construcþii, prin imaginea personalã, prin acþiuni culturale, prin acþiuni internaþionale?
4. Care este impresia pe care þi-o lasã portretul lui Ludovic al

XIV-lea? Fii atent la vestimentaþia regelui, dimensiunile
calului, la înger. Ce comunicã aceste detalii?
Un proiect de dezvoltare personalã este asemãnãtor cu
proiectul de dezvoltare a unei instituþii sau a unui stat.
Obiectivele pe care þi le propui, mijloacele pe care le
foloseºti, timpul în care vrei sã-þi atingi obiectivele,
acþiunile pe care le vei desfãºura, raþiunea ºi echilibrul
sunt câteva elemente esenþiale. Fã un astfel de proiect
pentru urmãtorii 20 de ani, respectând cele enumerate mai Ludovic al XIV-lea,
portret. Portretele lui
sus! Încearcã sã-l urmezi pas cu pas, cu rãbdare, tenacitate Ludovic al XIV-lea sunt
ºi calm! imagini oficiale ale
regelui. El apare
împodo bit cu însemne
regale, ca împãrat roman
sau împreunã cu f amilia.

SUA – o lume nouă 5

În lista urmãtoare se aflã enumerate câteva nume proprii
care provin din America. Le cunoºti? Ce reprezintã
fiecare? Se poate spune cã sunt simboluri americane?
Dacã nu le cunoºti semnificaþia, încearcã sã te
documentezi pe internet!
Casa Albã, Microsoft, Michael Jordan, Hollywood,
Coca-Cola, J.R. Ewing, Statuia libertãþii.

O þarã care îºi exportã simbolurile ºi valori- În anul 1787, liderii politici americani,
le peste tot în lume este o superputere. Thomas Jefferson ºi George Washington, au
SUA s-a nãscut ca stat la sfârºitul secolu- elaborat o constituþie simplã ºi clarã, care
lui al XVIII-lea, în urma unui rãzboi de inde- avea doar ºapte articole, în care erau prevã-
pendenþã purtat de coloniile engleze din zute regulile dupã care trebuia guvernat
America de Nord împotriva Angliei. La 4 noul stat care purta numele de Statele Unite
iulie 1776, în numele coloniºtilor, Thomas ale Americii. SUA era o republicã federalã,
Jefferson a redactat „Declaraþia de indepen- alcãtuitã din 13 state. Conducerea SUA era
denþã”, prin care coloniile engleze se pro- asiguratã cu respectarea principiului separa-
clamau independente în raport cu Anglia. þiei puterilor în stat. Puterea era împãrþitã
Cum a reuºit America sã ajungã, în douã între: preºedinte, care era ºi ºeful guvernu-
secole, sã fie cel mai puternic stat din lume? lui (primul preºedinte al SUA a fost George
Gãseºte rãspunsul la aceastã întrebare citind Washington), parlament (numit Congres ºi
textul de mai jos ºi reflectând asupra trecu- alcãtuit din Camera Reprezentanþilor ºi Sen-
tului naþiunii americane! at) ºi judecãtori independenþi care reprezen-
Când, spre sfârºitul Evului Mmediu, în tau puterea juridicã. Aceastã constituþie, cu
Europa începeau sã se contureze statele foarte mici modificãri, este valabilã ºi astãzi.
moderne, opinia regilor, a împãraþilor, a filo- Drepturile ºi libertãþile cetãþenilor ameri-
sofilor, dar ºi a oamenilor de rând era aceea cã cani au fost consemnate într-un document
guvernele ºi regii trebuie sã asigure ordinea ºi separat cunoscut sub numele de „Cele zece
sã apere stabilitatea socialã. În contrast cu amendamente” sau „Declaraþia Drepturilor
aceste idei, lumea americanã considera cã pri- Omului”. Astãzi numãrul amendamentelor
ma îndatorire a guvernãrii este aceea de a apã- la Constituþia SUA este de 26 ºi ele au spo-
ra drepturile individului. Pentru prima datã, rit permanent gradul de libertate ºi drepturi-
nu statul, nu societatea, ci individul era con- le americanilor. Spre exemplu, prin Amen-
siderat valoarea supremã. Americanii consi- damentul XIII, din anul 1865, a fost
derau cã un guvern este bun nu dupã cât de desfiinþatã sclavia, prin Amendamentul XV,
bine funcþioneazã statul, ci dupã cât de liber din anul 1870, era eliminatã discriminarea
este individul în raport cu stãpânirea. De de rasã în domeniul dreptului de vot, prin
aceea, libertatea, drepturile oamenilor, suve- Amendamentul XIX, din 1920, a fost elimi-
ranitatea poporului au devenit fundamentele natã discriminarea de sex în domeniul drep-
democraþiei ºi de civilizaþiei americane. tului de vot.


1. De ce America poate fi consideratã „o lume nouã”? Comparã concepþia despre guvernare
a americanilor cu cea europeanã din vremea aceea!
2. Numeºte trei decizii importante ale liderilor politici americani din secolul al XVIII-lea
care au schimbat soarta Americii de Nord.
3. Citeºte textul de mai jos ºi descoperã:

• De ce puterea în stat era împãrþitã între mai multe instituþii?
• Self made man este o expresie care desemneazã un om capabil sã câºtige întotdeauna
prin valoare ºi prin mijloace personale. De ce într-o societate în care oamenii nu
dispun de libertate, sunt dependenþi de stat sau unii de alþii omul nu se poate afirma?
î m piedicat de celelalt e.» F iecãr uia
tinde sã î i er a per mis sã-ºi î ncer ce ºansa
a din 1787
„Constituþi r e de echilibr u î nt r- o lume mai deschisã, mai
ta
aducã în s nimalului uman, av anta j oasã ºi mai liber ã decât
ls u i
r le a
im p u r oce.
u n a egoist ºi f e cã or iunde. Self made man este
întotdea nea imag inea clasicã a acest ei
f er son spu
f
Thomas J e uter ile sã f ie atât de Amer ici.”
p
«tr ebuie ca de echilibr ate într e F er nand Br audel,
ã þ
r ite º i , încât
îm p
le c o p
r u i (instituþii)
r Gramatica ci vilizaþiilor
di f er ite epãºi
nu poatã d
nici unul sã f ãr ã sã f ie e f icace
ale
limitele leg
4. Democraþia americanã nu a fost ºi nu este perfectã. Amendamentele introduse de-a lungul

timpului demonstreazã limitele iniþiale ale Constituþiei SUA. De ce crezi cã:
a. Sclavia a fost desfiinþatã abia în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea?
b. Femeilor le-a fost acordat drept de vot abia în anul 1920?
1. Crezi cã în ºcoala unde înveþi libertatea ta este îngrãditã? În ce situaþii ºi de cãtre cine?
Cum poþi schimba aceastã situaþie?
2. Care ar fi pentru tine cel mai important proiect personal în urmãtorii ani? Crezi cã poþi
deveni un self made man?

Franţa în revoluţie 6
În 1989, în România, se spune cã a avut loc o revoluþie.
Cere informaþii despre aceste evenimente de la persoane
care le-au trãit în calitate de participanþi direcþi la
evenimente, de martori sau de simpli contemporani! De ce
crezi cã relatãrile sunt diferite? Ce a însemnat revoluþia
pentru oamenii de rând? Dar pentru liderii politici?

La 14 iulie 1789, populaþia Parisului s-a rãscu- Timp de ºase ani, în Franþa au avut loc
lat împotriva monarhiei absolute, a cucerit episoade de o violenþã extraordinarã: rãzboa-
Bastilia – închisoarea simbol a absolutismu- ie împotriva puterilor strãine care invadase-
lui – ºi a decretat o nouã ordine socialã procla- rã Franþa în ajutorul monarhiei, ghilotinarea
mând „libertatea, egalitatea ºi fraternitatea”. regelui Ludovic al XVI-lea ºi a aristocraþilor;
Dar ce anume a generat aceastã izbucnire confiscarea averilor, asasinarea unor condu-
de violenþã ºi rãzbunare faþã de un sistem cãtori ai revoluþiei; judecarea, condamnarea
politic vechi de mai multe secole? Incompe- ºi executarea propriilor lideri politici.
tenþa, corupþia, frica de schimbare ºi de Ce a schimbat revoluþia dupã ani de exce-
reforme a monarhiei franceze; criza finan- se, anarhie, teroare ºi sãrãcie? Locuitorii
ciarã determinatã de cheltuielile uriaºe ale Franþei au devenit, din supuºi ai regelui,
curþii regale (petreceri, lux, toalete, cons- cetãþeni egali în drepturi. Au fost înlãturate
trucþii strãlucitoare); decizia de a susþine privilegiile ºi inegalitãþile în domeniile eco-
financiar lupta coloniilor împotriva Angliei nomic, al proprietãþii, al justiþiei. Monarhia
în America de Nord; slabele producþii agri- de drept divin a fost înlocuitã cu monarhia
cole ºi criza alimentelor. Aceste enunþuri constituþionalã ºi, mai apoi, cu republica.
sunt cauze ale Revoluþiei Franceze. Legea fundamentalã a statului a devenit
Se adaugã noile idei ale filosofilor din Constituþia.
secolul al XVIII-lea: „oamenii se nasc tot- În 1795, Franþa era epuizatã financiar,
deauna ºi pretutindeni liberi”; „toþi oamenii obositã moral ºi era, în plus, ameninþatã de
au dreptul la cãutarea fericirii”; „toþi oame- monarhiile absolutiste europene care nu
nii sunt egali”; „munca este sursa bogãþiei priveau cu ochi buni la schimbãrile produse
fiecãruia”; „republica este un contract între de revoluþie. În 1799, pe scena politicã a
oameni liberi ºi egali, care îºi desemneazã Europei a explodat geniul politic ºi militar
conducãtorii ºi le deleagã puterea”. al lui Napoleon Bonaparte.


1. Cautã pe internet la adresa www.ro.wikipedia.org biografia
lui Napoleon Bonaparte ºi încearcã sã gãseºti argumente
pentru a explica afirmaþia: „Napoleon este considerat omul
cel mai inteligent care a trãit în ultimii 2 000 de ani”.
2. Unul dintre documentele cele mai importante elaborate în timpul Revoluþiei Franceze a
fost „Declaraþia drepturilor omului ºi ale cetãþeanului”. Citeºte fragmentul urmãtor ºi
observã care dintre drepturile ºi libertãþile enunþate la 1789 se regãsesc în Declaraþia
Universalã a Drepturilor Omului din 1948?
r ãmân
: O a m e n ii se nasc ºi
„Ar t. 1 tur i.
ali în dr ep ale ale
liber i ºi eg atu r
ptur ile n
Ar t. 2: Dr e liber tatea,
nt
omului su , r ezistenþa la
i
r e ta te a
pr op
ag e
r s iu n e . ur sa
unea este s
Ar t. 3: N aþi r incipiului or icãr ei
p
esenþialã a
a
r n itã þi .
suv e ã în a
e r tatea const
Ar t. 4: Lib t ceea ce nu
to
putea f ace uia.
z ã a lt
dãu n e a r eptul sã
r t. 5 : L e g e a nu ar e d
A ile
ecât acþiun
inter zicã d societãþii.”
r e
v ãtãmãtoa
3. Comparã ideile, desfãºurarea evenimentelor ºi urmãrile Rãzboiului pentru Independenþã

din SUA ºi cele din timpul Revoluþiei Franceze. Descoperã asemãnãri ºi deosebiri!
Întotdeauna oamenii sunt nemulþumiþi de lumea în care
trãiesc: fie nu au destui bani, fie doresc sã aibã mai mult,
fie se simt înºelaþi de ceilalþi sau dezamãgiþi de birocraþie,
corupþie, incompetenþã; sau, pur ºi simplu, nu-ºi gãsesc
fericirea personalã!
Care crezi cã sunt cele mai potrivite mijloace prin care

putem sã schimbãm lumea din jurul nostru? Alege ceva ce
te nemulþumeºte ºi propune o variantã de schimbare în
bine a lucrurilor!

Autoevaluare II
Exerciþiile de mai jos te ajutã sã îþi fixezi câteva repere cronologice importante:
1. Ordoneazã cronologic urmãtoarele serii de evenimente. Rãspunsul tãu va consemna o

înºiruire de litere. Noteazã mai întâi anul desfãºurãrii fiecãrui eveniment ºi abia apoi
încearcã sã le ordonezi. Consultã lecþiile din capitolul al II-lea dacã nu-þi aminteºti data
desfãºurãrii unora dintre ele.
Seria I:
a. începutul Revoluþiei Franceze;
b. elaborarea Constituþiei SUA;
c. proclamarea independenþei SUA;
d. Napoleon preia conducerea Franþei.
Seria II:
a. Basarabia a fost cedatã Imperiului Rus;
b. Marea Unire a României;
c. Mihai Viteazul uneºte Tara Româneascã, Transilvania ºi Moldova;
d. Basarabia ºi Bucovina de Nord sunt anexate de URSS.
Seria III:
a. a fost elaboratã Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului;
b. Tara Româneascã ºi Moldova se unesc ºi formeazã România;
c. Transilvania a intrat în componenþa Imperiului Habsburgic;
d. Unirea Transilvaniei cu România.
Notã: Fiecare serie ordonatã corect îþi aduce 20 de puncte. Consultã profesorul pentru a
afla rãspunsurile corecte.
2. Asociazã elementele celor douã coloane. Pe prima se aflã indicate date, iar pe a doua,
evenimente. Rãspunsul tãu va consta în asocierea literei din prima coloanã cu cifra
corespunzãtoare din coloana a doua.
a. 1775 1. Oltenia intrã în componenþa Imperiului Habsburgic
b. 1940 2. România devine stat independent
c. 1718 3. Bucovina este cedatã Imperiului Habsburgic
d. 1877 4. Þara Româneascã ºi Moldova formeazã România
e. 1859 5. Nord-Vestul Transilvaniei este anexat de Ungaria
Notã: Fiecare asociere corectã îþi aduce 2 puncte. Total 10 puncte. Consultã profesorul
pentru a afla rãspunsurile corecte.
• Cerinþa urmãtoare îþi propune sã exersezi folosirea corectã a unor noþiuni istorice,
deoarece este foarte important ca atunci când comunicãm sã folosim corect cuvintele
pentru ca toþi ceilalþi sã înþeleagã exact ceea ce vrem sã spunem.
• Cere sprijinul profesorului pentru evaluarea rãspunsurilor.
• Dacã nu îþi mai aminteºti sensul noþiunilor, cautã-le semnificaþia în lecþiile în care
le-ai întâlnit sau într-un dicþionar.
• Acordã-þi singur un punctaj!

Formuleazã câte un enunþ cu fiecare dintre noþiunile de mai jos:

etnogenezã; popoare neolatine;
slavi; absolutism;
egalitate; drepturile omului;
constituþie; valahi;
voievodat; libertate.
• Sarcinile de lucru ºi temele de reflecþie de mai jos te ajutã sã te deprinzi cu un tip de

exerciþii reflexive pe care le vei întâlni ºi în evaluarea finalã de modul. Zilnic trebuie
sã luãm decizii, sã alegem, sã rãspundem la întrebarea „de ce?” În desfãºurarea
evenimentelor istorice, decizia umanã este esenþialã. Exerciþiile care urmeazã
au ca scop:
– sã te înveþe sã-þi exprimi opinia;
– sã formulezi argumente care sã-þi susþinã opinia;
– sã alegi între mai multe variante, sã decizi în cunoºtinþã de cauzã ce anume îþi
satisface un interes sau altul;
• Cere ajutorul profesorului în evaluarea acestor sarcini de lucru!
1. Descoperã în cele ºase lecþii ale acestui capitol:

a. cinci evenimente care au schimbat cursul istoriei;
b. trei personalitãþi care prin deciziile lor au influenþat cursul istoriei.
Argumenteazã în cinci rânduri fiecare alegere.
2. Asociazã popoarelor din lista de mai jos simbolurile ºi trãsãturile naþionale care crezi cã
le corespund cel mai bine. Argumenteazã fiecare alegere! Crezi cã „etichetele” pe care tu
le-ai pus exprimã adevãrul despre aceste popoare? De ce DA? De ce NU?
Popoare Simboluri Trãsãturi naþionale
Germani Turnul Eiffel reci, distanþi
Francezi Coloseum riguroºi, calculaþi
Români Big Ben veºnic îndrãgostiþi
Italieni Coloana Infinitului ospitalieri
Englezi Poarta Brandemburg gurmanzi
3. Alcãtuieºte un eseu de 20 de rânduri cu tema „America este þara tuturor posibilitãþilor”.
4. Þiganii sunt un popor de origine asiaticã. Ei au ajuns în Europa în cursul secolului

al XIV-lea ºi de atunci trãiesc, fãrã a avea o þarã proprie, în mijlocul altor comunitãþi
naþionale.
a. Fã un inventar al elementelor (mod de viaþã, ocupaþii, organizare socialã, obiceiuri,
tradiþii, sãrbãtori, credinþe religioase etc.) care-i diferenþiazã pe þigani de celelalte
popoare europene.
b. Þiganii pot fi astãzi consideraþi un popor european? Dacã DA, de ce? Dacã NU, de ce?
Alcãtuieºte un portofoliu pe aceastã temã.

SECOLUL XX – SECOLUL CONTRASTELOR
Capitolul III
• Două războaie mondiale

Secolul XX a fost mai sângeros decât toată istoria la un loc
• Holocaustul
O crimă împotriva umanităţii
• România și lumea după război
Lumea – între democraţie și dictatură
• Drepturile mele în lumea contemporană
Libertatea și drepturile noastre înseamnă calitatea vieţii noastre
• Globalizarea
Am devenit vecini cu oricine de pe glob
• Cultură și divertisment
Ne simţim bine împreună


Două războaie mondiale 1

Colegi, prieteni, necunoscuþi pe stradã, vecini, oameni care merg la serviciu, poliþiºti,
profesori la ºcoalã, oameni amabili sau nemulþumiþi… Unii te enerveazã, pe foarte puþini
îi iubeºti, alþii îþi sunt indiferenþi! Completeazã tu lista aceasta de imagini cu oameni din
jurul tãu! Comparã ceea ce trãieºti azi cu relatãrile care urmeazã!
„Au r euºit sã sug ru me î n noi t ot ceea ce, „T re b

u i e s ã t re c i pr in s
pi ta l c a s ã º t ii c e î ns ea
ai cunoºt eam alt mnã
cândv a, f usese omenesc. N u m. De ce ne a f i r ãni t. R ãni d e t oat e f
el u
r il e : l a c a p, a c ãr or
limba j decât pe cel al ar melor ent ru ur mar e e ne bu ni a, l a c ol oana v er t e b
P at ri e? P F ühr er ?
r a
l ã, c ar e
cãsã pim aºa? P ent ru ici
pr ov oac ã par al iz i a . Am put ar ea unui me mb ru
onoar e, decor aþ ii, av ansãr i? N d ac ã nu a c el o ,
P ent ru pie r d e o v iaþ ã
r pat ru d eo d at ã, º i d in om nu mai
pomenealã! Din e
t am a d e a nu r ãmân d ec â t t ru
nc hi ul º i c a pul . U n g l
pã e u n i n f er n; î l onþ î n oc hi ,
pe car e punem pr eþ . F iecar e clir adul de alãt ur i c ar e t e f ac e s ã or be º t i ; r
anã l a s t omac , c u
laºi pent ru o secundã pe ca ma ne numãr at e c ons ec i n þ e; r ãni al e oas el o
dã de car ne r , al e c ãr or
ºi, când r ev ii, dai pest e o g rã mang e.” aº ch i i ur cã me re u l a s u pr a f aþ a pl ã g il o r pur ul en
s f âr te cat ã î nt r- o bãlt oacã de sâ r ãni l a f aþ ã…P en t e;
t ru t ot r es t u
l z il e l o
r
t â
t ru
p s f âº ia r ã º t
i un
t , al c ãr ui me rs d ur er o
imbecil. Î n mod s º i º ch
„C omandant ul div iziei er a un g enunchea î n s tâ
r ne º te b at i o pãt ând
j oc ur a c o pi il o r .”
ciudat er a ºi f oar t e r elig ios. n
Î
nt ru v ict or ia
f iecar e dimineaþ ã r ug ându-se pe g i discur sur i
„C u pãr er e d e r ãu v ã î nº
ti i n
þ ãm c ã f iu l
ar mat ei g er mane. N e þ inea lun ºi d umne av oas tr ã a mur it pe c âm pul d e
l u pt ã.
ilor
des pr e su per ior it at ea g er man e – deci a t ut ur or C re d i n c io s d ra pe lu l ui s ãu, a c ãz ut c a un e
ro u,
ex te r minar ea r aselor in f er ioar su per ioar e, cu pe nt ru Ad ol f H il t e r º i pe nt ru mar el e R ei c h
celor car e nu a par þi neau r asei lig at ã.” g er m
an. H ei l H it l e r ! F ühr e
ru l v ã pr ez i n
t ã
cr eier ul mar cat de cr ucea î ncâr c ond ol ea nþ el e s al e º i v ã mul þu me ºt e pe nt ru
s ac ri f
ic i u
l d umne av oas tr ã
dihnã. N e-au . D umne ze u
„T re buia sã pr imim 14 zile de o de g ra me de r ãs pl ãt i. Ac ea v ã v a
s tã s cr i s o ar e a f os t e x pe
dat î n schimb, f iecãr uia, cât e 50 d e e xe m pl ar e î nt r- o s in
di a t ã î n mi i
ru t oþ i. At unci ne- g ur ã z i, pe nt ru
br ânzã. Dar nu s-a a j uns pent lor i a lui H it ler ; r e g
im
e nt .” un s in g ur
au dãr uit cât e o f ot og ra f ie î n cu ne f i odihnit ºi
ne-am înt or s pe poziþ ii ºi f ãr ã sã r azi s-a dus
S ve n
H as se l , Blindatele mo
f ãr ã br ânzã. U nul dint re camaediat
rþii
dir ect î n t u f iº, d esc o per i nd im
ühr er ului.”
cum sã f oloseascã f ot og ra f iile F
Europa s-a autodistrus în 30 de ani de douã mutilaþi. La sfârºitul Primului Rãzboi Mon-
ori. Între 1914 ºi 1945 au avut loc douã rãz- dial (1914–1918) învinºii au fost pedepsiþi
boaie mondiale care au durat împreunã 10 prin tratatele de pace: s-a desenat o nouã
ani. Au murit 60 de milioane de oameni ºi hartã a Europei în defavoarea lor, au fost
peste 100 de milioane au fost rãniþi sau obligaþi sã plãteascã despãgubiri de rãzboi,

iar sentimentul naþional ºi mândria popoa- exterminare a evreilor, prizonieri trimiºi în

relor au fost cãlcate în picioare. Sentimentul Siberia, rãzboi purtat în jungla insulelor din
de rãzbunare ºi de revanºã pentru revizuirea Pacific, bomba atomicã: aºa aratã cel mai
tratatelor ºi a frontierelor a apãrut aproape crunt rãzboi purtat vreodatã. El s-a încheiat
firesc. cu victoria unei alianþe formate din state
Pe fondul ideilor naziste, în mai puþin de democratice (SUA, Anglia) ºi un stat totali-
20 de ani a izbucnit un nou conflict: al Doi- tar (URSS), care ºi-au împãrþit lumea dupã
lea Rãzboi Mondial (1939–1945). Lagãre de rãzboi.

1. Cum poþi explica atitudinea unor soldaþi germani,
reflectatã în aceste texte, faþã de rãzboi, faþã de comandanþi
ºi faþã de Führer?
2. Formaþi echipe de lucru ºi alcãtuiþi câte un portofoliu cu

temele „Primul Rãzboi Mondial” ºi „Al Doilea Rãzboi
Mondial”.
3. Lista urmãtoare de evenimente prezintã câteva momente

esenþiale în evoluþia operaþiunilor militare. Cu ajutorul
unui atlas istoric ºi al altor surse de informare, precizeazã
ce înseamnã fiecare: 1 septembrie 1939, 22 iunie 1940, 22
iunie 1941, 7 decembrie 1941, 2 februarie 1943, 23 august
1944, 9 mai 1945, 2 septembrie 1945.
1. Care este semnificaþia zilei de 9 mai pentru europenii de azi?
2. Filmul artistic este un mijloc de a te familiariza cu atmosfera unei epoci. Încearcã sã

vizionezi unul dintre filmele Charlot soldat cu Charlie Chaplin sau cele din ciclul
Compania a 7-a cu Louis de Funes. Crezi cã putem aborda rãzboiul glumind pe seama
lui? Argumenteazã rãspunsul!
Picasso: Guernica

Holocaustul 2
Cãrei religii îi aparþine cimitirul din imaginea de mai sus? Ce reprezintã semnele desenate
pe pietrele funerare? Ce semnificaþie crezi cã are profanarea unui cimitir evreiesc, în
zilele noastre, cu simboluri naziste?

Holocaustul reprezintã acþiunea de persecutare ºi exterminare a evreilor în Europa,
organizatã de statul nazist german ºi de statele aliate Germaniei între 1933 ºi 1945.
Numãrul evreilor uciºi în timpul Holocaustului se ridicã la aproximativ 6 milioane de
persoane. Citeºte textele urmãtoare ºi apoi reflecteazã asupra trecutului!
„M au t ha us en e un l a g

ev re i. ãr d e
putea f i sub jug at de zit ce e xt e r m
i na re pr in munc ã. E o
E vr e ul este un pa a
r
ul a f ost c ar i e r ã
d e pi a tr ã
„Germanuna o rasã asã tr ãieºte pe cor pul aasã
ltor î ns ea m nã , î n pr im
, c ar e
întotdea rã ºi a rãmas o r popoar e i
. F ind o r 18 6 d e t re pt
ul r ân d ,
superioa eamestecatã cu posedã e. O s ca r ã
in f er ioar ã, ev re ul nu titudine
pe c ar e
t re b
u i e s -o ur ci î nc ã
purã ºi n f erioare. Omul nici cea mai m icã ap pi et r e , a le r g
rc a
t d e
rasele in va cuceri ºi va dere lizaþie. ân d î n î mb ul ze a
pentr u a cr ea o civ ie la nimic d e oa me ni , s ub l o l a
superior lumea pe o întin E v re ul nu se supunlui pa tu r il o r d e puº cã
v it u
r il e
supune e mare ca sã f ie altcev a decât pur u b as t o a ne lo
s au a le
destul d stãpân al
r d e c au c iu c , î n
e eg oism.” t oa te z il e l e , pe or i
singurul lui. Un popor d ient Adol f H itler , Mei n
Ka mpf
î n f ome ta
ce v re m e ,
tu
pãmân ã ºi care e con va ºt t , î ns et a t ,
î ns pã im
rasã pur rea sângelui nu
â nt at , f ie c ã e ºt
i pr ea
t ân ã r s a u pr ea
de valoa mur ib u nd s au
b ãt r â
n,
c onv al e s c e n t .”
C hr is t i a
n B er n a da c ,
186 de tr epte

tâi î n
intr oduºi mai î nsã se
uºi le. T abloul era cutr emur ãtor: trupurile
em at i
or u er au
„La cr . Aici li se spune os
a moarte stau î ngrãmãdi te unul peste altul.
«v estiar ul mor þii» mpãtu e
r ascã r
f u
m Membrel e cad avrel or sunt încolãc ite, pielea,
dezbr ace, sã-ºi î ege panto f ii ºi sã þinã bine s fâºiatã ºi însânger atã. C hipurile sunt v inet e ºi
lucr ur ile, sã- ºi l ºi r egãsi
ier ului pentr u a-ecþie. Pe
atât d e des figur ate, î ncât nu pot fi r ecunoscute.
te n um ãr u l cu
min pã baie ºi dezin
f S unt 2 000 d e cadavr e, car e ur mau sã fi e arse
uºor lucr ur ile dua sã intr e î n baie, adicã î n pentru a ºter ge or ice urmã. O d atã s-a
ur mã li se or don r e. U ºile se î nch
ideau întâmpl at sã fie g ãsitã în camera de g azar e o
camer ele de gazaoc sã dea dr umul la apã, mamã moartã, cu un co pil pe car e îl strânsese
er metic. Dar î n l eau gazul toxic. Agonia dur a atât d e puterni c la piept , înc ât ac esta nu
SS-iºtii intr oduc ult 30 de minute; se i nspir ase d estul gaz ºi mai era în v iaþã. SS-i ºtii
20 pânã la cel ma, din cauza cantitãþii au împuºcat copilul ºi l-au aruncat pest e
î ntâmpla î nsã cgaz, oamenii sã se chinuiascã cel elalt e cad avre.”
insu f iciente de pã aceea se deschideau Ota Kraus, E ri ch K ulka, Fabrica morþii
ºi câtev a or e. Du
„L a B o g da n ov ka , î n T ra

b ol na v ii º i i n f ir m n s ni st r i a
,
i i a u f os t b ã g a þi î n nu -i m ai î
g ra
j
du r i c ãr o
f os t ma sa
r a l i s -a d a t f o
c ; r es t u
l a u v ii d ir e ct m p uº c au , î i a r un c au d
c r a î n r â p
r i î i u ci d ã, p es t e f o c. P e c e
þi î n g ru pe d e 3 –4 m a tu
f ol os in d u-s e î n a ce s t 0 0
e x pl
oz iv
s co p c a rt u º e m a r g i ne a e
a
u î m p u ºc â nd ei
e . C a da
a u f os t a rs e , o pe
vr e l e c el o r î m puº ca þi u c r ai ne ni r â p e i s tã t e au u
p ol iþ i ºt -i . P e
ra þi e c a re a d ur a º i j an d ar m i r o m i
a pr oa t Î m p
uº c au c u s ch ân i .
pe d ouã l uni . ( … i m bu
) S e uc id e a u m a i o d ih l. C
l oc ul c ât e o p t
c a m 2 0 00 n
b ã rb a
d e oa me ni pe
z
i
: f
e
m e i
, o b os i þi d e i þi l ua u e lo r o p t…
þi , b ã tr â ni , c o pi i. P e c o a tâ t a î m
pi i ni ci M ar c u R o p u ºc a t… ”
z en , H oloc a
g uv er nar u
st su
e a Ant one b
sc u

1. Cum se numeºte ideologia care clasificã rasele umane în rase superioare ºi rase inferioare?
2. Are Hitler argumente pentru a-ºi susþine teoria? Prin ce se deosebesc evreii de alte popoare?
3. Formaþi echipe ºi alcãtuiþi un portofoliu despre Holocaust. Utilizaþi cãrþi aflate în
biblioteca ºcolii: Reflecþii despre Holocaust, Ecouri din Holocaust în literatura universalã,
Holocaust sub guvernarea Antonescu, Raport final ºi Documente ale Comisiei
Internaþionale pentru Studierea Holocaustului în România.
1. Cunoºti astãzi, în România, manifestãri rasiste? De ce crezi cã se urãsc oamenii unii pe
alþii? Existã soluþii pentru împiedicarea manifestãrilor rasiste?
2. Încearcã sã vizionezi unul dintre filmele dedicate Holocaustului: Lista lui Schindler sau
La vita e bella.
3. 9 octombrie este ziua de comemorare anualã a Holocaustului în România. Organizaþi o

acþiune de marcare a acestei zile.

România
și lumea după război 3
Ia un atlas istoric ºi comparã teritoriul României din 1914, harta României în 1918 ºi
situaþia teritorialã a statului român în 1945. De ce crezi cã existã diferenþe atât de mari?
Teritoriul României de azi este acelaºi cu cel din 1945?

Cele douã rãzboaie mondiale s-au încheiat te democratice ºi state comuniste. Cele douã
cu redesenarea hãrþilor politice ale Europei grupãri de state au funcþionat dupã reguli
ºi ale lumii. Dupã al doilea rãzboi mondial, diferite. Statele democratice aveau la bazã
oamenii politici au considerat cã, pentru a statul de drept, economia de piaþã, proprie-
evita un nou conflict, toate statele – învingã- tatea privatã ºi respectarea drepturilor omu-
tori ºi învinºi deopotrivã – trebuie susþinute lui. Statele comuniste au fost conduse de
sã se dezvolte economic ºi sã-ºi ºteargã rãni- regimuri politice totalitare, dictatoriale, cu o
le rãzboiului. Se considera cã o astfel de economie bazatã pe proprietatea de stat,
politicã nu va mai crea umilinþã ºi dorinþã de centralizatã ºi planificatã, în care drepturile
revanºã pentru învinºi. Singurii pedepsiþi au omului au fost încãlcate în mod flagrant.
fost liderii politici naziºti ºi din statele alia- România, datoritã vecinãtãþii cu URSS, a
te Germaniei, care prin politica lor au împins intrat în zona comunistã a Europei.
popoarele lumii într-un asemenea mãcel. Între cele douã lumi s-a lãsat în mod sim-
Calculul s-a dovedit corect, chiar dacã lu- bolic o „cortinã de fier” ºi s-a purtat un „rãz-
mea a fost împãrþitã între învingãtori: SUA boi rece” pânã în anul 1989, când statele din
ºi Anglia au sprijinit dezvoltarea liberã a Europa de Est s-au eliberat de comunism.
statelor occidentale, în timp ce URSS a ocu- Din 1991, când URSS s-a dezintegrat, iar
pat militar ºi ideologic statele din Europa comuniºtii au pierdut ºi aici puterea, putem
rãsãriteanã. Lumea s-a împãrþit astfel în sta- vorbi despre epoca istoriei recente.

1. Citeºte textele urmãtoare, reflecteazã ºi formuleazã rãspunsuri la întrebãri:
a. Care sunt mijloacele prin care comunismul a ajuns ºi s-a menþinut la putere?
b. Identificã drepturi ale omului încãlcate în regimurile comuniste.
c. De ce crezi cã deciziile lui Gorbaciov au dus la prãbuºirea comunismului?
au sau
o d
r in ca toþi cei car e se opune nist sã „Înce pând
„Stalin a dat ã se opunã r egimului com u d in 1985, în URS S, Mi hail G orbac iov a d us o
av eau de gând si lichidaþi. Î n f iecar e þar ã politic ã de d escentraliz are ºi de red ucer e a
f ie descoper iþi º ur opeanã, dictator ii locali au e c ontrol ului partid ului c omuni st asu pra societãþii. E l
comunistã est-e Stalin a cr eat echipe speciale d a r ecunoscut nevoi a de r ealizare a unor sc himbãri
pr ocedat la f el. e conduceau î n mod dir ect în economie, d e reor gani za re a întreg ului sistem
„consilier i”, car i contr ibuiau la pr egãtir ea u
pol it ic, d e limi ta re a prerogativ elor partidului
inter ogator iile º ar ii car e sã justi f ice pedeapsa cºi comunist ºi de d iminuare a put erilor a paratului
diabolicelor sc en er au pu blice repr esiv. C âþiva ani mai târ zi u, c omunismul s-a
cuzaþi. Pr ocesele te.
moar tea pentr u a str eze f or þa par tidelor comunis prãbuºit ca un c astel d in cãrþi de joc”
dor eau sã demon f or mate, de un
logice er au tr anse comune.”
V ladi mir T i smãneanu,
D
i e
f e
r nþele id eo
supus, î n cr im
Reinventarea politicului
sistem de justiþie

î n U RSS, M ihail
„Î ncepând din 1985, politicã de
e se Gor baciov a dus o educer e a contr olului
c a t oþi cei care opunã descentr alizar e º i r l a
dat ord in nd sã s t asupr a societãþii. E
„Stalin a sau a veau de gâe descoperiþi ºi par tidului comunis de r ealizar e a unor
opuneau i comunist sã f i comunistã est- la r ecunoscut nev oia mie, de r eor ga nizar e a
regimulu În f iecare þarã ali au procedat schimbãr i î n econoolitic, de limitar e a
lichidaþi.nã, dictatorii loc speciale de ct î ntr eg ului sistem pidului comunist ºi de
europea n a creat echipe eau în mod dire a pr er og ativ elor par t lor apar atului r epr esiv .
c
f el. Stalieri”, care condu uiau la pregãtir e diminuar e a puter i iu, comunismul s-a
„consili toriile ºi contrib e sã justi f ice C âþiv a ani mai târ z el din cãr þi de joc”
interoga elor scenarii car ntru acuzaþi. pr ãbuºit ca un cast V ladimir T ismãneanu,
diabolic a cu moartea pei doreau sã li tic u l ui
Rei n ve n ta rea po
pedeaps erau publice º elor comuniste. , de
Proceseletreze f orþa partidau trans f ormate
demons le ideologice er us, în crime
Di f erenþe de justiþie sup
un sistem.”
comune
„Secur it at ea a f ost desemnat ã sã „M et o d el e d e t or tu r ã f ol os it e d e

r est râ ng ã pânã la anular e dr e pt ur ile s ec u
r it a t e î n î nc hi so r il e c omuni st e
omului pent ru a im pune r ig or ile e ra u: b ãt a i a l a t ã pi l , s tr i v i r e a

par ti dului-st at , î n numele dict at ur ii un g hi il o r , ar de r e a t ãl pi
lo r , b ãt a i a î n
pr olet ar iat ului ºi al f ãur ir ii c a p c u c io c anul , b ãt a i a c u s ac ul d e
socialismului. P oliþ ia polit icã a ni si p c
ar e d uc ea l a d is l o c ar ea
consolidat comunismul pr in t er or ism or
g ane lo r i nt er n
e , c ru c i f
ic a r ea pe
de st at . P ri nci pala sa at ri buþ ie a f ost pe re t e , s mul g er e a
un g hi il o r , at âr nar ea
inocular ea ºi administ ra r ea anc he ta t ul ui c u c a pul î n j o
s ”
sent iment ului de f ri cã.” C ez a r Z u g ra v u,
M ar ius O pr ea, M etodele de torturã l
a Securitate
Banalitatea rãului
1. Cum crezi cã poþi acþiona azi împotriva deciziei unor oameni de a reinstaura un regim de
tip comunist? Alege din lista urmãtoare variantele democratice de acþiune:
sã particip la activitatea unei organizaþii pentru apãrarea drepturilor omului;
sã nu votez un partid cu ideologie comunistã;
sã-i ameninþ pe lideri cu moartea;
sã mã înscriu într-un partid cu un program democratic;
sã acþionez împotriva lor prin forþã;
sã povestesc altor oameni ce a însemnat comunismul.
2. Stai de vorbã cu persoane care au trãit în regimul comunist. Pune-le sã-þi povesteascã
întâmplãri din viaþa lor, fapte de viaþã cotidianã, evenimente importante la care au
participat sau la care au fost martori. Observã dacã din relatãrile oamenilor se degajã:
nostalgie, urã, satisfacþie, indiferenþã, nemulþumire, bucurie.

Drepturile mele
în lumea contemporană 4
Cunoºti drepturi ale omului încãlcate la tine în ºcoalã? Dar în familie? Alcãtuieºte o listã
cu acestea ºi, împreunã cu colegul de bancã, propuneþi soluþii de rezolvare a acestor
situaþii! În situaþii grave, adresaþi-vã unui avocat!

Primele documente care au vorbit oficial
despre drepturile omului au fost
„Declaraþia de independenþã” (1776) a
coloniilor engleze din America de Nord,
Constituþia SUA (1787) ºi Declaraþia
drepturilor omului ºi ale cetãþeanului din
Franþa (1789). Ele au fost baza teoreticã a
Declaraþiei Universale a Drepturilor
Omului, adoptatã în anul 1948 de
Organizaþia Naþiunilor Unite. Pornind de la
Declaraþia Universalã, Consiliul Europei a
elaborat „Convenþia Europeanã a
Drepturilor Omului” (CEDO), deschisã spre
semnare, începând din 1950, tuturor
statelor. CEDO ºi protocoalele ei garanteazã
o serie de drepturi:
• la viaþã, libertate ºi la siguranþã; Ea interzice:

• la un proces echitabil în cauzele civile sau • tortura ºi pedepsele sau tratamentele inu-
penale; mane sau degradante;
• de a vota ºi a participa la alegeri; • pedeapsa cu moartea;
• la libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi de • sclavia ºi munca forþatã;
religie; • discriminarea în exercitarea drepturilor ºi
• la libertatea de exprimare (incluzând lib- a libertãþilor garantate de Convenþie;
ertatea media); • expulzarea cetãþenilor unei þãri ºi refuzul
• de a poseda bunuri ºi de a le folosi; de a-i lãsa sã revinã;
• de întrunire ºi asociere; • expulzarea selectivã a strãinilor.
Toate aceste drepturi, consemnate în documente internaþionale la care România a aderat

de-a lungul timpului, sunt ºi ale tale. Se întâmplã adesea ca oamenii sã nu se respecte
între ei, sã doreascã, prin atitudini autoritare, sã-i controleze pe ceilalþi, sã acþioneze fãrã
sã þinã seama de libertatea ºi de drepturile celorlalþi. De asemenea, instituþiile statului
considerã uneori cã interesul statului este mai important decât libertatea personalã ºi
produc abuzuri ºi încãlcãri ale CEDO. Dreptul de proprietate, libertatea de exprimare,
dreptul la informaþie, egalitatea de ºanse sunt printre cele mai frecvente astfel de situaþii.
Fie cã sunt încãlcate de stat, fie de persoane particulare, respectarea drepturilor ºi
libertãþilor noastre poate fi cerutã în justiþie.


1. De ce crezi cã problema drepturilor omului a revenit în atenþia publicã dupã cele douã
rãzboaie mondiale? Argumenteazã rãspunsul!
2. Citeºte textul ºi precizeazã:

a. Ce drepturi ºi libertãþi sunt invocate în text?
b. La ce tip de discriminare se referã autorul?
n
„Sunt f er icit sã f iu alãt ur i de v oi, ast ãzi, î
ª i at unc i c ând v om
d a v oi e l ib e r t ã
þi i s ã s e
i
f ind cea ma i
ceea ce ist or ia v a consemna ca
î nal þ e, c ând o v om l
ãs a s ã r ãs u ne d in
t ru lib er t a
t
e din o
ist i
r a s at º i c ã tu f ie c a
r e
mar e demonst ra þ ie pen v om put ea
n, d in f ie c a
r e s ta
t º i or aº , at unc i
naþ iunii noast r e …
. ( ) g rã bi s os ir e a ac el e i z il e î n c ar
a
C u aceast ã cr edinþ ã v om put ea pr eschimbast re
c o pi ii l ui D umne ze u e t oþ i
– oame ni i ne g ri º i
zg omot oasele v ra j be din sâ nul naþ i uni i no oame ni i al b i, e vr e i º
i ar ie n
i , c at ol ic i º i
moasã sim f onie a liber tã þ ii.
î nt r- o f ru
pr ot es t a nþ i – v or put ea s ã- º i d ea mâna º i s ã
C u aceast ã cr edinþ ã v om put ea munci , v om
c ânt e c uv in t el e v ec h
i ul ui ne g ro s pi ri t u al ,
î m pr eunã, ne v om put ea r ug a î m pr eunãe la
«l ib er i , î n s f âr ºi t l ib
er i , mul þu m e sc l ui
put ea lu pt a î m pr eunã, v om put ea mer g ãm
D umne ze u At ot put er n i c, s unt em l ib e r i î n
î nchisoar e î m pr eunã, v om put ea sã a pãr
s
f âr ºi t » .”
om f i
î m pr eunã liber ta t ea ºt iind cã î nt r- o zi v M ar ti n L ut he r K in g j r. , Am un v is, 19
63
liber i. ( …)
1. Citeºte textul ºi identificã forme în care se poate exprima cooperarea ºi solidaritatea
civicã, ca modalitãþi de apãrare a drepturilor omului.
car e r es ping e mar ile cor por aþ ii î n f av oar ea
tdeauna o muncii de unul sing ur ºi a micilor
nstituit dinto toa jutor ar e e
î nt re pr inder i. Î n ºcoli, î nseamnã o act iv it at
r a r e a a co Au
„Autoa juto a v ieþii amer icane. e acþioneazã e
a pãr inþ ilor , car e pun sub
tã a r s por it ã din par t
componen upur i comunitar e c laþiile de e
înseam n ã g r a întã e i
r r semnul înt re bãr ii sist emul î nv ãþ ãmânt ului da
u a p r e v eni cr ima, r a hr ana celor în st at – ºi î n unele cazur i l
î e
r s ping î
n a
f o
v e
ar
pentr sigu
, pentr u a a tor ºcolilor par ti cular e sau ( î ncã mai r adical) a
v ecinãtate clãdi case, f ãr ã a ju er e medical,
v âr stã ºi a r e t de v d e educaþ iei la domiciliu. ( …)
a m e n ta l. Din punc mar ea pur i de aut oa j ut or ar e pent ru
E x ist ã g ru
guv er n nã asu ase,
ar e înseam er i sãnãto a pr oa pe or ice pr o blem ã im ag i nabi lã:
autoa jutor ãþii pentr u depr ind e v iaþã
ilit
r esponsab con jur ãtor ºi un stil mente de
d pensionar e, v ãduv ie, cont ro lul g re ut ãþ ii, ale,
un med iu î n tr a
r ea unor atat de
ta abuzul de alcool ºi medicament e, boli mint
ºi solicita
sãnãtoase ste cer inþa de a f i tr ã într eagã – handica paþ i, div or þ , malt r at ar ea co piilor ºi
E an mult e alt ele.”
ansamblu. edicali ca o per so tor ar e
n ii m . Au ju
to a J ohn N aisbit t, Megatendinþe
pr acticie s entimente ãr ii antr epr enor iale,
sp ir it ºi
tr up, r opãºir ea m
iºc
înseamnã p
2. Alcãtuiþi echipe ºi formulaþi câte un proiect de organizare comunitarã într-un domeniu

care este deficitar în comunitatea în care trãiþi. Formulaþi obiective ale proiectului,
mijloace de realizare, costuri, cooperarea cu alte instituþii, acþiuni, termene ºi
responsabilitãþi.

Globalizarea 5
Ce faci dacã vrei sã-þi anunþi prietenii sau rudele din Australia sau din Canada sau de
oriunde din Europa despre un eveniment fericit din viaþa ta? E simplu, nu? Acesta este
unul dintre aspectele globalizãrii: reducerea distanþelor ºi apropierea dintre oameni
mijlocitã electronic.

Ultimii 15–20 de ani fac parte din ceea ce se anul 2006, s-ar putea ca alte tehnologii de
numeºte istoria recentã, adicã istoria desfã- comunicare rapidã sã fi apãrut.
ºuratã în timpul vieþii noastre, la care sun- Omul trãieºte azi într-un mediu înconjurã-
tem martori sau, dacã suntem implicaþi în tor inteligent. Calculatoarele care asistã distri-
vreun fel în evenimente, suntem actori ai buþia apei, a gazelor sau a consumului energe-
istoriei. Procesul istoric cel mai vizibil astã- tic, aparatele casnice, sistemele de siguranþã ºi
zi este globalizarea sau mondializarea. de protecþie au transformat locuinþa într-o
Globalizarea înseamnã toate fluxurile ºi „casã electronicã”. La locul de muncã existã
schimburile de informaþii, mãrfuri, capitalu- roboþi, linii automate de asamblare, cartele ºi
ri care au loc la nivel mondial ºi care nu þin carduri de acces, bancomate, automate pentru
seama de graniþele dintre state sau de barie- cafea ºi sucuri. Timpul liber ni-l petrecem
rele geografice. Mãrci precum Microsoft, practicând jocuri on-line sau folosind interne-
Coca-Cola, Mc Donald’s, Texaco sau altele tul ºi televizorul ca sursã de informare sau de
sunt cunoscute în toatã lumea deoarece ele divertisment. Serviciile sunt ºi ele electronice:
ºi-au extins activitatea dincolo de graniþele comerþ, taxe ºi impozite, bilete de transport,
statale. Ele sunt una dintre imaginile globa- de vacanþã, acte, formulare, informaþii bancare
lizãrii. Dezvoltarea tehnologiilor din ultimii sau bursiere – toate pot fi obþinute de acasã,
ani: internetul, telefonia mobilã, reþelele din faþa unui calculator conectat la internet.
multimedia, televiziunea, sistemele de cap- A devenit esenþial în zilele noastre ca fie-
tare a imaginii (camere video, aparate foto), care om sã ºtie sã se integreze în acest mediu
monitorizarea prin satelit (GPS) ºi viteza de electronic, sã ºtie sã-l utilizeze ºi sã-l stãpâ-
evoluþie a acestora este atât de mare, încât, neascã. Altfel, riscãm sã rãmânem în afara
atunci când vei citi aceste rânduri, scrise în lumii globale.

1. Alege un eveniment din istoria recentã, documenteazã-te asupra lui ºi prezintã-l colegilor.
2. Cautã pe internet la adresa www.google.com, folosind cuvântul „terorism”, informaþii

despre evenimentele din 11 martie 2004 petrecute la Madrid.
3. Identificã articole de presã cu urmãtoarele subiecte:

• rãspândirea gripei aviare în lume;
• crima organizatã ºi traficul de droguri;
• migraþia forþei de muncã.

4. Citeºte textul ºi rezolvã urmãtoarele cerinþe:

a. Cunoºti state care s-au destrãmat în ultimii 15 ani?
b. Care consideri cã au fost cauzele dezmembrãrii acestora?
c. De ce crezi cã unul dintre efectele negative ale globalizãrii este rãspândirea
organizaþiilor criminale?
„Î nt re consecinþ ele neg at iv e ale
g lobalizãr ii se a f lã ºi f aliment ul unor
st at e dest rã mat e, pr ãbuºit e, f a pt ce
ilust re azã eºecul const ru cþ iei st at ale.
P ro li f er ar ea r ãzbo aiel ºi a
or
or ga niz i
aþ
ilor i
cr min ale scã pat e de sub
cont ro lul st at elor est e unul dint re
acest e e f ect e. Î n asemenea î m pr e j ur ãr i
nu poat e f i v or ba de er adicar ea
t er or ismului, ci, cel mult , de r educer ea
ºi pede psir ea acest uia.”
J ohn G ra y , Capcana modernitãþii sau
haosul rodnic ºi haosul sterp
1. Bifeazã din lista urmãtoare serviciile electronice pe care le-ai utilizat pânã în prezent:
cataloage on-line de produse ºi servicii ale unor firme;
servicii financiare – plãþi electronice, depozite bancare, informaþii financiare,
asigurãri etc.;
servicii profesionale – arhitecþi, avocaþi, contabili, consultanþi, experþi etc.;
servicii turistice – rezervãri de hoteluri, bilete de avion, ghiduri turistice, informaþii
despre muzee etc.;
ziare on-line;
e-mail ºi chat;
documente – articole, cãrþi, legislaþie etc.;
distracþie – jocuri, muzicã etc.;
informaþii de referinþã – enciclopedii, dicþionare;
ºtiri;
buletin meteo.
2. În zilele noastre „bogãþia” cea mai importantã este consideratã informaþia. Ea te poate
ajuta sã-þi plasezi eficient economiile, sã-þi gãseºti rapid un loc de muncã, sã investeºti
într-o afacere profitabilã, sã obþii informaþii utile despre firme, persoane, servicii. Cautã
pe internet:
• oferte de locuri de muncã în România ºi în Europa;
• informaþii despre autorul acestei cãrþi;
• firme care oferã servicii de poºtã rapidã;
• ultimele informaþii din politica internaþionalã.

Cultură și divertisment 6
Câte ore munceºti pe zi? Faci muncã fizicã sau intelectualã? Simþi nevoia sã te relaxezi?
Cum o faci, de regulã? Fã o listã de acþiuni de relaxare pe care le practici!

Divertismentul a fost întotdeauna un mijloc prin care oamenii au încercat sã evadeze din
mijlocul problemelor pe care le au în viaþa cotidianã. Încã din Antichitate, oamenii au
gãsit diverse formule de a se relaxa ºi de a se simþi bine din punct de vedere spiritual.
Aminteºte-þi faptul cã la începutul acestui curs ai aflat câte ceva despre construcþiile de la
Atena ºi Roma dedicate acestor activitãþi! Care erau distracþiile oamenilor acum 2 000 de
ani? Religia a fost un suport spiritual pentru oameni? Dar arta, teatrul, jocurile, literatura?
Indiferent de domeniu, tot ceea ce îi face

pe oameni sã se simtã bine, sã se detaºeze
de problemele de la serviciu, de munca
monotonã din fabricã, de stresul zilnic
aparþine zonei culturii ºi divertismentului.
Fiecare dintre noi gãseºte diverse mijloace
de a se destinde. Ele fac parte din istoria
vieþii oamenilor ºi sunt o parte din ceea ce
numim mentalitate. Divertismentul
practicat într-o anumitã epocã ne poate da
informaþii despre relaþiile dintre oameni,
despre cât erau de sociabili, despre valorile
apreciate, despre tehnologia ºi cultura epocii respective. De
fapt, felul în care înþelegem sã ne distrãm spune ceva
despre noi: ne place sã fim singuri sau împreunã cu
prieteni sau necunoscuþi, ne place sã ne folosim mintea ºi
spiritul sau sã ne abandonãm unor plãceri care nu ne
solicitã intelectual, ne place tehnologia sau sportul.

Citeºte textele ºi identificã:
1. tipuri de divertisment ºi relaxare;
2. motive ale practicãrii unor activitãþi;
3. implicaþii asupra familiei, asupra modei ºi asupra
economiei.

t ra t
„Î n ziua de 19 a pr ilie 17 62, Ra y mond a in
d em ons tr a þ ii d e î nal t ã mã ie s
nce put , tr i e c unos c un
î nt r- o t av er nã sã be a un pah ar ºi a î s uc ce s f ãr ã pr ec e d e n
t : d e e xe m
e ºi pl u, numã ru
î m pr eunã cu t
r e

i par t e
ner i
, pr i nt re car s ch i or il o
r pr o f es io ni ºt i s e t ri pl
l
a v enit ea z ã î n 2 0 d e
câr ciumar ul, o par t idã de cãr þi . Soþ ia sa discut e
ani . E poc a noas tr ã a i ma g in at , a d es ã vâ
r ºi t º i
pe neaºt e pt at e ºi, sub pr e e
t x t cã v r e
a sã a d em oc ra t iz a
t noi s por tu r i c ar e î ns em
sã
cinev a cu soþ ul ei, a î ncer cat sã-l oblig e ar e
e f or t, j oc º i d es f nã :
ã ta
r e a t ru pul ui . S em
seam a cã nu ac es t o n al
pãr ã seas cã jocu l. D â ndu -ºi r t im
pur i noi , î mb rã cã
mi nt ea
t or ilor , s
por t
sor þi de izbândã, s-a r e pezit asu pr a jucã”
i nv ad ea z ã or aº el e : hanor a
c
u l
al u n g ã
le-a r u pt cãr þi le º i ºi-a t â â
r t soþ ul ac asã. i m pe r me ab il u l , a c ãr u i v ânz ar e s ca
Ac es t a e s te noul s t a d e c u 2 5 %.
ul t ut al s por tu
„O dat ã cu a par iþ ia j og gi ng ului, la s f âr ºit c a º i pe s tr a l ui : l a b ir o u,
d ã , poþ i pur ta î mb rã
r e a c ã mi nt e
anului 197 0, acest a indicã r elax a s
por t. ”
indiv idualã sau sociabilit at ea amicalã. ii t ar i ºi P hi li p
pe Ar iè s , G eo
S por t ur ile indiv iduale car e o f er ã senzaþ
r
g es D ub
y ,
I storia v ieþii priv ate
Alege din lista urmãtoare de activitãþi pe acelea pe care îþi place sã le practici sau la care
participi ca spectator.
1. Care dintre preocupãrile enumerate aparþin domeniului culturii?
2. Cât din timpul tãu sãptãmânal aloci fiecãreia dintre activitãþile alese?
3. Ce riscuri implicã activitãþile la care participi?
4. Ce cheltuieli presupun aceste activitãþi?
citesc cãrþi; privesc la televizor;

vãd filme; am un hobby, o pasiune;
merg pe stadion; mã plimb în parc;
ascult muzicã; merg într-un muzeu;
fac sport; ies cu prietenii;
merg la discotecã; particip la activitatea unui club;
navighez pe internet; sunt membru într-o organizaþie;
merg la teatru; fac diverse activitãþi voluntare;
merg la bisericã; gãtesc;
pescuiesc; merg la spectacole;
îngrijesc grãdina; particip la serbãri publice.

Autoevaluare III
• Exerciþiile de mai jos te ajutã sã îþi fixezi câteva repere cronologice ºi câteva noþiuni
importante ale secolului XX:
Alege rãspunsul corect (un singur rãspuns este corect; primeºti un punct pentru fiecare
alegere corectã; consultã profesorul pentru a afla rãspunsurile corecte).
1. Al Doilea Rãzboi Mondial s-a încheiat la:

a. 9 mai 1945;
b. 23 august 1945;
c. 9 mai 1944.
2. Perioada confruntãrii dintre regimurile politice democratice ºi cele comuniste dupã 1945
se numeºte:
a. perioada interbelicã;
b. perioada rãzboiului rece;
c. perioada istoriei recente.
3. Comunismul s-a prãbuºit în URSS în anul:

a. 1989;
b. 1991;
c. 1999.
4. Istoria recentã înseamnã:

a. perioada de dupã 1991;
b. perioada de dupã 1945;
c. perioada de dupã anul 2000.
5. Statele democratice funcþioneazã pe baza:

a. proprietãþii de stat ºi a economiei de piaþã;
b. proprietãþii de stat ºi a economiei centralizate;
c. proprietãþii private ºi a economiei de piaþã.
6. Discriminarea este:
a. o atitudine ºi o acþiune negativã la adresa unor minoritãþi;
b. libertatea de exprimare;
c. dreptul de vot.
7. Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului a fost adoptatã în anul:

a. 1945;
b. 1947;
c. 1948.

8. Comunicaþiile rapide la mare distanþã sunt o componentã a:

a. drepturilor omului;
b. globalizãrii;
c. regimurilor politice democratice.
9. Libertatea de exprimare este un drept al:

a. politicienilor;
b. tuturor oamenilor;
c. majoritãþii.
• Sarcinile de lucru ºi temele de reflecþie de mai jos te ajutã sã te deprinzi cu un tip de

exerciþii reflexive pe care le vei întâlni ºi în evaluarea finalã de modul. Zilnic trebuie sã
luãm decizii, sã alegem, sã rãspundem la întrebarea „de ce?” În desfãºurarea
evenimentelor istorice, decizia umanã este esenþialã. Exerciþiile care urmeazã au ca scop:
– sã te înveþe sã-þi exprimi opinia;
– sã formulezi argumente care sã-þi susþinã opinia;
– sã alegi între mai multe variante, sã decizi în cunoºtinþã de cauzã ce anume îþi
satisface un interes sau altul;
• Cere ajutorul profesorului în evaluarea acestor sarcini de lucru!
1. Identificã, în cele ºase lecþii ale capitolului III, trei personalitãþi ale cãror acþiuni ºi decizii
politice au avut o influenþã negativã asupra vieþii oamenilor. Argumenteazã fiecare
alegere!
2. Oamenii politici iau decizii care sunt, de regulã, puse în aplicare de oamenii obiºnuiþi.
Holocaustul sau acþiunile Securitãþii comuniste sunt astfel de exemple. De ce crezi cã
oamenii ucid cu atâta nepãsare ºi cu sânge rece alþi oameni? Ai putea face parte dintr-un
pluton de execuþie? De ce DA? De ce NU? Rãspunde formulând un text de 12–15 rânduri.
3. Alege o acþiune din lista urmãtoare prin care poþi combate discriminarea minoritãþilor.
Explicã:
• Tipul de discriminare pe care doreºti sã-l înlãturi: discriminare socialã; discriminare
etnicã; discriminare culturalã; discriminare sexualã.
• Conþinutul activitãþii pe care þi-o propui. (maxim 15 rânduri)
– participarea la manifestãri publice;
– vizitarea persoanelor în vârstã ºi ajutorarea acestora;
– realizarea de afiºe;
– crearea unui grup de susþinere a unor colegi cu dificultãþi de învãþare;
– crearea unei reviste.
4. Fã o recomandare cât mai convingãtoare pentru petrecerea timpului liber prin

participarea la o acþiune culturalã!
5. Alcãtuieºte un eseu de 20–25 de rânduri, în care sã argumentezi titlul capitolului III:

„Secolul XX – secolul contrastelor”.

Index de concepte
și termeni istorici
A
al Doilea Rãzboi Mondial 24, 37, 40
B
bomba atomicã 37
C
catolic 20, 26, 43 „cortina de fier” 40
colonii engleze 28, 30, 42 creºtinism/creºtin/religie creºtinã 14, 20,
comunism/stat comunist 40, 41 22, 24
constituþie 10, 11, 28, 29, 30, 42 culturã 12, 46, 47
Convenþia Europeanã a Drepturilor
Omului 42
D
democraþie/stat democratic 10, 11, 28, 40, 41 drept divin 26, 30
demos 10 drepturile omului/drepturi ºi libertãþi
dictatura proletariatului 41 cetãþeneºti 28, 31, 40, 41, 42
E
educaþie 12, 13 etnogeneza 20, 22
egalitate 11, 30, 42
G
globalizare/mondializare 44, 45
H
Holocaust 38, 39
I
internet 15, 21, 28, 31, 44, 45 istorie recentã 40, 44

L
lagãr de exterminare 37, 38 libertate 11, 28, 29, 30, 42, 43
M
migratori/migraþii 14, 45 monarhie constituþionalã 30
monarhie absolutã 26, 30
O
ortodox 20
P
poliþie politicã 41 popoare slave 20, 23, 24
popoare germanice 20, 21, 24 Primul Rãzboi Mondial 36
popoare neolatine 20, 22 protestant 20, 43
R
rasã superioarã 36, 38, 39 republicã 30
„rãzboi rece” 40 Revoluþia Francezã 30
romanizare 14, 20, 24
S
saºi 23 stat de drept 40
secui 23 stat totalitar 37
Securitate 41 suveranitatea poporului 28
T
terorism 45 turci 20, 23
U
unguri 20, 23, 24
V
valahi 22, 23, 24 voievodat 24, 25

Încheiere
Dacã ai ajuns pânã aici înseamnã cã s-a întâmplat ceva
important în viaþa ta: ai încheiat cu bine modulul de istorie
„Acþiune ºi decizie umanã în istorie”, care îþi dã ºansa sã
mergi mai departe.
Poate te-ai plictisit, poate n-ai înþeles anumite lucruri,

poate nu þi s-au pãrut folositoare! Sau poate ai descoperit
lucruri noi, interesante, poate ai învãþat sã comunici mai
bine, sã înþelegi lumea din jurul tãu ºi pe cei care au trãit
cu mult timp înaintea noastrã, poate chiar sã fii mai
responsabil ºi mai raþional, aºa cum îþi doream în
Introducere.
Cu siguranþã câte ceva din toate acestea s-a întâmplat!
Dacã te-a pus ceva pe gânduri, dacã te-a fãcut ceva sã

reflectezi la tine ºi la ceilalþi, sã te hotãrãºti cã meritã sã
asumi viaþa personalã ca pe ceva ce-þi aparþine în totalitate,
înseamnã cã acest curs ºi-a atins scopul.
Vei uita multe dintre lucrurile învãþate! De altele îþi vei

aminti cãlãtorind sau încercând sã obþii un loc de muncã!
Nu trebuie sã te îngrijorezi! Mai importante sunt lucrurile
pe care ai învãþat sã le faci parcurgând acest modul. Istoria,
pe lângã multe altele, ne învaþã sã facem lucrurile în mod
responsabil, sã nu repetãm greºelile altora, sã luãm decizii
cumpãnite, sã nu ne grãbim.
Dacã vei continua sã vii la ºcoalã, te vei întâlni cu încã un

subiect interesant: atitudinile ºi valorile din viaþa
oamenilor. Vei redescoperi valori creºtine ºi pãgâne, vei
cunoaºte construcþii, tablouri ºi cãrþi care vorbesc despre
viaþa oamenilor de altãdatã ºi de astãzi. Vei învãþa sã
priveºti în jur ºi sã nu te simþi strãin!
Nu te lãsa! Te aºtept la Modulul 3!

Pdfslide - Tips A Doua Sansa Secundar Istorie Elev 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pdfslide - Tips A Doua Sansa Secundar Istorie Elev 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Centrul Step by Step, 2006

Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Istorie

Coordonator editorial: Laura Codreanu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Ghidul tãu pentru Istorie –

Capitolul I. Primele civilizaþii europene . . . . . . . . . . . . . . 8

Capitolul II. Popoare ºi state – o lume în miºcare . . . . . 18

Capitolul III. Secolul XX – secolul contrastelor . . . . . . . 34

Index de concepte ºi termeni istorici . . . . . . . . . . . . . . . . 50

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

ACŢIUNE ȘI DECIZIE UMANĂ ÎN ISTORIE

Istoria ta personalã înseamnã viaþa ta! Poþi s-o schimbi

Vei descoperi descrierea unor evenimente ºi procese

Spiritul tãu de observaþie ºi de cercetare va fi solicitat sã

Vei învãþa sã relatezi convingãtor aceste lucruri folosind

4 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

La fel de important este sã fii în stare sã-i

Televizorul, ziarele, internetul, publicitatea,

Toate acestea te vor ajuta sã observi eficient

Toate aceste lucruri îþi sunt folositoare în viaþa

Dacã suntem raþionali ºi responsabili, avem

Fii raþional ºi responsabil!

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 5

ACŢIUNE ȘI DECIZIE UMANĂ ÎN ISTORIE

Ghidul tău pentru Istorie

Cum folosești cartea?

6 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

Ce probleme pot apărea?

• Sã nu poþi rezolva unele cerinþe…

• Nu înþelegi mesajul lecþiei sau cerinþa formulatã într-un exerciþiu…

• Nu poþi rezolva cu nici un chip un exerciþiu, nu înþelegi nimic ºi nu vrei sã ceri

Cu siguranþã mai existã ºi alte probleme!

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 7

PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE

• Vechii greci au inventat democraţia

8 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9

PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE

Din cărţile de istorie poţi afla că…

10 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

Reflectează asupra trecutului!

2. Crezi cã ocuparea funcþiilor prin tragere la sorþi poate fi un principiu democratic? De ce

„T rã im î ntr -o f or mã g de g uv er nãmânt T oþ i s e b uc ur ã d e d re pt ur i e g al e,

• alegeri libere; • egalitatea oamenilor în faþa legii;

3. Alcãtuieºte o listã de calitãþi umane necesare unei personalitãþi politice!

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 11

PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE

Educaţia și cultura grecilor 2

Din cărţile de istorie poţi afla că…

12 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

Reflectează asupra trecutului!

2. Priveºte imaginile, citeºte descrierea fiecãreia ºi alcãtuieºte, împreunã cu alþi colegi, un

2. Fã din locuinþa ta un loc frumos, de care sã fii mândru!

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 13

PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE

Roma – cetatea eternă 3

Din cărţile de istorie poţi afla că…

14 ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI

Reflectează asupra trecutului!

An/Secol Eveniment/Proces istoric