MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂ
ȘTIINȚE SOCIOUMANISTICE

DISCIPLINA
ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ
Ciclul gimnazial (clasele V-IX)

Varianta propusă pentru discuții publice

Chișinău 2019

1
 PRELIMINARII

Curriculum, în sens larg, desemnează ansamblul proceselor educative și al experiențelor de

învățare prin care trece elevul pe durata parcursului său școlar. În sens restrâns curriculumul include
ansamblul acelor documente școlare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esențiale
privind procesele educative și experiențele de învățare pe care școala le oferă elevului. Acest ansamblu
de documente poartă, de regulă, denumirea de curriculum formal sau oficial (Al.Crișan, 1984).
Curriculumul la Istoria românilor și universală include ansamblul elementelor esențiale,
relevante ale realității educationale din scoala, atat la nivel de reprezentare teoretică, precum și a
activității practice desfasurate, imprimand o continuă reconsiderare și reconcepere contextuală a
acestora.
Curriculumul dezvoltat la disciplina Istoria românilor și universală este parte componentă a
Curriculumului Național și reprezintă un document reglator prevăzut pentru a fi implementat în clasele
gimnaziale și liceale. Scopul diciplinei constă în concretizarea și valorificarea politicilor educaționale
în domeniul educației istorice, fiind prietenos copilului, motivant pentru elevi să învețe creativ, într-un
mediu creat al stării de bine.
Dezvoltarea Curriculumului disciplinar este o necesitate dictată de actualizarea standardelor în
educaţie şi de schimbările de perspectivă survenite odată cu adoptarea paradigmei educaționale
centrarea pe elev și școala prietenoasă copilului.
Disciplina Istoria Românilor și universală face parte din trunchiul obligatoriu, ce definește
elementele centrale ale formării elevilor pe parcursul ciclului gimnazial (clasa a V-a – a IX-a), în aria
curriculară Educație socioumanistică, având un buget de timp de 2 oră/săptămână, pe durata fiecărui
an şcolar.
Documentul actual este o continuitate a Curriculum-ului din anul 2010, fiind centrat pe
competențe, iar accent punându-se pe dezvoltarea curriculară și implică o noua paradigmă
educațională: de la formarea de valori și atitudini – la dezvoltarea de abilități, cunoștințe și gândire
critică - elemente indispensabile unui cetăţean participativ şi responsabil, elemente ale unui „profil de
formare europeană”.
Elementele de dezvoltare Curriculară la disciplina Istoria românilor și universală sunt:
a) intensificarea centrării curriculumului pe elev;
b) prezentarea conceptului de curriculum din perspectivă sistemică;
c) reliefarea cadrului valoric transdisciplinar în baza profilului absolventului ciclului de
învățământ gimnazial, din perspectiva unității abordării psiho- și sociocentriste;
d) precizarea nivelurilor taxonomice ale competențelor generale, fiind reformulate competențele
specifice disciplinei și revizuite sistemele de unități de competențe în contextul dinamic al formării
competențelor specifice pe unități de învățare;
e) corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul competențelor și a conținuturilor cu
alte discipline: Educație pentru societate, Geografia, Limba maternă, Limbi străine, Dezvoltare
personală, TIC (în contextul implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020”), precum și altele;
f) corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaţionalizare, europenizare,
tehnologizare etc.;
g) promovarea strategiilor didactice, preponderent cu caracter interactiv, a învățării bazate pe
sarcini, învățării experiențiale, învățării constructiviste, prin proiecte, studii de caz, analiza
documentelor, în combinare cu tehnicile tradiționale;

2
 h) orientarea spre activitâți de învățare bazată pe proiect, elaborate individual sau în grupuri mici,
cu acțiuni practice, realizate în clasă, școală, comunitate.
i) organizarea evaluării competențelor la nivel de proces și produs.
În elaborarea Curriculumul dezvoltat la Istoria românilor și universală pentru treapta gimnazială
și liceală s-au luat în considerație mai multe aspecte: documentele normative și internaționale de
politici educaționale, sugestiile cadrelor didactice și manageriale din republică, observațiile experților
în domeniile educației și istoriei; experiențele programelor anterioare din țară și de peste hotare.
Modul de abordare în studierea trecutului istoric, pornește de la istoria locală spre istoria
națională, regională și cea universală.
Prezentul document este parte componentă a Curriculumului national și fiind a doua generație de
curricula axate pe dezvoltarea de competențe, reflectă angajamentele asumate de către Republica
Moldova și recomandările privind educația pentru o cultură democratică, educația pentru drepturile
omului, educația interculturalității, stipulate în următoarele documente:
- internaționale - Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), Convenţia cu privire la
Drepturile Copilului (1989), Convenția ONU cu privire la Drepturile Elevului (1990), Convenția ONU
privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (2010), Observațiile finale ale Comitetului pentru
Drepturile Copilului (2017);
- europene - Recomandările referitoare la studiul istoriei, cuprinse în documente elaborate la
nivel european, în mod deosebit, Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la
studiul istoriei în secolul XXI şi Memorandumul pentru educaţia permanentă, elaborat de Uniunea
Europeană, Carta Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică și educația
pentru drepturile omului (2010), Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinței Permanente
a Miniștrilor Educației din cadrul Consiliului Europei (2016) și Cadrul de Referință al Competențelor
pentru o Cultură Democratică (Consiliul Europei, 2018);
- naționale – Codul Educației al Republicii Moldova (2014), Programul de Dezvoltare a
Educației Incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, Strategia de dezvoltare a
educației pentru anii 2014-2020 (2014), Standardele de calitate pentru instituţiile de învăţământ
primar şi secundar general din perspectiva şcolii prietenoase copilului (2013), Referenţialul de
evaluare și Instrumentele de evaluare aferente standardelor de eficienţă a învăţării la disciplina
școlară Istoria românilor și universală, recomandat pentru aprobare prin decizia Consiliului Naţional
pentru Curriculum (proces-verbal nr. 2 din 4 aprilie 2014). Cadrul de referință al Curriculumului
Național (2017).
Funcţiile de bază ale Curriculumului sunt:
 act normativ al procesului de predare-învăţare-evaluare şi certificare în contextul pedagogiei
axate pe competenţe;
 reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional din perspectiva unei
pedagogii axate pe dezvoltarea de competenţe;
 orientare a procesului educaţional spre dezvoltarea de competenţe la elevi;
 componentă de bază pentru elaborarea manualelor tipărite, manualelor electronice, ghidurilor
metodologice, materialelor de suport și instrumentarului de evaluare.
Beneficiarii documentului curricular sunt elevii și părinților lor, cadrele didactice din învățământul
general și specialiștilor din cadrul organelor locale de specialitate în domeniul învățământului. De
asemenea este un document reglator pentru formatori, societății civile, precum și tuturor factorilor de
decizie interesați în realizarea principiului educaţie de caltate. Autorii manualelor şi și ghidurilor
metodologice vor respecta integral cerinţele şi recomandările curriculumului în elaborarea materialelor
3
şi organizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare. Managerii în educație vor utiliza acest
document pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional.

I. CADRUL CONCEPTUAL AL CURRICULUMULUI

Reperele conceptuale ale disciplinei Istoria românilor și universală includ o totalitate de

concepte, principii și abordări, ce asigură formarea/dezvoltarea unui ansamblu de competențe necesare
pentru o cultură a democrației, constituit din valori, atitudini, abilități, cunoștințe și înțelegere critică.
Curriculum dezvoltat la disciplină presupune sincronizarea abordării psihocentrice (în centrul
atenției este elevul cu particularitățile și nevoile sale, ritmul propriu de învățare și dezvoltare) și
sociocentrică (focalizare pe asumarea valorilor democrației, drepturilor omului, statului de drept și
diversității culturale) prioritizarea finalităților educaționale integralizarea predării-învățării-evaluării
etc. și abordarea individualizată (din perspectiva educației incluzive, care vizează valorificarea tuturor
diferențelor și calităților subiectului prin dezvoltarea maximală a potențialului fiecărui copil).
Curriculumul poate fi adaptat sau modificat în funcție de necesitățile elevilor cu cerinţe educaţionale
speciale (CES).
Formularea prevederilor/demersurilor conceptuale strategice ale curriculumului la Istoria
românilor și universală cu privire la:
Curriculum ca teorie – sincronizarea abordării psihocentrice și sociocentrice, prioritizarea
finalităților educaționale; integralizarea predării-învățării-evaluării etc.
În ciclul gimnazial procesul educațional la Istoria românilor și universală are drept scop:
- dezvoltarea unor elemente cu referire la gândirea critică;
- dezvoltarea competenţelor de lucru cu surse istorice (de informare şi aplicare în context);
- formarea capacităţii de analiză şi evaluare a motivaţiilor acţiunii umane, de stabilire a relaţiei
dintre acţiunea umană şi valorile unei societăţi democratice;
- formarea unor mecanisme intelectuale care să combată discriminarea şi xenofobia dar și să
prevină apariţia de stereotipuri și prejudecăți;
- să stimuleze asumarea multiculturalităţii şi a multiperspectivității;
- să ofere suport factologic celorlalte discipline școlare din aria curriculară Educație socio-
umanistică şi să preia elemente legate de analiza instituţiilor, de evoluţia sistemelor politice, de
problematica mai largă a cetăţeniei şi valorilor democratice;
- să asigure interesele și cerințele educaționale ale elevilor, în scopul dezvoltării personalității și
asigurării inserției sociale.
Curriculum ca finalitate. Curriculum conferă rolul prioritar al finalităților, exprimate în termeni
de competențe. Documentul ca finalitate este axat pe sistemul de formare/dezvoltare a competențelor-
cheie și pe cele specifice disciplinei. Finalitățile sunt criterii pentru selectarea și organizarea
conținuturilor, selectarea strategiilor de predare-învățare și de evaluare. Iar competența școlară este
înțeleasă ca un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și
dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în
diverse contexte și situații (Cadrul de Referință al Curriculumului Național, 2017).
Conform finalităților educaționale (art. 11 pct. 2 al Codului Educației), școala are misiunea de a
pregăti o gândire critică la beneficiarii săi, iar prin componenta sa civică, disciplina şcolară Istoria
românilor şi universală își menține privilegiul printre științele socio-umanistice care contribuie direct
la formarea unei culturi generale, a unui sistem de valori caracteristic societăți civilizate, având la bază
educația patriotică, morală și decențe ale comportamentului cotidian, care, luate drept dovadă și/sau

4
garanție a judecății acțiunilor oamenilor, determină interpretările, interacțiunile și comportamentele
sociale.
Istoria românilor și universală, fiind o disciplină obligatorie din aria curriculară Educație
socioumanistică este orientată prioritar spre înţelegerea trecutului propriului popor şi a diversităţii
tradiţiilor culturale şi istorice ale popoarelor lumii pentru a înlătura prejudecăţile şi a încuraja toleranţa
și comunicarea/colaborarea eficientă între oameni. Predarea-învățarea-evaluarea la disciplina Istoria
românilor și universală are o legătură directă cu identitatea etnică, lingvistică și culturală. Elevilor le
vor fi formate atitudini și valori de apreciere a rolului şi semnificaţiei persoanelor cu care
interacționează direct sau indirect, indiferent de apartenenţa lor etnică, religioasă, sexuală etc.,
excluzând astfel ura rasială, xenofobia sau antisemitismul. De aceea considerăm că educaţia istorică
reprezintă unul din cele mai importante şi actuale aspecte care contribuie la formarea/dezvoltarea
calităților cetăţeanului democratic, patriot și activ.
Axat pe ideea teoriei constructiviste, în care învăţarea este o construcţie şi nu o însuşire de
informaţii transmise şi receptate pasiv, procesul didactic va presupune angajarea activă a elevilor,
luarea în considerare a individualităţii lor, a contextului real în care se află. Este vorba de reabilitarea
rolului elevului în învăţare, a proceselor lui cognitive interne, a subiectivităţii în interpretare. Elevul
învaţă să-şi construiască propria cunoaştere, interconectând cunoștințele noi cu cele anterioare şi le
reţine prin construirea propriilor semnificaţii sub îndrumarea cadrului didactic care este organizator,
facilitator, coordonator.
Educația istorică se realizează prin intermediul disciplinei Istoria românilor și universală.
Finalitatea învățării istoriei este formarea/dezvoltarea competențelor și atitudinilor necesare
absolventului pentru autodezvoltare și încadrare activă în viața socială și economică a țării.
Competențele vizate (valorile, atitudinile, abilitățile și cunoștințele) au un caracter transdisciplinar și
definesc rezultatele învățării, exprimate în convingeri, experiențe și produse.
Finalităţile disciplinei Istoria românilor și universală se reflectă nemijlocit în competenţele
generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în prezentul Curriculum, din care derivă întreaga
structură curriculară (competenţe specifice, unități de competențe, unităţi de conţinuturi, sugestii
metodologice şi de evaluare).
Astfel, curriculumul la disciplină ca finalitate este orientat spre formarea de competenţe:
 Competențe generale (pentru o cultură democratică);
 Competențe transdisciplinare;
 Competenţe specifice disciplinei şi unități de competenţă în raport cu standardele
educaţionale naţionale.
Curriculum ca și conținut – cuprinde unități de conținuturi/module, organizate pe domenii şi
reprezintă mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor și atingerea
finalităților.
Curriculumul conține principii și concepte clar definite, totodată, el păstrează libertatea și
responsabilitatea pedagogică a profesorului. În acest context profesorul selectează (alege) strategiile
didactice de predare-învățare-evaluare, numărul de ore pentru unitățile de învățare, numărul și tematica
activităților de sinteză, pornind de la unitățile de conținut sugerate.
Competențele specifice disciplinei Istoria românilor și universală au un grad ridicat de
generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale
elevului.

5
 Unitățile de competență sunt derivate din competențele specifice disciplinei (fiind etape ale
realizării acestora) și acoperă perioada unui an şcolar. Unităților de competențe le sunt asociate unităţi
de conţinut, acestea fiind mijloace de formare/dezvoltare a competențelor.
Unitățile de conținut incluse în Curriculum reflectă nivelul actual de dezvoltare a ştiinţei istorice,
culturii, tehnicii, precum şi problematica prioritară a lumii contemporane, văzută la nivel mondial; se
asigură astfel, integrarea şcolii naţionale în circuitul evolutiv al întregii umanităţi.
Unitățile de conținuturi au fost selectate în baza principiilor științific și continuității în istorie: de
la local la național și universal. Au fost respectate condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească
conţinuturile: consistenţa internă (esenţiale, fundamentale, să nu fie contradictorii), coerenţa, relevanţa
etc.
Curriculum ca proces presupune abordarea constructivistă, învățarea activă/interactivă, axare pe
experiențele elevilor, crearea mediilor de învățare etc. Ca și conținut curriculumul presupune axarea pe
unități de conținuturi/ module ca mijloace de atingere a finalităților respective.
Curriculum ca proces include, un ansamblu de activităţi interconexe orientate spre: cercetarea,
proiectarea, implementarea, monitorizarea curriculumului, dar şi comunicarea curriculară.
Curriculum se referă la oferta educațională a școlii și reprezintă sistemul proceselor eucaționale și
ale experiențelor de învățare și formare directe și indirecte oferite educațiilor și trăite de aceștia în
contexte formale, neformale și informale.
Curriculumul ca proces și ca dezvoltare – este o abordare operativă, conferă o dimensiune
procesuală mai accentuată a conceptului, determinând comutarea accentului de pe produs pe acțiunile
care premerg, însoțesc și urmează procesele curriculare. (Curricula se bazează pe concluziile analizei
documentelor curriculare precedente și o completează pe parcursul aplicării, propunând îmbunătățiri).

Curriculum ca și proces include trei categorii de activităţi:

Activităţi pre-implementare:
 cercetare/diagnosticare;
 conceptualizare;
 proiectare/aprobare.

Activităţi implementare/funcţionare:
 implementare;
 predare-învăţare-evaluare;
 monitorizare.

Activităţi pos-timplementare:
 realizarea conexiunii inverse;
 dezvoltarea/optimizarea.

Curriculum ca produs. Curriculumul dezvoltat la Istoria românilor și universală reprezintă și

un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmărește în cadrul educațional.
Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pentru învățământul gimnazial și liceal, curricula
disciplinelor școlare, manuale și ghiduri metodologice, crestomații, atlasauri, modele de teste de
evaluare, mijloace multimedia, scenarii didactice instrumente pentru elevi etc.

6
 II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Administrarea disciplinei include prezentarea timpului orientativ pentru studierea istoriei. La
treapta gimnazială, conform prevederilor Planului-cadru de învățământ, se alocă timp de 2
oră/săptămână, pe durata fiecărui an școlar (cl. V-IX). În linii generale, aproximativ 45% din activități
trebuie să fie dedicate studierii spațiului universal, 50% spațiului național și 5% - istoriei locale. Nu
mai puțin de 5% din orele planificate, ar trebui să fie dedicate activităților practice de învățare, în
special în baza proiectului, prin intermediul cărora elevii sunt implicați în identificarea și soluționarea
unor probleme la nivel de clasă, școală sau comunitate din perspectiva specificului disciplinei.
Unitățile de competențe sunt pași în formarea competențelor specifice ale disciplinei, care vor fi
evaluate formativ și, respectiv, cumulativ pe parcursul anului. Finalitățile sunt evaluate la finele
fiecărui an de studii.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale, cu caracter de sugestii, prin care se
contribuie la formarea unităților de competențe proiectate, a competențelor specifice disciplinei și a
celor transversale/transdisciplinare. Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate sunt o
listă deschisă de contexte de învățare care oferă posibilitatea de a observa realizarea unităților de
competențe proiectate pentru formare și evaluare. Cadrul didactic va elabora proiectarea de lungă
durată, în care va selecta conținuturile și activitățile de învățare, pentru a realiza unitățile de
competențe și competențele specifice disciplinei.
Statutul Aria Clasa Nr de ore Nr. de Nr. unităţilor de Asigurarea
disciplinei curriculară săptămânal ore conţinut pe clase didactică/
curriculară
Disciplină Educaţie V 2 68 34+1 Introducere Manual
de bază socioumanistică +3 ist.locală Ghid
Total- 38
VI 2 68 31+1 Introducere Manual
+3 ist.locală Ghid
Total -35
VII 2 68 27+1 Introducere Manual
+3 ist.locală Ghid
Total - 31
VIII 2 68 40+1 Introducere Manual
+3 ist.locală Ghid
Total- 44
IX 2 68 50+1 Introducere Manual
+3 ist.locală Ghid
Total-54
III. COMPTENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ
1. Utilizarea limbajului istoric în comunicarea și relaționarea eficientă contextualizate diverselor
situații de învățare și de viață.
2. Analiza critică a informației din diferite surse pentru formarea unei viziuni obiective asupra
evoluției societății.
3. Amplasarea în timp și spațiu a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, în scopul înțelegerii
continuității și schimbării în istorie.
4. Determinarea relației de cauzalitate și schimbare în contextul continuității proceselor istorice.
5. Manifestarea cetățeanului activ și responsabil, capabil să promoveze cultura democratică într-o
lume în continuă scimbare.
6. Educarea spiritului patriotic, toleranței, respectului față de țară și de neam.
7. Valorificarea patrimoniului cultural și natural ca sursă a învățării permanente.
7
 Matricea competențelor /Tabelul conceptual al competențelor la disciplina Istoria Românilor și Universală

Competența Unit]’i de competență

specifică
clasa a V-a clasa a VI-a clasa a VII-a clasa a VIII-a clasa a IX-a

1.Utilizarea 1.1. Identificarea și 1.1.Descrierea faptelor și 1.1.Caracterizarea 1.1.Operarea adecvată cu

limbajului explicarea termenilor proceselor istorice, evenimentelor/proceselor termenii istorici specifici
istoric în specifici perioadei explicând termeni specifici istorice din epoca modernă; epocii contemporane în
comunicarea studiate. epocii medievale elaborarea comunicărilor
și orale și scrise
relaționarea 1.2. Elaborarea 1.2. Aplicarea termenilor 1.2. Compararea .
eficientă în enunțurilor/textelor cu în analiza schimbărilor evenimentelor/ proceselor
diverse termenii istorici survenite din societatea istorice, folosind noțiunile
situații de specifici preistoriei și modernă. specifice epocii studiate, în
învățare și de epocii antice. prezentarea/ rezolvarea
viață. diferitor situații de învățare.
1.3. Elaborarea
enunţurilor / textelor
folosind termeni istorici
care reflectă despre
evoluția omenirii în
epoca modernă.
2.Analiza 2.1. Identificarea 2.1. Extragerea informației 2.1. Recunoaşterea 2.1.Caracterizarea 2.1.Descoperirea în sursele
critică a informațiilor relevante esențiale din surse pentru elementelor de schimbare personalităților istorice analizate a perspectivelor
informației din surse scrise și descrierea evenimentelor în evoluţia societății marcante în baza surselor. diferite asupra
din diferite nescrise cu referire la și proceselor din istoria moderne pe baza diferitor evenimentelor şi proceselor
surse pentru evoluția omenirii în medievală. surse istorice. istorice din epoca
formarea preistorie și istoria contemporană.
antică.
unei viziuni
2.2. Caracterizarea 2.2. Analiza surselor 2.2. Compararea
obiective
evenimentelor/ proceselor scrise sau vizuale informațiilor provenite din
asupra
din istoria medievală, referitoare la istoria diferite surse în scopul
evoluției folosind informații din modernă conform stabilirii unor asemănări și

8
societății. diverse surse; algoritmului. deosebiri în abordarea
problemelor din istoria
contemporană.
2.3. Utilizarea 2.3. Utilizarea critică a
informației din diferite surselor istorice în
surse istorice în argumentarea opiniei proprii
expunerea cu referire la evenimentele
evenimentelor din epocii moderne.
epoca antică;
3. Amplasarea 3.1. Identificarea 3.1.Identificarea 3.1. Descrierea 3.1. Explicarea
în timp și arealului de trai a informaţiilor cu privire la evenimentelor, faptelor și evenimentelor, proceselor
spațiu a popoarelor antice; istoria evului mediu din proceselor istorice în și fenomenelor istoriei
evenimentelor, diferite surse cartografice; baza hărțlor și reperelor contemporane în ordine
proceselor, cronologice; cronologică;
fenomenelor, 3.2. Utilizarea corectă 3.2. Compararea 3.2. Determinarea
în scopul a terminologiei evenimentelor, faptelor și schimbărilor survenite pe
înțelegerii cronologice în proceselor în contexte parcursul istoriei moderne
continuității și localizarea în spațiul cronologice și de spațiu. cu ajutorul hărţilor și a
schimbării în istorico-geografic a reperelor cronologice.
istorie. evenimenelor din
istoria antică;
3.3. Argumentarea 3.3. Încadrarea
impactului schimbărilor din evenimentelor, proceselor și
epoca modernă utilizând fenomenelor istoriei
hărţile și reperele contemporane în contexte
cronologice. cronologice și de spațiu.
4. 4.1. Recunoașterea 4.1.Exprimarea argumentată 4.1.Explicarea cauzelor și
Determinarea continuității și a opiniei referitor la efectelor/ unui
relației de schimbării în istorie. schimbare în contextul eveniment/proces, fenomen
cauzalitate și evoluţiei procesului istoric din istoria
schimbare în din epoca modernă contemporană.
contextul 4.2. Compararea 4.2. Corelarea dintre 4.2. Determinarea relației 4.2. Corelarea dintre cauze
continuității evenimentelor și cauzele și efectele cauză-efect dintr-o și consecințe de ordin
9
proceselor proceselor din istoria evenimentelor din istoria multitudine de evenimente economic, social și politic
istorice. evului mediu.; modernă. sau procese istorice. a cui
4.3. Formularea
concluziilor, generalizând
schimările în istoria
medievală.
5. Formarea 5.1. Determinarea 5.1.Descrierea situației 5.1.Caracterizarea
cetățeanului elementelor culturii omului în evul mediu evenimentelor
activ și democratice din perspeciva istorice care
responsabil, manifestate în istoria respectăriii drepturilor demonstrează geneza
capabil să antică. omului. democrației.
promoveze
cultura 5.2.Analiza comportamentelor
democratică sociale din epoca modernă
într-o lume în din perspectiva culturii
continuă democratice.
scimbare. 5.3. Promovarea 5.3.Justificarea modului în
mecanismelor de care o poziție cu privire
protecție a la problema cenzurii se
drepturilor și referă la libertatea
libertăților omului cuvântului.
6. 6.1.Caracterizarea factorilor
Conștientizar care au determinat
ea formarea conștiinței de
apartenenței neam în baza
la spațiul evenimentelor/
istoric, etnic proceselor studiate.
și cultural 6.2.Determinarea faptelor 6.2.Stabilirea valorilor
prin istorice din evul personale în baza
valorificarea mediu care au exemplelor din
trecutului contribuit la formarea istoria modernă.
istoric. identității de neam.
6.3. Estimarea 6.3.Modelarea și 6.3.Manifestarea 6.3. Elaborarea proiectului 6.3 Formularea

10
 aportului prezentarea obiectelor respectului pentru de dezvoltare argumentelor referitoare
personalităților specifice epocii cinstirea memoriei instituţională/locală, la subiecte care pun în
istorice la medievale. strămoșilor valorificând diversitatea valoare trecutul istoric al
constituirea etnică şi culturală prin neamului în baza
valorilor neamului prisma trecutului istoric analizei rolului unor
și ale umnaității. personalităţi marcante.
7. Valorifica 7.1. Identificarea și
rea cercetarea obiectelor
patrimoni de patrimoniu din
ului localitate.
cultural și 7.2.Argumentarea 7.3. Analiza impactului
natural ca importanței obiectelor de
sursă a monumentor patrimoniu asupra
învățării istorice, culturale evoluției societății.
permanen și ale naturii
te. pentru cultivarea
respectului față de
realizările
trecutului
7.3. Modelarea și 7.3.Manifestarea atitudinii 7.3.Elaborarea proiectelor
prezentarea obiectelor grijulii față de patrimoniul de conservare și promovare
specifice preistoriei. cultural și natural. a obiectelor de patrimoniu
local, național și universal
Cunoştere şi înţelegere Cunoştere şi înţelegere – 4 Cunoştere şi înţelegere – 4 Cunoştere şi înţelegere – 4 Cunoştere şi înţelegere – 4
– 4 (40%) (36,4%) (33%) (33%) (40%)
Aplicare şi operare – 3 Aplicare şi operare – 4 Aplicare şi operare – 5 Aplicare şi operare – 5 (42%) Aplicare şi operare – 2 (20%)
(30%) (36,4%) (42%) Integrare şi transfer – 3 (25%) Integrare şi transfer – 4 (40%)
Integrare şi transfer – 3 Integrare şi transfer – 3 Integrare şi transfer – 3
(30%) (27,3%) (25%)

Total 10 11 12 12 10

11
 IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Clasa a V-a
PREISTOIRE. ISTORIA ANTICĂ

Unități de competență Unități de conținuturi recomandate Activități de învățare și produse școlare recomandate
- Explicarea termenilor Introducere în studiul preistoriei și istoriei - Exerciții de identificare a legăturilor de sens dintre noțiuni și definiții;
specifici perioadei antice. - Exerciții de descriere a unor instrumente de măsurare a timpului;
studiate; - Discuții dirijate despre originea omului și viața lui pe Pământ;
Unitatea de învățare I. PREISTORIA - Realizarea de desene:”„Primele unelte ale oamenilor”, „Locuința în
- Utilizarea informației UMANITĂȚII preistorie”, „Vestimentația și hrana oamenilor în preistorie”;
din surse istorice diferite - Originea vieții pe pământ. Mari zone de - Execiții de analiză a izvoarelor scrise și nescrise;
în expunerea apariție a civilizației - Realizarea unui dialog virtual cu un „pictor din preistorie”;
evenimentelor din epoca - Ocupaţiile omului în preistorie. Evoluția - Realizarea unui interviu cu membrii familiei despre principalele deosebiri
antică; uneltelor, a ceramicii și a așezărilor dintre Om și alte specii vii.
- Forme de organizare socială în preistorie - Călătorie prin manual – instrument de învățare activă;
- Identificarea arealului - Apariția credințelor şi artei - Interviu cu sine: Ce este istoria? De ce și cum ar trebui învățată istoria?
de trai al popoarelor - Urme ale omului preistoric în spațiul - Comentarea unor citate despre civilizația antică;
antice, pe baza hărților strămoșilor noștri. Civilizația Cucuteni-Tripolie. - Exerciții de formulare a întrebărilor despre importanța descoperirii scrisului;
istorice și geografice; - Exerciții de localizare pe hartă a denumirilor geografice și istorice;
Unitatea de învățare II. EPOCA ANTICĂ. - Alcătuirea unei povestiri scurte a evoluției civilizației antice, utilizând
- Comentarea ORIENTUL ANTIC termeni specifici propuși;
informațiilor relevante - Omul şi mediul în Orientul Antic. Popoarele - Exerciții de plasare pe linia timpului a datelor și evenimentelor istorice din
din surse scrise și Orientului Antic epoca antică;
nescrise cu referire la - Regate şi imperii din Orientul Antic: Egiptul - Descrierea portretului istoric al unui conducător/ suveran din antichitate;
evoluția omenirii în antic, Mesopotamia antică, Persia antică, India - Povestiri scurte: ”Casele și grădinile în antichitate”, ”Monumentele
preistorie și istoria antică; antică, China antică mărturisesc”;
- Cultura şi civilizaţia în Orientul Antic. Apariția - Analiza documentelor despre viața cotidiană a oamenilor (locuință,
- Elaborarea scrisului. Babilonul. Piramidele. Istoria vestimentație, ocupațiile de bază, ceremonii etc.);
enunțurilor/ textelor, calendarului. - Exerciții de selectare și explicare a informației din diverse surse istorice;
folosind termeni istorici - Citirea de texte care relatează cauzele unui eveniment istoric;
specifici preistoriei și Unitatea de învățare III. EUROPA ÎN - Exerciții pentru alcătuirea planului unei descrieri a evenimentelor istorice;
epocii antice; ANTICHITATE. GRECIA ANTICĂ - Mini-povestire: ”O zi din viața unui om (matur bărbat/ femeie, copil) în
- Omul şi mediul în Grecia antică cetățile antice/ davele dacice”;
- Localizarea în spațiul - Creta, lumea miceniană. Grecia homerică - Exerciții de descriere a unor atribuții pe care le avea suveranul în conducerea
12
 istorico-geografic a - Formarea cetăților. Marea colonizare greacă statului antic;
evenimenelor din istoria - Atena şi Sparta. Pericle şi epoca sa. O zi în - Excursie imaginară într-un polis grecesc;
antică; Agora - Realizarea unui dialog: ”Tradițiile popoarelor antice”;
- Afirmarea Macedoniei. Imperiul macedonean. - Redactarea unui mini-eseu: ”Valorile civilizaței antice”;
- Utilizarea corectă a Alexandru cel Mare - Exerciții de restituire a unui eveniment istoric din antichitate.
terminologiei - Cultura greacă şi elenistică. Artele, știința, - Exerciții de formulare a unor concluzii proprii despre viața strămoșilor în
cronologice; teatrul, educația. Descrierea unor sărbători. antichitate;
Moştenirea lumii greceşti. Jocurile Olimpice - Exerciții de localizare a schimbărilor din antichitate pe harta istorică;
- Descrierea - Exerciții de identificare a limitelor geografice ale spatiului locuit de geto-
continuității și a Unitatea de învățare IV. EUROPA ÎN daci;
schimbării în istorie; ANTICHITATE. ROMA ANTICĂ. - Exerciții de plasare a datelor și evenimentelor istorice pe linia timpului;
- - Omul și mediul în peninsula Italică - Exerciții de simulare a vieții cotidiene timp de o zi a dacilor în antichitate;
- Determinarea - Întemeierea Romei – istorie şi legendă. Roma - Exerciții de comparare a relațiilor dintre oameni și grupuri în antichitate;
elementelor culturii regală - Realizarea de comentarii în baza informațiilor selectate din documente
democratice manifestate - Republica Romană. Legea celor 12 table. variate;
în istoria antică; Expansiunea Romei în Peninsula Italică și - Discuții imaginare cu un istoric antic despre scrierile sale.
bazinul Mării Mediterane - Discuții dirijate despre legendele întemeierii orașelor antice;
- Aprecierea aportului - Imperiul Roman. Traian. - Discuții dirijate despre cauzele și consecințele conflictelor/războaielor;
personalităților istorice la - Cultura Romei Antice. Mari autori și - Exerciții de selectare din surse suplimentare a informații despre creațiile
constituirea valorilor capodopere. Influența civilizației Romei antice materiale și spirituale ale oamenilor din antichitate;
neamului și ale asupra altor popoare. Credințele și apariția - Exerciții de comparare a vieții cotidiene a omului în antichitate și
umanității; creștinismului contemporanietate (ocupații, mod de viață, jocurile copiilor etc.);
- - Mini-investigație: ”Limba latină - baza a formării limbilor multor popoare”;
- Argumentarea Unitatea de învîțare V. CIVILIZAȚIA - Simularea activități unui ghid dintr-un muzeu la secțiunea ”Civilizația lumii
importanței monumentor TRACO-GETO-DACICĂ antice”;
istorice, culturale și ale - Neamul tracilor. - Alcătuirea unei expoziții cu obiecte vechi;
naturii; - Geto-dacii. Sarmizegestusa. - Exerciții de comentare a izvoarelor documentare;
- Relațiile geto-dacilor cu vecinii - Relatarea succintă a vizitei destudiu la un muzeu, arhivă, bibliotecă,
- Demonstrarea prin - Unificarea Daciei pe timpul lui Burebista expoziție, excursie etc.;
aciuni concrete a - Cotidianul şi religia geto-dacilor. Locuința, - Citirea de texte care relatează cauzele constituirii statului geto-dac;
respectului față de tradițiile, sărbătorile - Exerciții de identificare de surse de informare despre lumea geto-dacica în
realizările trecutului. biblioteca personala/a scolii;
Unitatea de învățare VI. DACII ȘI ROMANII - Descrierea portretului istoric a regilor daci;
- Modelarea și - Înflorirea Daciei în perioada lui Decebal - Exreciții de identificare a calităților de personalitate a geto-dacilor/dacilor
13
 prezentarea obiectelor - Războaiele daco-romane. romanizați;
specifice preistoriei și - Dacia sub stăpânirea Romei. - Formularea de întrebări privitor la viața unui copil (fată și băiat) timp de o zi
istoriei antice. - Romanizarea geto-dacilor. în antichitate.
- Daco-romanii și migratorii - Povestire: ”Ceremoniile și tradițiile dacilor”.
- Manifestarea - Creştinismul în spaţiul Nord-Dunărean. - Interviu cu membrii familiei: ”Familia în trecut – familia în prezent”;
curiozității pentru studiul - Interferințe culturale în spațiul strămoșilor în - Selectarea într-un portofoliu a creațiilor ce demonstrează activitatea elevului
istoriei atitudinii pozitive antichitate. Monumentele povestesc. Columna pe parcursul unei durate de timp determinate.
față de sine și față de lui Traian - Simularea activități unui ghid dintr-un muzeu la secțiunea ”Civilizația lumii
ceilalți. antice”;
Unitatea de învățare VII. DECLINUL LUMII - Exerciții de selectare a informației suplimentare despre valorile materiale și
ANTICE spirituale ale strămoșilor și atitudinea contemporanilor față de ele.
- Criza Imperiului Roman - Exerciții de autoevaluare a propriei implicații în studierea civilizației antice.
- Popoarele barbare şi căderea lumii antice
- Cultura antică - tazaurul culturii universale PRODUSE RECOMANDATE:
 - Glosar de termeni specifici preistoriei și epocii antice;
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE BAZATE PE  - Colaj de imagini: ”Valorile civilizației antice”;
PROIECT:  - Scrisoare adresată oamenilor din trecut;
- Vizită la muzeu (real/virtual): plan-schiță,
 - Expoziții cu imagini despre monumentele din antichitate;
fișă de observare, articol pentru ziarul  - Interviu cu membrii familiei: ”Familia în trecut – familia în prezent”.
școlii/jurnal etc.
- Mini-cercetare: Evoluția unor obiecte/unelte
în timp;
- Studiu: Izvoarele ce justifică orginea limbii
materne și atitudea contemporanilor față de
corectiduninea exprimării.

- Termeni: istorie, cronologie, preistorie, indo-europeni, epocă, antichitate, orient, religie, zeu, artă, stat, oraș-stat, dinastie, senat, sfatul bătrânilor, economie,
agricultură, meșteșug, comerț, sclav, regat, imperiu, cultură, civilizație, aristocrație, templu, agora, forum, gladiator, colonizare, elenism, dave, romanizare,
cetățean, democrație, republică, creștinism, barbar, migrație, traci, geto-daci, pileati, comati, unificare, popor, templu, olimpiadă, mitologie, metropolă,
colonie, coif, reformă, patrician, puni, legiune, proprietate, provincie, sanctuar.
- Personalități: Homer, Herodot, Ramses al II-lea, Keops, Tutankhamon, Hammurabi, Darius I., Pericle, Solon, Romulus Augustus, Cezar, Augustin,
Cleopatra, Troian, Burebista, Decebal, Deceneu, Aurelian, Augustus, Filip al II-lea, Macedon, Confucius, Buddha, Socrate, Platon, Aristotel, Cicerone,
Constantin cel Mare, Ovidiu.
-
14
 LA FINELE CLASEI A V-A, ELEVUL POATE:
- descrie princialele realizări materiale și spirituale, create de oameni în preistorie și epoca antică;
- compara viața oamenilor din preistorie și antichitate cu cea a contemporanilor;
- demonstra respect față de valorile create de strămoși (tradiții, obiceiuri, limbă, artă, religie etc.).
-

Clasa a VI-a
EPOCA MEDIEVALĂ (sec. V-XVII)

Unități de competență Unități de conținuturi recomandate Activități de învățare și produse școlare

recomandate
 Introducere în studiul istoriei medievale
- Exerciţii pentru identificarea termenilor istorici în
- Descrierea faptelor și Unitatea de învățare I. EVUL MEDIU TIMPURIU(sec. al V-lea- texte diferite;
proceselor istorice, XI-lea) - Informarea despre personalitățile istorice în biblioteca
explicând termenii  Migrațiile şi formarea popoarelor medievale personală, a școlii sau surse Intrnet;
specifici epocii medievale;  Arabii. Islamul și expansiunea sa - Lecturarea unor pasaje ale autorilor referitoare la
 Formarea poporului român şi a limbii române etnogeneza românească;
- Caracterizarea  Economie şi societate în Europa occidentală și spațiul românesc în - Exerciţii de alcătuire a portretului personalităţilor
evenimentelor/ proceselor sec. V-XI-lea istorice din evul mediu;
din istoria medievală, în  Regatul Franc şi Imperiul lui Carol cel Mare - Completarea unor enunţuri lacunare folosind
baza informațiilor din termenii dintr-o listă dată;
 Imperiul Roman de Răsărit (Bizanţul) în secolele V-XI-lea
diverse surse; - Descrierea perioadei medievale, surprinzând cel
 Obştea sătească şi primele formaţiunilor statale în spaţiul românesc
puţin două schimbări intervenite;
 Cultura în Europa occidentală și Bizanț
- Extragerea informației - Utilizarea reperelor cronologice în descrierea
esențiale din surse pentru faptelor/proceselor istorice;
descrierea evenimentelor Unitatea de învățare II: EVUL MEDIU MIJLOCIU (sec. al XI- - Studierea textelor/surselor pentru identificarea
și proceselor din istoria lea- XV-lea) argumentelor;
medievală;  Formarea și evoluția statelor în Europa occidentală, Centrală şi de - Elaborarea unor postere privind o zi din viața unui
Sud-Est. meşteşugar/ţăran medieval, folosind informațiile din
- Identificarea  Marea schisma a Bisericii Creștine. Cruciadele manual;
informaţiilor cu privire la  Formarea şi consolidarea statelor medievale româneşti. Organizarea - Comentarea/argumrntarea rolului oamenilor în
15
istoria evului mediu din internă. schimbările societăţii;
diferite surse cartografice;  Formarea și expansiunea Imperiului Otoman - Asocierea reperelor cronologice cu evenimente şi
 Ţara Românească în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân procese istorice medievale;
- Utilizarea corectă a  Viaţa politică a Ţării Moldovei până la mijlocul secolului XV. - Comentarea unor texte referitoare la valorile morale
coordonatelor de timp și Alexandru cel Bun în lumea medievală;
spațiu cu privire la  Ţările Române în lupta antiotomană. Iancu de Hunedoara, Vlad - Comentarea de imagini și texte referitoare la scene
evenimentele istorice din Țepeș. din viața publică și cea privată;
evul mediu;  Ţara Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare
 Economie şi societate în Europa occidentală și spațiul românesc în - Exerciţii de lectură a hărţilor;
- Compararea sec. XI-XV-lea - Realizarea unor sarcini de lucru (documentare,
evenimentelor și redactare, prezentare etc.) în timpul participării la
proceselor din istoria Unitatea de învățare III. EVUL MEDIU TÂRZIU (sec. al XVI- proiecte prin valorificarea experienţei istorice pozitive;
evului mediu; lea- muj. sec. XVII-lea). - Realizarea de produse finale (texte, imagini, postere)
despre personalităţile istorice şi valorile asumate de-a
 Situația politică a Țărilor Române în prima jumătate a sec. XVI.
- Descrierea situației Campania anului 1538 lungul timpului;
omului în evul mediu din - Comentarea unor texte referitoare la valorile morale
 Suzeranitatea otomană în Ţările Române
perspeciva respectăriii în lumea medievală;
 Evoluția politică a Țării Moldovei. Războiul antiotoman sub
drepturilor omului; - Selectarea obiectelor necesare realizării unei expoziţii
conducerea lui Ion Vodă tematice;
- Determinarea faptelor  Războiul antiotoman sub conducerea lui Mihai Viteazul. Unirea - Construirea de rebus-uri pe o temă istorică;
istorice din evul mediu Țărilor Române - Exerciții de completare pe hartă a unor detalii;
care au contribuit la  Țările Române în în prima jum. al sec. XVII-lea - Elaborarea de reflectări/texte sintetice pe subiecte
formarea identității de  Viața cotidiană în Evul Mediu diferite.
neam; - Comentarea unor materiale documentare și
Unitatea de învățare IV. NAŞTEREA LUMII MODERNE. iconografice;
- Formularea EUROPA ÎN EXPANSIUNE - Exerciții de formulare a unor întrebări în legătură cu
concluziilor, generalizând  De la atelierul meşteşugăresc la manufactură. vestigii istorice din localitate;
schimările în istoria  Marile descoperiri geografice. Lumea Nouă: cunoaștere, și
medievală; exploatare. PRODUSE RECOMANDATE:
 Cultura Europei: Renaşterea și Umanismul.  Album istoric al personalităţilor notorii din evul
- Modelarea și  Manifestări ale Renașterii și Umanismului în spațiul românesc. mediu;
prezentarea obiectelor  Reforma și Contrareforma  Fişe ale pesonajelor Marilor Domnitori.
specifice epocii  Revoluţia din Ţările de Jos  Harta conceptuală „Arta Renaşterii”, Localitatea
medievale;  Europa în timpul războiului de 30 de ani mea;
16
  Moştenirea civilizaţiei medievale/ realizările civilizaţiei medievale  Colaj istoric „Cetăţi şi mănăstiri medievale
- Manifestarea atitudinii româneşti”, „Monumente medievale”;
grijulii față de patrimoniul ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂŢARE BAZATE PE PROIECT:  Poster „Domeniul feudal”;
cultural și natural.  Obiecte confecţionate de elevi, caracteristice
- ”Istoria e lângă tine...cunoaşte-o!". epocii;
- Să redescoperim localitatea natală.  Prezentarea publică (în comunitatea școlară) a
- Pe urmele strămoşilor noştri. unui album istoric realizat.
- Elemente din orizontul local.
Termeni noi: migraţie, barbar, invazie, islam, Coran, etnogeneză, valahi, obşte sătească, voievod, cneaz, imperiu, fărâmiţare politică, schizmă, feud, vasal,
senior, parlament, centralizare, domn, mitropolie, sfat domnesc, județ, ținut, sultan, paşalâc, raia, cruciade, haraci, peşcheş, suzeran, Ligă Sfântă, asolament,
defrişare, breaslă, calfă, ghilde, zaraf, cămătar, ctitor, catedrală, cronică, Reformă, indulgenţă, Contrareformă, Renaştere, Umanism.

Personalităţi istorice: Iustinian, Carol cel Mare, Mahomed, Basarab I, Dragoş, Bogdan I, Petru I Muşat, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Mehmed al
II-lea, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Cristofor Columb, Fernando Magellan, Martin Luther, Mihai Viteazul.

LA FINELE CLASEI A VI-A, ELEVUL POATE:

- utiliza termenii specifici epocii medievale şi informaţiile din diferite surse, demonstrând coerență în comunicari orale şi scrise,
- descrie faptele personalităţilor, evenimentele şi procesele istorice, explicând factorii de predicţie a schimbărilor în timp și spațiu;
- analiza valorile culturii medievale, demonstrând respect pentru patrimoniul cultural şi natural.

17
 Clasa a VII-a

EPOCA MODERNĂ
Partea I (mijl. sec. XVII – mijl. sec. XIX)

Unități de competență Unități de conținuturi recomandate Activități de învățare și produse școlare

recomandate
- Identificarea obiectelor - Introducere în studiul istoriei moderne
de patrimoniu din localitate. - Exerciţii pentru identificarea termenilor istorici
Unitatea de învățare I. LUMEA LA ÎNCEPUTUL EPOCII epocii moderne în texte diferite;
- Recunoaşterea MODERNE. GENEZA DEMOCRAȚIEI MODERNE - Formarea perechilor logice din termenii istorici
elementelor de schimbare în - Dezvoltarea economică și politică a statelor din Europa la propuși;
evoluţia societății moderne începutul epocii moderne - Elaborarea unor enunţuri care să reflecte
pe baza diferitor surse - Economie și societate în Principatele Române de la medieval și evenimente, procese istorice din epoca modernă;
istorice. modern - Analiza unui text istoric/document conform
- Revoluția engleză. Anglia de la absolutism la monargie algoritmului propus;
- Descrierea parlamentară - Elaborarea unui text istoric argumentativ;
evenimentelor, faptelor și - Formarea imperiului colonial englez - Exerciții de comparație a unor evenimente, fapte,
proceselor istorice în baza - Războiul de independență a coloniilor din America de Nord. procese studiate din istoria modernă universală,
hărțlor și reperelor Constituirea SUA regională, națională și locală;
cronologice. - Revoluția franceză. De la supus la cetățean. - Joc de rol: monarhi și filosofi;
- Imperiul francez - reorganizarea societății și răspândirea ideilor - Exerciţii de lectură a hărţilor geografice și istorice
- Elaborarea enunţurilor/ revoluționare în Europa. din epoca modernă;
textelor, utilizând termeni - Viața politică în Țările Române în a doua jumătate a sec. XVII- - Analiza izvoarelor documentare cu referie la
istorici care reflectă evoluția prima jumătate a sec. XVIII. Transilvania sub dominația evenimentele, procesele istoriec din epoca modernă;
omenirii în epoca modernă. habsburgică. - Comentarea de imagini și texte referitoare la scene
- Epoca fanariotă în Țările Române. din viața publică și cea privată;
- Aplicarea termenilor în - Extragerea mesajului dintr-o sursă istorică
analiza schimbărilor Unitatea de învățare II. SPAȚIUL EUROPEAN ÎN ADOUA studiată;
survenite din societatea JUM. A SEC. XVIII - ÎNC. SEC.XIX - Exerciții de corelare a cauzelor și efectelor unui
modernă. - Iluminismul - rațiune, drepturi, implicarea oamenilor în viața eveniment din epoca modernă;
publică. - Elaborarea unui plan de idei pentru prezentarea
- Analiza surselor scrise - Afirmarea ideilor iluministe în spațiul românesc. unei personalităţi istorice din epoca modernă;
sau vizuale referitoare la - Revoluția industrială în Anglia. Invenții și descoperiri. - Selectarea informației din sursele istorice pentru
18
istoria modernă conform - Viața cotidiană în Europa Occidentală și în Țările Române. susţinerea sau combaterea unui punct de vedere;
algoritmului. - Războaiele ruso-austro-turce. Consecințele lor pentru Țările - Exerciții de ordonare cronologică a
- Compararea Române. evenimentelor/ faptelor/proceselor istorice;
evenimentelor, faptelor și - Principatele Române în contextul Marilor Puteri. Anul 1812 în - Elaborarea planului unei dezbateri pe o tema
proceselor în contexte istoria românilor. istorică;
cronologice și de spațiu. - Selectarea obiectelor necesare realizării unei
Unitatea de învățare III. EUROPA ÎNTRE ABSOLUTISM ȘI expoziţii tematice;
- Corelarea dintre cauzele LIBERALISM - Prezentarea unei excursii imaginare tematice;
și efectele evenimentelor din - Congresul de la Viena. ”Sfânta Alianță”. - Exerciții de structurare a propriei opinii referitoare
istoria modernă. - Civilizația industrială în prima jum.a sec. XIX. la valorile democrației;
- Răscoala din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. - Elaborarea unor postere privind o zi din viața
- Caracterizarea - Domniile pământene și Regulamentele Organice în Țările unui copil/matur din societatea modernă;
evenimentelor istorice care Române. - Argumentarea rolului oamenilor în schimbările
demonstrează geneza - Evoluția vieții politice și economice în Țările Române. societăţii;
democrației. - Administrarea Basarabiei și teritoriilor din stânga Nistrului în - Elaborarea de grafice, tabele, folosind resurse
prima jumătate a sec. XIX. multimedia;
- Promovarea - Viața economică și socială a Basarabiei în I jumătate a sec.al - Completarea unui portofoliu vizând viața
mecanismelor de protecție a XIX-lea. oamenilor din epoca modernă;
drepturilor și libertăților - Realizarea unui proiect istoric, de grup, care
omului. Unitatea de învățare IV. CONSOLIDAREA LUMII MODERNE. evidențiază rolul personalităților în faptele istorice;
- Revoluțiile din anii 1848-1849 în Europa. - Implicarea în activităţile de promovare a
- Stabilirea valorilor - Revoluțiile din anii 1848-1849 în Țările Române. tradițiilor, personalităților comunităţii;
personale în baza exemplelor - Evoluția culturii europene în I jumătate a sec. al XIX-lea.
din istoria modernă. - Dezvoltarea culturii românești în prima jumătate a sec. al XIX-lea. PRODUSE RECOMANDATE:
- Cultura Basarabiei în componența Imperiului Țarist.  Album/Colaj istorico-geografic;
- Manifestarea respectului  Buclet informativ despre istoria localității natale;
pentru cinstirea memoriei ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂŢARE BAZATE PE PROIECT:  Chestionar/Interviu: Drepturile și libertățile
strămoșilor.  Studiu: ”Trecutul de lângă noi” omului: istorie și actualitate
 Analiza unui monument cu origini din epoca modernă;  Mini-eseu: Meșterii populari: tradiții, modele,
 Excursie (istorici, geografi, etnografi, naturaliști etc.) la biserici/ valori perpetuate prin secole;
mănăstiri din localitate sau republică.  Interviu: Drepturile și libertățile omului: istorie și
actualitate.

19
 Termeni:
 capitalism, revoluție, revoluția glorioasă, război de independență, Declarația de independență, constituție, cod civil, regim fanariot, burghezie, muncitori
salariați, revoluție industrială, armistițiu, anexare, Basarabia, colonizare, Congresul de la Viena.,”Sfânta Alianță”, domnii pământene, Regulamente
Organice.

Personalități:
 O.Cromwel, G.Washington, Napoleon Bonaparte, Alexandru I, D.Cantemir, C.Brâncoveanu, C.Mavrocordat, G,Bănulescu-Bodoni, T.Vladimirescu,
V.Alecsandri.

LA FINELE CLASEI A VII-A, ELEVUL POATE:

- aplica limbajul de specialitate specific epocii moderne în diverse situații de comunicare, caracterizând evoluția omului în istorie;
- accepta persoane/ grupuri care emit argumente, demonstrând respect față de opinii diferite;
- valorifica obiectele patrimoniului local, promovând valorile culturale în rândul semenilor, în diverse activități organizate în școală și în comunitate.

20
 Clasa a VIII-a
EPOCA MODERNĂ (mijl. sec. XIX – înc. sec. XX)

Unități de competență Unități de conținuturi recomandate Activități de învățare și produse școlare

recomandate
- - Introducere în studiul Istorie Românilor şi Universală în a
- Utilizarea noțiunilor doua jumătate a epocii moderne
specifice epocii studiate; - organizarea de discuţii dirijate referitor la un
Unitatea de învăţare I: Lumea în perioada anilor 50-70 secolului fapt/proces/personaj istoric din epoca modernă;
- Compararea al XIX-lea - realizarea prezentărilor la un subiect istoric,
evenimentelor/ proceselor utilizând mijloace digitale;
istorice, utilizând noțiunile - Procesele unificatoare în statele din Europa (Germania, Italia,
specifice epocii studiate România) - exerciţii de completare a unor texte lacunare,
- Civilizaţia industrială (a doua revoluţie industrială, monopolism
folosind termenii adecvaţi dintr-o listă dată;
capitalist, politica de expansiune colonială)
- Caracterizarea
- Ţările lumii: Marea Britanie, cel de-al II-lea Imperiu Francez, - alcătuirea unui glosar de termeni specifice epocii
personalităților istorice
Războiul civil din SUA, Imperiul Habsburgilor, Reformele lui A. I. studiate;
marcante în baza surselor;
Cuza şi Constituţia de la 1866, Imperiul Rus, Basarabia (reforme
liberale, dezvoltarea socio-economică, viața social-politică, - exerciţii de utilizare a termenilor istorici cunoscuţi
- Utilizarea critică a activizarea vieții politice, minorităţile etnice, modul de viaţă, în situaţii noi de comunicare;
surselor istorice în localitatea natală în perioada respectivă), Mişcarea naţională
argumentarea opiniei românească din Transilvania şi Bucovina, Statele balcanice - elaborarea și prezentarea porterului personalității;
proprii cu referire la
evenimentele epocii - alcătuirea de biografii ale personalităţilor istorice
Unitatea de învăţare II: Lumea la sfârşitul secolului XIX- studiate;
moderne;
începutul secolului XX
- identificarea rolului unor personalităţi istorice,
- Determinarea - Cucerirea independenței de stat a României. Economia analizând diferite surse;
schimbărilor survenite pe României între 1871-1914. Lupta de emancipare națională a
parcursul istoriei moderne românilor din Transilvania și Bucovina - realizarea unor texte despre fapte, procese,
cu ajutorul hărţilor și a - Evoluția social-economică a Basarabiei și Transnistriei. personalităţi pe baza unor surse, subliniind
reperelor cronologice; Mișcarea națională din Basarabia asemănările şi deosebirile din epoca studiată;
- Marea Britanie. Franța/A Treia Republică Franceză. Al Doilea
- Argumentarea Reih German. Italia. Imperiul Habsburgic. Imperiul Rus. SUA. - plasarea pe hartă a unor evenimente şi procese
impactului schimbărilor din Statele din Europa de Sud-Est
21
epoca modernă utilizând - Mișcări sociale. Apariția partidelor politice istorice din epoca modernă;
hărţile și reperele
- localizarea spaţiilor pe harta mutuală în diferite
cronologice; Unitatea de învăţare nr. III: Ţările Asiei, Africii şi Americii
contexte istorice;
Latine în a doua perioadă a epocii moderne
- Determinarea relației
cauză-efect - - Caracteristica generală. China, India, Japonia. Africa. America - сompletarea unor hărţi tematice însoţite de legendă,
dintr-o utilizând simboluri şi culori;
multitudine de evenimente Latină
sau procese istorice; - realizarea unor linii a timpului;
Unitatea de învăţare IV: Relaţiile internaţionale în a doua
- Exprimarea argumentată perioadă a epocii moderne. - alcătuirea axelor cronologice pe diverse domenii
a opiniei referitor la (social, economic, politic, cultural etc.);
- Situația politică a lumii. Evoluția problemei orientale. Problema
schimbare în contextul
orientală și Basarabia - exerciţii de extragere a mesajelor dintr-o sursă
evoluţiei procesului istoric
- Formarea blocurilor politico-militare istorică;
din epoca modernă
- Relațiile internaționale a României
- Războaiele balcanice, politica Marilor Puteri în Balani. - rezolvarea în echipă a unor situaţii-problemă pe
- Analiza baza surselor prezentate;
Imperiile coloniale. Tensionarea relațiilor internaționale
comportamentelor sociale
din epoca modernă din - completarea schemei prin identificarea logică a
perspectiva culturii Unitatea de învăţare V: Cultura în a doua perioadă a epocii cauzelor și consecințelor evenimentelor și proceselor
democratice; moderne istorice;
- Dezvoltarea științei și învățământului. Literatura. Muzica. - exerciţii de descriere a consecinţelor acţiunii umane
- Caracterizarea factorilor - Învățământul și știința în Basarabia. Literatura, arta și arhitectura
care au determinat formarea în Basarabia din spaţiu naţional/universal în epoca modernă,
conștiinței de neam în baza Activități de învăţare bazate pe proiect (un proiect la alegere): folosind surse variate;
evenimentelor/proceselor - exerciţii de identificare a relaţiilor de cauzalitate în
studiate; - Portretul istoric al peronalități marcante ale istorie locale (sat,
oraş, raion, municipiu) din sec. al XIX-începutul sec. al XX-lea evoluţia evenimentelor/proceselor istorice;
- Elaborarea proiectului - Studiu: Diversitatea etnică şi culturală de azi din spaţiul local, - realizarea dezbaterilor, pornind de la vizionarea
de dezvoltare inspirată de fapte/procese din epoca modernă unor filme documentare sau artistice relevante
instituţională/locală, - Monumente/ obiecte istorice din localitate ce reprezintă epoca tematicii studiate;
valorificând diversitatea modernă.
etnică şi culturală prin - alcătuirea unui plan de idei, pornind de la
prisma trecutului istoric informația furnizată de sursă;

22
- Analizarea impactului - elaborarea textelor argumentative în baza
obiectelor de patrimoniu algoritmului propus, folosind termeni specifice şi
asupra evoluției societății. diferite surse istorice;
- formularea concluziilor în baza argumentelor,
opiniilor personale pe marginea evenimentelor
studiate;
- alcătuirea mini-eseului pe baza unui plan de idei;
- alcătuirea unor liste personale a valorilor umane cu
motivarea alegerii;
- exerciţii de comparare a ideelor şi valorilor umane,
analizând două și mai multe surse.
Produse recomandate:
- Expoziţie tematică: ”Istoria de lțngă noi”;
- Glosar cu termeni specifici epocii moderne;
- Portofoliul de grup cu dovezi (imagini, foto,
mărturii, documente etc.) care surprindă diversitatea
socio-culturală la nivel loca/naţional în epoca
modernă;
- Poster/ afiş cu privire la respectarea drepturilor
omului în perioada modernă;
- Lista valorilor umane din perspectiva personală;
- Prezentare PPT/ Prezi la un subiect istoric
studiat din epoca modernă.

Termeni: adunarea ad-hoc, memorandum, partid politic, segregare, războiul civil, monarhie constituţională, capitalism, monopolism, imperialism,
mişcare de eliberare naţională, naţiune, independenţă, convenţia, tratat
Personalităţi istorice: Alexandru Ion Cuza, Mihail Kogălniceanu, Carol I, Constantin Stere, Ion Pelivan, Ion Inculeţ, Bogdan Petriceicu Hasdeu,
Alexei Mateevici, Napoleon al III-lea, Otto von Bismark, Abraham Lincoln, regina Victoria, Franz Joseph I, Thomas Wudro Wilson, Alfred Nobel.

23
 LA FINELE CLASEI A VIII-A, ELEVUL POATE:
- caracteriza evenimente/fapte/procese, personalităţi istorice, prezentând factorii care au determinat formarea conștiinței de neam;
- explica cauzele evenimentelor/faptelor, proceselor din perioada în a doua perioadă a epocii moderne, aplicând surse istorice diferite în argumentarea
opiniei proprii cu referire la evenimentele epocii moderne;
- manifesta respect față de valorile democratice, demonstrând deschidere pentru patrimoniul cultural şi natural, formate in perioada modernă.

24
 Clasa a IX-a
ISTORIA CONTEMPORANĂ
(sec. XX – înc. sec. XXI)

Unități de competență Unități de conținuturi recomandate Activități de învățare și produse școlare

recomandate
- Operarea adecvată cu Întroducere în studiul istoriei contemporane
termenii istorici specifici - Redactarea unui eseu în baza unui plan de idei;
epocii contemporane în Unitatea de învățare I. Primul Război Mondial și formarea - Exerciții de utilizare a termenilor istorici cunoscuţi
elaborarea comunicărilor Statului Național Român în situaţii noi de comunicare.
orale și scrise; - Lumea la cumpăna sec. XIX-XX. Primul Război Mondial și - Exerciții de utilizare a tehnologiilor de informare
urmările lui (1914-1918).* şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare
- Compararea informațiilor - România în primul Război Mondial. rezolvării unei situaţii-problemă.
provenite din diferite surse - Provinciile româneşti din afara statului român în timpul primului - Adoptarea dialogului critic și constructiv.
pentru a identifica unele Război Mondial.* - Determinarea limitelor cronologice ale
asemănări și deosebiri în - Mişcarea naţională a românilor din Basarabia şi teritoriile din evenimentelor, proceselor, fenomenelor istorice,
abordarea problemelor din stânga Nistrului (1917). stabilind în cadrul lor etapele și perioadele.
istoria contemporană; - Formarea Statului Național Unitar Român. Recunoașterea Marii - Realizarea unei investigaţii asupra unor fapte/
Uniri de la 1918. procese istorice, din perspective multiple selectate pe
- Descoperirea în sursele - Conferinţa de Pace de la Paris şi noua ordine internaţională.* criterii cronologice şi spaţiale.
analizate a perspectivelor - Determinarea continuității, duratei și sincronizării
diferite asupra evenimentelor Unitatea de învățare II. Lumea în perioada interbelică evenimentelor, proceselor și fenomenelor istorice.
şi proceselor istorice din - Statele Unite ale Americii. - Identificarea schimbărilor survenite pe harta
epoca contemporană; - Statele Europei de Vest (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, istorică.
Spania). - Compararea dinamicii teritoriale a unor state
- Elaborarea unui proiect - Statele Europei Centrale şi de Est.* raportată la diferite evenimente istorice.
referitor la un aspect al - Rusia/Uniunea Sovietică. Extremul Orient.* - Corelarea evenimentelor, proceselor, fenomenelor
civilizației din secolul XX, - România în perioada interbelică. istoriei naționale cu evenimentele, procesele,
utilizând informații din - Basarabia în cadrul României Mari (1918-1940). fenomenele istoriei unversale.
diferite surse; - RASSM (1924-1940) şi politica expansionistă a URSS. - Aprecierea activității personalităților din diverse
- Cultura şi ştiinţa în perioada interbelică. domenii.
- Documentarea prin - Cultura românească în 1918-1940. - Realizarea unor reportaje despre acţiuni sau
interviuri cu martori persoane contemporane cu evenimente istorice
participanți la diferite Unitatea de învățare III. Relaţiile internaţionale în perioada folosind resurse multimedia.
25
evenimente; interbelică - Alcătuirea unei baze de date digitale (surse,
- Relațiile internaționale în ajunul celui de-al doilea război fotografii, înregistrări video şi audio) portofoliu
- Explicarea evenimentelor, mondial.* digital despre un subiect actual discutat.
proceselor și fenomenelor - Relaţiile sovieto-române între 1918 şi 1940. Pactul Ribbentrop- - Interpretarea cauzelor și efectelor evenimentelor
istoriei contemporane în Molotov şi consecinţele lui pentru popoarele din Europa. istorice.
ordine cronologică; - Pierderile teritoriale ale României în vara1940. - Determinarea relațiilor de cauzalitate.
- Formarea RSSM și instaurarea regimului comunist. - Clasificarea și sistematizarea faptelor istorice.
- Explicarea cauzelor și - Caracterizarea evenimentelor istorice.
efectelor/ unui eveniment/ Unitatea de învățare IV. Al Doilea Război Mondial - Analiza consecințelor pozitive/negative ale
proces, fenomenelor din - Al doilea Război Mondial. acțiunilor cetățenilor/ guvernelor.
istoria contemporană; - România, Basarabia şi Transnistria în anii celui de-al doilea război - Exerciții de exprimare argumentată a unor opinii,
mondial. puncte de vedere, convingeri referitoare la un
- Încadrarea - Crime de război. Holocaust.* fapt/proces/personaj istoric.
evenimentelor, proceselor și - Realizarea unor discuții în contradictoriu pe
fenomenelor istoriei Unitatea de învățare V. Lumea postbelică probleme sensibile şi controversate
contemporane în contexte - Relaţiile internaţionale în perioada (1945-1991). Constituirea și - Utilizarea instrumentelor de lucru/informare
cronologice și de spațiu; activitatea Organizației Națiunilor Unite. pentru înregistrarea referinţelor bibliografice în
- Statele Unite, Franţa, Anglia, RFG, Italia, Japonia în perioada vederea realizării unor comunicări tematice.
- Corelarea dintre cauze și postbelică.* - Realizarea de investigaţii în rezultatul unor vizite
consecințe de ordin - Uniunea Sovietică în perioada postbelică.* tematice la diferite obiective de interes pentru
economic, social și politic ale - RSSM. Economie şi societate (1944-1985). înţelegerea diversităţii socio-culturale la nivel local,
evenimentelor, proceselor, - Deportările staliniste. Foameta și represiile. regional, naţional (lăcaşe de cult, muzee etc.)
fenomenelor din epoca - Mișcarea anticomunistă. - Utilizarea instrumentelor de lucru/informare
contemporană; - Regimul totalitar în România (1944-1989).* (exemplu: dicţionare, culegeri de documente,
- Statele comuniste din Europa de Est şi Asia în perioada enciclopedii, media, memorii etc.) pentru emiterea de
- Integrarea valorilor postbelică.* judecăţi de valoare asupra contribuţiei
culturii democratice în personalităţilor/grupurilor în istorie.
propriile convingeri. Unitatea de învățare VI. Lumea la sfârșitul secolului al XX-lea – - Mini-interviuri cu persoane din şcoală, familie,
începutul secolului XXI. societate de culturi diferite despre valorile familiei,
- Justificarea modului în - Criza sistemului totalitar și colapsul regimurilor comuniste în localității, neamului, comunității umane etc.
care o poziție cu privire la Europa Centrală și de Est.* - Studierea materialelor tematice din mass-media
problema cenzurii se referă la - RSSM între 1985-1991. Proclamarea independenței Republicii despre cultura și valorile diferitor popoare.
libertatea cuvântului; Moldova. - Realizarea de prezentări/proiecte care să
- Republica Moldova la etapa actuală promoveze anumite valori în funcţie de realităţile
26
 - Argumentarea problemei - Războiul din stânga Nistrului. locale.
cenzurii ca expresie a - Minorităţile etnice în Republica Moldova.* - Alcătuirea unor proiecte pentru dezvoltarea
libertății cuvântului; - România în perioada postcomunistă.* comunităţii locale/naţionale valorificând diversitatea
- Integrarea Europeană/Uniunea Europeană la începutul mileniului etnică, religioasă, culturală.
- Manifestarea înțelegerii III.* - Realizarea planului unor investigaţii/cercetări.
pentru un punct de vedere al Unitatea de învățare VII. Cultura și știința în perioada - Alcătuirea unor proiecte pentru protejarea
colegilor; postbelică. valorilor culturale din comunitate.
- Cultura şi ştiinţa în RSSM şi România 1944-1991). - Realizarea unui produs care ilustrează contribuţia
- Formularea argumentelor - Evoluția culturii în Republica Moldova. diferitelor civilizaţii la dezvoltarea patrimoniului
referitoare la subiecte istorice - Monumente de patrimoniu local și național.* cultural comun.
în analiza rolului unor - Cultura şi ştiinţa universală în Epoca Contemporană. - Formularea concluziilor argumentate.
personalităţi marcante; - Monumente de patrimoniu universal.*
- Produse recomandate:
- Implicarea în elaborarea Activități de învățare bazate pe proiect: - Demers adresat autorităților pentru
proiectelor de conservare și - Cercetare: Vestigii istorice în localitatea noastră; salvarea/conservarea unui obiect de patrimoniu.
promovare a obiectelor de - Interviu: Bunuri spirituale ale neamului; - Pliant de promovare a obiectelor de patrimoniu;
patrimoniu local, național și - Planul dezvoltării unei afaceri în comunitate; - Ghid turistic cu referire la obiecte de patrimoniu
universal - Dezbatere: Rolul femeiei în viața publică (politică, economie, din regiune/ localitate;
cultură, știință etc.). Regina Maria și rolul ei în procesul de - Traseu/ hartă turistică (tipărită sau format
- Elaborarea proiectelor de recunoaștere a Marii Uniri; electronic) cu referire la obiectele de patrimoniu;
conservare și promovare a - Studiu: Victimele războiului în viața pașnică de după război. - Produse de promovare a obiectelor de
obiectelor de patrimoniu - Analiza comparativă: Manipularea, propaganda și știrile false patrimoniu (filmulețe, podcasturi, spoturi
local, național și universal. în lumea contemporană. publicitare, documentare, banere, discursuri, site-uri
- Portrete de personalități marcante ale Basarabiei. etc.).
- Discurs pe un subiect istoric de interes comunitar.
Noțiuni:
- conferinţă; pact; tratat; expansiune; criză economică; colectivizare; miracol economic; securitate colectivă, Liga Naţiunilor; Organizația Națiunilor Unite;
regim democrat; regim totalitar; reformă; Comunism; Nazism; Fascism; Politică de conciliere; Revizionism; autonomie; represiuni; ultimatum; război rece;
cortină de fier; bloc militar; cenzură; cultul personalităţii; dictatură; statu-quo; post-modernism; cultura de masă; patrimoniu.

27
 Personalităţi
- Ferdinand I; Nicolae Titulescu; Carol II; Nicolae Iorga; Nicolae Ceauşescu; Ion Inculeţ; Constantin Brâncuși; Alexandru Plămădeală; Alexei Mateevici;
Maria Cebotari; Grigore Vieru; Maria Bieșu; Woodrow Wilson; Franclin Roosevelt; Iosif Stalin; Adolf Hitler; Mihail Gorbaciov; Mao Zedong; Winston
Churchill; Margaret Thacher; Ronald Reagan; Nelson Mandella .

LA FINELE CLASEI A IX-A, ELEVUL POATE:

- explica cele mai importante evenimente, procese, fenomene, tendințe și legități istorice, utilizându-le eficient în diverse situații de învățare;
- aplica capacitățile analitice în înțelegerea complexității realităților sociale, stabilind propriul parcurs/traseu de dezvoltare;
- demonstra comportamente democratice, manifestând respect față de diversitate și opinii diferite.

Notă: * conținuturi ce nu vor fi evaluate la examenele de absolvire a ciclului gimnazial.

28
 V. Strategii metodologice

Curriculumul dezvoltat la Istorie vine să răspundă exigenţelor actuale de formare/dezvoltare a

competențelor specifice la disciplină, racordate la profilul absolventului. Competenţele, care reprezintă
un ansamblu structurat de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, și se referă la delimitarea operaţiilor
intelectuale de tipul: capacitatea de a detecta, selecta, analiza şi sintetiza date, informaţii sau relaţii,
capacitatea de a învăţa, de a acţiona sau de a judeca, constituie temelia competenţelor specifice,
elaborate pentru disciplina Istorie.
Competenţele specifice conţin un șir de cuvinte/sintagme-cheie care trebuie să se regăsească în
gândirea/proiectarea oricărui demers didactic la disciplina Istorie: spaţiu, timp, limbaj de specialitate,
gândire critică şi reflexivă, comportament civic raportat la valori general acceptate social, diversitate
socio-culturală, responsabilitate, instrumente intelectuale necesare elevului.
În funcţie de aceste repere esenţiale pot fi selectate strategiile didactice adecvate nivelului de
evoluţie şi dezvoltare al elevilor (vârstă, interese, context social-cultural, particularităţi ale grupului de
elevi etc.) şi se recomandă în acest scop folosirea strategiilor combinate:
- strategii euristice (bazate pe jocul de rol, simularea, studiul de caz, analiza diverselor surse,
învățarea bazatăpe sarcini, învățarea problematizată, schimbul de opinii, învățarea dramatizată,
victorine, competiții, dezbatere, discuții dirijate, conversaţie euristică, mozaic, turul galeriei, ghidul de
învățare, interviul, sondajul, chestionarul etc.);
- strategii algoritmice (bazate pe exerciţii de identificare, redactare individuală sau pe echipe a
unor cronici, documente, discursuri orale etc.);
- strategii mixte, inductiv-deductive şi deductiv-inductive (realizate prin elaborarea unui mic
dicţionar de termeni, alcătuirea unor portofolii, fişe de personaj etc.);
- strategii algoritmice combinate cu strategii euristice (realizate prin iniţierea şi derularea unor
proiecte, implicarea elevilor în activităţi de de voluntariat, de valorificare a monumentelor istorice la
nivel național, regional sau local etc.).
În practica educațională, tot mai mult sunt utilizate noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării
(TIC), un imperativ al succesului în zilele noastre. Astfel vor fi dezvoltate elevilor și competențe
digitale, precum: colectarea de informaţii, culegerea şi procesarea datelor, utilizarea adecvată a
resurselor Internet (site-uri informaţionale de specialitate şi de cultură generală, biblioteci electronice,
oferte de e-learning), utilizarea resurselor disponibile pe CD-uri, înregistrări audio şi video etc.
Selectarea corectă a strategiilor didactice, dar și integrarea noilor tehnologii informaționale
(inclusiv Internetul) în procesul de predare-învatare a Istoriei vor favoriza progresul noului context
educaţional, care regândeşte rolurile celor doi parteneri ai procesului educaţional: profesorul şi elevul,
în care profesorul facilitează învăţarea, încurajează elevii pentru a formula puncte de vedere
personale, colaborează cu elevii în realizarea demersului didactic pentru elev: învaţarea prin cooperare,
învaţarea în contexte formale şi non-formale, transferul învăţării etc.
Unităţile de conținuturi la Istoria românilor și universală reprezintă oferta de învățare, mijloace
informaţionale exprimate în subiecte de studii, fiind asociate unităţilor de competenţe, dar asocierea
nu este rigidă, deoarece cele mai multe din unităţile de competențe pot fi realizate prin abordarea mai
multor teme. Dar şi invers la aceeași temă pot, de asemenea, să fie abordate mai multe unităţi de
competențe.
Curriculum dezvoltat actual, oferă posibilități creative și libertate mai mare cadrului didactic, care
are posibilități să intervină în unitățile de conținut și activităţile de învăţare cu caracter de
recomandare, acomodându-le la nivelul clasei, contextelor create pentru eficientizarea demersului

29
didactic şi implicare activă a elevilor în învățare pentru a stimula formarea/dezvoltarea de competențe.
Din punctul de vedere al unităților de conţinuturi, disciplina Istorie are în vedere următoarele
elemente de structurare şi abordare a acestora:
- unitățile de conținuturi poartă un caracter de recomandare;
- conţinuturile propuse spre studiu solicită abordări transdisciplinare;
- ordonarea unităților de conţinuturi este axată pe principiul cronologic;
- utilizarea conţinuturilor este determinată de logica demersului didactic individual şi de adaptarea
la competenţele specifice vizate spre formare/dezvoltare;
- oferta de unități de conţinuturi creează posibilitatea proiectării din perspectiva dezvoltării
personale a elevilor: educaţia pentru valori, atitudini şi conduite adecvate social, dezvoltarea
inteligenţei emoţionale;
- unitățile de conţinuturi sunt deschise oricăror dezvoltări în funcţie de particularităţile grupului de
elevi;
- oferă cadrelor didactice libertatea de a alege cele mai potrivite strategii de abordare a unităților
de competenţe şi a unităților de conţinuturi;
- unitățile de conţinuturi cuprind și istoria locală, studiată prin învățarea bazată pe proiect;
- dimensiunea cantitativă a conţinuturilor are în vedere numărul de ore rezervate disciplinei Istorie
pentru fiecare clasă în planul-cadru, dar şi abordat prin optica istoriei locale regionale/naționale spre
istoria universală, conform următoarei eșalonări:

Clasa Spaţiul local Spaţiul naţional Spaţiul

universal
V 5% 45 % 50 %
VI-IX 5% 55 % 40 %

La fel ca unităţile de conţinuturi, activităţile de învăţare poartă un caracter de recomandare şi

sunt asociate unităților de competenţe. Fiind cu caracter de sugestii, ele pot fi preluate, dezvoltate,
adaptate sau înlocuite de către cadrul didactic cu cele mai potrivite situaţii şi experienţe de învăţare,
care să conducă la realizarea finalităților educaţionale propuse. Opţiunile, alegerile, deciziile sunt ale
cadrului didactic, în colaborare cu elevii, fiind unul dintre elementele de noutate ale curriculei date.
O componentă importantă a organizării și desfășurării procesului de învățare, axat pe formarea/
dezvoltarea de competențe este abordarea trasdisciplinaritatea, care presupune întrepătrunderea mai
multor discipline: istoria cu limba, geografie, limbi străine, educația pentru societate / educație civică,
educația muzicală, arte, sport etc., urmărind dezvoltarea competentelor pentru viață. Cadrele didactice
definesc produse/activități comune care presupun caracter integrator și utilitar și le realizează în baza
subiectelor interdisciplinare comune. Drept exemple de activități comune pot fi: festivalul
popoarelor/etniilor, excussii cognitive, flashmob-uri, simularea unei vizite și primirea delegațiilor,
simularea unei conferințe de presă, conferința elevilor, filmulețe realizate de elevi, expoziții de
elemente vestmentare sau bucate preparate în diferite țări cu prezentarea lor și cu elemente istorice,
expoziție de lucrări în comunitatea școlară și înafara ei etc.
Activitățile transdisciplinare presupun abordarea integrată a curriculumului prin centrarea pe
probleme ale lumii reale în contexte cotidiene, O asemenea abordare nu se mai centrează pe discipline,
ci le transcende, subordonându-le elevului – subiectului formării. Astfel prezentul curriculum
promovează demersuri transdisciplinare: aproximativ câte 3-7 ore la fiecare disciplină, unde fiecare
instituție de învățământ își poate alege succesiunea zilelor cu activități transdisciplinare. La nivelul
30
unității de învățământ se va aproba planul calendaristic de desfășurare a acestor activități, în funcție de
potențialul/disponibilitatea colectivului profesoral și managementul timpului.

VI. Strategii de evaluare

Evaluarea este un proces permanent, o dimensiune esențială în demersul educațional, este o

componentă curriculară foarte importantă pentru asigurarea succesului tuturor elevilor. Ea se referă la
toate aspectele legate de curriculum-ului şi cuprinde domeniile: cognitive, afective și psihomotorii.
Evaluarea rezultatelor școlare ocupă un loc de importanță supremă în procesul integrat de
predare-învățare-evaluare și se axează pe principiul pozitiv: evaluarea identifică și stimulează
succesul elevilor, nu eșecul acestora. Rolul fundamental al evaluării constă în asigurarea unui
feedback permanent și corespuzător, necesar tuturor actorilor proesului educațional la Istorie –
elevilor, cadrelor didactice, părinților, factorilor de decizie etc. Obiectul evaluării îl constituie
rezultatele școlare individuale ale copilului și se va compara cu propriile implicații, nivelul și
interesele sale. De aceea cadrul didactic va organiza diferențiat evaluarea procesului de învățare a
istoriei și a produselor școlare, luând în considerație nivelul diferit de pregătire a elevilor și interesele
lor (nivel de bază, mediu și diferențiat).
Evaluarea bazată pe competenţe implică evaluarea formativă a cunoștințelor, abilităților și
atitudinilor de transfer ale elevilor pentru rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă în
situaţie nouă. Evaluarea nivelului de formare și dezvoltare a competențelor specifice la Istorie se
axează pe mai multe principii, care:
- stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;
- se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor cu unitățile de competență și
obiectivele operaționale proiectate;
- se fundamentează pe Standarde de eficiență a învățării, competențe, Referențialul de evaluare
– obiective/finalități orientate spre formarea competențelor (ce va ști, ce va ști să facă, cum va fi
elevul) la finele procesului educațional;
- implică utilizarea varietății de forme, metode și procedee în aprecierea rezultatelor elevilor;
- este un proces reglator, care determină calitatea activităților educaționale;
- trebuie să-i conducă pe elevi spre autoevaluare corectă și spre o îmbunătățire continuă a
performanțelor obținute.
Principiile psiho-pedagogice sunt centarte pe personalitatea celui evaluat (educat), pe
caracteristicile sale individuale şi de vârstă. Importante sunt și motivația elevului pentru învăţare,
abordarea confidențială, transparența, axarea pe succes. Astfel, sunt realizate și principiile didactice:
relevanţei și eficienţei, integranţei procesului educaţional de predare-învăţare-evaluare; priorității
autoevaluării, flexibilității în alegerea instrumentelor de evaluare, corelării evaluării formative cu cea
sumativă.
Există un șir de tehnici disponibile de evaluare a valorilor, atitudinilor, abilităților, cunoștințelor și
a înțelegerii critice a elevilor la istorie. Acestea includ: teste, fișe de observare, liste de verificare,
jurnale deschise-închise, jurnal reflexiv, fișe de evaluarea reciprocă, evaluarea în baza proiectului,
evaluarea portofoliului etc. Strategii de evaluare a competenţelor presupun determinarea unui demers
de concepere a evaluării realizată la clasa de elevi care implică o succesiune de componente:
proiectarea, aplicarea/implementarea, verificarea rezultatelor (la nivel de proces şi produs) emiterea
judecăţilor/recomandări. Produsul școlar reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi realizat de

31
către elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, dar și de către colegi, precum și comunitatea
educațională. Curricula dată conțin liste de produse școlare evaluabile în fiecare unitate de învățare.
Criteriile de evaluare a produselor vor fi porezentate elevilor în formă de realizări de succes,
formulate în limbaj accesibil, folosind verbe, de obicei la persoana I singular. Criteriile de succes pot fi
formulate cu focalizare pe dimensiunea operațională și/sau pe cea atitudinală. Prezentul curriculum
promovează orientarea demersului evaluativ către stimularea autoreflecției, autocontrolului şi
autoreglării. Pentru copiii cu CES se utiliza acelaşi sistem criterial în evaluare, dar aplicat pe baza
Planului educaţional individualizat.
Cadrul didactic va diversifica strategiile evaluative şi alternarea metodelor, tehnicilor şi
instrumentelor tradiţionale de evaluare cu cele moderne: observarea sistematică a activităţii şi a
comportamentului elevului, portofoliul, proiectul, autoevaluarea etc. Condițiile necesare pentru
realizarea eficientă a autoevaluării sunt: prezentarea sarcinilor de lucru, prezentarea criteriilor de
succes, încurajarea elevilor pentru a adresa întrebări legate de modul de realizare a sarcinilor, aplicarea
unor fișe de autoevaluare, încurajarea evaluării reciproce. Se recomandă utilizarea unor tehnici care
necesită ghidare din partea cadrului didactic prin autocorectarea, corectarea reciprocă, autoaprecierea,
aprecierea reciprocă. Astfel, elevii participă activ la propria formare, fiind pregătiți pentru integrare în
viaţă socială.
După natura lor vor fi organizate evaluări orale, scrise, practice. Tipurile şi formele de evaluare
sunt selectate şi clasate în perechi distinctive:
- evaluarea rezultatelor - evaluarea competențelor;
- evaluarea unei norme minimale de competenţă - evaluarea competenţei în curs de achiziţie;
- evaluarea formativă - evaluarea sumativă;
- evaluarea directă - evaluarea indirectă;
- evaluarea performanţei - evaluarea cunoștinţelor;
- evaluarea bazată pe sarcini de învățare - evaluarea bazată pe proiecte;
- evaluarea reciprocă – autoevaluarea.
Într-un parcurs de învățare, în funcție de momentul unui act evaluativ, vor fi utilizate următoarele
trei strategii de evaluare: inițială (predictivă); formativă (continuă); sumativă (finală). Evaluarea
inițială se realizează la începutul ciclului de învățământ/ anului școlar și vizează identificarea
condițiilor în care elevii pot să se integreze optimal în activitatea de învățare. Evaluarea formativă se
realizează pe întreg parcurs didactic și conține toate strategiile practicate de cadrul didactic la clasă.
Evaluarea formativă va fi raportată la o unitate de competență sau câteva unități de competențe, care
trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumative la finele parcursului de învățare
respectiv. Evaluarea sumativă se realizează obligatoriu la finele unității de învățare, având funcția de
constatare a nivelului de formare a unităților de competențe și competențelor specifice.
Cadrul didactic va selecta formele și strategii de evaluare – scrisă, orală, observarea sistematică
prin diverse metode – în funcție de particularitățile de vârstă și psiho-pedagogice ale elevilor, precum
și condițiile în care se desfășoară procesul de învățare.

32
 VII. Bibliografie

1. Achiri, I. şi alţii, Evaluarea standardelor educaţionale, Chişinău, 2009.

2. Bucun N. Pogolşa L. (coord.) Standarde de competenţă – instrument de realizare a politicilor
educaţionale, Chişinău 2010. 272 p.
3. Cabac V. Trei faţete ale evaluării: estimarea, înţelegerea, verificarea, În Revista de teorie şi
practică educaţională Didactica Pro, nr.5-6 (33-34), Chişinău 2005, p. 37-45.
4. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseigner, évaluer.
Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018.
5. Cadrul de referință al Curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, nr.
432 din 29 mai 2017.
6. Cadrul de Referință al Competențelor pentru o Cultură Democratică, Consiliul Europei, 2018.
7. Codul educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16
art.401, intrat în vigoare 2016.
8. Curriculum școlar, Istoria, clasele V-XII. Chișinău: ME, 2010.
9. Competența intercultiurală. Auxiliar didactic, Pro Didactica, Chișinău, 2015.
10. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului (1989),
11. Dandara O., Autoevaluarea în contextul educaţional, caracteristici şi valenţe formative, În
Revista de teorie şi practică educaţională Didactica Pro, nr.5-6 (33-34), Chişinău 2005, p. 57-59.
12. Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinței Permanente a Miniștrilor Educației din
cadrul Consiliului Europei, 2016.
13. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948).
14. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău, MECC, IȘE,
2018.
15. Ghicov A., Pedagogia aplicativă a performanţei, Chişinău, Pontos, 2012, 208p.
16. Guţu V. Cadru de referinţă al curriculumului naţional. Ghid metodologic, Chişinău, Editura
Ştiinţa, 2017.
17. Guţu V. Evaluarea standardelor educaţionale, Ghid metodologic, Chişinău, 2009, 15p.
18. Guţu V. Evaluarea curriculumului şcolar, Ghid metodologic, Chişinău, 2009, 36p.
19. Landsheere de G., Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975.
20. Petrescu, P.; Pop, V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situațiilor de învățare. Ghid
pentru cadre didactice. București, EDP, 2007.
21. Provocând diversitatea. Educație intercultrală și rezolvare de conflict. EYE Moldova, 2012.
22. Referenţialul de evaluare și Instrumentele de evaluare aferente standardelor de eficienţă a
învăţării la disciplina școlară Istoria românilor și universală, recomandat pentru aprobare prin decizia
Consiliului Naţional pentru Curriculum, 2014.
23. Santiago P., Donaldson Graham, Herman Joan and Shewbridge Claire, OECD Reviews of
Evaluation and Assessment in Education, 2011, 188p.
24. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.
25. Standardele de calitate pentru instituţiile de învăţământ primar şi secundar general din
perspectiva şcolii prietenoase copilului, 2013.
26. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial, Nr. 252-257, art.
Nr. 963.
27. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, 2014.

33
 28. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-
2022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial, Nr. 347-352, art. Nr. 1198.
29. Tagliante C. L´evaluation et la Cadre europeen commun, CLE international, Paris, 2005, 207 p.
30. Toleranța și competența socială. Ghid metodic pentru formatori, Chișinău, 2006.
31. Vogler J. (coordonator). Evaluarea în învăţământul preuniversitar. Iaşi, Polirom, 2000.

34