MINISTERUL EDUCAȚIEI

Aurel Constantin Soare

Irina Ema Săvuță
Maria Rados
Iuliana Maria Căplescu

Istoria evreilor.
Holocaustul
Manual pentru clasa a XI-a / a XII-a
11
12
 Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.
Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară
aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 5344/2023.

119 – număr unic de telefon la nivel național pentru cazurile de abuz împotriva copiilor
116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
MINISTERUL EDUCAȚIEI

Aurel Constantin Soare

Irina Ema Săvuță
Maria Rados
Iuliana Maria Căplescu

Istoria evreilor.
Holocaustul
Manual pentru clasa a XI-a / a XII-a
11
12
 Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin ordinul de ministru nr. 4031/21.03.2024.

Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari,
începând cu anul școlar 2024–2025.

Inspectoratul școlar ..................................................................................................................................................................................................................................

Școala/Colegiul/Liceul .............................................................................................................................................................................................................................

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:

Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar
la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Istoria evreilor. Holocaustul • Manual pentru clasa a XI-a / a XII-a

Aurel Constantin Soare, Irina Ema Săvuță, Maria Rados, Iuliana Maria Căplescu

Referenți științifici: Conf. univ. dr. Florentina Nițu, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Prof. dr. Mihai Manea, inspector școlar Municipiul București, președintele APIR-Clio, membru WHA, Historians
Without Border, HA, senior expert în predarea istoriei la Consiliul Europei
Prof. gr. didactic I Maria Mariana Gheorghe, doctor în istorie, inspector școlar la Inspectoratul Școlar al Județului
Prahova, Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești

Copyright © 2024 Grup Media Litera

Toate drepturile rezervate

Editura Litera
tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19
e‑mail: contact@litera.ro
www.litera.ro

Editor: Vidrașcu și fiii

Redactor: Renata Roșu
Corector: Carmen Bîtlan
Tehnoredactor: Vlad Panfilov
Ilustrație copertă: Shutterstock
Copertă: Lorena Ionică ISBN: 978-630-319-884-2
Deşteaptă‑te, române!
Deşteaptă‑te, române, din somnul cel de moarte,
În care te‑adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte‑ți altă soarte,
La care să se‑nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că‑n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că‑n a noastre piepturi păstrăm cu fală‑un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna națiune, ai voştri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru‑n vine,
„Viața‑n libertate ori moarte!” strigă toți.

Preoți, cu crucea‑n frunte! căci oastea e creştină,

Deviza‑i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine‑n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!

3
 CUPRINS
Să ne amintim! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
UNITATEA 1. IDENTITATE EVREIASCĂ ȘI EDUCAȚIA
DESPRE HOLOCAUST ÎN SECOLUL AL XXI-LEA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Evreii – trăsături definitorii: originea, cultura, religia . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Educația despre Holocaust și provocările contemporane
(antisemitism, xenofobie, genocid și amenințările
la adresa normelor și a valorilor democratice).. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
RECAPITULARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
EVALUARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
PROIECT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
UNITATEA 2. EVREII ÎN ISTORIA UNIVERSALĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Evreii în Antichitate și în Evul Mediu (statutul juridic al evreilor
și apariția miturilor antievreiești în mentalul colectiv) . . . . . . . . . . . . 20
Evreii în epoca modernă (statutul juridic și economic,
aspecte culturale) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
RECAPITULARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
EVALUARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
PROIECT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
UNITATEA 3. EVREII ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC ÎN SECOLELE XIV–XX. . . . . . . . . 29
Situația comunităților evreiești până la 1866: aspecte
demografice, comunitare și culturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Evreii în spațiul românesc în perioada 1878–1919:
de la marginalizare la emancipare.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Contribuția comunităților evreiești la dezvoltarea
economică, socială, culturală și științifică a României.
Structuri asociative reprezentative. Personalități
marcante în domeniul cultural, politic și academic. . . . . . . . . . . . . . . 36
Studiu de caz • Antisemitism în politica și cultura
românească din a doua jumătate a secolului
al XIX-lea până la Primul Război Mondial. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Studiu de caz • Evreii în armata română
(1877–1878, 1913, 1916–1918). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Comunitățile evreiești din România în perioada
interbelică: Uniunea Evreilor Români, Federația
Uniunilor de Comunități Evreiești din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Violență și retorică antisemită în România interbelică:
Liga Apărării Național Creștine (LANC),
Mișcarea legionară și Partidul Național Creștin. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
RECAPITULARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
EVALUARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
UNITATEA 4. HOLOCAUSTUL ÎN EUROPA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Discurs antievreiesc și legislație antisemită
în Germania nazistă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Exterminarea evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război
Mondial: lagăre, ghetouri, Holocaustul prin gloanțe,
deportări, exterminări în masă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
RECAPITULARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
EVALUARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
PROIECT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
4
UNITATEA 5. HOLOCAUSTUL ÎN ROMÂNIA PE TERITORIILE AFLATE
SUB ADMINISTRAȚIE ROMÂNEASCĂ ȘI ÎN NORDUL TRANSILVANIEI. . . . . . . . 59
Preliminariile Holocaustului din România (1938–1940). Primele
legi antisemite și pogromurile de la Dorohoi și Galați . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Statul național legionar și măsurile antievreiești (1940–1941) . . . . . . . . . . 63
Studiu de caz: Pogromul de la București. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Regimul Ion Antonescu și evreii (1941–1944). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
Studiu de caz: Pogromul de la Iași. Trenurile morții . . . . . . . . . . . . . . 69
Distrugerea comunităților evreiești din Basarabia și Bucovina . . . . . . . 71
Holocaustul în Transnistria aflată sub administrația
românească. Deportarea evreilor și a romilor
(reprimare și exterminare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Studiu de caz: Evreii din Odessa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Evreii din Vechiul Regat și din sudul Transilvaniei: regimul
de muncă obligatorie și planurile de deportare în Polonia. . . . . . . . . 78
Rezistența evreiască și eforturile de repatriere
a deportaților din Transnistria. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Studiu de caz: Wilhelm Filderman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Studiu de caz: Mărturii ale supraviețuitorilor evrei
și romi din Transnistria. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Evreii din nordul Transilvaniei sub autoritatea statului
ungar (1940-1944): expulzări, detașamentele de muncă
din Ungaria și Ucraina, ghetoizare și deportare
la Auschwitz și în alte lagăre de exterminare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Studiu de caz: Elie Wiesel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Solidaritate și acțiuni de salvare în timpul Holocaustului:
Drepți între popoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Studiu de caz: Traian Popovici. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
Judecarea și pedepsirea responsabililor pentru Holocaustul
din România: Tribunalele poporului din București
și din Cluj. Procesul lotului Antonescu și alte procese
de condamnare a criminalilor de război . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Studiu de caz: Generalii judecați pentru crime de război –
Nicolae Macici, Constantin (Piki) Vasiliu, Ion Topor. . . . . . . . . . . . . 96
RECAPITULARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
EVALUARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
PROIECT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
UNITATEA 6. EVREII ÎN ROMÂNIA POSTBELICĂ ȘI MEMORIA
HOLOCAUSTULUI ÎN SECOLUL AL XXI-LEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
Comunitatea evreiască în perioada regimului comunist . . . . . . . . . . . . . . 102
Reprezentarea Holocaustului în artă, literatură și mass-media. . . . . . . . 105
Distorsionarea, negarea și minimalizarea Holocaustului. . . . . . . . . . . . . . 108
Răspunsul țărilor membre O.N.U.: Responsabilitatea
de a proteja (R2P). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
RECAPITULARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
EVALUARE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
R ECAPITULARE FINALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
EVALUARE FINALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
Bibliografie / Surse imagini. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
 COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE, CONFORM PROGRAMEI ȘCOLARE PENTRU ISTORIA EVREILOR. HOLOCAUSTUL,
CLASA A XI-A/A XII-A,APROBATĂ PRIN OMEN NR. 5344/9.08.2023
1. Utilizarea critică și reflexivă a surselor istorice pentru argumentarea unor demersuri și alegeri, în acord cu valorile societății democratice
1.1. Sistematizarea informațiilor din diferite tipuri de surse în vederea stabilirii credibilității și a validității opiniilor
1.2. Analiza comparativă a evenimentelor/proceselor/fenomenelor care au generat Holocaustul
1.3. Exprimarea opiniilor referitoare la impactul evenimentelor/proceselor/fenomenelor istorice asupra societății, prin prisma multiperspectivității
și a diversității culturale
2. Asumarea propriei identități culturale și determinarea modalităților prin care interculturalitatea contribuie la promovarea acceptării
celuilalt și a respectării drepturilor omului
2.1. Aprecierea valențelor dialogului intercultural în exprimarea trăsăturilor propriei identități culturale
2.2. Manifestarea unui comportament deschis față de diversitatea culturală
2.3. Demonstrarea unui comportament care valorizează interculturalitatea ca trăsătură a comunității locale
2.4. Analiza critică a consecințelor stereotipurilor, prejudecăților, rasismului, antisemitismului și a altor forme de discriminare
3. Implicarea responsabilă și creativă în diverse contexte de viață prin respectarea convențiilor de comunicare
3.1. Asumarea de roluri ce implică empatie și respectarea demnității umane
3.2. Raportarea critică la experiențele trecutului pentru promovarea unui comportament democratic

PREZENTAREA MANUALULUI
VARIANTA TIPĂRITĂ

PAGINĂ DE PREZENTARE A UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE PAGINĂ DE RECAPITULARE A LECȚIEI

C „Lupta împotriva bolșevismului impune acțiuni necruțătoare, energice și riguroase, în principal împotriva
UNITATEA 4 evreilor, principalii susținători ai bolșevismului.”
(Feldmareșalul Wilhelm Keitel, șeful OKW, ordin emis pe 12 septembrie 1941)
Holocaustul în Europa
Titlul D „Cu cât mor mai mulți, cu atât mai bine. […] Evreii trebuie să înțeleagă că a sosit vremea noastră. Vrem ca
jumătate până la trei sferturi din toți evreii să fie trimiși la est de Vistula. Îi vom suprima pe evrei peste tot pe

unității
unde putem. Aceasta este acum întreaga miză. Evreii trebuie alungați din Reich, din Viena, de peste tot. Nu avem
HOLOCAUSTUL Ulven
nevoie de evrei în Reich.” (Hans Frank, guvernatorul Guvernământului General, noiembrie 1939)
0 (km) 500
Grini Vaivara 0 (mi) 300

Lagăr de exterminare

 Discurs
NORVEGIA ESTONIA
Lagăr de concentrare * Berg
Av URSS
Pogrom an
sul
ma
1. Precizează tipul de informație pe care îl transmite fiecare sursă.
antievreiesc
Oraș sau sat cu ghetou

de învățare
LETONIA xim
Oraș de tranzit Rumbula al
arm
Masacru de mare amploare SUEDIA Kaiserwald ate
i ge 2. Identifică în sursele A–D două stereotipuri referitoare la evrei.
și legislație
rm
Principalele rute de deportare an
LITUANIA e
Al Treilea Reich
Italia la întinderea maximă
DANEMARCA Marea
Baltică
Reichskommissariat Ostland 3. Clasifică informațiile din cele patru surse în funcție de următoarele criterii: antisemitism, discriminare, violență,
antisemită în
Horserod
stereotipuri culturale. Argumentează alegerea făcută.
Rusia ocupată
Aliații Axei Kaunas Vilnius
Marea Ponary

Evaluare
Statele ocupate de Axă Nordului Malîi Trosteneț
Stutthof
4. Redactează și susține un discurs referitor la combaterea antisemitismului pe baza informațiilor oferite de
Germania nazistă
Prusia orientală
Aliații
State neutre Soldau Białystok
Frontiere antebelice
Neuengamme Ravensbrück
Sachsenhausen
Potulice Treblinka
Lachva cele patru surse și de manual. (Portofoliu)
Westerbork

 Exterminarea
Bergen-Belsen Chełmno
Amersfoort Berlin Varsovie
Arbeitsdorf Łódź Sobibor Babi Iar
ȚĂRILE DE JOS Majdanek
REGATUL UNIT Herzogenbosch Mittelbau-Dora Prusia ocidentală

evreilor în timpul
și Wartheland Guvernământul General
Breendonk Reichskommissariat Ucraina
Niederhagen

Sursă
Buchenwald
(Poloia) Bełżec
Malines
BELGIA GERMANIA Gross-Rosen Auschwitz Vinița
Cracovia Lemberg

celui de-Al Doilea

Compiègne Breitenau Theresienstadt
Zaslaw Moghilev-Podolski

Evaluez și creez
Plaszów
Drancy Hinzert Flossenbürg Lety ( Cehoslovacia) Cernăuți Transnistria
Paris Hodonin
Novaky
Pithiviers

Zona ocupată
Le Struthof Dachau Mauthausen
Viena
Sered
Vyhne
Kistarcsa
Dorohoi
Iași Chișinau Odessa
Război Mondial:

istorică
Ebensee
FRANȚA Ostmark
Budapesta Cluj
lagăre, ghetouri, 1. Descoperă două asemănări și două diferențe între imaginile de mai jos:
Biblioteca virtuală
SUISSE (Austria) UNGARIA ROMÂNIA

Pe cine crezi că reprezintă imaginile? Care crezi că este povestea copiilor?

Holocaustul prin
Bolzano
Zona liberă
San Sabba Jasenovac Marea
Sajmiste București Neagră

gloanțe, deportări,
Asti
Schabatz Topovske Supe

vizuală
Fossoli CROAȚIA

Conținuturi
Rab SERBIE

exterminări
Gurs (Iugoslavia) Crveni krst BULGARIE
Vernet ITALIA Niš
SPANIA Servigliano Dupnița

Biblioteca
* Lagărele de concentrare reprezentate Marea

în masă
cuprind lagărele de muncă, de tranzit și Adriatică Skopje
închisorile. Roma Bitola ată
Notă: nu sunt reprezentate toate Marea up
Mediterană ia
oc Thessalonique TURCIA
lagărele și ghetourile. ALBANIA ec
Gr Marea Égee

Legile de la Antisemitismul

virtuală
CE VEI REUȘI SĂ FACI CUM VEI REUȘI SĂ FACI
Nürenberg în Germania
• Să utilizezi critic și reflexiv • Sistematizând informații din diferite tipuri de surse în vederea stabilirii anilor 1930
sursele istorice pentru argu- credibilității și a validității opiniilor.
mentarea unor demersuri și • Analizând comparativ evenimentele/procesele/fenomenele care au gene-
alegeri, în acord cu valorile rat Holocaustul.
Jurnal reflexiv
2. Consultă surse de internet pentru a descoperi și analiza afișe/fotografii/
societății democratice. • Exprimând opinii referitoare la impactul evenimentelor/proceselor/feno-  Notează două noțiuni caricaturi ale propagandei naziste și identifică stereotipuri, prejudecăți și
• Să-ți asumi propria iden- menelor istorice asupra societății, prin prisma multiperspectivității și a pe care le-ai învățat din cauzele care le-au generat. Construiește un portofoliu de imagini ce ilus-
titate culturală și să deter- diversității culturale. această lecție.

Jurnal
trează aceste stereotipuri. (Portofoliu)
mini modalitățile prin care • Apreciind valențele dialogului intercultural în exprimarea trăsăturilor pro-  Menționează două idei des-
interculturalitatea contri- priei identități culturale. pre care ai dori să înveți 3. Care dintre miturile antievreiești din perioada medievală au fost preluate
buie la promovarea accep- • Manifestând un comportament deschis față de diversitatea culturală. mai mult în continuare. în discursul antievreiesc al Germaniei naziste? Compară din perspectivă

reflexiv
tării celuilalt și a respectării • Demonstrând un comportament care valorizează interculturalitatea ca temporală și spațială: statutul, situația evreilor, evoluția fenomenului anti-
 Descrie cum ai putea folosi
drepturilor omului. trăsătură a comunității locale. semit. Apoi, completează următorul tabel cu datele corespunzătoare, con-
în viitor această experiență

Competențe
• Să te implici responsabil • Analizând critic consecințele stereotipurilor, prejudecăților, rasismului, form modelului dat:
de învățare.
și creativ în diverse con- antisemitismului și a altor forme de discriminare.
texte de viață prin res- • Asumându-ți roluri ce implică empatie și respectarea demnității umane.
pectarea convențiilor de • Raportându-te critic la experiențele trecutului pentru promovarea unui

specifice
comunicare. comportament democratic. Timp istoric Europa Occidentală Europa Răsăriteană SUA
Epoca modernă Pogrom
COMPETENȚE SPECIFICE: 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 3.1, 3.2.
Epoca contemporană
49

52

PAGINI DE LECȚII (CONȚINUT)

Titlul lecției Discurs antievreiesc și legislație antisemită

în Germania nazistă
diferite alte mijloace. În anii ce au urmat, s-au deschis noi centre de extermi-
nare. Câteva dintre măsurile naziste împotriva evreilor demonstrează politica
lor sistematică pentru distrugerea acestora: în iulie 1932, guvernul Germaniei a
conceput o Lege a sterilizării, pe care a trimis-o Parlamentului; în aprilie 1933,

Surse istorice
toți evreii (cu excepția celor care au suferit pierderi în Primul Război Mondial)
Provocare au fost dați afară din serviciul public și din universități; prin prevederile Legii
Momentele de criză profundă ale societății germane interbelice le-au oferit naziștilor posibilitatea să ajungă la gu- Presei, în octombrie 1933 a fost înființată Camera de Cultură a Reich-ului, iar

vizuale
vernarea Germaniei și să creeze o linie de gândire specifică ideologiei lor: acuzarea evreului, vinovat de toate dezastrele jurnaliștii evrei au fost dați afară.
țării, din acest motiv fiind necesară distrugerea lui totală. Pe 15 septembrie 1935, la Nürenberg au fost adoptate legi de interes gene-
 În opinia ta, ce credibilitate aveau aceste mesaje asupra cetățenilor? Dar asupra tinerilor? ral – nazist: Legea pentru protejarea sângelui german, care interzicea căsă-
toriile și relațiile sexuale între evrei și arieni, și Legea cetățenilor Reich-ului,
care a retras evreilor cetățenia germană; în octombrie 1935, toate cuplurile
Repere cronologice
Cunosc și înțeleg germane care doreau să se căsătorească trebuiau să obțină un certificat de
1933–1945 sănătate; în decembrie 1937, Ministerul de Interne a autorizat arestarea cerșeto-
Adolf Hitler cancelar rilor, vagabonzilor, țiganilor, alcoolicilor și a persoanelor cu boli cu transmitere

Repere cronologice
Renașterea națională, recrearea spiritului anului 1914 din Germania, lupta
al Germaniei pentru recâștigarea demnității națiunii germane, realizarea spațiului vital pen- sexuală; în primăvara lui 1938, antisemitismul ia amploare, Hermann Göring O reclamă pentru tabloidul anti-
1935 afirmând că evreii trebuie expropriați rapid; în primăvara și vara lui 1938 au fost semit Der Stürmer, care prezintă o
tru Reich-ul milenar, purificarea rasială, exterminarea evreilor au fost câteva
Legile de la Nürenberg date decrete care le impuneau evreilor adoptarea prenumelor evreiești Sarah caricatură a unui evreu care sosește
dintre obiectivele stategice ale Partidului Național Socialist al Muncitorilor
și Israel și înregistrarea și declararea tuturor proprietăților și averilor, pentru a în Germania. Legenda de sub desen
1938, noiembrie Germani (NSDAP). Noua ordine mondială nazistă coincidea cu viziunea lui Hitler
fi confiscate de statul nazist. spune: „Fără o soluție la problema
Kristallnacht („Noaptea ca lider al NSDAP.
Ca urmare a acestor măsuri, la 9 noiembrie 1938 a avut loc „Noaptea de evreiască, nu poate exista mântuirea
de cristal”) Evreilor germani și altor minorități li s-a refuzat calitatea de membru al umanității”.
poporului german. Stâlpii regimului nazist – forțele armate, membri ai parti- cristal”, un val de violențe antisemite motivat de asasinarea unui diplomat de

Dicționar
Dicționar istoric
eugenie = teorie și practică de
„curățare etnică” susținută de
ideologii naziști pentru a îmbu-
dului NSDAP, economicul/industria, administrația publică – au fost constanți
în a acorda sprijinul lor politicii de eliminare a evreilor din Germania și din
Europa. Joseph Goebbles, Heinrich Himmler, Reinhart Heydrich ș.a. au venit
în întâmpinarea Führerului pentru a aplica experimentul rasial în teritoriile
ocupate de naziști. Propaganda urmărea să ofere cetățenilor sentimentul că a
depășit comunitatea de clasă și că „liderul” Adolf Hitler poate alunga inamicii
la ambasada Germaniei din Paris. Joseph Goebbels a organizat atacuri asupra
sinagogilor și companiilor evreiești. Acțiunile de violență au dus la uciderea a
100 de evrei și trimiterea în lagăre de concentrare a 30 000 de evrei. Pagubele au
fost estimate la 25 000 000 de mărci germane. Pe 12 noiembrie 1938, Hitler i-a
dat ordin telefonic lui Göring: „să coordoneze și să rezolve într-un fel sau altul,
odată pentru totdeauna, problema evreiască”. În aprilie 1939, evreilor le-au fost
confiscate toate averile pe care le mai dețineau și li s-a interzis frecventarea lo-

Exerciții
nătăți supraviețuirea și „calita- interni și externi. NSDAP a încercat constant să impresioneze omul de rând,
tea” poporului german. organizând marșuri și parade cu torțe, sărbători și evenimente istorice și civice curilor publice, a teatrelor și a plajelor. Copiii evrei au fost dați afară din școlile

Conținut lecție
SS (Schutzstaffel) = trupe de majore, cum ar fi Jocurile Olimpice din 1936, toate cu scopul de a arăta supe- germane. Pe 30 aprilie 1939, a fost adoptată Legea de închidere a evreilor în
protecție paramilitare naziste. rioritatea ideologiei naziste. Mesajele împotriva evreilor erau răspândite prin ghetouri. Evreii și ne-evreii nu aveau voie să locuiască în aceleași clădiri.

aplicate
intermediul radioului și al cinematografiei. În 1939, mai mult de două treimi
din toate gospodăriile germane aveau un radio. În sistemul de educație, evreul
era prezentat ca o rasă inferioară. Propaganda nazistă a influențat hotărâtor Analizez. Rezolv Vechea sinagogă din Aachen
tinerii în ostilitatea lor față de evrei și prin organizațiile: „Tineretul hitlerist” și
distrusă în timpul „Nopții de cristal”

Printre elementele propagandei
naziste antisemite s-a numărat și
așa-zisul film „documentar” Der
ewige Jude („Evreul etern”), lansat
pentru public în noiembrie 1940
„Asociația Fetelor Germane”.
Pentru realizarea comunității unite a poporului arian german omogen etnic,
biologic, cultural, lingvistic și istoric (Volksgemeinschaft), Adolf Hitler și elitele
național-conservatoare trebuiau să elimine minoritățile naționale din cadrul
statului german: evreii, în primul rând; romii și sinti; germanii care sufereau
de boli mentale, aveau un handicap fizic sever sau anomalii; homosexualii
etc. Național-socialismul considera că evreii erau: principala amenințare pen-
tru statul german rasial; întruchiparea răului absolut; autorii bolșevismului;
dușmanii Reich-ului și al ideii de Germanie Mare. Germania nazistă a propagat
excesiv stereotipuri negative pentru evrei, precum: ucigașul lui Cristos, corupă-
torul de copii, vampirul, bancherul gras, evreul iubitor de bani.
Promovarea rapidă, după ianuarie 1933, a rasismului și eugeniei a condus,
într-o primă etapă, la gazarea a 70 273 de oameni (în aziluri speciale, dotate cu
camere de gazare echipate de către trupele SS) și 23 000 de cetățeni uciși prin
pe lecție
Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:
A „Eu am descoperit că evreii sunt bacilii și fermentul descompunerii so-
ciale. Și am dovedit un lucru: că un stat poate trăi fără evrei: că economia,
cultura, arta etc. pot exista fără evrei, poate chiar mai bine. Aceasta este cea
mai grea lovitură pe care le-am dat-o evreilor.”
(Discursul lui Adolf Hitler din 10 iulie 1941)
B „Are loc judecarea evreilor, una barbară, dar pe deplin meritată. Pro-
feția pe care Führerul a făcut-o la adresa lor pentru că au provocat o nouă
conflagrație mondială începe să se adeverească în cele mai groaznice mo-
duri. [...] Și de data aceasta, Führerul este campionul incontestabil și heral-
dul unei soluții radicale.“
Tipografie evreiască – Berlin,
(Joseph Goebbels, însemnare din jurnal, 27 martie 1942)
noiembrie 1938

50 51

5
 RECAPITULARE • EVALUARE SUMATIVĂ

Aplicații pentru RECAPITULARE EVALUARE (Portofoliu)

sistematizare și
A. Evreii – trăsături definitorii: originea, cultura, religia I. Alege varianta corectă de răspuns.
1. Tu știi ce limbi au vorbit evreii de-a lungul istoriei? Accesează surse de pe internet și descoperă cele patru 1. Este considerat fondatorul poporului evreu:
limbi folosite de aceștia de-a lungul timpului. a) Iacob b) Avraam c) Isaac

consolidare
2. Consultă surse de pe internet și descoperă sensul următoarelor cuvinte care reprezintă obiceiuri și 2. Prima religie monoteistă din lume a fost:
obiecte specifice civilizației iudaice. a) Creștinismul b) Iudaismul c) Islamul
Menora Challah Kippa Mezuzah Klezmer Hamsa Besamin Gogol mogol 3. Primul Templu de la Ierusalim a fost construit de regele:
a) Saul b) David c) Solomon
3. Cunoști mâncăruri specifice sărbătorilor evreiești? Există asemănări între sărbătorile iudaice și cele apar- 4. Tanach-ul este compus din:

Itemi de
ținând altor religii? a) Tora, Neviim și Ketuvim b) Tora, Vechiul și Noul Testament c) Tora, Pentateuh și Talmud
5. Raphael Lemkin introduce în dreptul internațional, în anul 1944, noțiunea de:
B. Educația despre Holocaust și provocările contemporane a) Holocaust b) Shoah c) Genocid
1. Este posibil ca prin studierea persecuției victimelor ideologiei naziste să înțelegem impactul încălcării

evaluare
II. Citește cu atenție sursa de mai jos:
drepturilor omului asupra societăților contemporane? Realizează împreună cu alți colegi de clasă o dez-
batere despre această problemă. „Moise nu a fost doar cel mai influent dintre toți evreii Antichității înainte de Cristos; el
2. Cunoașterea despre refugiații evrei este relevantă pentru a înțelege criza contemporană a refugiaților? a fost, de asemenea, cel care urma să aibă un impact considerabil asupra lumii antice.
Folosește diagrama Venn pentru a stabili două asemănări și două deosebiri între cele două evenimente. Grecii îl puneau alături de propriii lor zei și eroi, i s-a atribuit inventarea alfabetul ebraic,
socotit preludiul celui fenician și, ca urmare, a celui grecesc... Autorii antici nu erau doar
convinși de existența lui Moise: ei îl priveau ca pe una dintre figurile formatoare ale
Criza refu- istoriei lumii... Printre autorii păgâni din a doua jumătate a mileniului I î.Cr. a existat în
Criza același timp tendința de a-l privi pe Moise drept o figură malignă, creatorul unei forme de
giaților din
Deosebiri refugiaților Asemănări Deosebiri religie ciudată, îngustă, exclusivistă și antisocială. Moise este strâns asociat celor dintâi
secolul al
evrei tendințe de antisemitism sistematic [...] Manethon (cca 250 î.Cr.) a lansat pentru prima
XXI-lea
oară legenda, extraordinar de persistentă, că Moise n-ar fi fost câtuși de puțin evreu, ci
egiptean, un preot renegat din Heliopolis [...] Ideea de preot egiptean răzvrătit, care con-

Sursă
duce o răscoală a proscrișilor printre care se numără leproși și negri, a devenit matricea
3. Poate studierea trecutului să prevină tragedii viitoare? Dacă răspunsul tău este da, formulează două ar- fundamentală a antisemitismului, calomnia străveche înflorită și repetată cu insistență Reconstituire Menora
gumente prin care să îți susții punctul de vedere. Dacă răspunsul tău este nu, formulează două argu- uluitoare de-a lungul secolelor.” (Paul Johnson, O istorie a evreilor)

istorică
mente prin care să îți susții punctul de vedere. Răspunde la următoarele cerințe:
4. Ai auzit vreodată de Efectul martorului indiferent*? 1. Menționează, din sursă, numele celui mai influent evreu al Antichității.
• Gândește-te dacă ai văzut vreodată pe cineva care are nevoie de ajutor, dar nu ai făcut nimic. Descrie 2. Indică, pe baza sursei, două opinii referitoare la personalitatea menționată
situația. Ce s-a întâmplat? Cum te-ai simțit? anterior.
• Ai văzut vreodată în practică efectul martorului indiferent? Gân- 3. Precizează, pe baza sursei, matricea fundamentală a antisemitismului.
dește-te la situații în care cineva avea nevoie de ajutor – poate o 4. Prezintă două caracteristici ale antisemitismului.
persoană agresată, lovită sau căzută. Descrie situația. Ce conse-
III. Elaborează, în aproximativ două pagini, un eseu despre identitatea evreiască și Sulurile Torei
cințe a avut efectul martorului indiferent în această situație?
educația despre Holocaust, având în vedere:
• Cunoști manifestări antisemite din trecut și din prezent? Ce s-a
– menționarea a două trăsături definitorii ale evreilor;

Secvență de
întâmplat? Cum te-ai simțit? – precizarea a două momente reprezentative ale istoriei evreilor;
• Ce consecințe a avut efectul de martor indiferent în istorie? Poți – prezentarea a două amenințări contemporane la adresa normelor și valorilor democratice;
să dai un exemplu? – formularea unui punct de vedere referitor la necesitatea educației despre Holocaust în secolul al XXI-lea și
Indiferența are întotdeauna consecințe. Acestea pot rămâne neobservate sau se poate considera că nu susținerea acestuia printr-un argument istoric.

autoevaluare
sunt grave. Este alegerea noastră dacă ne comportăm ca un martor indiferent sau nu.
Autoevaluare
Care este alegerea ta?
Punctaj SI=2p S II = 3 p S III = 4 p Oficiu = 1 p Total = 10 p
* Un martor indiferent este o persoană pasivă, care nu face nimic atunci când observă că cineva are nevoie de ajutor. Efec- (0,5 p × 4) (0,5 p + 1 p + 0,5 p + 1 p) (1 p + 1 p + 1 p + 1 p)
tul martorului indiferent este mai puternic atunci când oamenii fac parte dintr-un grup. Acest fenomen este cunoscut și Punctajul tău
sub numele de difuzare a responsabilității. Credem că altcineva va interveni să ajute, deci noi nu mai trebuie să o facem.
Studiile arată că atunci când este singură, o persoană care observă că cineva are nevoie de ajutor intervine pentru a oferi Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a comportamentului și activității de la pagina 8!
ajutor în proporție de 80% dintre cazuri. Dar dacă face parte dintr-un grup, intervine în doar 20% din cazuri.

16 17

VARIANTA DIGITALĂ
Varianta digitală cuprinde integral con­ ținutul
manualului în variantă tipărită, și cuprinde, în plus, o AMII Animat
Cuprinde animații sau filme.
serie de activități multimedia interactive de învățare:
animat, static, interactiv
AMII Static
Cuprinde imagini, diagrame statice, hărți statice.
Paginile din manual pot fi vizi-
onate pe desktop, laptop, tabletă, AMII Interactiv
telefon, oferind o experiență exce- Cuprinde componente educaționale extrem de interactive
ce permit elevului să obțină o valoare cognitivă crescută.
lentă de navigare.

Toate acestea au obiectivul de a aduce un plus de valoare cognitivă.

Navigarea în varianta digitală permite parcurgerea manualului
şi revenirea la activitatea de învăţare precedentă.

Cuprinde o listă sau colecţie de cuvinte regionale, Deschide ghidul de utilizarej

învechite sau puţin cunoscute, însoţite de explicaţia lor. a manualului digital.

Permite căutarea în manual. Cuprinde link-uri către alte resurse

Permite educaţionale online utile.
deschiderea
de conţinuturi/ Permite ajustarea
volumului. Permit parcurgerea manualului.
lecţii.

Permite activarea setarilor Permite maximizarea conţinutului

de accesibilitate. paginii la care este deschis manualul.

6
 SĂ NE AMINTIM!
1. Cum analizăm
A. Evenimentul istoric B. Sursa istorică scrisă

1. ÎNCADRARE ÎN TIMP C Ce spune sursa? De ce a fost

E 0
N realizată? S
V Ț C
E 2. ÎNCADRARE ÎN SPAȚIU I O
N N P
U
I T
M 3. CAUZE D Care este Când? O
E E
mesajul Plasați Unde? R
N D I
U pe care îl sursa G
T 4. DESFĂȘURARE C
transmite? I
E istorică aici N
R E
I E
S 5. PERSONALITĂȚI
În ce perioadă Primară? C
T C A
O istorică se întâmplă Secundară? T
O N evenimentele? Oficială? E
6. DOCUMENTE
R T
Neoficială? G
E O
I X Obiectivă? R
C 7. CONSECINȚE/URMĂRI T
Subiectivă? I
E

C. Sursa istorică vizuală D. Sursa de pe internet

Împărtășesc aceleași valori
și convingeri cu autorul
informației/cu site-ul
Ce se vede în accesat?
imagine? Fac parte din
De ce te-a Ce nu se vede în publicul‑țintă?
impresionat? imagine?

Când
Ce mesaj şi unde s-a
ne transmite întâmplat ceea
autorul? ce vezi în Sunt de
ima­gine? acord cu
sursele alese
și cu folosirea lor?
Care este
Care este
scopul pentru Analiza surselor de pe internet
proveniența
care a fost 1. Care este publicul‑țintă al informației?
imaginii?
realizată? 2. Cine este autorul acestei informații?
Este o imagine
originală? • Punctele importante ale informației au referiri
la surse oficiale?
3. Care este scopul site-ului sau al platformei de
socializare?
• Există diversitate în informațiile prezentate?
• Cât de transparentă este alegerea de surse,
informații și referințe?

7
 2. Obiectiv și subiectiv în sursele istorice 3. Stereotipuri și prejudecăți
Obiecte Stereotip – orice idee sau opi-
Fotografii • De ce a fost făcut obiectul?
• Filmele și fotografiile • Cine este autorul? nie generală adoptată cu privire
pot fi falsificate? • Ce ne poate spune Scrisori/jurnale la anumite categorii de indivizi
• Unghiul ales de fotograf obiectul despre perioada, • Oferă informații despre sau anumite moduri de com-
sau de către regizor poate face persoana sau evenimentul autori și opiniile lor? portamente, menite să repre-
imaginea subiectivă? istoric? • Ele sunt reacții ale
zinte întregul grup de indivizi
• Este un material autorilor la evenimentele
de propagandă? prezentate? sau comportamente.
• Ce putem deduce • În ce scop au fost
din fotografie? Obiectiv ele scrise?
și subiectiv Prejudecată – opinie preconce-
Caricaturi/postere/afișe în sursele Ziare pută, o convingere nefondată,
• Ce mesaj transmit? istorice • Oferă opinii și dovezi? deosebit de rezistentă la
• Au fost create cu scopul • Susține o anumită influența rațională, nebazată pe
de a influența oamenii? poziție politică?
• Ce atitudini reflectă? Este cenzurat? experiența reală, față de anumiți
Documente oameni sau o persoană din
oficiale/de stat motive de rasă/etnie, sex, clasă
• Sunt documente secrete?
• Au fost cenzurate? socială, vârstă, handicap, religie,
• Publicul le poate consulta? sexualitate, naționalitate etc.

4. Autoevaluare/Evaluare
a) Jurnalul de învățare/Jurnalul reflexiv
Jurnalul reprezintă o colecție de însemnări, observații, gânduri ale unei persoane. Menționarea într-un
jurnal al sarcinilor de învățare, a pașilor parcurși, a dificultăților și a reușitelor reprezintă un bun exercițiu
de reflecție asupra propriului proces de învățare.
b) Fișa de observare sistematică a activității și a comportamentului

Eu Nici­odată Uneori Deseori Întotdeauna

Ascult activ, comunic cu profesorul și colegii
Solicit informații, adresez întrebări pentru a înțelege informațiile
Ofer informații, colaborez, mă implic
Exprim opinii, particip activ la discuții
Ordonez, argumentez, susțin cu exemple, îmi spun părerea
Îmi rezolv sarcinile de lucru
Am un vocabular civilizat, respect colegii și regulile

c) Fișa de autoevaluare – munca în echipă

• Cel mai mult mi-a plăcut etapa de documentare și selectare a informației, de prezentare pentru că ... .
• În echipa de proiect m-am simţit ... pentru că ... .
• În echipa de proiect sarcinile mele au fost ... .
• În echipa de proiect cel mai mult am apreciat ... .
• Colaborarea cu colegii mei din echipă a fost ... .
• În viitoarea mea echipă, comportamentul meu va fi ... .
• Produsul realizat de echipa noastră a fost apreciat pentru că ... .
d) Portofoliul – „cartea de vizită a elevului” se compune din materiale obligatorii sau opționale, selectate
de elev sau cerute de profesor. Portofoliul tău va conține materialele marcate în manual: fișe de lucru,
proiecte, investigații, teste, autoevaluări.
În anii anteriori, ai utilizat aceste instrumente extrem de necesare unei învățări complexe și complete. Te invităm
să le folosești și pe parcursul acestui an, la sfârșitul fiecărei ore, respectiv, la sfârșitul fiecărei unități de învățare.

8
 UNITATEA 1
Identitate evreiască și educația
despre Holocaust în secolul al XXI-lea

Ai Râul Iordan
Exodul poporului lui Israel din Egipt Ghilgal Mt. Nebo
Ierihon
și intrarea lui în Canaan Ierusalim Dibon
Marea cea Mare Hebron Marea
Gaza C ANAAN Sărată M O A B
(Marea Mediterană) (Marea
R
LO Arad
Moartă)
I
EN Beer-Șeba
L I ST
I
AF
Zered

Râ Ț
AR
)
ea Rift
ul Pustiul Zin
Eg
ip EDOM
Ramses t
(Val
Kadesh-barnea
(Tanis)
Araba

Delta Nilului Pustiul

Șur
GOSEN Pustiul
Estic
Pitom Sucot
EGIPT
Pustiul
Paran
On Pihahirot
(Heliopolis) Pustiul
Etam Ețion-Gheber
Nof Peninsula
iu

Sinai
p u st

(Memphis)
Mara
le d in

Elim
Pustiul Sin MADIAN
re

Golful
Ta b e

Suez
l Nil

Pustiul Sinai
Dofca
iu
Fluv

Ref idim Golful

Aaba

Mt. Sinai

Kilometri
Marea Roșie

Traseul probabil al Exodului evreilor Rabinul Haim Kanievsky

 Evreii – trăsături definitorii: originea, cultura, religia

 Educația despre Holocaust și provocările contemporane (antisemitism, xenofobie,
genocid și amenințările la adresa normelor și a valorilor democratice)

CE VEI REUȘI SĂ FACI CUM VEI REUȘI SĂ FACI

• Să utilizezi critic și reflexiv sursele • Sistematizând informații din diferite tipuri de surse în vederea
istorice pentru argumentarea unor stabilirii credibilității și a validității opiniilor.
demersuri și alegeri, în acord cu va- • Exprimând opinii referitoare la impactul evenimentelor/proceselor/
lorile societății democratice. fenomenelor istorice asupra societății, prin prisma multiperspecti-
• Să-ți asumi propria identitate cultu- vității și a diversității culturale.
rală și să determini modalitățile prin • Apreciind valențele dialogului intercultural în exprimarea trăsăturilor
care interculturalitatea contribuie la propriei identități culturale.
promovarea acceptării celuilalt și a • Analizând critic consecințele stereotipurilor, prejudecăților, rasismului,
respectării drepturilor omului. antisemitismului și a altor forme de discriminare.
• Să te implici responsabil și proactiv în • Asumând roluri ce implică empatie și respectarea demnității umane.
diverse contexte de viață prin respec- • Raportându-te critic la experiențele trecutului pentru promovarea
tarea convențiilor de comunicare. unui comportament democratic.

COMPETENȚE SPECIFICE: 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 3.1, 3.2.

9
Evreii – trăsături definitorii: originea, cultura, religia
Provocare
Exodul și exilul sunt caracteristicile istoriei poporului evreu.
În cele ce urmează, vei afla mai multe despre istoria, vitalitatea și dârzenia poporului evreu, despre specificul
existenței sale, dat de identitatea sa, de religia și cultura acestuia, de contribuția pe care a avut-o la dăinuirea
civilizației umane.
Repere cronologice
Secolul al XIII-lea î.H.
Exodul triburilor semite
sub conducerea lui Moise
Secolul al XI-lea î.H.
Întemeierea Regatului Israel
Dicționar istoric
iudaism = doctrina religioasă a
evreilor. Se poate referi de ase-
menea și la sistemul religios al
evreilor în general.
kippa = coifură din țesătură,
purtată în mod tradițional de
bărbații evrei.
Pentateuh = primele cinci cărți
ale Vechiului Testament.
Talmud = legea civilă și cano-
nică evreiască, așa cum s-a
păstrat de către evrei.
Chivotul Legii din sinagoga Hurva,
Ierusalim
10
Cunosc și înțeleg
 Originea evreilor
Istoria evreilor începe cu peste patru mii de ani în urmă. Între mileniul al
II-lea î.H. și secolul al XIII-lea î.H. s-a desfășurat un proces complex de formare
a identității, a credinței și a teritoriului vechilor evrei. În Mesopotamia, din
marea masă a populațiilor semitice s-a desprins un grup de triburi de păstori
nomazi, având în frunte pe Avraam (tatăl popoarelor), care a emigrat apoi în
Țara Canaanului. Avraam este considerat fondatorul poporului evreu. El a sta-
bilit închinarea la un singur Dumnezeu. Relația dintre el și Dumnezeu este cu-
noscută ca legământ. Izvoarele egiptene i-au numit pe evrei „habiru”. Alungați
de foamete, evreii conduși de cei trei patriarhi – Avraam, Isaac și Iacob – au fost
nevoiți să migreze în Egipt în vremea lui Iosif, fiul lui Iacob, numit Israel („Cel
ce se luptă pentru Dumnezeu”). De aici, în secolul al XIII-lea î.H., ca urmare a
muncilor grele la ridicarea construcțiilor faraonice și a interzicerii căsătoriilor
între etnii, impuse în Egipt, a avut loc exodul triburilor semite sub conducerea
lui Moise. El a eliberat poporul de robia egipteană și a dat evreilor, prin revelație
divină, cred ei, Cele zece porunci (Exod, 20, 2–17), care stau la baza religiei lor –
iudaismul. Timp de patruzeci de ani, evreii au ,,rătăcit în pustiul” peninsulei
Sinai sub conducerea lui Moise. Cele 12 triburi ale vechilor evrei s-au grupat
într-o confederație, punând bazele poporului evreu. Sub conducerea lui Iosua,
israeliții au trecut Iordanul și s-au stabilit în Canaan, țara făgăduită. Judecătorii
lor (liderii tribali) erau garanții respectării legământului, a ritualului religios și a
legii lui Dumnezeu (1200–1000 î.H.). În secolul al XI-lea î.H., înlăturând pericolul
filistenilor și al amoriților, s-a constituit Regatul lui Israel. Datorită stăpânirilor
străine ulterioare, evreii au fost alungați și obligați să emigreze în tot Imperiul
Roman. Aceste evenimente au marcat începutul exilului, care a durat mai mult
de două mii de ani.
 Religia. Iudaismul
Iudaismul este religia poporului evreu. Istoria, cultura și modul lui de viață
au la bază Tanachul – Biblia evreilor –, alcătuită din trei părți componente: Tora
sau Învățăturile, Neviim sau Profeții și Ketuvim sau Scrierile. Această colecție
de scrieri cuprinde perioadele istoriei evreilor de la facerea lumii până la moartea
lui Moise, de la așezarea celor 12 triburi israeliene în Canaan și până la exilul/
robia în Babilon. Ultima parte, Scrieri, începe cu Psalmii și Cărțile înțelepciunii și
continuă cu referirile la întoarcerea din exil/robie. Tora (sau Învățăturile) formează
prima parte a Tanachului. Mai este cunoscută sub numele de Pentateuh, respectiv
primele cinci părți: Geneza, Exodul, Leviticul, Numerii și Deuteronomul. Iudaismul
este prima religie care a afirmat existența unui Dumnezeu unic: Yahve. Această
religie este întemeiată pe un amplu cod de conduită morală, socială și politică.
 Centrul social și religios al poporului evreu a fost sinagoga, care este lăcaș de
cult și de rugăciune pentru el. Aici, evreii se întâlnesc pentru a studia și a se ruga.
Clădirea trebuie să fie orientată spre Ierusalim și să conțină anumite obiecte de cult:
Chivotul Legii, Bima (platforma pentru cititorul cărților sfinte), menorah (sfeșnicul
cu șapte brațe și șapte lumânări), orga etc. Sinagoga îndeplinește funcții religioase,
comunitare, juridice și sociale.
 Cultura evreilor
Evreii au o cultură centrată în primul rând pe un Dumnezeu atotputernic, unic.
Vechii evrei au interzis reprezentarea vizuală a lui Dumnezeu și a ființelor umane.
Biblia lor conține multe fapte istorice, fiind un compendiu de istorie a evreilor
și diferite tipuri de literatură: nuvele, dramă, poezie lirică, meditație filozofică etc.
În tradiția ebraică, acoperirea capului cu kippa este obligatorie pentru bărbați atunci Un bărbat purtând tallit pe
când se roagă, mănâncă sau se află în sinagogă. cap în timpul rugăciunii
Calendarul lor specific este lunisolar, un an obișnuit are 12 luni, iar cel bisect 13. Evreii au restricții alimentare.
Ei nu consumă carne de porc sau crustacee. De asemenea, lactatele și carnea nu sunt preparate și consumate nici-
odată împreună. Băieții sunt circumciși la opt zile de la naștere. Tranziția la adolescență pentru tinerii evrei – băieți
și fete – se face când împlinesc 12–13 ani, prin ritualuri specifice: Bar Mitzvah sau Bat Mitzvah.
 Sărbători
Sărbătorile cele mai importante ale evreilor sunt strâns legate de istoria lor și acestea sunt: Hanuka, Pesach
(Paștele), Yom Kipur, Purim, Roș Hașana, Seder, Sabuoth, Sukkoth.

• Fiind ziua de odihnă • Sărbătoare iudaică a Destinu- • Sărbătoare anuală ce • Este o sărbătoare ținută
a Crea­torului, este lui ce amintește de intervenția amintește despre ieșirea în casele evreilor în
interzis a desfășura Esterei în favoarea evreilor din evreilor din Egipt, sub prima noapte de Paști
orice muncă. Este o Persia. Este singura sărbă- conducerea lui Moise; și comemorează ieșirea
zi de bucurie a vieții. toare laică a poporului evreu. durează opt zile. evreilor din Egipt.
Sabat – Ziua Pesach – Paști sau
Purim Seder
de sâmbătă Sărbătoarea azimelor

• Sărbătoare simbolică • Marchează crea- • Sărbătoarea secerișului. La ie- • Sărbătoarea ebraică a

prin care Dumnezeu de-
cide soarta individului și
a comunității. Este zi de
post obligatoriu.
Yom Kipur sau
Ziua ispășirii/iertării
rea lumii. Cuprinde șirea din Egipt, evreii au locuit „Consacrării luminilor”.
două zile pline de în colibe. În amintirea strămo- Celebrează victoria ma-
rugăciuni. șilor lor, evreii stau timp de cabeilor asupra grecilor.
șapte zile în colibe (sucat).
Roș Hașana sau Sukkoth sau Sărbă­toa­rea
Hanuka
Anul Nou evreiesc „Corturilor/Colibelor”

Cu toate persecuțiile la care au fost supuși de-a lungul istoriei, evreii au reușit să-și păstreze religia, tradițiile și
cultura lor până în zilele noastre.

Analizez. Rezolv

Învață lecția folosind manualul!

Completează Fișa de învățare după modelul de mai jos.

 Cuvinte-cheie: Model: iudaism  Reflecții personale

 Întrebări: Cine a fost Moise?  Ideile principale ale lecției: Evreii sunt o populație de origine semitică,
 Legături cu idei anterioare creatorii primei religii monoteiste din istorie.
 Rezumatul lecției (scurte propoziții care sintetizează conținutul de idei al lecției)

11
 Evaluez și creez

1. Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde următoarelor cerințe:

Biblioteca virtuală
A „Legea lui Moise le va oferi evreilor, pentru cei 2 000 de ani de peregrinări ce
aveau să urmeze, o «patrie portabilă», cum va spune Heinrich Heine, un gen
de stat intangibil la nivel spiritual; acest cod avea să-i mențină uniți, în ciuda
împrăștierii lor în lume, și mândri, în pofida eșecurilor repetate, zămislind
necontenit, secole de-a rândul, un popor puternic ce pare indestructibil.”
(Will Durant, Moștenirea noastră orientală)
Introducere De la Abraham
în iudaism la statul Israel B „Exilul reprezintă în mod necesar o rupere de trecutul tribal. […] De acum
încolo, majoritatea evreilor va trăi întotdeauna în afara granițelor Pământu-
lui Făgăduinței. Risipiți, lipsiți de cârmuitor, de stat sau de orice aparat de
sprijin, pe care l-ar fi conferit în mod firesc guvernul lor, evreii au fost obligați
Jurnal reflexiv să găsească mijloace alternative de a-și păstra identitatea lor de un tip cu
 Notează două concepte totul aparte. [...] Aici, în exil, au căpătat importanță covârșitoare regulile cre-
pe care le-ai învățat din dinței: cele ale purității, ale curățeniei, ale regimului alimentar.”
această lecție. (Paul Johnson, O istorie a evreilor)
 Menționează una dintre
a) Stabilește tipul de informație oferită de cele două surse istorice (Obiectivă/
ideile discutate care ți-au
Subiectivă).
reținut atenția.
b) Identifică, în cele două surse și în textul lecției, contribuția poporului evreu
 Numește conținuturile care
la dezvoltarea culturală a lumii (scrie două exemple).
crezi că necesită clarificări.
c) Realizează o scurtă prezentare, de aproximativ o pagină, despre una dintre
sărbătorile religioase ale evreilor. Plecând de la această prezentare, pro-
iectează și organizează o activitate dedicată acesteia. Implică-ți colegii de
clasă, profesorii, familia.
2. Pe baza cunoștințelor din anii anteriori de la istorie,
stabilește două asemănări și două deosebiri între cele
trei mari religii monoteiste, pe baza diagramei Venn. Personalități
3. Pe baza cunoștințelor de la religie și a studiului primelor
Viață
capitole ale Bibliei, realizează o călătorie virtuală intitu- Religie
cotidiană
lată Pe urmele patriarhilor evrei: de la Avraam la Moise.
Creează un proiect și refă traseul vechilor evrei din Haran
până în Canaan, Țara Făgăduinței. Folosește-te de Go-
Identitate Simboluri
ogle Earth sau de altă aplicație (Google Maps) pentru a Tradiții
evreiască iudaice
introduce datele călătoriei. Nu uita să completezi jurna-
lul de călătorie cu sentimentele și emoțiile pe care le-ai
trăit în timpul călătoriei tale virtuale. Editează jurnalul Lăcașuri
cu ajutorul unei aplicații informatice (Padlet, Canva, Meserii de cult
PowerPoint, Prezzi etc.) pentru a introduce și imagini Sinagogă
reprezentative. Expune jurnalul în cadrul unei conferințe Sărbători
virtuale.
4. Accesează surse de pe internet și completează împreună
cu colegul de bancă „Floarea de nufăr”, după modelul
alăturat. (Portofoliu)

* „Floarea de nufăr” este o tehnică cu ajutorul căreia se poate dezvolta o temă. Aceasta este notată în mijlocul tablei/planșei.
Inițial, pe primele opt petale se trec idei/informații/personalități etc., în sensul acelor de ceasornic. Cele opt idei/informații/perso-
nalități vor deveni teme centrale pentru alte opt petale.

12
Educația despre Holocaust și provocările contemporane
(antisemitism, xenofobie, genocid și amenințările la adresa
normelor și a valorilor democratice)

Provocare
S-a întâmplat, prin urmare se poate întâmpla din nou. (Primo Levi, supraviețuitor al Shoah)
 Un european din douăzeci nu a auzit niciodată de Holocaust. Tu ai auzit?

Cunosc și înțeleg

 Holocaust
Termenul derivă din cuvântul grec pentru „ofrandă complet arsă” și este în
general definit ca o distrugere enormă cauzată de foc sau de alte forțe nonumane.
Astăzi, Holocaustul desemnează uciderea sistematică, sponsorizată de stat, a
șase milioane de bărbați, femei și copii evrei și a milioane de alți oameni de către
Germania nazistă și colaboratorii săi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Germanii au numit aceasta „soluția finală la problema evreiască”. Shoah este cu-
vântul ebraic pentru „catastrofă” și este folosit pentru a descrie genocidul comis
de Germania nazistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
 Antisemitism Caracatița este o imagine antise-
„Antisemitismul este o anumită percepție referitoare la evrei, care poate mită comună găsită în ilustrații
fi exprimată ca fiind ură împotriva evreilor. Manifestările retorice și fizice ale și desene animate antievreiești.
antisemitismului sunt îndreptate împotriva evreilor sau neevreilor și/sau pro- Stereotipul prezentat este cel al
prietăților acestora, împotriva instituțiilor comunităților evreiești și lăcașurilor evreilor care conspiră pentru a
lor de cult.” (Definiția de lucru a antisemitismului adoptată de IHRA – Alianța controla lumea, inclusiv politica
Internațională pentru Memoria Holocaustului – în anul 2016 și aprobată de un globală, economia mondială
număr de țări și instituții guvernamentale). În societatea de astăzi, antisemi- și mass-media.
tismul nu se limitează doar la aceste manifestări.
 Xenofobie
Termenul provine de la grecescul ξενοφοβία care înseamnă „frica de străin”.
Xenofobia este o atitudine, o prejudecată, un comportament de teamă, res-
pingere și ură față de persoanele străine de grupul etnic din care face parte
subiectul, motivată de discriminare, ostilitate sau prejudecată față de anumite
persoane, din cauza originii, naționalității sau etniei lor reale sau percepute.
Xenofobia ca formă de discriminare este condamnată în lumea contemporană.
 Genocid
Avocatul Raphael Lemkin (evreu polonez) a introdus în anul 1944 termenul
de genocid (genos – în greacă: familie, trib sau rasă – și -cide – în latină: ucidere)
într-o lucrare asupra politicilor naziste de distrugere sistematică a evreilor euro-
peni. După război, ONU a adoptat mai multe documente referitoare la definirea
genocidului: Rezoluția 96 (I), din 11 decembrie 1946, a declarat că genocidul Raphael Lemkin (1900–1959)
este o crimă la adresa dreptului ginților, pe care lumea civilizată îl condamnă;
Convenția pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, din 9 decembrie 1948, definește genocidul ca o acțiune
violentă comisă cu intenția de a distruge, în totalitate sau numai în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios.
În anul 2007, la nivelul Uniunii Europene s-a înființat un program destinat prevenirii genocidului și unirii efor-
turilor statelor membre cu cele ale instituțiilor europene ca să nu se mai repete inimaginabilele crime genocidare

13
din ultimul război. Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU a adoptat Rezoluția pentru prevenirea genocidului, la
data de 31 martie 2022, invitând statele membre să sărbătorească Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor
Crimei de Genocid și să prevină aceste infracțiuni prin demonstrații publice, prin cooperare internațională, pentru
a facilita prevenirea și reprimarea la timp a crimei de genocid.
 Amenințări la adresa normelor și a valorilor democratice
În prezent, noile tehnologii și platformele de social media pot amplifica discursul instigator la ură și pot con-
tribui la polarizarea națională, etnică, rasială sau religioasă, prin declarații ale unor lideri politici și personalități
publice din diferite state europene care neagă genocidul comis asupra evreilor în cel de-Al Doilea Război Mondial și
răspândesc prejudecăți antisemite.
Antisemitismul contemporan se manifestă în viața de zi cu zi a evreilor sub multe forme: de la discursul online
de incitare la ură, la profanarea sinagogilor, a cimitirelor și a memorialelor. Acesta poate duce la atacuri violente
și letale, cum ar fi cele de la Școala Ozar Hatorah din Toulouse (2012) și de la Muzeul Evreiesc din Bruxelles (2014),
atacul asupra Hypercasher din Paris (2015) sau atacul asupra sinagogei din Halle (2019). În plus, evreii au fost una
dintre cele mai atacate comunități în timpul pandemiei de COVID-19.
Comisia Europeană a elaborat Strategia UE privind comba-
terea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021–2030).
Ea cuprinde trei piloni: prevenirea și combaterea tuturor for-
melor de antisemitism; protejarea și susținerea vieții evreiești
în UE și educația, cercetarea și comemorarea Holocaustului.
Educația despre Holocaust reprezintă o oportunitate de
a înțelege unele mecanisme și procese care duc la genocid
și cum îl putem preveni. De asemenea, ajută elevii să-și dez-
volte puterea de recunoaștere a ramificațiilor pe care le au
prejudecățile, rasismul, antisemitismul, raționamentul bazat pe stereotipuri în orice societate; să reflecteze asupra
uzului și abuzului de putere, asupra rolului și a responsabilităților indivizilor, organizațiilor și națiunilor, atunci când
acestea sunt confruntate cu încălcarea drepturilor omului. Elevii dobândesc o perspectivă asupra modului în care o
combinație de factori poate contribui la dezintegrarea valorilor democratice și învață cum să identifice semnalele de
pericol pentru a reacționa conform practicilor statului de drept. Înțelegerea problemelor actuale ale omenirii – criza
refugiaților, războaiele, încălcarea drepturilor omului, conștientizarea valorii diversității într-o societate pluralistă –
sunt alte aspecte pe care le dezvoltă educația despre Holocaust.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Pentru că antisemitismul lovește în esența valorilor noastre: umanitate, libertate religioasă, egalitate, antisemitismul
este o otravă pentru societatea noastră. Este de datoria noastră, a tuturor, să luptăm împotriva lui, să îl împiedicăm și
să îl eradicăm.” (Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Bruxelles, 3 februarie 2021)
B „Mă tem că am trăit suficient de mult pentru a vedea lucruri pe care am crezut că istoria le va fi făcut până la urmă să
dispară, dar ele erau doar în hibernare.” (Liliana Segre, supraviețuitoare a Shoah)
C „Ura care începe cu evreii nu se termină niciodată cu evreii. Facem o mare greșeală dacă considerăm că antisemitis-
mul reprezintă o amenințare doar la adresa evreilor. Este, în primul rând, o amenințare la adresa Europei și la adresa
libertăților pentru a căror realizare au fost necesare secole întregi.”
(Jonathan Sacks, Rabin-Șef al Congregațiilor Ebraice Unite din Commonwealthul britanic între anii 1991–2013)

1. Numește și definește fenomenul prezentat în sursele A, B și C.

2. Consultă surse de pe internet (IHRA) și descoperă în definiția de lucru și alte manifestări care fac parte din fenomenul
numit. Tu cunoști sau ai trăit astfel de situații?
3. Descoperă și alte informații despre acest subiect pe site-ul Comisiei Europene dedicat combaterii antisemitismului.
4. Propune două soluții pentru stoparea și combaterea acestui fenomen.

14
 Jurnal reflexiv
Evaluez și creez
 Notează două concepte
1. Realizează matricea conceptuală* pentru următoarele noțiuni: pe care le-ai învățat din
Holocaust, antisemitism, xenofobie, genocid această lecție.
* Matricea conceptuală este o metodă de reprezentare a conținutului unui  Menționează una dintre
termen după modelul următor: ideile discutate care ți-au
reținut atenția.
Noțiunea Un enunț care să ilustreze sensul noțiunii.  Descrie emoțiile, sentimen-
Model: Holocaust Holocaustul trebuie să rămână pentru totdeauna tele pe care le-ai trăit par-
în memoria noastră colectivă. curgând această lecție.
Definiția noțiunii Reprezentarea vizuală a noțiunii.

2. Consultă surse de pe internet și descoperă câteva exemple de Zile de Ac-

țiune, cum ar fi: 21 martie – Ziua împotriva rasismului și xenofobiei. Ela- Biblioteca virtuală
borează, împreună cu alți colegi de clasă, un calendar în care să folosiți
aceste zile. Asociați fiecărei date câte o imagine reprezentativă. Desenați
sau realizați un afiș sau un poster pentru fiecare zi.
3. Împreună cu alți colegi de clasă construiți două mesaje publice referitoare
la consecințele dramatice/tragice ale antisemitismului și xenofobiei.
4. Vizionează din Biblioteca virtuală documentarul Antisemitismul: de ce este Xenofobia Antisemitismul:
atât de persistent și împreună cu alți colegi de clasă clasificați informațiile de ce este atât
oferite după următoarele criterii: de persistent
a) Antisemitism;
b) Discriminare;
c) Violență;
d) Stereotipuri;
e) Multiperspectivitate.
5. Citește Strategia națională pentru prevenirea și
combaterea antisemitismului, xenofobiei, radica-
lizării și discursului instigator la ură aferentă peri-
oadei 2021–2023 și numește trei obiective, două
principii și un argument ale acesteia.
6. Redactează un referat (5–7 pagini) despre Nece-
sitatea educației pentru Holocaust în secolul al
XXI‑lea. (Portofoliu)

Referatul trebuie să conțină: 27 ianuarie –

• Pagină de titlu Ziua Internațională
• Cuprins
de Comemorare a Victimelor
• Text
Holocaustului
• Bibliografie
• Anexe (dacă este cazul).

15
 RECAPITULARE
A. Evreii – trăsături definitorii: originea, cultura, religia
1. Tu știi ce limbi au vorbit evreii de-a lungul istoriei? Accesează surse de pe internet și descoperă cele patru
limbi folosite de aceștia de-a lungul timpului.
2. Consultă surse de pe internet și descoperă sensul următoarelor cuvinte care reprezintă obiceiuri și
obiecte specifice civilizației iudaice.
Menora Challah Kippa Mezuzah Klezmer Hamsa Besamin Gogol mogol

3. Cunoști mâncăruri specifice sărbătorilor evreiești? Există asemănări între sărbătorile iudaice și cele apar-
ținând altor religii?

B. Educația despre Holocaust și provocările contemporane

1. Este posibil ca prin studierea persecuției victimelor ideologiei naziste să înțelegem impactul încălcării
drepturilor omului asupra societăților contemporane? Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, o dez-
batere despre această problemă.
2. Cunoașterea despre refugiații evrei este relevantă pentru a înțelege criza contemporană a refugiaților?
Folosește diagrama Venn pentru a stabili două asemănări și două deosebiri între cele două evenimente.

Criza refu-
Criza
giaților din
Deosebiri refugiaților Asemănări Deosebiri
secolul al
evrei
XXI-lea

3. Poate studierea trecutului să prevină tragedii viitoare? Dacă răspunsul tău este da, formulează două ar-
gumente prin care să îți susții punctul de vedere. Dacă răspunsul tău este nu, formulează două argu-
mente prin care să îți susții punctul de vedere.
4. Ai auzit vreodată de Efectul martorului indiferent*?
• Gândește-te dacă ai văzut vreodată pe cineva care are nevoie de ajutor, dar nu ai făcut nimic. Descrie
situația. Ce s-a întâmplat? Cum te-ai simțit?
• Ai văzut vreodată în practică efectul martorului indiferent? Gân-
dește-te la situații în care cineva avea nevoie de ajutor – poate o
persoană agresată, lovită sau căzută. Descrie situația. Ce conse-
cințe a avut efectul martorului indiferent în această situație?
• Cunoști manifestări antisemite din trecut și din prezent? Ce s-a
întâmplat? Cum te-ai simțit?
• Ce consecințe a avut efectul de martor indiferent în istorie? Poți
să dai un exemplu?
Indiferența are întotdeauna consecințe. Acestea pot rămâne neobservate sau se poate considera că nu
sunt grave. Este alegerea noastră dacă ne comportăm ca un martor indiferent sau nu.
Care este alegerea ta?

* Un martor indiferent este o persoană pasivă, care nu face nimic atunci când observă că cineva are nevoie de ajutor. Efec-
tul martorului indiferent este mai puternic atunci când oamenii fac parte dintr-un grup. Acest fenomen este cunoscut și
sub numele de difuzare a responsabilității. Credem că altcineva va interveni să ajute, deci noi nu mai trebuie să o facem.
Studiile arată că atunci când este singură, o persoană care observă că cineva are nevoie de ajutor intervine pentru a oferi
ajutor în proporție de 80% dintre cazuri. Dar dacă face parte dintr-un grup, intervine în doar 20% din cazuri.

16
 EVALUARE (Portofoliu)
I. Alege varianta corectă de răspuns.
1. Fondatorul poporului evreu este considerat:
a) Iacob b) Avraam c) Isaac
2. Prima religie monoteistă din lume a fost:
a) Creștinismul b) Iudaismul c) Islamul
3. Tanach-ul este compus din:
a) Tora, Neviim și Ketuvim b) Tora, Vechiul și Noul Testament c) Tora, Pentateuh și Talmud
4. Raphael Lemkin introduce în dreptul internațional, în anul 1944, noțiunea de:
a) Holocaust b) Shoah c) Genocid
II. Citește cu atenție sursa de mai jos:

„Moise nu a fost doar cel mai influent dintre toți evreii Antichității înainte de Cristos; el
a fost, de asemenea, cel care urma să aibă un impact considerabil asupra lumii antice.
Grecii îl puneau alături de propriii lor zei și eroi, i s-a atribuit inventarea alfabetul ebraic,
socotit preludiul celui fenician și, ca urmare, a celui grecesc... Autorii antici nu erau doar
convinși de existența lui Moise: ei îl priveau ca pe una dintre figurile formatoare ale
istoriei lumii... Printre autorii păgâni din a doua jumătate a mileniului I î.Cr. a existat în
același timp tendința de a-l privi pe Moise drept o figură malignă, creatorul unei forme de
religie ciudată, îngustă, exclusivistă și antisocială. Moise este strâns asociat celor dintâi
tendințe de antisemitism sistematic [...] Manethon (cca 250 î.Cr.) a lansat pentru prima
oară legenda, extraordinar de persistentă, că Moise n-ar fi fost câtuși de puțin evreu, ci
egiptean, un preot renegat din Heliopolis [...] Ideea de preot egiptean răzvrătit, care con-
duce o răscoală a proscrișilor printre care se numără leproși și negri, a devenit matricea
fundamentală a antisemitismului, calomnia străveche înflorită și repetată cu insistență Reconstituire Menora
uluitoare de-a lungul secolelor.” (Paul Johnson, O istorie a evreilor)

Răspunde la următoarele cerințe:

1. Menționează, din sursă, numele celui mai influent evreu al Antichității.
2. Indică, pe baza sursei, două opinii referitoare la personalitatea menționată
anterior.
3. Precizează, pe baza sursei, matricea fundamentală a antisemitismului.
4. Prezintă două caracteristici ale antisemitismului.
III. Elaborează, în aproximativ două pagini, un eseu despre identitatea evreiască și
educația despre Holocaust, având în vedere: Sulurile Torei
– menționarea a două trăsături definitorii ale evreilor;
– precizarea a două momente reprezentative ale istoriei evreilor;
– prezentarea a două amenințări contemporane la adresa normelor și valorilor democratice;
– formularea unui punct de vedere referitor la necesitatea educației despre Holocaust în secolul al XXI-lea și
susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Autoevaluare
Punctaj SI=2p S II = 3 p S III = 4 p Oficiu = 1 p Total = 10 p
(0,5 p × 4) (0,5 p + 1 p + 0,5 p + 1 p) (1 p + 1 p + 1 p + 1 p)
Punctajul tău

Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a comportamentului și activității de la pagina 8!

17
 PROIECT (Portofoliu)
Utilizând metoda „Acvariul”* (Fishbowl), realizați o activitate cu tema:
Educația despre Holocaust în secolul al XXI-lea și provocările contemporane.

ETAPE: Realizarea sarcinilor de lucru (dezbaterea și

1. Dispunerea mobilierului
Scaunele sunt așezate în două cercuri concentrice.
2. Constituirea grupurilor de participanți
Elevii sunt invitați să aleagă un cerc.
Participanții aflați în cercul din interior vor con­stitui
grupul de discuție, iar cei plasați în cercul din exte-
rior – grupul de observatori.
3. Prezentarea sarcinilor de lucru și stabilirea
regulilor
Elevii din cercul interior vor discuta, timp de
6–8 minute, o problemă controversată.
Propuneri:
• Antisemitismul în societatea contemporană
• Xenofobia în secolul al XXI-lea
• Genocid în istoria contemporană: Holocaustul
• Motivații, responsabilitate și complicitate
• Amenințări la adresa normelor și valorilor
democratice
FIȘĂ DE OBSERVARE
Date
Contribuția fiecărui elev
Relațiile dezvoltate în cadrul grupului de discuție
Consens/Conflict generat de subiectul analizat
Modalități de depășire a conflictelor
Reacțiile participanților la discuție
FIȘĂ DE DISCUȚIE
Sarcini de lucru
1. Definirea noțiunilor: Holocaust/antisemitism etc.
2. Explicarea cauzelor apariției acestor fenomene în istorie (un exemplu).
3. Analizarea modului în care aceste fenomene pun în pericol societățile
de tip democratic și societatea umană, în mod special (două exemple).
4. Argumentarea necesității educației despre Holocaust
în secolul al XXI‑lea (minim un argument).
observarea)
Elevii din cele două grupuri realizează sarcinile dis-
tribuite: discutarea temei propuse, respectiv com-
pletarea fișei de observare.
4. Prezentarea observațiilor
Elevii din cercul exterior prezintă datele înregistrate
în fișa de observare.
5. Inversarea rolurilor și reluarea etapelor 3–5
Elevii schimbă locurile. Se lansează o altă idee con-
troversată pe care elevii din cercul interior trebuie
să o discute.
REGULI DE BAZĂ
• Susținerea ideilor se face doar pe bază de argumente.
• Exprimarea acordului cu alt vorbitor impune pre-
cizarea unor argumente concrete și suficiente.
• Exprimarea dezacordului presupune respectarea
aceleiași condiții.
• Respectarea timpului de lucru pentru fiecare temă.
• Se pot stabili, de comun acord cu elevii, și alte reguli.
Observații
Model: Elevul 1 a fost atent, a explicat noțiunea
de antisemitism etc.
Rezolvare

* Prin această metodă elevii sunt puși într-o dublă ipostază: participanți la discuție sau observatori.

18
 UNITATEA 2
Evreii în istoria universală

Așkenazi
EUROPA DE EST

SPRE AMERICA
Sefarzi

AF
RIC
AD
EN
OR
D Orientul Mijlociu

ARABIA SAUDITĂ

Moritz Stein Schneider (1816-1907),

fondatorul studiului academic al iudaismului

 Evreii în Antichitate și în Evul Mediu (statutul juridic al evreilor și apariția miturilor

antievreiești în mentalul colectiv)
 Evreii în epoca modernă (statutul juridic și economic, aspecte culturale)

CE VEI REUȘI SĂ FACI CUM VEI REUȘI SĂ FACI

• Să utilizezi critic și reflexiv sursele
istorice pentru argumentarea unor
demersuri și alegeri, în acord cu
valorile societății democratice.
• Să-ți asumi propria identitate cul-
turală și să determini modalitățile
prin care interculturalitatea con-
tribuie la promovarea acceptării
celuilalt și a respectării drepturilor
omului.
• Să te implici responsabil și cre-
ativ în diverse contexte de viață,
prin respectarea convențiilor de
comunicare.
• Sistematizând informații din diferite tipuri de surse, în vederea sta-
bilirii credibilității și a validității opiniilor.
• Exprimând opinii referitoare la impactul evenimentelor/proceselor/
fenomenelor istorice asupra societății, prin prisma multiperspecti-
vității și a diversității culturale.
• Apreciind valențele dialogului intercultural în exprimarea trăsăturilor
propriei identități culturale.
• Manifestând un comportament deschis față de diversitatea culturală.
• Demonstrând un comportament care valorizează interculturalitatea
ca trăsătură a comunității locale.
• Asumându-ți roluri ce implică empatie și respectarea demnității
umane.
• Raportându-te critic la experiențele trecutului, pentru promovarea
unui comportament democratic.

COMPETENȚE SPECIFICE: 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 3.1, 3.2
19
Evreii în Antichitate și în Evul Mediu (statutul juridic al evreilor
și apariția miturilor antievreiești în mentalul colectiv)
Provocare
Biserica creștină, teologii, fanatismul religios al unor oameni, cultura populară, literatura medievală l-au
zugrăvit pe evreu ca fiind personificarea răului şi duşmanul dintotdeauna al societăţii. De la aceste afirmații s-a
ajuns la acuzaţii care au condus la izbucnirea urii populare și a unor violenţe greu de imaginat împotriva lor.
 Tu de ce crezi că s-a ajuns aici?
Repere cronologice
Secolul al X-lea î.H.
Întemeierea regatului
lui Solomon
Al Doilea Templu de la
Ierusalim – machetă
Dicționar istoric
așkenazi = se referă la evreii
care au migrat în nordul Fran-
ței și în Germania în jurul anilor
800–1000 e.n. și, mai târziu, în
Europa Centrală și de Est.
ghetou = cartier al unui oraș în
care e constrânsă să locuiască o
populație de o anumită rasă, na-
ționalitate sau religie, ca urmare
a unei politici de discriminare.
pogrom = crime extinse contra
evreilor ca grup social.
sefarzi = denumire pentru evreii
care au plecat din Spania și
Portugalia, unii stabilindu-se în
Africa de Nord și Imperiul Oto-
man, după ce au fost expulzați
în timpul Inchizițiilor din seco-
lele al XV-lea și al XVI-lea.
20
Cunosc și înțeleg
 Evreii în Antichitate
În secolul al XI-lea î.H. s-a constituit Regatul lui Israel. Primul rege a fost Saul
(circa 1024–1004 î.H.). Apoi, în timpul regelui David (1006–966 î.H.), s-a creat
Regatul Evreilor prin unirea statelor Iudeea şi Israel. Fiul lui David, Solomon
(966–922 î.H.), a realizat cea mai mare dezvoltare a statului evreilor și a construit
Marele Templu din Ierusalim. După moartea lui, statul s-a împărțit. În nord, s-a
format statul Israel, iar în sud, Iudeea, care au fost cucerite de străini. Pe rând,
asirienii, babilonienii, perșii, macedonenii au stăpânit teritoriile locuite de evrei.
În anul 63 d.H., romanii au cucerit întreaga zonă, iar în anul 70 d.H. au distrus
Templul din temelii. Aceste evenimente au marcat începutul lungii perioade de
exil care a durat peste două milenii.
 Evul Mediu
Fenomenul Diasporei a condus la formarea de comunități evreiești în Orien-
tul Mijlociu, Europa și nordul Africii. Evreii europeni se vor grupa în două mari
ramuri: așkenazii (vorbeau ebraica și idiș) și sefarzii (vorbeau un dialect al spani-
olei – ladino). Evreii trăiau în comunităţi distincte în număr mare, aveau portul
și obiceiurile diferite de majoritatea creștină, duceau o viață separată şi, în
general, prosperau din ocupațiile pe care i-au lăsat să le aibă, precum comerțul,
dreptul, cămătăria, finanţele şi medicina. Ei aveau propriii lor măcelari, brutari
și producători de vin, iar copiii lor învățau în școli tradiționale. De asemenea,
și-au păstrat tradițiile și practicile religioase și au adaptat iudaismul la diferite
contexte istorice culturale. În Europa, evreii nu aveau dreptul de proprietate,
nu aveau voie să depună mărturii contra creștinilor, nu puteau deține funcții
publice și le erau interzise căsătoriile mixte. După secolul al XI-lea, au început
să apară în mai multe oraşe occidentale acuzaţiile de blasfemie și atacuri re-
petate împotriva acestora. În timpul cruciadelor au început și primele masacre
ale evreilor în multe regiuni ale Europei de Vest. Conciliul Lateran IV, din anul
1215, a impus evreilor portul unui semn distinctiv – broșe sau pălării – pentru a
fi identificați. Acest lucru a avut un impact major, conducând la marginalizarea
lor în toată perioada medievală.
Epidemiile din secolul XIV au ocazionat noi persecuții împotriva evreilor,
alungaţi încetul cu încetul din diferite ţări (Anglia 1290, Franţa 1306 şi 1394, Spa-
nia 1492). Exemplul expulzărilor definitive este urmat de alţi suverani ai ţărilor
occidentale, astfel încât, la sfârşitul Evului Mediu, prezenţa evreilor în ţările din
Apus a rămas sporadică. Aceştia s-au refugiat în ţări din Europa Centrală şi de
Est şi în regiunile stăpânite de Imperiul Otoman.
 În Islam, evreii trăiau într-un mediu mai tolerant, plăteau o taxă specifică, dar erau protejați și aveau dreptul de
a practica religia. Ei s-au implicat activ în viața economică, în comerțul continental și în viața științifică și culturală.
 Apariția miturilor antievreiești în mentalul colectiv
În secolele al XII-lea–al XIV-lea s-a accentuat politica de segregare, de ținere la distanță a evreilor. În multe zone
ale Europei, spaima terifiantă de moarte și obscurantismul locuitorilor au condus spre a-i face răspunzători pe evrei
pentru tot ceea ce li se întâmplă lor. Acuzați că au pornit molime, că au otrăvit apa fântânilor, mii de evrei au fost
masacrați în Franța, Austria, în teritoriile germane, în Spania, Polonia etc.
Evreii erau descriși ca fiind: falşi, tâlhari, necredincioşi, trădători, răi, perverşi, blestemați. Aceste false caracterisici
aveau la bază mituri nefondate: „calomnia sângelui” (evreii răpeau și sacrificau copiii creștini în scopuri ritualice);
evreii fură ostia sfințită pentru a o folosi în scop ritualic; suferă de hemoroizi; pot fi vindecați dacă se convertesc la
creștinism etc. De-a lungul timpului, evreii au fost acuzaţi de deicid, ucigași ai lui Iisus Cristos, iar stereotipurile la
adresa lor i-au înfățișat ca iubitori de bani și dornici de a domina lumea. Reprezentarea lor în artele grafice era sub
forma scorpionului, a bufniței și a vițelului de aur.
În cei peste o mie de ani ai Evului Mediu, situaţia evreilor şi atitudinea majorităţii creştine cu privire la ei au variat
în timp şi spaţiu, perioadele de înţelegere şi colaborare relativ paşnică între aceştia şi creştini alternând cu cele de
respingere şi segregare.
În 1475, un copil de doi ani din
orașul Trent, Simon Unverdorben, a
dispărut în circumstanțe misterioase Reprezentare
în preajma Paștelui, ducând la unul de epocă a
dintre cele mai faimoase procese de martiriul lui
crimă rituală împotriva evreilor din Simon din Trent,
Evul Mediu târziu, precum și la perse- Nürenberg, 1493
cuția comunității evreiești a orașului
și la cincisprezece execuții.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Pentru ca evreii să se distingă de ceilalți, decretăm și poruncim cu
tărie ca în centrul pieptului (al hainelor lor) să poarte o insignă ovală,
de măsura unui deget în lățime și o jumătate de palmă în înălțime. Mai
mult, le interzicem să lucreze în public duminica și la sărbători. [...] în
Săptămâna Mare ei nu-și vor părăsi casele deloc decât în caz de urgență,
iar prelații, în timpul acelei săptămâni, îi vor păzi în mod special de jig-
nirile creștinilor.”
(Sinodul de la Narbonne, 1227, fragment din canonul 3)
B „Dacă un evreu agresează un creştin
sau îl ucide, evreul nu poate opune nici un
răspuns, ci el trebuie să îndure în tăcere
aplicarea legii, deoarece fiind persecutorul
Domnului şi ucigaşul creştinătăţii, el nu are
nici un drept la bunăvoinţa creştină.”
(Culegere germană de legi din secolul
al XV‑lea, Codul municipal din Salzwedel)

C „Evreul [...] nu era o persoană, un anume individ, ci o tipologie. De cele mai multe ori el nu avea un nume. [...] Păca-
tele celor contemporani cu Iisus erau în mod deliberat puse pe seama evreimii medievale. Este important de subliniat
faptul că, de-acum înainte, această ură pare a se alimenta de la sine, exercitându-se, fie că existau sau nu evrei pe un
anumit teritoriu; iar dacă evreul nu mai exista, el era inventat.”
(Gina Pană, Concepţia medievală asupra evreului şi relaţia sa cu antisemitismul modern)
1. Pe baza celor trei surse, construiește un organizator grafic în care să notezi manifestări/măsuri antisemite și
stereotipuri antievreiești.
2. Scrie o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre
aceste informații (cauză, respectiv efect).
3. Plecând de la sursa C, elaborează un eseu de aproximativ două pagini despre apariția miturilor antievreiești
în mentalul colectiv.

21
 Evaluez și creez

1. Analizează sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe.

B Evrei condamnați la arderea pe rug;

imagine dintr-un manuscris medieval
A Expulzarea evreilor

a) Indică, din sursa A, spațiile geografice din care au fost expulzați evreii
în secolul al XIV-lea și secolul când au fost expulzați din Peninsula
Iberică și Insulele Britanice.
b) Numește simbolurile care explică denumirea sursei B.
c) Precizează, din sursa C, statuia care reprezintă biserica și statuia care
reprezintă sinagoga. Numește elementele cu ajutorul cărora le-ai
identificat. Cum crezi că a reprezentat artistul raportul dintre ele?
Această imagine poate reprezenta victoria creștinismului asupra
iudaismului? Motivează-ți opinia. Poate fi considerată această repre­
zentare o manifestare antisemită? De ce?
d) Prezintă într-un eseu de 1–2 pagini statutul juridic al evreilor în Anti-
chitate și Evul Mediu.
2. Vizionează filmul documentar Antisemitism și Evul Mediu din Biblioteca C Catedrala Notre Dame din Paris,
virtuală și răspunde la următoarele cerințe: detaliu – statuile Ecclesia și Sinagoga
a) Numește două ocupații specifice evreilor în Evul Mediu.
b) Indică trei mituri antievreiești apărute în Evul Mediu.
c) Construiește un tabel cronologic care să conțină cinci date ale Biblioteca virtuală
expulzării evreilor din statele vest-europene.
d) Indică două cauze care au contribuit la expulzarea evreilor.

Jurnal reflexiv
 Notează trei noțiuni noi învățate în această lecție.
 Numește două dificultăți pe care le-ai întâmpinat pe parcursul învățării. Originea iudais- Antisemitism și
 Descrie un sentiment/o stare pe care l-ai trăit prin parcurgerea acestei lecții. mului – o scurtă Evul Mediu
istorie

22
Evreii în epoca modernă (statutul juridic și economic,
aspecte culturale)

Provocare
Vreți ca evreii să devină oameni mai buni și cetățeni mai utili? […] Atunci eliminați din viața socială toate discri-
minările […] Dați-le drepturile cetățenești și veți vedea că atunci vor deveni și ei cetățeni folositori. Trebuie terminat
cu sclavagismul rușinos al evreilor!
(Honoré-Gabriel Riquetti de Mirabeau, Sur Moses Mendelssohn, sur la reforme politique de Juifs)
 Emanciparea evreilor a deschis o perspectivă spre integrarea lor în cultura țărilor în care trăiau. Consi-
deri că această cale este o modalitate de consolidare a identității evreiești?

Cunosc și înțeleg Dicționar istoric

Situaţia evreilor în vremea ghetourilor. În 1516, la Veneția a apărut primul Haskala = reprezintă miș-
carea intelectuală a evrei-
ghetou sau structură de segregare a evreilor. Începând din secolul XVI, s-a extins
lor europeni de la sfârșitul
practica de a-i obliga pe evreii cărora nu le era recunoscut dreptul de cetăţenie să
secolului al XVIII-lea având
locuiască în ghetouri. Elementele constitutive ale civilizației ghetoului au fost: o ju- la bază ideile iluministe.
risdicție specială; limba, cultura și religia specifice evreilor; activitățile economice
limitate. Comunitatea evreiască a fost organizată ca autonomă, cu legi proprii, completate de statute și legislație cu
termen limitat. În cultura ghetoului, rabinul era cel mai influent membru al comunității și un model pentru tineri.
Ca o mișcare de protest social și economic împotriva conducerii rabinice, în Europa Răsăriteană, în a doua jumătate
a secolului al XVIII-lea, a apărut hasidismul. Evreii hasidici se conduceau după tradiție și au păstrat portul specific.
Fondatorul său a fost rabinul Israel Ben Eliezer, supranumit Baal Schem Tov, care promovează spiritualitatea și
bucuria prin popularizarea și interiorizarea misticismului iudaic.
Emanciparea evreilor în Epoca Luminilor – Haskala (secolul al XVIII-lea). Iluminismul a adus schimbări ra-
dicale vieții din comunitățile evreiești. Franța a fost prima țară europeană care a acordat drepturi civile evreilor.
Părintele fondator al mișcării evreiești a Iluminismului, cunoscută sub numele ebraic de Haskala, a fost Moses
Mendelssohn (1729–1786). Acesta a promovat mișcarea de deschidere a religiei iudaice, de reformare a acesteia,
pornind din interiorul ei. Mendelssohn a considerat că mersul la sinagogă nu trebuie să fie obligatoriu, un evreu
putând fi la fel de religios în propria lui casă, ca și la sinagogă.
Începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, evreii din statele germanice și din
Europa Centrală au manifestat o adevărată revoluție culturală. În esență, aceasta
pendula între integrare și asimilare, fiind exprimată destul de clar în formula: Fii
evreu la tine acasă și om în afară. Mulți evrei din Europa Occidentală s-au integrat
în cultura europeană, unii s-au convertit la creștinism, alții au rămas conservatori
(fideli curentului conservator iudaic).
În estul continentului nostru, europenizarea lor s-a realizat foarte lent, pentru că
rusificarea (pentru cei din Imperiul Țarist) și germanizarea (pentru cei din Imperiul
Habsburgic) au întârziat mișcarea reformistă. Începând cu mijlocul secolului al
XIX-lea, modernismul Haskalei a pătruns în mijlocul comunităților conservatoare
și s-a manifestat prin participarea tinerilor evrei la studii universitare în limba rusă
sau germană. Astfel, unii și-au creat un univers laic, refuzând Legea iudaică, iar alții
au trecut la ideile socialiste de tip nihilist.
Aspecte culturale. Contribuţia evreilor, în epoca Renașterii, la progresul şti-
inţelor şi a mentalităţilor a devenit vizibilă. Evreii au desfășurat o viață culturală G. E. Lessing și I. K. Lavater,
intensă. Astfel, Daniel Bomberg a înființat o tiparniță ebraică în Veneția, unde au oaspeți în casa lui Moses
fost tipărite cărți reprezentative pentru cultura poporului evreu. Cărturarii evrei Mendelssohn, pictură, Moritz
(Leopold Zunz, Moritz Steinschneider, Isaak Markus Jost etc.) au elaborat lucrări Daniel Oppenheim, 1856

23
 fundamentale pentru cultura iudaică. Migraţia evreilor în America după descoperirea noului
continent a deschis o cale nouă, originală în dinamica culturii evreiești.
Sionismul. Pentru a îndeplini profețiile biblice legate de întoarcerea la Sion și pentru
a pune capăt exodurilor, persecuțiilor și violențelor, s-a considerat necesară reînființarea
unei patrii a evreilor în Palestina, unde aceștia puteau fi în siguranță ca națiune. În 1882,
prima așezare sionistă – Rishon LeZion – a fost înființată în Palestina de imigranți proveniți
din orașul Moinești, care aparțineau mișcării „Hovevei Zion”. Theodor Herzl a expus în lu-
crarea sa „Statul evreu”, publicată în 1896, concepția pe care o avea pentru crearea unui
viitor stat evreiesc, punând bazele sionismului. Mișcarea sionistă a fost înființată oficial în
urma Convenției de la Kattowitz (1884) și a Congresului sionist mondial (1897). Peste două
Theodor Herzl milioane de evrei din Rusia și Europa de Est au migrat în Statele Unite ale Americii după
(1860–1904) 1890 și au creat o comunitate numeroasă, liberă să își afirme și să-și susțină identitatea.
Antisemitismul. Odată cu secolul al XIX-lea, apar noi episoade de persecuție a evreilor din cauza ascensiunii
naționalismului. În partea de vest a Europei, antisemitismul a devenit violent, instituționalizat, fiind adoptat de
doctrine și programe ale unor partide politice de dreapta, iar în estul Europei s-a manifestat prin pogromuri și vio-
lențe populare, beneficiind de complicitatea autorităților guvernamentale (Odessa – 1871, Chișinău – 1903).
La finalul secolului al XIX-lea se conturează un nou val antisemit. În Franța, a avut loc un scandal public răsunător,
provocat de presupusa vină a ofițerului evreu Alfred Dreyfus, de a fi transmis secrete de stat către Germania. Opinia
publică a fost împărțită, în general, în două tabere: pro și contra evreilor. Puși în fața unor noi episoade de discrimi-
nare, mulți evrei au ales calea emigrării la sfârșitul secolului al XIX-lea. În timpul Primului Război Mondial, evreii au
luptat în cadrul armatelor naționale din Europa, iar prin Tratatul Minorităților din cadrul Păcii de la Paris (1919), le-a
fost recunoscut statutul de minoritate națională în țările succesorale imperiilor multinaționale, care s-au prăbușit.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Mai mult decât atât, evreii sunt un nimic, hoți și tâlhari care mănâncă zilnic cu îmbuibare și poartă felul lor de îmbră-
căminte. N-au nimic care să nu fi fost furat și de furat, bineînțeles de la noi prin intermediul cămătăriei lor blestemate.
Astfel, ei trăiesc de la o zi la alta, furând împreună cu soția și copilul lor, trăiesc din furat și din jaf, bandiți și tâlhari, în
cea mai mare parte nu vreau să se pună în siguranța pocăinței. Cu toate acestea, evreii au dobândit o măiestrie perfectă
a artei de a minți, apoi să se arate atât de neîndemânatici și inepți cu oricine, doar un pic atenție și se poate detecta cu
ușurință minciuna lor.” (Martin Luther, Despre evrei și minciunile lor)

B „Evreii doresc să încheie un contract social cu popoarele care i-au primit.”

(Rabinul David Sintzheim, președintele Sanhedrinului)

C „Reforma iudaică era o asimilare religioasă inspirată de un fel de umanism raționalist.

Suprimând un anume număr de legi specifice iudaismului, ea atenua sensibil diferențele
care îi separau pe evrei de creștini.” (Josy Eisenberg, O istorie a evreilor)

1. Identifică stereotipuri și mesaje antisemite în sursele A și D.

2. Compară evoluția manifestărilor antisemite din Evul Mediu și Epoca modernă și rea-
lizează un organizator grafic în care să evidențiezi două asemănări și două deosebiri
referitoare la evoluția și caracteristicile antisemitismului în aceste perioade istorice.
3. Formulează un punct de vedere referitor la mesajul transmis de sursele B și C. D Rothschild îmbrățișând
4. Completează, pe baza surselor, tabelul următor: globul, C. Le’Andre
Cunoștințe/informații Cunoștințe/informații Cunoștințe/informații noi, Cunoștințe incerte/informații noi
confirmate de text contrazise de text nemaiîntâlnite până acum care merită să fie cercetate
√ – + ?

5. Redactează și susține un discurs referitor la combaterea antisemitismului, bazându-te pe informațiile oferite de

cele patru surse. (Portofoliu)

24
 Evaluez și creez

1. Privește cu atenție imaginea alăturată și

răspunde la următoarele cerințe:
a) Precizează secolul la care se referă
imaginea.
b) Descrie personajele din imagine. Cine
sunt ele? Cum ai descrie atitudinea lor?
c) Indică simbolurile folosite de autor. Poți
să le explici? Care este mesajul pe care
vrea să îl transmită acesta?
d) Scrie o scrisoare unui prieten în care să îi
povestești evenimentul menționat.

2. Aprofundează împreună cu colegii tăi tema

Evreii în Epoca modernă, utilizând metoda
Mozaicul.
Pasul 1: C lasa se împarte în echipe de 4–5
elevi. Fiecare echipă primește câte o Napoleon Bonaparte emancipând evreii, pictură
fișă de lucru, care conține sarcinile de de François Louis Couché, 1806
lucru pe o anumită subtemă:
• grupa 1 – G hetoul și nașterea antisemitismului modern
Jurnal reflexiv
• grupa 2 – Evreii și Reforma religioasă
• grupa 3 – Iluminismul și Haskala  Notează trei concepte
• grupa 4 – Iudaismul hasidic pe care le-ai învățat din
• grupa 5 – Mișcarea sionistă această lecție.
Pentru a rezolva Fișa de lucru, elevii vor consulta surse de pe internet și dic-  Menționează două dintre
ționare pentru a obține informațiile necesare rezolvării sarcinilor de lucru. ideile discutate care ți-au
reținut atenția.
Pasul 2: Fiecărui elev îi revine un număr de la 1 la 5 și responsabilitatea, prin
 Numește conținuturile
studiu individual și discuții cu membrii echipei, de a deveni expert
care consideri că necesită
în subtema care i-a fost repartizată. După această etapă, se vor con-
clarificări.
stitui grupurile de experți. Fiecare grupă va trebui să aprofundeze
cele 5 subteme date de profesor.
Fișa de lucru pentru fiecare subtemă va conține următoarele cerințe:
a) Definește termenii din titlul subtemei. Biblioteca virtuală
b) Descoperă o sursă istorică scrisă și o sursă istorică vizuală ce tratează
subiectul subtemei.
c) Analizează sursele descoperite, conform modelelor de la pagina 7.
d) Elaborează un text de aproximativ o pagină care să prezinte evoluția
fenomenului studiat.
Pasul 3: E
 xperții se întorc în grupurile inițiale, unde le vor împărtăși colegi- Ce este Impactul
lor informațiile și noțiunile reținute anterior. Aceștia vor nota ideile hasidismul emancipării
principale, vor pune întrebări, vor cere clarificări, finalitatea demer­ iudaic? evreiești asupra
sului fiind aceea de a familiariza toți elevii cu conținutul celor cinci antisemitismului
subteme care le-au fost repartizate.

Elevii completează, la sfârșitul activității, Jurnalul reflexiv, în care vor descrie modul
în care s-au simțit și felul în care a decurs colaborarea în cadrul grupelor de lucru.

25
 RECAPITULARE
1. Construiește o friză/axă cronologică vizuală referi-
toare la istoria evreilor din Antichitate și Evul Mediu,
cu ajutorul Timeline Maker sau a altei aplicații infor-
matice. La crearea ei, folosește imagini în care să se
regăsească între șapte și zece dintre cele mai impor-
tante evenimente ale istoriei evreilor din Antichitate
și Evul Mediu. Nu uita să treci în axa cronologică/
friză explicațiile pentru evenimentele prezentate.
2. Analizează sursa A și reamintește-ți miturile antiiu-
daice și antievreiești și cauzele apariției acestora.
3. Realizează, împreună cu colegii, o investigație referi-
toare la istoria și evoluția ghetoului în perioada seco- A Reprezentare a termenului Judensau
lelor al XVI-lea – al XIX-lea, având în vedere: (Gravură germană în lemn din secolul al XV-lea)
• apariția și organizarea ghetoului;
• statutul juridic și economic al locuitorilor
ghetoului;
• viața cotidiană în ghetou, ocupațiile locuitorilor;
• aspectele culturale.
4. Realizează un text, de aproximativ o pagină, în care
să folosești următoarele concepte: Reformă, Ilumi-
nism, emancipare, antisemitism modern, mișcare
sionistă.
5. Consultă surse de pe internet și descoperă informa-
ții despre celebra Afacere Dreyfus din Franța. Discută
cu colegii despre acest caz. Precizați o cauză și o
urmare a acestui fapt istoric pentru comunitatea
evreiască. Identificați în sursa B stereotipuri anti­
evreiești ce provin din perioada medievală.
6. Compară, cu ajutorul diagramei Venn, Haskala și Ha-
sidismul iudaic, stabilind cel puțin două asemănări
și două deosebiri.

Hasidism
Haskala
iudaic
B Litografie care îl înfățișează pe Alfred Dreyfus,
un căpitan evreu acuzat în mod fals de trădare

26
 EVALUARE (Portofoliu)
I. Alege varianta corectă de răspuns.
1. Primul Templu de la Ierusalim a fost construit de regele:
a) Saul b) David c) Solomon
2. Ghetoul a apărut pentru prima oară în Europa, la:
a) Constantinopol b) Veneția c) Madrid
3. Prima țară europeană care a acordat drepturi civile evreilor a fost:
a) Spania b) Franța c) Germania
4. Mișcarea intelectuală a evreilor europeni de la sfârșitul secolului al XVIII-lea a purtat numele de:
a) Hasidism b) Haskala c) Hasmonea
5. Fondatorul mişcării sioniste a fost:
a) Moses Mendelssohn b) Israel Ben Eliezer c) Theodor Herzl
II. Citește cu atenție sursa de mai jos:

„Evreii luminați se simțeau rușinați de slujbele lor religioase tradiționale: greutatea moartă a trecutului, lipsa
oricărui conținut intelectual, maniera zgomotoasă și lipsită de decență în care se rugau evreii ortodocși [...] Astfel,
iudaismul reformat a fost, în primul rând, o încercare de a îndepărta pata de ridicol de pe formele iudaice de
practicare a religiei. Scopul era acela de a introduce o stare de spirit religioasă adecvată. Cuvintele de ordine
erau Erbauung (edificare) și Andacht (devoțiune). Joseph Wolf [...] un devotat admirator al lui Mendelssohn,
i-a luat drept model pe cei mai buni predicatori protestanți germani. Curând, predicile din templul din Berlin
au ajuns să fie atât de bune, încât pastorii protestanți, la rândul lor, veneau să le asculte și să învețe mai multe.
[...] A fost introdusă muzica de orgă, precum și muzica corală în stil european. Apoi, în 1819, templul din Ham-
burg a introdus o nouă carte de rugăciuni, iar schimbările estetice au pătruns în chestiuni fundamentale.[...]
S-a renunțat, astfel, la menționarea lui Mesia, precum și la întoarcerea în Țara Sfântă. Ideea era de a purifica și
de a da un nou impuls iudaismului în același spirit ca și reforma lui Luther.”
(Paul Johnson, O istorie a evreilor)

Răspunde la următoarele cerințe:

1. Numește, din sursă:
– două religii/rituri religioase;
– doi reformatori;
– un lăcaș de cult specific uneia dintre religiile menționate.
2. Precizează, pe baza sursei date, două motive pentru care evreii luminați se simțeau rușinați de slujbele
lor religioase tradiționale.
3. Indică, din sursă, scopul reformării religiei menționate și două schimbări realizate în acest sens.
4. Scrie o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursă, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
III. Elaborează, în aproximativ două pagini, un eseu nestructurat (liber) cu tema: Evreii în istoria universală.
Se punctează utilizarea limbajului istoric adecvat (0,5 p), structurarea prezentării (0,5 p), evidenţierea relaţiei cauză-efect
(0,5 p), elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzali-
tatea şi concluzia – 0,5 p), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice (0,5 p) şi încadrarea eseului în limita
de spaţiu precizată (0,5 p).

Autoevaluare
Punctaj S I = 2,5 p S II = 3,5 p S III = 3 p Oficiu = 1 p Total = 10 p
(0,5 p × 5) (1 p + 1 p + 1 p + 0,5 p)
Punctajul tău
Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a comportamentului și activității de la pagina 8!

27
 PROIECT (Portofoliu)
Activitate de învățare Grupa Temă e-book/audiobook
Realizează, împreună cu colegii de clasă, un e-book/audiobook A Filozofie și religie
în care să prezentați activitatea unor personalități de origine evre- B Literatură
iască din epoca modernă și contemporană ce și-au adus contri- C Știință
buția la dezvoltarea societății și culturii universale. Împărțiți-vă în D Artă
cinci grupe, conform tabelului alăturat. E Politică
1. Realizarea activității pe grupe
Fiecare grupă va întocmi un material care să cuprindă informații despre activitatea a 3-5 reprezentanți
din grupa stabilită și rolul acestora în dezvoltarea societății și a culturii universale. Materialul va fi realizat
de fiecare grupă într-o aplicație informatică (document Word sau PowerPoint care se va salva în PDF,
Canva etc.). Elevii pot accesa e-bookul de pe orice dispozitiv și îl pot vedea static sau interactiv.
* Cum pot realiza un e-book în aplicația PowerPoint
Etapa I: Stabilește structura și conținutul
• Planifică conținutul: stabilește structura e-bookului, coperta, capitolele sau secțiunile, pentru a orga-
niza informațiile.
Etapa a II-a: Creează slide-urile în PowerPoint
• Creează un nou document.
• Fiecare capitol sau secțiune a e­-Book-ului tău ar trebui să înceapă cu un slide de titlu.
• Adaugă text și imagini pe slide-uri pentru a transmite informațiile dorite.
• Adaugă opțional hyperlink-uri pentru a naviga între slide-uri.
Etapa a III-a: Ajustează aspectul e-bookului
• Dimensiuni și orientare: ajustează dimensiunile slide-urilor pentru a corespunde dimensiunilor tipice
ale e-bookurilor.
• Stil și fonturi: alege un design și set de fonturi (dar nu mai mult de patru) care să arate bine în format
electronic.
• Exportă slide-urile. Formatul PDF este o alegere bună.
Etapa a IV-a: Salvează documentul în format PDF
• Creează un document PDF.
• Ajustează setările PDF-ului (opțional).
• Exportă documentul.
• Salvează PDF-ul într-un folder, pe computer.
Etapa a V-a
• Verifică și corectează
Poți utiliza și alte aplicații: Canva, EPUB, MOBI etc.
2. Prezentarea e-bookurilor/audiobookurilor
Aprecierea și evaluarea acestora se va face pe baza grilei de evaluare/autoevaluare, având în vedere ur-
mătoarele criterii:
Criterii de evaluare Punctaj
Corectitudinea științifică 2
Organizarea și adaptarea conținuturilor științifice 2
Diversitatea surselor online și a formelor de prezentare 2
Colaborarea în cadrul echipei 1
Modul de utilizare a resurselor multimedia 1
Corectitudinea limbii (semne de punctuație, diacritice) 1
Oficiu 1

28
 UNITATEA 3
Evreii în spațiul românesc
în secolele XIV–XX
CE VEI REUȘI SĂ FACI
• Să utilizezi critic și reflexiv sursele
istorice pentru argumentarea unor
demersuri și alegeri, în acord cu
valorile societății democratice.
• Să-ți asumi propria identitate cul-
turală și să determini modalitățile
prin care interculturalitatea con-
tribuie la promovarea acceptării
celuilalt și a respectării drepturilor
omului.
• Să te implici responsabil și cre-
ativ în diverse contexte de viață
prin respectarea convențiilor de
comunicare.
COMPETENȚE SPECIFICE: 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2 2.3, 2.4, 3.1, 3.2.
 Situația comunităților evreiești până la
1866: aspecte demografice, comunitare
și culturale
 Evreii în spațiul românesc în perioada
1878–1919: de la marginalizare
la emancipare
 Contribuția comunităților evreiești la dez-
voltarea economică, socială, culturală și
științifică a României. Structuri asociative
reprezentative. Personalități marcante
în domeniul cultural, politic și academic
 Comunitățile evreiești din România
în perioada interbelică: Uniunea
Evreilor Români, Federația Uniunilor
de Comunități Evreiești din România
 Violență și retorică antisemită în România
interbelică: Liga Apărării Național Creștine
(LANC), Mișcarea legionară și Partidul
Național Creștin
CUM VEI REUȘI SĂ FACI
• Sistematizând informații din diferite tipuri de surse în vederea stabi-
lirii credibilității și a validității opiniilor.
• Exprimând opinii referitoare la impactul evenimentelor/proceselor/
fenomenelor istorice asupra societății, prin prisma multiperspectivi-
tății și a diversității culturale.
• Apreciind valențele dialogului intercultural în exprimarea trăsăturilor
propriei identități culturale.
• Manifestând un comportament deschis față de diversitatea culturală.
• Demonstrând un comportament care valorizează interculturalitatea
ca trăsătură a comunității locale.
• Asumându-ți roluri ce implică empatie și respectarea demnității
umane.
• Raportându-te critic la experiențele trecutului, pentru promovarea
unui comportament democratic.
29
Situația comunităților evreiești până la 1866:
aspecte demografice, comunitare și culturale

Provocare
Marea problemă pe care alte state n-au rezolvat-o încă, şi anume aceea de a-i atrage pe evrei spre meserii, este
rezolvată în Moldova. O mare parte a evreilor din Iaşi trăiesc din munca mâinilor lor care sunt meseriaşi.
(Johann Ferdinand Neigebauer, consul al Prusiei la Iași, 1854)
 Cum apreciezi acest câștig reciproc pentru cele două comunități – cea românească, respectiv cea
evreiască?

Repere cronologice
Prima jumătate
a secolului al XVI-lea
Atestarea documentară a
primelor comunități evreiești
în spațiul românesc
Prima jumătate
a secolului al XIX-lea
Inițierea mișcării de
emancipare a evreilor
de pe teritoriul românesc
4 decembrie 1864
Adoptarea Codului civil
al lui Al. I. Cuza
Evreu din București, 1860
Dicționar istoric
hahám-báșa = conducător spi-
ritual al evreilor.
staroste = conducător al unei
comunități urbane, cu atribu-
ții militare, administrative și
judecătorești.
Cunosc și înțeleg
Evreii ajung în Țările Române din două direcții: dinspre sud, din Imperiul
Otoman, evreii sefarzi care se așază în Muntenia, în prima jumătate a secolului
al XVI-lea și dinspre est și nord-est, din Polonia, Rusia și Ucraina, evreii așkenazi
care se așază în localități din Moldova, în secolul al XVI-lea. În Transilvania,
așezarea evreilor a început în secolele al XIV-lea – al XV-lea. Aceștia au o con-
tribuție deosebită la dezvoltarea economică datorită ocupațiilor lor: negustori,
creditori și medici la curtea principilor transilvăneni. Cel care le acordă privilegii
este principele Gabriel Bethlen, în anul 1623, ei având libertatea de așezare în
principat, de practicare a comerțului și libertatea de cult.
În secolul al XVII-lea, situația evreilor începe să fie reglementată prin așa-nu-
mitele „pravile” (legi), de inspirație bizantină și cu un caracter discriminatoriu
pentru evrei. Astfel, evreii nu aveau dreptul de a achiziționa teren agricol, plă-
teau taxe mai mari decât românii, nu li s-au acordat drepturi civile etc. În Țările
Române, evreii au putut să-şi ducă traiul tradiţional, fără închidere între zidurile
ghetourilor şi fără măsuri restrictive împotriva lor. Informaţiile din secolele al
XVI-lea – al XVII-lea nu descriu persecuţii în masă contra evreilor sau pogromuri,
în acest sens lumea medievală românească deosebindu-se de cea occidentală.
Până la 1700, nu au existat acţiuni represive în Țările Române.
Creșterea numerică a evreilor în spațiul românesc s-a datorat atât spo-
rului natural, cât și fenomenului de migrație. În preajma unirii Principatelor
Române (1859), conform unor statistici, în Moldova se înregistrează un număr
de 124 000 de evrei, iar în Țara Românească, 8 900. În Transilvania, la finalul
secolului al XVIII-lea, recensământul identifica un procent de 0,14% evrei din
populație.
Evreii se vor organiza în comunități care apar, în documentele oficiale,
sub numele de bresle. Satele evreiești în Europa de Est au fost numite shtetl.
Breslele erau structuri social-economice care dețineau o anumită autonomie și
erau organizate conform criteriului economic sau etnic. Acestea beneficiau – în
schimbul obligațiilor fiscale față de domnie – de posibilitatea de a face comerț,
de a se organiza și administra după jurisdicție proprie, de a-și crea o viață re-
ligioasă potrivit legii lor, incluzând dreptul de a ridica sinagogă, fără imixtiuni
străine. Breslele gestionau toate necesitățile societății: religioase, culturale, de
educație, sănătate, ocrotire socială, justiție. Principalele instituții care asigurau
aceste funcții erau școlile evreiești (Hadarim sau Talmud Torah), tribunalul co-
munitar (beit-din), instituțiile de cult mozaic (sinagoga), azilele pentru bătrâni

30
sau orfani etc. Conducerea va fi deținută de liderii comunităților, un hahám-báșa și un staroste, ce erau aleși de
către membrii acestora și confirmați de către autoritățile românești.
Epoca modernă aduce noi atitudini și comportamente față de evrei în spațiul românesc. Astfel, așa cum se
întâmplă și la nivel european, evreii din România inițiază mișcarea de emancipare, de dobândire a drepturilor
cetățenești. Programele revoluției pașoptiste – Proclamația de la Islaz (iunie 1848) sau Dorințele partidei naționale
din Moldova (august 1848) propun emanciparea graduală a evreilor prin acordarea de drepturi civile și politice în
favoarea lor. Înfrângerea revoluției a împiedicat însă procesul de emancipare a evreilor din Țările Române. Totuși,
evreii au beneficiat după revoluție de unele drepturi civile. După Unirea Principatelor (1859), domnitorul Alexandru
Ioan Cuza, care i-a numit – „români de cult mozaic”, a depus toate eforturile pentru a grăbi emanciparea israeliților
(articolele 9 și 16 din Codul Civil). Dar înlăturarea lui Cuza de la domnie a însemnat pentru evrei un pas înapoi în
ceea ce privește drepturile civile.
Constituția din anul 1866, prin articolul 7, va reduce șansele evreilor de naturalizare și emancipare, condiționând
acordarea cetățeniei române (împământenirea) de apartenența la religia creștină. Acest moment va fi urmat de
alte măsuri legislative și administrative ce au dus la marginalizarea socială a evreilor. În ceea ce îi privește pe evreii
din Transilvania, aceștia sunt emancipați din punct de vedere juridic în anul 1867, când este instaurat dualismul
austro-ungar.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoa-

rele cerințe:

B „Un exemplu de viaţă citadină evreiască mai activă, în Mol-

dova, ni-l oferă capitala principatului, Iaşi. Evreii îşi aveau aici,
din vechime, cartierul lor, aşa numita «mahala jidovească» [...]
Alţii mai locuiau şi în «mahalaua nemţească», iar cei bogaţi (că-
mătarii, zarafii, negustorii de ţesături străine, cârciumarii ş.a.)
ocupau case şi prăvălii pe Uliţa Mare. Mulţimea se înghesuia în
Târgul Cucului, unde era sediul hahambăşiei, în apropiere de si-
nagoga veche, construită între 1657 şi 1682 pe un loc al mănăsti-
rii Aron Vodă. Această sinagogă este menţionată în 1726, pe lângă
fânăria domnească, cu prilejul tulburărilor antisemite provocate
sub pretextul unui aşa-zis omor ritual, căruia se pretindea a-i fi
căzut victimă un copil creştin din Oniţcani (Orhei) [...] Între 1736
şi 1751, sinagoga este menţionată în documentele mănăstirii
Aron Vodă, iar în 1762, a fost reclădită, având vreo 50 de enoriaşi.”
(Paul Cernovodeanu, Regimul evreilor sub fanarioți 1711–1821
în „Evreii în societatea şi conştiinţa istorică românească”) A Sinagoga Mare din Târgu Cucului, Iași –
trecut și prezent

C „Meşteşugarii evrei erau organizaţi în bresle numite poale ţedek (lucrători cinstiţi, făcători de bine), conduse
de staroşti puşi sub ocrotirea hahambăşiei. Breslaşii nu aveau voie să angajeze calfe creştine şi erau obligaţi să
respecte prevederile eticii şi religiei iudaice; pentru privilegiile lor, aceste bresle plăteau anumite taxe comuni-
tare. Printre breslele meşteşugăreşti evreieşti mai cunoscute, amintim pe acelea ale «cioclilor jidoveşti» din Iaşi
(1729) şi Telineşti (Orhei – 1794) şi a meşterilor ceaprazari din Iaşi (1796–1797), unită apoi cu cea a croitorilor,
precum şi breasla meşterilor potcăpari şi căciulari (1797). În sfârşit, o categorie aparte o constituiau cămătarii şi
zarafii, recrutaţi şi din alţi alogeni – greci, armeni, turci, întâlniţi la Iaşi, Roman, Botoşani, Târgu Trotuş, Soroca şi
în alte aşezări, care compensau prin credit lipsa de capital rulant şi asigurau circulaţia banilor, a cărei asigurare
pe această cale era resimţită ca o cerinţă stringentă într-o ţară care nu avea monedă proprie.”
(Paul Cernovodeanu, Regimul evreilor sub fanarioți 1711–1821 în „Evreii în societatea şi conştiinţa istorică românească”)

31
1. Accesează site-ul Federației Comunităților Evreiești din România – Poveștile sinagogilor, și alte site-uri de tu-
rism istoric pentru a afla informații despre zece cele mai vechi sinagogi de pe actualul teritoriu al României,
având drept punct de plecare în investigația ta Sinagoga Mare din Iași (sursa A).
2. Menționează, din sursa B, o informație referitoare la cauza declanșării antisemitismului în Iași, la începutul
secolului al XVIII-lea.
3. Precizează, din sursa C, două activități economice specifice comunității evreiești din spațiul românesc.
4. Identifică termenii necunoscuți din sursele B și C. Folosește aplicația https://dexonline.ro/ pentru a găsi ex-
plicațiile acestora.
5. Citește sursele B și C cu ajutorul unor lentile imaginare, respectiv: din perspectiva populației evreiești, din
perspectiva populației românești și din perspectiva călătorilor străini care au vizitat Principatele Române.

Evaluez și creez

Jurnal reflexiv
 Notează trei noțiuni pe
care le-ai învățat astăzi.
 Precizează două idei des-
pre care ai dori să înveți
mai mult în continuare.
 Numește o abilitate pe
care consideri că ai dobân-
dit-o în urma lecției.

Biblioteca virtuală

Sinagoga Mare Shtetl

din Iași Piața Sfânta Vineri din Iași, 1845
(Litografie după un desen de J. Rey)

1. Ce poți vedea în imaginea de mai sus?

2. Ce poveste ai putea spune?
3. Crezi că are legătură cu lecția studiată astăzi? De ce?
4. Informația oferită de această sursă este obiectivă sau subiectivă? Formulează un răspuns și două argumente
care să-ți susțină răspunsul.
5. Există în localitatea ta mărturii despre existența unei comunități evreiești vechi, anterioară anului 1866? Poți da
detalii despre ele?
6. Imaginea alăturată sugerează o comunitate multiculturală. Căror etnii crezi că le aparțin oamenii din imagine?
Argumentează-ți răspunsul.
7. Scrie, împreună cu alți colegi de clasă, un dialog imaginar (2–3 pagini) care s-ar purta între oamenii din imagine
despre meserii tradiționale, etnie, religie, aspecte de viață cotidiană, organizare comunitară etc. Pe baza aces-
tuia, realizați apoi o scenetă referitoare la identitate culturală, diversitate etnică și confesională, dialog inter-
cultural în spațiul românesc în perioada secolelor al XVI-lea–al XIX-lea. Invitați la spectacolul vostru profesori și
colegi de la alte clase.
8. Ai reușit să descoperi în imagine pe cei doi reprezentanți ai populației evreiești?

32
Evreii din spațiul românesc în perioada 1878–1919:
de la marginalizare la emancipare

Provocare
Emanciparea israelită nu stă întru a libera individul, ci comunitatea; nu întru a rupe legăturile dintre israeliţi, ci
întru a face ca membrii comunităţii să ia parte la toate beneficiile societăţii în mijlocul căr(ora) trăiesc.
(Evreii din România în texte istoriografice – Antologie)
 Ce explicație găsești pentru interesul manifestat de evrei față de comunitate?

Repere cronologice
Cunosc și înțeleg
1/13 iulie 1866
Articolul 7 din Constituția anului 1866 punea capăt practic direcției către Adoptarea Constituției
emanciparea evreilor şi deschidea calea unui şir lung de discriminări: „Numai României
străinii de rit creştin pot dobândi calitatea de român”. Ca urmare a acestei con- 1877–1878
Războiul de Independență
diționări, evreii sunt excluși de la anumite profesii: medici, judecători, con-
1913
silieri, ofițeri etc. Cele mai importante organizații evreiești internaționale au
Al doilea război balcanic
luat atitudine, trimițind memorii către statul român și protestând împotriva
1916–1918
acestui articol.
Participarea României
Războiul de Independență a fost un nou prilej prin care evreii și-au arătat
în Primul Război Mondial
sprijinul față de statul român. Tratatul de Pace de la Berlin din 1878 a recunoscut
independența României condiționat de acordarea de drepturi politice și civile
evreilor. Mai exact, s-a impus modificarea articolului 7 al legii fundamentale din
1866, articol sub incidența căruia se afla situația juridică a evreilor. Dicționar istoric
Această imixtiune în politica internă a statului român a născut dispute in-
tense. Se formează facțiuni politice care propun măsuri antievreiești, iar unele emanciparea evreilor = pro­
personalități marcante ale politicii și culturii românești se pronunță împotriva cesul prin care membrii co-
încetățenirii evreilor. Până la urmă s-a acceptat o soluție de compromis, în munității evreiești au solicitat
sensul că se refuză emanciparea tuturor evreilor și se oferă posibilitatea natu- și au obținut drepturi civile și
ralizării individuale, prin lege specială. Singura excepție a fost reprezentată de politice identice cu cele ale
cei 883 de soldați evrei ce au luptat în Războiul de Independență și li s-a acordat populației majoritare.
în bloc cetățenia română. Politica de naturalizare
individuală nu a răspuns, până la urmă, aşteptărilor
populaţiei evreieşti. În afara combatanţilor evrei din
Războiul de Independenţă, naturalizarea individuală
a fost acordată, după 1880 şi până în 1913, la 529 de
persoane, din zeci de mii de solicitanţi.
Pentru că problema evreiască a fost rezolvată
doar parțial de către statul român, mulți membri ai
acestei comunități au ales să emigreze. Astfel, în anii
1899–1904, au emigrat 50 000 de evrei, iar până la
Primul Război Mondial, numărul s-a ridicat la 90 000.
Un rol de implicare majoră în procesul de eman-
cipare a evreilor din România l-a avut Uniunea Evre-
ilor Pământeni (UEP), condusă de Adolphe Stern,
ce avea să lupte pentru cauza evreilor, atât pentru
emancipare, cât și pentru integrarea lor în societatea Primul grup al emigranţilor „Pedeştri bucureşteni“,
românească. Bucureşti, 1903

33
 Războaiele balcanice au determinat intensificarea acțiunilor evreilor pe plan extern în favoarea emancipării co-
religionarilor lor din România. În perioada de cobeligeranță a României alături de statele Antantei în Primul Război
Mondial, armata română a beneficiat de aportul militar a circa 25 000 de evrei. Drept urmare, Decretul din decembrie
1918 al guvernului liberal condus de Ion I. C. Brătianu naturaliza categorii mai largi de evrei, printre care și pe cei care
luptaseră în al doilea război balcanic, respectiv, în Primul Război Mondial, dar și familiile celor mobilizați. Dezideratul
încetățenirii în bloc a evreilor care locuiau în România a fost realizat prin Decretul-lege din mai 1919, care stabilea
condițiile acordării „cetățeniei române populației israelite”, fapt consacrat și în articolul 7 al Tratatului minorităților
din decembrie 1919. Constituția din anul 1923 finaliza lungul proces de emancipare a populației evreiești din Româ-
nia, extinzând drepturile politice asupra întregii populații a țării.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Art. 44 În România, deosebirea credinţelor religioase şi a confesiunilor nu va putea fi opusă nimănui ca un

motiv de excludere sau de incapacitate în ceea ce priveşte bucurarea de drepturi civile şi politice, admiterea în
sarcini publice, funcţiuni şi onoruri, sau exercitarea diferitelor profesiuni şi industrii în orice localitate ar fi. Liber-
tatea şi practica exterioară a oricărui cult vor fi asigurate tuturor supuşilor pământeni ai Statului Român, precum
şi străinilor şi nu se va pune nici un fel de piedică atât organizaţiei ierarhice a diferitelor comunităţi religioase,
cât şi raporturilor acestora cu capii lor spirituali. Naţionalii tuturor Puterilor, comercianţi sau alţii, vor fi trataţi
în România fără deosebire de religiune, pe piciorul unei desăvârşite egalităţi.” (Tratatul de pace de la Berlin, 1878)

B „Art. Unic. În locul art. 7 din Constituțiune, care se revisuesce, se va pune următorul:
Art. 7 Diferența de credințe religioase și confesiuni nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile
civile și politice și a le esercita.
§ I. Streinul, fără osebire de religiune, supus sau nesupus unei protecțiuni străine, poate dobândi împământeni-
rea, cu condițiile următoare: [...]
§III. Naturalisarea nu se poate acorda decât prin lege și în mod individual.
§IV. O lege specială va determina modul prin care streinii vor putea stabili domiciliul lor pe teritoriul României.
§ V. Numai Românii sau cei naturalisați Români pot dobândi imobile rurale în România.”
(Carol Iancu, Evreii din România (1866–1919) – de la excludere la emancipare)

1. Numește tipul de informație oferită de sursele A și B.

2. Stabilește o deosebire și o asemănare privind statutul
juridic al evreilor din România potrivit informațiilor
din sursa A, respectiv sursa B.
3. Precizează, din sursa B, două informații referitoare la
criteriile de naturalizare a evreilor din România.
4. Analizează sursa C și identifică: ocupația personajului
principal din tablou și ce reprezintă cererea pe care
o ține în mână. Consultă surse de pe internet și află
povestea celebrului tablou.
5. Ești membru al Uniunii Evreilor Pământeni, la începu-
tul secolului al XX-lea. Scrie un articol de presă în care
să aduci argumente în sprijinul ideii de emancipare a
evreilor din România, urmând a-l publica în ziarul ofi- C Detalii la Evreu cu gâscă,
cial al Uniunii, denumit „Înfrățirea”. (Portofoliu) pictură de Nicolae Grigorescu

34
 Evaluez și creez

1. Fotografii suprapuse. Descoperă imagini cu monumente aparținând comunității evreiești din perioada
1878–1919 din localitatea/județul în care trăiești. Suprapune aceste imagini vechi pe locurile unde au existat ele
atunci. Ce observi? Mai sunt acolo? Arată la fel? Ce s-a schimbat? Dacă nu mai sunt acolo, realizează o investiga-
ție despre cauzele dispariției lor. Stabilește două asemănări și două deosebiri între imaginile de mai jos în care
este reprezentat Templul Coral din București. Care este domeniul pe care îl reprezintă imaginile? A avut acesta
un rol important în mișcarea de emancipare a evreilor din spațiul românesc? Oferă imaginile informații despre
statutul comunității evreiești de atunci și de astăzi? Poți să oferi două exemple?
Răspunde la aceste întrebări într-o scurtă prezentare având ca temă Rolul patrimoniului cultural iudaic în/și
emanciparea evreilor. Postează prezentarea ta pe o rețea socială.
Jurnal reflexiv
 Notează două noțiuni pe
care le-ai învățat din această
lecție.
 Numește conținutul care
necesită o clarificare.
 Descrie cum ai putea folosi
în viitor această experiență
de învățare.

Biblioteca virtuală

Templul Coral din București la

sfârșitul secolului al XIX-lea Templul Coral astăzi

2. Consultă surse de pe internet și realizează o listă cu 5–10 personalități evrei

și neevrei care au susținut emanciparea populației evreiești din spațiul ro-
mânesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Se regăsesc pe lista ta Simpozion Impactul
Moses Gaster emancipării
Lazăr Șăineanu și Moses Gaster? Construiește câte un joc de rol pentru fie-
evreiești asupra
care dintre aceste două personalități, după modelul următor: antisemitismului

Susțin urmă-
Când și unde toarele idei: Sunt consi-
trăiesc? .............. derat o figură
Sunt . . . . . . . . . . ..............
.............. .............. importantă
.............. .............. deoarece:
.............. ..............
....... .............. ..............
.............. .............. ..............
....... .............. .......
.......

3. Realizează o dezbatere cu alți colegi de clasă, având ca temă impactul pre-

judecăților și al stereotipurilor asupra calității vieții populației evreiești din
spațiul românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primele două decenii
ale secolului al XX-lea.
Moses Gaster (1856–1939)

35
Contribuția comunităților evreiești la dezvoltarea economică,
socială, culturală și științifică a României. Structuri asociative
reprezentative. Personalități marcante în domeniul cultural,
politic și academic

Provocare
Importanţa socială a testamentului lui Jacques M. Elias nu stă numai în aceea că el aminteşte tradiţiile acestei
ţări în ce privește datoriile clasei avute faţă de obşte, ci şi faptul că el lasă întreaga avere pentru cultură. Se vor face
din banii săi şcoli, unde se vor primi elevii fără deosebire de naţionalitate.
(Nicolae Iorga despre testamentul lui Jacques M. Elias)
 Ce crezi că l-a determinat pe Jacques Menachem Elias să-și doneze averea pentru cultură?

Cunosc și înțeleg

I. C
 ontribuția comunităților evreiești la dezvoltarea economică
și socială a României
Încă de la venirea lor în Principatele Române, evreii și-au adus o contribuție
importantă la dezvoltarea comerțului și a meșteșugurilor. Vor introduce noi
domenii în economia românească precum publicitatea, prima agenție de profil
aparținând negustorului evreu David Adania (Agenția de Publicitate D. Adania –
1880). În domeniul finanțelor, evreii au înființat mai multe bănci printre care:
Banca Marmorosch-Blank, Banca Moldova și Banca Comercială Craiova etc.
Pentru începuturile industriei românești, evreii au un rol important.
O ramură industrială prioritară pentru opțiunile economice evreiești a fost cea
Prima agenție de publicitate
textilă (fabrici de postav – cea a lui Lipa Iuster din Piatra-Neamț, de bumbace
din România
colorate și nasturi de sidef – cea a lui Joseph M. Cohen din București, de frânghii –
cea a lui Philip Bierman din București etc.). Tot evreii sunt cei care inaugurează
Dicționar istoric primele case de modă (Au bon gout – înființată de Al. Ascher) sau primele ma-
gazine de blănuri de lux (Casa Prager – a lui Sigmund Prager, furnizor al Casei
rabin = conducător religios
Regale). Ei înființează prima fabrică pentru produse de mobilier din fier (fabrica
al unei comunități mozaice,
Cometul a lui Sigmund Prager și Leaon Abramovici), prima fabrică de nichelat
care interpretează dogmele
(Max Haberman), prima și cea mai mare întreprindere de metalurgie și construcție
religioase și conduce serviciile
de mașini (Uzinele de fier și domeniile Reșița S.A.R., îi aparțin lui Max Auschnit),
rituale. fabrica de vagoane și motoare (Astra din Arad, înființată de un grup de industri-
ași evrei conduși de Aristide Blank). Se remarcă și introducerea în România, de
către evrei, a unor industrii complet noi – cea a apelor gazoase (fabrica de „băuturi gazoase și sifon” din Focșani a lui I.
Reichter ) sau cea a zahărului (fabrica lui Jacques M. Elias de la Sascut). Prezența masivă a evreilor o descoperim și în
exploatarea petrolului prin înființarea de companii petroliere (Jacques M. Elias, Manolo și Rafael Halfon, Ezra Semo),
dar și prin introducerea, în această industrie, a primei sonde pentru extracția petrolului (Iosef Theiler, la Moinești).
II. Structuri asociative reprezentative
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în lumea comunităților evreiești apar asociații cu scop precis: înființarea
și întreținerea unei școli, a unui spital sau azil, a unei sinagogi etc. De asemenea, aceste structuri asociative vor
conduce lupta de emancipare pentru drepturi civile și politice ale evreilor din România. Conducerea este asigurată
de personalități din elita economică și intelectuală. De fapt, aceste organizații sunt manifestări ale societății civile
moderne evreiești care se așază, prin diverse activități, în slujba colectivității. Organizațiile evreiești care se disting în
peisajul structurilor asociative din România au fost: Uniunea Evreilor Pământeni (1909), Uniunea Evreilor Români

36
(UEP, 1923), Federația Uniunii Comunităților Evreiești din România (1937), Centrala Evreilor din România (ce
a funcționat între 1942 și 1944), Federația Comunităților Evreiești din România (s-a înființat după 1945 și funcți-
onează și astăzi, promovând identitatea culturală a comunității evreiești).
III. Personalități marcante în domeniul cultural și științific
Începând cu secolul al XIX-lea, o serie întreagă de personalități din cadrul comunităților evreiești s-au remarcat
în diverse domenii culturale și științifice. Astfel, sunt de amintit în domeniul științelor: David Emmanuel, Simion și
Maximilian Sanielevici, Adolf Haimovici, Solomon Marcus (matematică); Peter Freund, Alexandru Sanielevici (fizică);
Lazăr Edeleanu, Radu Grigorovici (chimie); Iuliu Barasch, Maximilian Popper, Nicolae Cajal (medicină). În domeniul
artelor, îi amintim pe: Constantin D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, Iosef Iser, Marcel Iancu, Victor Brauner (pictură,
grafică, sculptură); Harry Brauner, Clara Haskil, Iosif O. Sava (muzică). În literatură și critică literară, se remarcă
personalități ca: Tristan Tzara, Mihail Sebastian, Constantin Dobrogeanu Gherea, Cella Serghi, Nina Cassian. În do-
meniul lingvisticii și al folclorului, îi amintim pe: Moses Gaster, Lazăr Șăineanu, Alexandru Graur. În științe juridice,
s-au evidențiat în mod deosebit: Adolphe Stern, Wilhelm Filderman. Pentru domeniul științelor sociale (filosofie,
sociologie, psihologie), îi amintim pe: Albert Speier, Henric Sanielevici, Jean Aberman. În teatru și televiziune, au
performat: Maria Ventura, Theodor Danetti, Bițu Fălticineanu, Andrei Bacalu, Maia Morgenstern. În domeniul isto-
riografiei, au scris lucrări de referință: Samuil Goldenberg, Alexandru Vianu. În domeniul economiei, contribuții
importante au avut: Mauriciu și Aristide Blank, Jacques M. Elias, Max Auschnitt, Jacob Marmorosch. În viața religi-
oasă, trebuie amintiți marii rabini: Iacob Itzhak Niemirower, Alexandru Șafran, Moses Rosen.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „... peste tot și în orice timp ei au excelat ca meseriași. [...] îndemânarea lor, gustul lor, temeinicia muncii lor
le asigură un loc de onoare aproape în toate meseriile. [...] ei sunt sticlari, tinichigii, smălțuitori, vopsitori, giu-
vaergii, tâmplari, olari de lux, constructori de mașini, ipsosari, fabricanți de oglinzi, în sfârșit se ocupă cu orice și
muncesc din greu și cinstit în toate direcțiunile. Cum rămâne deci cu legenda că evreul nu este decât cămătar,
zaraf, bancher, vânzător de mărunțișuri și altele? Ca și multe legende și aceasta trebuie să cadă, de vreme ce pe
evrei îi aflăm luptând și distingându-se în toate ramurile activității omenești.”
(Alexandru Macedonski în articolul „Evreii ca meseriași”)

B „Evreii au fost aproape singurii agenţi care, pe de o parte, independent de vo-

inţa lor, au conlucrat la prefacerea economiei noastre, pregătind-o pentru a putea fe-
cunda forme superioare de producţie şi circulaţie, iar pe de altă parte, au însămânţat
aceste tipuri noi, pe care grija interesului lor le-a făcut să se dezvolte până la cele mai
înalte forme, cum sunt cele actuale.”
(Gheorghe Zane în Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație)

C „...economia noastră şi-a creat toate industriile şi anexele necesare cu contribuţia

şi colaborarea spiritului de întreprindere şi hazard al evreilor, sprijinit pe capitalul
semit în foarte mare parte. [...] activitatea lor desfășurată în domeniul bancar, indus-
trial şi comercial a constituit un imens serviciu pentru ţară.” D România Revoluționară
(pictură de Constantin
(Eugen Țațomir, Contribuțiuni la studiul evreilor ca element producător în economia națională)
D. Rosenthal)
1. Analizează sursa A și precizează la ce „legendă” face referire Alexandru Macedonski în articolul său.
2. Formulează, pe baza surselor B și C, un punct de vedere referitor la rolul evreilor în dezvoltarea economiei
românești, susținându-l cu câte o informație selectată din cele două surse.
3. Pornind de la analiza sursei D, informează-te și identifică: Pe cine reprezintă personajul din imagine? Cu ce
ocazie a fost pictat acest tablou? Ce știi despre pictorul evreu Constantin Daniel Rosenthal?
4. Pe site-ul Federației Comunităților Evreiești din România se regăsesc informații despre liderii evreilor din
prima jumătate a secolului al XIX-lea. Alege o personalitate și creionează un portret al evreului – ca om politic.

37
 STUDIU DE CAZ: ANTISEMITISM ÎN POLITICA ȘI CULTURA
ROMÂNEASCĂ DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
PÂNĂ LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
Mișcarea de emancipare a evreilor din România pentru recunoașterea drep-
turilor civile și politice a reprezentat una dintre cauzele manifestărilor anti-
semite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, atât din partea oamenilor
politici, cât și din partea unor personalități ale culturii românești.
Oficializarea „chestiunii evreiești” are loc prin includerea în cadrul Consti-
tuției din 1866 a articolului 7, care menționa că „numai străinii de rit creștin
pot dobândi calitatea de român”. Evreii urmau a fi tratați ca străini, iar mă-
surile discriminatorii luate de către autoritățile române în următorii ani stau
mărturie. Astfel, în anul 1869, în perioada mandatului de ministru de interne
al lui Mihail Kogălniceanu, are loc expulzarea din lumea satelor a unui număr
important de evrei din Moldova.
Tratatul de la Berlin din anul 1878 condiţiona recunoaşterea internaţio-
nală a independenţei României de emanciparea politică a tuturor evreilor,
ceea ce a fost perceput ca un factor de presiune externă asupra statului
român şi a favorizat consolidarea antisemitismului în discursul public româ-
nesc. O reacție virulentă o va avea liberalul Vasile Conta: „Noi, dacă nu vom
lupta în contra elementului jidovesc, vom pieri ca națiune.” Tot de la tribuna Matei Millo în costum de teatru,
Parlamentului, Vasile Alecsandri este și el împotriva revizuirii art. 7, rostind rolul Moise, în piesa Lipitorile satu-
contra evreilor: „Cine sunt năvălitori, de unde vin și ce vreau?[…] sunt cei mai lui, foto Carol Popp de Szathmáry
exclusiviști din toți locuitorii pământului[…] dorind a face din țara întreagă o
proprietate izraelită.”
Discursul antisemit nu rămâne doar apanajul clasei politice românești, acesta fiind vizibil și în exprimarea
elitelor culturale ale României moderne. Atitudinea față de evrei a lui Vasile Alecsandri apare și în plan literar.
Personajele de origine evreiască care apar în scrierile sale sunt negative, evreii fiind prezentați ca zgârciți, cămă-
tari, asupritori, lipitori etc. Elocventă este piesa de teatru „Lipitorile satului” (1863). Bogdan Petriceicu-Haşdeu
publică lucrarea „Studii asupra iudaismului” (1866), în care arăta că evreii sunt caracterizaţi de trei calităţi nega-
tive: tendinţa de a câştiga fără muncă, lipsa simţului de demnitate şi vrăjmăşia contra tuturor popoarelor. În ianuarie
1877, Mihai Eminescu publică seria de articole „Evreii și Conferința”, din care reiese o anumită atitudine antisemită
a poetului: „Oriunde e teren pentru neagra speculaţie, evreul e acasă, iar vaietele şi plângerile contra persecu-
ţiei sunt mofturi care să acopere de mai înainte modul neomenos în care sug pe cei pe care au căzut ca lăcusta.”
Printre oamenii de cultură din această perioadă, care au avut abordări antisemite, îi mai amintim pe Cezar Bolliac,
Alexandru D. Xenopol sau Nicolae Iorga.
Toate aceste manifestări antisemite vor avea drept consecință, între altele, un val de migrație a evreilor români
spre Europa Occidentală, Statele Unite ale Americii și Palestina. Astfel, în perioada menționată, conform unor sta-
tistici, 90 000 de evrei au plecat din țară.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, lecția și răspunde la următoarele cerințe:

1. Elaborează, în aproximativ o pagină, un eseu despre Antisemitismul românesc din a doua jumătate a secolului
al XIX-lea până la Primul Război Mondial, evidențiind originile și evoluția antisemitismului românesc, precum
și modalitățile prin care acestea s-au manifestat în viața politică, în presă, cultură sau alte domenii ale vieții
publice.
2. Compară manifestările antisemite din spațiul românesc cu cele din spațiul european din a doua jumătate a
secolului al XIX-lea și stabilește o asemănare și o deosebire.

38
 STUDIU DE CAZ: EVREII ÎN ARMATA ROMÂNĂ
(1877–1878, 1913, 1916–1918)
În Războiul de Independență (1877–1878), evreii români
au avut ocazia să dovedească fidelitate față de patrie și s-au
înrolat în armata ce va lupta la sud de Dunăre. Participarea lor
nu s-a limitat doar la soldații care au făcut parte din armata
română, la război luând parte și medici, asistente medicale sau
alți voluntari. Unele statistici vorbesc de înrolarea a 883 de etnici
evrei și a peste 1 000 de voluntari. De asemenea, comunitățile
evreiești au susținut efortul de război al României prin donații
în bani sau materiale de război (alimente, îmbrăcăminte, pro-
duse medicale etc.) Un exemplu de eroism pe frontul de luptă
Soldați evrei din România în Primul Război Mondial
al Războiului de Independență este cel al lui Mauriciu Brociner,
care se face remarcat în bătălia pentru cucerirea redutelor de la Grivița (1877), când a fost rănit de două ori. El a fost
decorat, fiind primul evreu care a devenit ofițer în armata română și primul evreu care a primit cetățenia română.
În vara anului 1913, România a participat la al doilea război balcanic, îndreptat împotriva Bulgariei, care mani-
festa tendințe expansioniste. Mobilizarea și efortul de război din anul 1913 au generat o reacție favorabilă în rândurile
populației evreiești, astfel încât a existat un număr considerabil de voluntari evrei în armata română. Aceștia au
participat și prin colecte publice cu bani pentru ajutorarea răniților, a orfanilor sau a văduvelor de război. În timpul
celui de-Al Doilea Război Balcanic se remarcă căpitanul Armin Iaslovici (fost combatant și în Războiul de Indepen-
dență), dar și Wilhelm Filderman, viitorul lider al comunității evreiești din România în perioada interbelică, soldat
al regimentului 46 infanterie în acest război.
În timpul Primului Război Mondial, România a beneficiat de contribuția aproape a 25 000 de etnici evrei de pe
întreg teritoriul, ce se vor înrola în armata română. La aflarea veștii că România s-a decis să părăsească neutralita-
tea și să intre în război, Uniunea Evreilor Pământeni a lansat un apel către populația evreiască de a sprijini efortul
general de război al țării. Mulţi s-au înrolat în armată, au participat ca sanitari pe front ori au făcut acte de caritate,
participând la strângerea de fonduri pentru „Crucea Roșie”, aflată sub patronajul reginei Maria a României. Popu-
lația civilă și-a adus și ea o contribuție semnificativă. Un astfel de exemplu este cel al lui Hermann Kornhauser
din Târgoviște. Acesta a procurat alimente și a ajutat prizonierii de război în decembrie 1916, când capitala țării
intrase sub ocupație germană. Pentru aceste acțiuni, autoritățile de ocupație l-au condamnat la moarte și execu-
tat. Primește post-mortem, de la statul român, decorația „Virtutea Militară de Război”, clasa a II-a. Conform unor
statistici, bilanțul participării evreilor români la Primul Război Mondial este de 882 de morți pe front, 740 de răniți,
449 prizonieri și peste 3 000 de dispăruți.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursa de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

„Un alt aspect care nu este legat numai de contribuţia evreilor la faptele de arme este cea a comunităţilor evreieşti
în spatele frontului care au susţinut temeinic efortul de război al ţării. Deci a fost vorba nu numai de lupta cu arma
în mână, ci şi de contribuţia materială. În timpul războiului a luat fiinţă un comitet de ajutorare al Uniunii Evreilor
Pământeni, care avea ramificaţii în toată ţara. Acesta avea ca scop colectarea de bunuri şi bani pentru ajutorul de
război. Acel comitet conlucra cu alte instituţii precum Crucea Roşie, Familia Luptătorilor, reţelele de spitale «Regina
Maria» şi aşa mai departe. Implicarea a fost totală din partea comunităţilor evreieşti. Au fost puse la dispoziţia
armatei române sinagogile, şcolile evreieşti, tot lanţul de instituţii tipic comunitare. Lucrul cel mai important de
menţionat este faptul că în timpul războiului evreii nu erau cetăţeni români. Oamenii aceştia au luat arma în mână
şi au luptat, nefiind cetăţeni.” (Marius Popescu în articolul „Evreii români în Primul Război Mondial”)
1. Menționează, din sursa dată, două informații referitoare la contribuția materială a evreilor români la efortul de
război.

39
2. Scrie o relaţie cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa dată, precizând rolul fiecăreia dintre
aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
3. Analizează sursa dată. Care crezi că era motivația evreilor români pentru implicarea în război? Argumentează răspunsul!
4. Consultă surse de pe internet și descoperă monumente dedicate soldaților evrei eroi care au participat la luptele
purtate de armata română în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele două decenii ale secolului al XX‑lea.
Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, un proiect de punere în valoare a acestor monumente, locuri ale
memoriei comunităților evreiești, având în vedere:
– propuneri de activități pentru cunoaștere și punere în valoare a acestor monumente: afișe, pliante, broșuri,
vizite, articole de revistă, postări pe rețelele sociale etc.;
– modalități de consolidare/conservare/protejare a acestor locuri ale memoriei. (Portofoliu)

Evaluez și creez

1. Consultă surse de pe internet și descoperă

Celebra pianistă Clara Haskil, foto-
grafie realizată în jurul anului 1920
Jurnal reflexiv
 Notează numele a trei per-
sonalități despre care ai
învățat în această lecție.
 Menționează două dintre
ideile discutate care ți-au
reținut atenția.
 Descrie modul în care vei
putea utiliza această expe-
riență de învățare în viitor.
artiști evrei și neevrei care au realizat opere
cu tematică evreiască (de exemplu, Nicolae
Grigorescu, Octav Băncilă etc.), apoi:
a) redactează un text de aproximativ o pa-
gină cu titlul: Univers evreiesc în arta și
cultura română;
b) elaborează o schiță/desen/poster/colaj
care ilustrează textul tău; (Portofoliu)
c) creează o nouă povestire pornind de la
ilustrația realizată.
2. Realizează, împreună cu alți colegi, un re-
pertoriu care să conțină contribuțiile mem-
brilor comunităților evreiești la dezvoltarea
economică și culturală a României la sfârși-
tul secolului al XIX-lea și începutul secolului
al XX-lea. Organizați repertoriul pe cate-
gorii: economie, politică, științe, arte etc.
(Portofoliu)
Identifică între aceste personalități pe cei
Octav Băncilă, care aparțin zonei/localității în care trăiți.
Evreu din Târgul Cucu 3. Vizionează din Biblioteca virtuală docu-
mentarele dedicate lui Lazăr Edeleanu și
Clarei Haskil și elaborează, pe baza aces-
tora, o scurtă biografie, de aproximativ
Biblioteca virtuală
două pagini, a uneia dintre cele două
personalități.
4. Realizează, împreună cu alți colegi de clasă,
un proiect referitor la dialogul intercultu-
ral dintre cultura română, cultura iudaică
și culturile aparținând altor minorități, la
sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele
Lazăr Edeleanu – Clara Haskil –
trei decenii ale secolului al XX-lea, în care
deschizător de un destin al
să utilizezi termenii: identitate culturală,
drumuri în indus- extremelor
patrimoniu cultural, diversitate culturală,
tria petrolului
societate multiculturală. Postați pe o rețea
socială proiectul realizat.

40
Comunitățile evreiești din România în perioada interbelică:
Uniunea Evreilor Români, Federația Uniunilor de Comunități
Evreiești din România
Provocare
Alegători evrei, (...) Acordându-ne voturile voastre, veți pune capăt nu doar nedreptăților de care suferă încă zeci de
mii de evrei, dar veți distruge și germenii dușmanici care, timp de zeci de ani, au separat două elemente egal de utile
și bine intenționate ale acestei țări: elementul român și elementul evreiesc, a căror colaborare va conduce în țară la
bunăstare, forță și respect. (Extras din programul politic al Blocului Evreiesc, campania electorală din anul 1920)
 Dacă te-ai afla în ipostaza de a avea drept de vot și ai merge să-ți exprimi opțiunea politică, ce opinie ai
avea despre o astfel de platformă electorală?

Cunosc și înțeleg >40 000

20 000-
30 000
15 000-
Conform Recensământului din 1930, pe terito- 20 000
10 000-
riul țării noastre locuiau 756 930 evrei, reprezentând 15 000
5 000-
4,2% din totalul populației. Astfel, evreii din România 10 000

au reprezentat o minoritate națională căreia tre- <5 000

buia să i se garanteze drepturi și libertăți egale cu

ceilalți cetățeni ai țării, conform legii fundamentale
din anul 1923, dar și în baza Tratatului minorităților
semnat de reprezentanții României la Paris, în anul
1919. Pentru a se asigura de aplicarea principiului
egalității cetățenești și pentru respectarea Constitu-
ției, comunitățile evreiești au militat în cadrul unor
organizații politice.
Pe teritoriul Vechiului Regat, evreii erau deja orga- Comunitatea evreiască din România Mare, conform
nizați, din anul 1909, în cadrul Uniunii Evreilor Pă- recensământului din 1930
mânteni, condusă inițial de Adolphe Stern și apoi de
liderul de necontestat al comunității iudaice din România, Wilhelm Filderman. Repere cronologice
Din anul 1923, această asociație politică a fost reorganizată și i s-a schimbat
numele în Uniunea Evreilor Români, promovând integrarea socială și politică 29 martie 1923
a comunităților evreiești, dar cu păstrarea autonomiei culturale și religioase. Intrarea în vigoare a Constituției
Ideologia politică a comunității evreiești, care se consolidează în perioada Unificării
interbelică, a fost cea a sionismului, susținută de Partidul Național Evreiesc, al
cărui lider era Avram Zissu. Astfel, vor exista pro-
puneri electorale pentru două grupuri adverse, Dicționar istoric
unioniștii și sioniștii.
Strategia electorală pe care au adoptat-o sionism = mișcare naționalistă,
oamenii politici evrei a fost aceea de a încheia politică și religioasă, în rându-
acorduri politice cu acele partide care erau dis- rile burgheziei evreiești din
puse să susțină doleanțele comunității evreiești. țările europene, inițiată la sfâr-
A fost cazul Partidului Național Liberal (Wilhelm șitul secolului al XIX-lea, care
urmărea întemeierea unui stat
Filderman sau Horia Carp au fost deputați aleși
evreiesc autonom în Palestina.
Dr. Adolphe Stern pe listele liberalilor) sau al Partidului Național
(1848–1931) – primul Țărănesc.
avocat evreu, scriitor Sub amenințarea pericolului nazist, la 29 ianuarie 1936, cele două blocuri politice,
și diplomat unioniștii și sioniștii, trec peste rivalități și semnează un acord în urma căruia ia naștere

41
Consiliul Central al Evreilor din România, care îl avea ca președinte pe Wilhelm Filderman și era sprijinit de rabinul
șef Jacob Niemirower. În februarie 1936, toate organizațiile evreiești de pe teritoriul României au înființat Federația
Uniunilor de Comunități Evreiești din România, condusă de Sigmund Birman.
Între anii 1941 și 1944, Federația Uniunilor de Comunități Evreiești din România a fost desființată și înlocuită de
Biroul Central al Evreilor din România, o instituție subordonată guvernului Ion Antonescu. După încheierea celei
de-a doua conflagrații mondiale, Federația este reorganizată în anul 1949 și redenumită Federația Comunităților
Evreiești din România, potrivit Statutului Cultului Mozaic, aprobat prin Decretul nr. 589/1949, activă și astăzi pe
teritoriul României.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Aici (cotidianul sionist de limba română Mântuirea) au fost publicate revendicările Federației Sioniste din România,
rezumate astfel:
«Recunoașterea naționalității evreiești în România, prin acordarea unei complete autonomii politice, culturale și
religioase.
a) Prin autonomie politică se înțelege crearea unui colegiu electoral al evreilor și reprezentarea lui proporțional în
corpurile legiuitoare, județ și comună.
b) Prin autonomie culturală înțelegem recunoașterea limbii ebraice ca limbă națională a evreilor; autonomia școlilor
evreiești și susținerea lor de către stat în proporția contribuțiunilor populației evreiești; recunoașterea comunităților
și a instituțiilor școlare, culturale și filantropice, ca persoane morale și juridice.
c) Prin autonomie religioasă cerem recunoașterea cultului evreiesc, susținerea de către stat a clerului evreiesc, precum
și dreptul de a beneficia de repaosul de sâmbătă în locul repaosului de duminică.»”
(Carol Iancu, Evreii din România – de la emancipare la marginalizare, 1919–1938)

B „Art. 2 Guvernul român se angajează a da tuturor locuitorilor săi întreagă şi deplină protecţie pentru viaţa şi liber-
tatea lor, fără deosebire de naştere, de naţionalitate, de limbă, de rasă sau de religiune.
Art. 7 România se obligă a recunoaşte ca supuși români, de plin drept şi fără o formalitate, pe evreii locuind în ţară pe
teritoriile României şi care nu se pot prevala de nici o altă naţionalitate.
Art. 8 Toți supușii români vor fi egali în faţa legii şi se vor bucura de aceleaşi drepturi civile şi politice, fără deosebire
de rasă, de limbă sau de religie.”
(Tratatul asupra minorităților, Paris, 9 decembrie 1919)

C „Art. 5 Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conştiinţei, de
libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociaţie şi de toate libertăţile
şi drepturile stabilite prin legi.
Art. 7 Deosebirea de credințe religioase şi confesiuni, de origine etnică şi de limbă, nu constituie în România o piedică spre
a dobândi drepturi civile şi politice şi a le exercita.”
(Constituția României, Monitorul Oficial, 29 martie 1923)

1. Menționează trei revendicări prezente în programul electoral al Federației Sioniste, conform informațiilor din
sursa A. Exprimă-ți opinia cu privire la justețea acestor doleanțe.
2. Analizează sursele B și C și identifică ce drepturi a obținut comunitatea evreiască din România, conform acestor
documente oficiale.
3. Imaginează-ți că ești membru al unei organizații politice evreiești din perioada interbelică. Redactează un pro-
gram electoral în care să ceri drepturi pentru evreii din România. (Portofoliu)
4. Accesează site-ul Federației Comunităților Evreiești din România și află mai multe informații despre activitatea
acesteia cu privire la promovarea educației despre Holocaust.

42
 Evaluez și creez

1. Investighează, împreună cu alți colegi, dacă în localita-

tea/județul/comunitatea ta a existat populație/comu-
nitate evreiască în perioada interbelică și realizează
un proiect de punere în valoare a locurilor memoriei
comunităților evreiești, având în vedere:
a) Identificarea statutului membrilor comunității și
a locurilor memoriei legate de existența acesteia.
b) Realizarea unui pliant (pe hârtie sau în format
electronic) în care să prezentați aceste locuri și
personalități. De exemplu, sinagoga, cimitire, mo-
numente, rabini, doctori, avocați, ingineri, artiști,
filantropi etc.
Membri ai Clubului Parlamentar Evreiesc din România
c) Cercetarea dacă printre aceștia au existat mem- în 1928. De la stânga la dreapta: Michel Landau, Tivadar
bri ai Uniunii Evreilor Pământeni, Uniunii Evrei- (Theodor) Fischer, Mayer Ebner, József Fischer
lor Români, Federației Uniunilor de Comunități
Evreiești din România și/sau ai Partidului Național Evreiesc etc. și dacă
au activat în administrațiile locale sau centrale ale statului român, în
Parlamentul României.
d) Căutarea de informații despre activitatea lor.
Biblioteca virtuală
e) Elaborarea unor fișe de prezentare a acestor personalități.
f) Accesarea surselor de pe internet și vizitarea muzeului de istorie pentru
a obține informații despre localitatea voastră în perioada interbelică.
g) Descoperirea locurilor ce au avut legătură cu istoria evreilor.
h) Construirea unei hărți pe care sunt semnalate aceste locuri.
i) Prezentarea, într-un text de aproximativ cinci rânduri, a câte unei expli-
cații pentru fiecare loc/monument. 5 minute de isto- Oamenii Comuni-
j) Redactarea unui articol pentru o rețea socială, având ca temă Diversi- rie – Comunitatea tăţii Evreilor
tatea și comunicarea interculturală înainte de Holocaust, în România, în evreiască din Braşov
primele trei decenii ale perioadei intrebelice.
k) Organizarea unei expoziții cu materialele/imaginile descoperite, care să
ilustreze monumente istorice, tradiții și obiceiuri ale evreilor din peri-
oada interbelică.
l) Realizarea unor proiecte de protejare a acestor locuri ale memoriei co- Jurnal reflexiv
munității evreiești de către comunitatea locală/națională/inter­na­țională.
 Notează două concepte
2. Analizează, pe baza diagramei pe care le-ai învățat din
Venn, organizarea comunității această lecție.
evreiești din România în perioada  Menționează una dintre
1866–1918 1919–1939
1866–1918 și 1919–1939. Stabi- ideile discutate care ți-au
lește două asemănări și două de- reținut atenția.
osebiri. (Portofoliu)  Descrie cum ai putea folosi
3. Povești de viață: Iacob Isaac Niemirower. Consultă surse de pe internet și în viitor această experiență
descoperă rolul pe care l-a avut primul reprezentant al evreilor în Sena- de învățare.
tul României în organizarea comunității evreiești din România în perioada
interbelică.

43
Violență și retorică antisemită în România interbelică:
Liga Apărării Național Creștine (LANC), Mișcarea legionară
și Partidul Național Creștin

Provocare
În România interbelică, antisemitismul a fost mai mult decât o opinie, era o pasiune pentru majoritatea oame-
nilor politici din toate partidele, pentru reprezentanţii clerului și pentru o parte însemnată a intelectualilor. Vei găsi
răspunsuri la această problemă în cele ce urmează.
 Formulează o opinie despre retorica antisemită din această perioadă.

Cunosc și înțeleg

În România interbelică, minoritățile au reprezentat aproape 30% din

A. C. Cuza (1857–1947)
Repere cronologice
1923
S-a constituit Liga Apărării
Naţionale Creştine
1927
A fost înfiinţată Legiunea
„Arhanghelul Mihail”
1935
S-a format Partidul
Național Creștin
Dicționar istoric
Iredentism = mișcare politică
naționalistă care are ca scop
anexarea unor teritorii unde co-
naționalii lor sunt în minoritate.
Numerus clausus = numărul
maxim de persoane din rândul
unei „rase” sau etnii, care poate
să fie admis într-o instituție de
învățământ superior.
populație. Evreii erau, prin ponderea lor numerică, a treia mare minoritate
(13,6% din populaţia oraşelor şi doar 1,6% din cea a comunelor și sate­lor). După
Marele Război, acuzațiile vechi asupra evreilor s-au perpetuat în perioada inter-
belică. Propaganda antisemită a avut ca axe principale: în Basarabia, obsesia
că evreii sunt în majoritatea lor adepții iudeo-bolșevismului, iar în Transilvania,
că ei sunt iredentiști. În general, studenţii, învăţătorii, profesorii, preoţii, func-
ţionarii guvernamentali şi populația săracă sunt cei care au format nucleul de
bază al organizaţiilor de extremă dreapta.
La 4 martie 1923, în cadrul unei manifestaţii publice, s-a constituit Liga
Apărării Naţional Creştine (LANC), care a reunit profesori şi studenţi ai celor
patru universităţi şi delegaţii din 42 de judeţe. Preşedintele noii organiza-
ţii a devenit A. C. Cuza, un antisemit extremist. În timpul guvernării liberale
(1922–1926), în mediul universitar, de exemplu, au avut loc numeroase tulburări
antievreiești la Universitatea din Iași și la cea din Cluj.
În decembrie 1922, Wilhelm Filderman, preşedintele Uniunii Evreilor Pă­
mânteni, a sesizat instituțiile statului cu privire la acţiunile antisemite. Cu toate
acestea, parlamentul adoptă în 1924 Legea Mârzescu, care anula drepturile
cetăţeneşti la aproape 100 000 de evrei, locuitori în imensa lor majoritate ai
provinciilor ataşate și, în 1925, adoptă Legea Angelescu asupra învăţământului
privat, care restrângea drepturile evreilor.
Pe fondul unei puternice retorici antisemite, pe 24 iunie 1927 a fost înfiin-
ţată Legiunea „Arhanghelul Mihail” (LAM) sub conducerea lui Corneliu Zelea
Codreanu („Căpitanul”), apărător al ideii că evreii paralizează instinctul moral
al neamurilor, că ei împrăştie toate bolile morale şi sunt adepții comunismului.
O parte însemnată a intelectualilor români a aderat la ideile legionare, ca de
exemplu Nae Ionescu şi Nichifor Crainic. Propaganda antisemită a înregistrat
o radicalizare a ideilor extremei drepte. Prin presa lor de partid – „Cuvântul”,
„Pământ strămoșesc”, „Axa”, „Buna Vestire” –, legionarii atrăgeau noi aderenți
la ideile lor privind eliminarea dominaţiei evreieşti „făţişe în viaţa economică şi
în presă, şi a celei oculte în viaţa politică a partidelor”, a politicianismului imo-
ral şi decadent. LANC și LAM foloseau formațiuni paramilitare care de multe ori
recurgeau la violențe împotriva evreilor. După desființarea Legiunii „Arhanghelul
Mihail”, s-au pus bazele Gărzii de Fier (12 aprilie 1930), menită să dea formă
acţiunii politice a mişcării legionare. Dizolvată în martie 1932, Garda de Fier şi-a

44
continuat acţiunea electorală sub numele de Gruparea „Corneliu Codreanu”, reuşind să trimită în Parlament repre-
zentanți. Interzisă de guvernul liberal, Garda de Fier nu a ezitat să-l asasineze pe prim‑ministrul I. G. Duca la data de
29 decembrie 1933. Peste un an, ea a reapărut sub numele „Totul pentru Țară” și, în martie 1935, noul partid a fost
trecut pe lista electorală, condu­cătorul grupării fiind generalul Gheorghe (Zizi) Cantacuzino‑Grănicerul. La alegerile
parlamentare din 1937, s-a situat pe locul al treilea, câștigând 15,58% din voturi.
Nereușind să se impună pe scena politică, Liga Apărării Național-Creștine a fuzionat
la 14 iulie 1935 cu Partidul Național Agrar, formând Partidul Național Creștin (PNC),
președinți: Alexandru C. Cuza (de onoare) și Octavian Goga (activ). PNC avea organizaţii
pe întreg cuprinsul ţării. Acest partid milita pentru „numerus clausus”, revizuirea ce-
tăţeniei acordate evreilor după 1918, întărirea ortodoxismului, combaterea luptei de
clasă. PNC a jucat un rol modest în viața politică. Cel mai mare succes a fost obţinerea
a 9,15% din voturi în alegerile generale din decembrie 1937 și atragerea partidului de
către Carol al II-lea în manevrele sale pentru instaurarea regimului autoritar. Între 1934
şi 1938, viaţa politică este marcată printr-o avalanşă de prevederi discriminatorii, cul-
minând cu legislaţia rasistă a guvernului Goga-Cuza (decembrie 1937 – ianuarie 1938).
Acesta a impus o politică a „antisemitismului de stat” prin revizuirea cetăţeniei evreilor. Octavian Goga (1881–1938)

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Antisemitismul nu este aici o noutate. El a existat dintotdeauna, chiar în România de dinainte de război, dar, începând
cu anul 1919, antisemitismul s-a dezvoltat pe măsură ce numărul şi influenţa evreilor creşteau în ţară […] Această creştere
numerică a avut drept consecinţă firească o revărsare a elementului israelit în multe ramuri de activitate românească,
în care nu pătrunsese până atunci. De aici s-au născut nemulţumirile, ranchiunile şi tendinţele spre antisemitism, chiar
la numeroase persoane fără nici o înclinaţie pentru antisemitism, dar care ameninţate de şomaj, au primit cu simpatie
apariţia şi dezvoltarea unor mişcări cum este „Garda de Fier”, care, preconizând un naţionalism integral, le-a dat speranţa
că vor putea păstra sau recupera locurile de muncă.”
(Heinen Armin, Legiunea „Arhanghelul Mihail”: o contribuţie la problema fascismului inter­naţional)

B „Art. 7. Pentru soluţionarea chestiunei jidoveşti până la eliminarea complectă a elementului jidovesc din ţară. În
vederea acestei eliminări se vor lua următoarele măsuri:
a) R etragerea drepturilor politice şi înlăturarea jidanilor de la împământenire;
e) Î mpiedicarea expansiunei economice a elementului jidovesc prin:
1) Scoaterea jidanilor din comunele rurale.
5) Scoaterea jidanilor din funcţiuni publice.
7) Numerus clausus, legiferarea proporţionalităţii în toate ramurile de activitate culturală și economică.”
(Programul ,,Ligii Apărării Național Creștine”)

C „Eu sunt contra marilor democraţii ale Occidentului, eu sunt contra Micii Înțelegeri,
eu sunt contra Înţelegerii Balcanice, n-am nici un respect pentru Societatea Naţiunilor
în care nu cred. Eu sunt pentru o politică externă alăturea de Roma şi Berlin. Alături de
statele revoluţiilor naţionale. În contra bolşevismului.”
(Declarația lui Corneliu Zelea Codreanu privind politica externă
a Gărzii de Fier, „Buna Vestire”, 30 noiembrie 1937)

D „Pentru mine este clar şi precis: inteligentă sau neinteligentă, parazitară sau nepara-
zitară, morală sau imorală, această populaţie este o populaţie duşmană aci pe pămân-
tul ţării, şi eu înţeleg să lupt împotriva ei prin toate mijloacele pe cari mi le va pune la
dispoziţie mintea, legea şi dreptul meu românesc.”
(Extras din cuvântarea din Parlament a lui Corneliu Zelea Codreanu, Corneliu Zelea Codreanu
[Bucureşti], 21 decembrie 1931)
(1899 –1938)

45
 E „Studenţii au sosit la Oradea înarmaţi cu bâte şi ciomege, cu măciuci ca pumnii de mari, deci vădit premeditaţi să
distrugă, şi deşi mai mulţi decât o mie dintre ei au fost găzduiţi de evrei, totuşi lipsiţi de orice simţ bun s-au întors contra
găzduitorilor, şi deja în decursul congresului au insultat mai uşor şi mai grav zeci de evrei, au spart geamurile caselor
particulare, firmelor, obloanele şi geamurile prăvăliilor, jefuindu-se în urmă mărfuri în valoare de milioane, ajungând
astfel la sapă de lemn şi fără nici o bucată de pâine zeci de familii, iar după terminarea congresului, în noaptea de 6 spre
7 decembrie, au pus coroana, distrugând în modul cel mai brutal patru Sinagogi, întreg aranjamentul lor, toate cărţile
sfinte şi câteva suluri de Biblie, dându-le foc, murdărind şi profanând tot ce este scump, tot ce este sfânt pentru noi. ”
(Lucian Nastasă – editor, Antisemitismul universitar în România (1919–1939), Mărturii documentare)

1. Precizează tipul de informație oferită de fiecare dintre cele cinci surse.

2. Indică pentru fiecare sursă categoria în care poate fi încadrată: antisemitism, discriminare, violență, stereoti-
puri culturale.
3. Identifică în sursele A, B și D cauze care au generat stereotipuri, prejudecăți și manifestări antisemite.
4. Menționează, pe baza sursei C, poziția liderilor extremei drepte din România în problema relațiilor internaționale.
5. Formulează un punct de vedere referitor la antisemitismul din societatea românească în perioada interbelică,
pe baza argumentelor identificate în sursele date.
6. Completează diagrama cauză-efect de mai jos folosind informațiile din sursele A–E.
Diagrama cauză‑efect

CÂND? UNDE? CINE?

Violență și retorică
antisemită
în România
interbelică

DE CE? CE? CUM?

Biblioteca virtuală Evaluez și creez

1. Realizează, împreună cu alți colegi din clasă, o investigație pe tema an-

tisemitismului din România în perioada interbelică, având în vedere
următoarele:
• Contextul istoric
• Explicarea cauzelor fenomenului antisemit din România
5 minute de De ce a existat vi-
istorie: Corneliu olență antisemită • Manifestările
Zelea-Codreanu în România? • Consecințe pentru societatea românească.
2. Urmărește timp de o săptămână știrile de la mai multe posturi de televi-
Jurnal reflexiv
ziune și din rețelele sociale. Realizează un organizator grafic/schemă/di-
 Menționează una dintre agramă în care să notezi datele referitoare la manifestările antisemite în
ideile discutate care ți-au România. Compară informațiile din lecție cu ceea ce ai descoperit pe par-
reținut atenția. cursul investigației. Există asemănări în discursul public de astăzi cu cel
 Numește conținutul care al liderilor extremei drepte din perioada interbelică? Poți prezenta două
necesită o clarificare. exemple? Consideri că antisemitismul este o caracteristică a societății ro-
 Descrie cum ai putea folosi mânești? Acest fenomen este periculos pentru societatea noastră demo-
în viitor această experiență cratică? Argumentează-ți răspunsul. Poți oferi două soluții pentru a putea
de învățare. combate manifestările antisemite și alte tipuri de discriminare?

46
 RECAPITULARE (Portofoliu)
PROIECT: EVREII ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC ÎN SECOLELE XIV–XX
Împreună cu colegii de clasă realizați un proiect cu tema Contribuția co-
munităților evreiești la dezvoltarea economică, socială, culturală și științifică
a României. Personalități marcante în domeniul cultural, politic și academic,
pe baza teoriei inteligențelor multiple*. Rezolvați cerințele în funcție de
tipul predominant de inteligență care vă caracterizează. A
A Inteligență verbală/lingvistică Familie de evrei din Galați între
Realizați un set de cinci articole pentru ziarul/revista/blogul Comunitățile cele două războaie mondiale
evreiești din România în perioada interbelică – economie și societate.
B Inteligență logico-matematică
Construiți un tabel/o diagramă/o schemă cronologică pentru tema: Evreii
în spațiul românesc în secolele XIV–XX.
C Inteligență vizuală/spațială
Concepeți un desen/afiș/poster/album foto pentru tema: Personalități B
marcante în domeniul cultural, politic și academic. Comunitatea evreiască în func-
ție de județ în România Mare,
D Inteligență muzicală/ritmică
după recensământul din 1930
Prezentați‑le colegilor de clasă trei tradiții specifice comunității evreiește
care să includă muzică și dansuri tradiționale.
E Inteligență corporală/kinestezică
Robert
Realizați macheta unei construcții specifice cultului mozaic din România Delaunay,
(de exemplu, o sinagogă, Templul Coral etc.) Portretul
lui Tristan
F Inteligență naturalistă C Tzara, 1923
Redactați un proiect despre rolul evreilor din România la dezvoltarea
științelor naturii și la protecția mediului.
G Inteligență intrapersonală
Redactați un jurnal/o fișă de observare în care să se regăsească emoțiile,
stările, sentimentele pe care le-ați trăit parcurgând temele acestei D
discipline școlare.
H Inteligență interpersonală
Proiectați o activitate de tip social în care să prezentați produsele realizate
în cadrul acestui proiect.
E
Zicman Feider, primul
profesor de zoologia
vertebratelor la Univer-
sitatea „Alexandru Ioan
Cuza” din Iași, creator
al școlii de acarologie
din România
F G H

* Teoria inteligențelor multiple a fost propusă de Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard. Acesta consideră
că ființele umane posedă forme distincte de inteligență.

47
 EVALUARE (Portofoliu)
Citește cu atenție sursele de mai jos:

A „De la începutul ostilităților (anul 1916), aproximativ 25 000 de evrei serveau în armata română. La fel ca în
Războiul pentru Independență din 1877 și în campania din 1913, evreii au fost din nou solidari în lupta pentru țara
lor. Multe fete și femei evreice au părăsit familiile pentru a se dedica îngrijirii bolnavilor și răniților. Chiar și cele
mai sărace comunități evreiești au făcut sacrificii mari, iar sume mari de bani au fost donate Crucii Roșii. Toate
instituțiile evreiești au pus la dispoziție spațiul și banii lichizi pentru serviciul public. Cu toate aceste manifestări
de patriotism activ, evreii au trebuit totuși să sufere multe exigențe din partea autorităților civile și militare în
timpul războiului. Cu câteva luni înainte de începerea războiului, sute de familii evreiești au fost expulzate din
orașele de la frontieră și aplicarea legii împotriva spionajului, aplicată rezidenților evrei nevinovați, avea adesea
caracterul unei campanii sistematice.” (Carol Iancu, Evreii din România (1866–1919). De la excludere la emancipare)

B „Activitatea parlamentarilor evrei, fie că ei reprezentau diverse partide, fie că îi reprezen-

tau nemijlocit pe evrei, se înscria în sensul întăririi democraţiei şi statului de drept. Astfel,
parlamentari ca Adolf Stern (U.E.R.), pe listă a P.N.Ţ., între 1922 şi 1926; Maier Ebner, Horia
Carp, Wilhelm Filderman (U.E.R.) sau toţi cei din Clubul Parlamentar Evreiesc (creat în 1928,
de deputaţii M. Ebner, Theodor Fischer şi M. Landau) îmbinau fericit pledoaria lor pentru
apărarea evreilor cu aceea privind interesele generale ale democraţiei. Senatorul de drept,
Şef Rabinul dr. Iacob Niemirower, se afla în fruntea acestei orientări. Parlamentarii U.E.R.
sau cei de orientare naţională evreiască, inclusiv sioniştii, în acţiunile lor de reprezentare
Horia Carp
specifică, în ţară sau în afară, nu rupeau niciodată interesele evreilor de cele generale ale
(1869–1943)
României. În reprezentarea evreilor în viaţa politică a ţării, înjghebările politice evreieşti –
U.E.P. (1909–1923), U.E.R. (1923–1940), Partidul Evreiesc (1928–1940), Blocul Evreiesc (1920–1924) – sau parla-
mentarii din Clubul Parlamentar Evreiesc (1928) au militat pentru aplicarea principiului egalitătii cetăţeneşti
şi pentru respectarea Constituţiei.”
(Acad. Nicolae Cajal, Dr. Hary Kuller – coord., Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație)

Răspunde la următoarele cerințe:

a) Numește, din sursa A, două evenimente militare la care au participat evreii din România.
b) Precizează, din sursa B, două formațiuni politice ale evreilor din România și regimul politic pe care îl susțin.
c) Scrie o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informaţii (cauză, respectiv, efect).
d) Precizează o deosebire între statutul juridic al evreilor din România din sursa A, respectiv sursa B.
e) Prezintă, într-un text de aproximativ o pagină, situația comunităților evreiești din spațiul românesc îna-
inte de anul 1866.
f) Stabilește două asemănări și o deosebire între practicile antisemite din politica și cultura românească
din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și cele din România interbelică.
Se punctează utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea
argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia),
respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea textului în limita de spaţiu precizată.

Autoevaluare
Punctaj a) = 0,5 p b) = 1,5 p c) = 1 p d) = 1 p e) = 2 p f) = 3 p Oficiu = 1 p Total = 10 p
Punctajul tău

Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a comportamentului și activității de la pagina 8!

48
 UNITATEA 4
Holocaustul în Europa

HOLOCAUSTUL Ulven 0 (km) 500

Grini Vaivara 0 (mi) 300

Lagăr de exterminare

 Discurs
NORVEGIA ESTONIA
Lagăr de concentrare * Berg
Av URSS
Pogrom ans
ul
ma

antievreiesc
Oraș sau sat cu ghetou LETONIA xim
Oraș de tranzit Rumbula al
arm
ate
Masacru de mare amploare SUEDIA Kaiserwald ig
erm

și legislație
Principalele rute de deportare an
LITUANIA e
Al Treilea Reich DANEMARCA Marea Reichskommissariat Ostland
Italia la întinderea maximă Baltică

antisemită în
Horserod Rusia ocupată
Aliații Axei Kaunas Vilnius
Marea Ponary
Statele ocupate de Axă Nordului Malîi Trosteneț
Stutthof

Germania nazistă
Prusia orientală
Aliații
State neutre Soldau Białystok
Neuengamme Ravensbrück Treblinka
Frontiere antebelice Potulice
Lachva
Westerbork Sachsenhausen

 Exterminarea
Bergen-Belsen Chełmno
Amersfoort Berlin Varșovia
Arbeitsdorf Łódź Sobibor Babi Iar
ȚĂRILE DE JOS Majdanek
REGATUL UNIT Herzogenbosch Mittelbau-Dora Prusia ocidentală

evreilor în timpul
și Wartheland Guvernământul General
Breendonk Reichskommissariat Ucraina
Niederhagen (Polonia) Bełżec
Malines Buchenwald
BELGIA GERMANIA Gross-Rosen Auschwitz Vinița
Cracovia Lemberg

celui de-Al Doilea

Compiègne Breitenau Theresienstadt
Zaslaw Moghilev-Podolski
Plaszów
Drancy Hinzert Flossenbürg Lety ( Cehoslovacia) Cernăuți Transnistria
Paris Hodonin
Novaky
Pithiviers

Zona ocupată
Le Struthof Dachau Mauthausen
Viena
Sered
Vyhne
Kistarcsa
Dorohoi
Iași Chișinău Odessa
Război Mondial:
Ebensee
FRANȚA
ELVEȚIA
Ostmark
(Austria)
Budapesta
UNGARIA
Cluj
ROMÂNIA
lagăre, ghetouri,
Holocaustul prin
Bolzano
Zona liberă
San Sabba Jasenovac Marea
Sajmiste București Neagră

gloanțe, deportări,
Asti
Schabatz Topovske Supe
Fossoli CROAȚIA
Rab SERBIA

exterminări
Gurs (Iugoslavia) Crveni krst BULGARIA
Vernet ITALIA Niš
SPANIA Servigliano Dupnița
* Lagărele de concentrare reprezentate Marea

în masă
cuprind lagărele de muncă, de tranzit și Adriatică Skopje
închisorile. Roma Bitola at
ă
Notă: nu sunt reprezentate toate Marea up
oc Salonic TURCIA
lagărele și ghetourile. Mediterană ia
ALBANIA ec
Gr
Marea Egee

CE VEI REUȘI SĂ FACI CUM VEI REUȘI SĂ FACI

• Să utilizezi critic și reflexiv • Sistematizând informații din diferite tipuri de surse în vederea stabilirii
sursele istorice pentru argu- credibilității și a validității opiniilor.
mentarea unor demersuri și • Analizând comparativ evenimentele/procesele/fenomenele care au gene-
alegeri, în acord cu valorile rat Holocaustul.
societății democratice. • Exprimând opinii referitoare la impactul evenimentelor/proceselor/feno-
• Să-ți asumi propria iden- menelor istorice asupra societății, prin prisma multiperspectivității și a
titate culturală și să deter- diversității culturale.
mini modalitățile prin care • Apreciind valențele dialogului intercultural în exprimarea trăsăturilor pro-
interculturalitatea contri- priei identități culturale.
buie la promovarea accep- • Manifestând un comportament deschis față de diversitatea culturală.
tării celuilalt și a respectării • Demonstrând un comportament care valorizează interculturalitatea ca
drepturilor omului. trăsătură a comunității locale.
• Să te implici responsabil • Analizând critic consecințele stereotipurilor, prejudecăților, rasismului,
și creativ în diverse con- antisemitismului și a altor forme de discriminare.
texte de viață prin res- • Asumându-ți roluri ce implică empatie și respectarea demnității umane.
pectarea convențiilor de • Raportându-te critic la experiențele trecutului pentru promovarea unui
comunicare. comportament democratic.

COMPETENȚE SPECIFICE: 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 3.1, 3.2.
49
Discurs antievreiesc și legislație antisemită
în Germania nazistă

Provocare
Momentele de criză profundă ale societății germane interbelice le-au oferit naziștilor posibilitatea să ajungă la gu-
vernarea Germaniei și să creeze o linie de gândire specifică ideologiei lor: acuzarea evreului, vinovat de toate dezastrele
țării, din acest motiv fiind necesară distrugerea lui totală.
 În opinia ta, ce credibilitate aveau aceste mesaje asupra cetățenilor? Dar asupra tinerilor?

Repere cronologice
1933–1945
Adolf Hitler cancelar
al Germaniei
1935
Legile de la Nürenberg
1938, noiembrie
Kristallnacht („Noaptea
de cristal”)
Dicționar istoric
eugenie = teorie și practică de
„curățare etnică” susținută de
ideologii naziști pentru a îmbu-
nătăți supraviețuirea și „calita-
tea” poporului german.
SS (Schutzstaffel) = trupe de
protecție paramilitare naziste.
Printre elementele propagandei
naziste antisemite s-a numărat și
așa-zisul film „documentar” Der
ewige Jude („Evreul etern”), lansat
pentru public în noiembrie 1940
Cunosc și înțeleg
Renașterea națională, recrearea spiritului anului 1914 din Germania, lupta
pentru recâștigarea demnității națiunii germane, realizarea spațiului vital pen-
tru Reich-ul milenar, purificarea rasială, exterminarea evreilor au fost câteva
dintre obiectivele stategice ale Partidului Național Socialist al Muncitorilor
Germani (NSDAP). Viziunea lui Hitler ca lider al NSDAP a stat la baza noii ordini
mondiale naziste.
Evreilor germani și altor minorități li s-a refuzat calitatea de membru al
poporului german. Stâlpii regimului nazist – forțele armate, membri ai parti-
dului NSDAP, economicul/industria, administrația publică – au fost constanți
în a acorda sprijinul lor politicii de eliminare a evreilor din Germania și din
Europa. Joseph Goebbles, Heinrich Himmler, Reinhart Heydrich ș.a. au venit
în întâmpinarea Führerului pentru a aplica experimentul rasial în teritoriile
ocupate de naziști. Propaganda urmărea să ofere cetățenilor sentimentul
că poporul arian german este unit și că „liderul” Adolf Hitler poate alunga
inamicii interni și externi. NSDAP a încercat constant să impresioneze omul de
rând, organizând marșuri și parade cu torțe, sărbători și evenimente istorice și
civice majore, cum ar fi Jocurile Olimpice din 1936, toate cu scopul de a arăta
superioritatea ideologiei naziste. Mesajele împotriva evreilor erau răspândite
prin intermediul radioului și al cinematografiei. În 1939, mai mult de două treimi
din toate gospodăriile germane aveau un radio. În sistemul de educație, evreul
era prezentat ca o rasă inferioară. Propaganda nazistă a influențat hotărâtor
tinerii în ostilitatea lor față de evrei și prin organizațiile: „Tineretul hitlerist” și
„Asociația Fetelor Germane”.
Pentru realizarea comunității unite a poporului arian german, omogen etnic,
biologic, cultural, lingvistic și istoric (Volksgemeinschaft), Adolf Hitler și elitele
național-conservatoare trebuiau să elimine minoritățile naționale din cadrul
statului german: evreii, în primul rând; romii și sinti; germanii care sufereau
de boli mentale, aveau un handicap fizic sever sau anomalii; homosexualii
etc. Național-socialismul considera că evreii erau: principala amenințare pen-
tru statul german rasial; întruchiparea răului absolut; autorii bolșevismului;
dușmanii Reich-ului și al ideii de Germanie Mare. Germania nazistă a propagat
excesiv stereotipuri negative pentru evrei, precum: ucigașul lui Cristos, corupă-
torul de copii, vampirul, bancherul gras, evreul iubitor de bani.
Promovarea rapidă, după ianuarie 1933, a rasismului și eugeniei a condus,
într-o primă etapă, la gazarea a 70 273 de oameni (în aziluri speciale, dotate cu
camere de gazare echipate de către trupele SS) și 23 000 de cetățeni uciși prin

50
diferite alte mijloace. În anii ce au urmat, s-au deschis noi centre de extermi-
nare. Câteva dintre măsurile naziste împotriva evreilor demonstrează politica
lor sistematică pentru distrugerea acestora: în iulie 1932, guvernul Germaniei a
conceput o Lege a sterilizării, pe care a trimis-o Parlamentului; în aprilie 1933,
toți evreii (cu excepția celor care au suferit pierderi în Primul Război Mondial)
au fost dați afară din serviciul public și din universități; prin prevederile Legii
Presei, în octombrie 1933 a fost înființată Camera de Cultură a Reich-ului, iar
jurnaliștii evrei au fost dați afară.
Pe 15 septembrie 1935, la Nürenberg au fost adoptate legi de interes gene-
ral – nazist: Legea pentru protejarea sângelui german, care interzicea căsă-
toriile și relațiile sexuale între evrei și arieni, și Legea cetățenilor Reich-ului,
care a retras evreilor cetățenia germană; în octombrie 1935, toate cuplurile
germane care doreau să se căsătorească trebuiau să obțină un certificat de
sănătate; în decembrie 1937, Ministerul de Interne a autorizat arestarea cerșeto-
rilor, vagabonzilor, țiganilor, alcoolicilor și a persoanelor cu boli cu transmitere
sexuală; în primăvara lui 1938, antisemitismul ia amploare, Hermann Göring O reclamă pentru tabloidul anti-
afirmând că evreii trebuie expropriați rapid; în primăvara și vara lui 1938 au fost semit Der Stürmer, care prezintă o
date decrete care le impuneau evreilor adoptarea prenumelor evreiești Sarah caricatură a unui evreu care sosește
și Israel și înregistrarea și declararea tuturor proprietăților și averilor, pentru a în Germania. Legenda de sub desen
fi confiscate de statul nazist. spune: „Fără o soluție la problema
Ca urmare a acestor măsuri, la 9 noiembrie 1938 a avut loc „Noaptea de evreiască, nu poate exista mântuirea
cristal”, un val de violențe antisemite motivat de asasinarea unui diplomat de umanității”.
la ambasada Germaniei din Paris. Joseph Goebbels a organizat atacuri asupra
sinagogilor și companiilor evreiești. Acțiunile de violență au dus la uciderea a
100 de evrei și trimiterea în lagăre de concentrare a 30 000 de evrei. Pagubele au
fost estimate la 25 000 000 de mărci germane. Pe 12 noiembrie 1938, Hitler i-a
dat ordin telefonic lui Göring: „să coordoneze și să rezolve într-un fel sau altul,
odată pentru totdeauna, problema evreiască”. În aprilie 1939, evreilor le-au fost
confiscate toate averile pe care le mai dețineau și li s-a interzis frecventarea lo-
curilor publice, a teatrelor și a plajelor. Copiii evrei au fost dați afară din școlile
germane. Pe 30 aprilie 1939, a fost adoptată Legea de închidere a evreilor în
ghetouri. Evreii și ne-evreii nu aveau voie să locuiască în aceleași clădiri.

Analizez. Rezolv Vechea sinagogă din Aachen

distrusă în timpul „Nopții de cristal”
Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Eu am descoperit că evreii sunt bacilii și fermentul descompunerii so-

ciale. Și am dovedit un lucru: că un stat poate trăi fără evrei: că economia,
cultura, arta etc. pot exista fără evrei, poate chiar mai bine. Aceasta este cea
mai grea lovitură pe care le-am dat-o evreilor.”
(Discursul lui Adolf Hitler din 10 iulie 1941)

B „Are loc judecarea evreilor, una barbară, dar pe deplin meritată. Pro-
feția pe care Führerul a făcut-o la adresa lor pentru că au provocat o nouă
conflagrație mondială începe să se adeverească în cele mai groaznice mo-
duri. [...] Și de data aceasta, Führerul este campionul incontestabil și heral-
dul unei soluții radicale.“
Tipografie evreiască – Berlin,
(Joseph Goebbels, însemnare din jurnal, 27 martie 1942)
noiembrie 1938

51
 C „Lupta împotriva bolșevismului impune acțiuni necruțătoare, energice și riguroase, în principal împotriva
evreilor, principalii susținători ai bolșevismului.”
(Feldmareșalul Wilhelm Keitel, șeful OKW, ordin emis pe 12 septembrie 1941)

D „Cu cât mor mai mulți, cu atât mai bine. […] Evreii trebuie să înțeleagă că a sosit vremea noastră. Vrem ca
jumătate până la trei sferturi din toți evreii să fie trimiși la est de Vistula. Îi vom suprima pe evrei peste tot pe
unde putem. Aceasta este acum întreaga miză. Evreii trebuie alungați din Reich, din Viena, de peste tot. Nu avem
nevoie de evrei în Reich.” (Hans Frank, guvernatorul Guvernământului General, noiembrie 1939)

1. Precizează tipul de informație pe care îl transmite fiecare sursă.

2. Identifică în sursele A–D două stereotipuri referitoare la evrei.
3. Clasifică informațiile din cele patru surse în funcție de următoarele criterii: antisemitism, discriminare, violență,
stereotipuri culturale. Argumentează alegerea făcută.
4. Redactează și susține un discurs referitor la combaterea antisemitismului pe baza informațiilor oferite de
cele patru surse și de manual. (Portofoliu)

Evaluez și creez

1. Descoperă două asemănări și două diferențe între imaginile de mai jos:

Biblioteca virtuală Pe cine crezi că reprezintă imaginile? Care crezi că este povestea copiilor?

Legile de la Antisemitismul
Nürenberg în Germania
anilor 1930

Jurnal reflexiv
 Notează două noțiuni
pe care le-ai învățat din
aceas­tă lecție.
 Menționează două idei des-
pre care ai dori să înveți
mai mult în continuare.
 Descrie cum ai putea folosi
în viitor această experiență
de învățare.
2. Consultă surse de internet pentru a descoperi și analiza afișe/fotografii/
caricaturi ale propagandei naziste și identifică stereotipuri, prejudecăți și
cauzele care le-au generat. Construiește un portofoliu de imagini ce ilus-
trează aceste stereotipuri. (Portofoliu)
3. Care dintre miturile antievreiești din perioada medievală au fost preluate
în discursul antievreiesc al Germaniei naziste? Compară din perspectivă
temporală și spațială: statutul, situația evreilor, evoluția fenomenului anti-
semit. Apoi, completează următorul tabel cu datele corespunzătoare, con-
form modelului dat:

Timp istoric Europa Occidentală Europa Răsăriteană SUA

Epoca modernă Pogrom
Epoca contemporană

52
Exterminarea evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război
Mondial: lagăre, ghetouri, Holocaustul prin gloanțe, deportări,
exterminări în masă
Provocare
S-a întâmplat o dată. Ar fi trebuit să nu se întâmple, dar s-a întâmplat. Trebuie să nu se mai întâmple vreodată,
dar s-ar putea întâmpla. (Dr. Kathrin Meyer, Secretar Executiv IHRA)
 Tu cum crezi că a fost uman posibil Holocaustul?

Repere cronologice
Cunosc și înțeleg
mai 1940
Pentru consolidarea rasei ariene, Germania a expulzat peste 1 000 000 de Înființarea lagărului de
evrei și polonezi din Europa de Vest. Cucerirea Poloniei a mărit numărul de concentrare Auschwitz I
evrei din Reich cu trei milioane, la care s-au adăugat încă trei milioane din 1943
Revolta evreilor din Ghetoul
Rusia cucerită. Pentru realizarea spațiului vital arian omogen, naziștii au folosit
din Varșovia
numeroase modalități pentru exterminarea evreilor.
27 ianuarie 1945
Lagărele de concentrare. În 1939, la declararea războiului existau 6 lagăre
Eliberarea ultimilor prizonieri
de concentrare (Dachau și Oranienburg – 1933; Lichtenburg, Sachsenburg,
de la Auschwitz
Ravensbruck – rezervat femeilor; Neuengamme). Odată cu ocuparea unei părți
din Europa Răsăriteană, sistemul concentrațional s-a mărit și au apărut noi
lagăre la Struthof (1939), Flosseburg și Auschwitz (1940), Gross-Rosen,
Struthof-Natzwiller, Majdanek, Theresienstadt (1941).
Ghetourile au reprezentat o primă etapă a programului nazist de
exterminare a evreilor. Procesul de ghetoizare a început să capete
amploare după ocuparea Poloniei. Scopul creării ghetourilor a fost să
izoleze populația evreiască, să confiște proprietățile evreilor, să îi ex-
ploateze obligându-i să desfășoare muncă forțată, să îi supravegheze
etc. Evreii din toată zona ocupată au fost transferați, din ordinul auto-
rităților naziste, în cartiere închise din orașe mari, în spațiile cele mai
sărace, care au fost înconjurate cu ziduri de jur împrejur. Primul mare
ghetou a fost înființat în Lodz (primăvara anului 1940), apoi în Varșovia
(toamna 1940, care avea peste 500 000 de evrei). În total, Germania
nazistă a înființat peste 1 000 de ghetouri în Europa de Est și câteva
ghetouri în Europa Centrală și de Sud. În aceste ghetouri, condițiile de Copii evrei din ghetoul din Varșovia
își așteaptă rândul la supă
trai și de igienă precare au făcut ca mortalitatea să crească vertiginos.
Holocaustul prin gloanțe reprezintă a doua sursă a asasinării în masă a evreilor. El începe odată cu ocuparea și
dezmembrarea Iugoslaviei de către naziști în aprilie 1941 și se referă la operațiunile de asasinare în masă a evreilor,
la execuțiile masive înfăptuite de trupele SS și Wermacht pe frontul de est. Trupele germane, în special unitățile
de omor mobil – Einsatzgruppe –, împreună cu voluntari din țările ocupate, au împușcat milioane de evrei civili
(atât bărbați, cât și femei și copii) în satele și orașele ocupate din Europa de Est (95% din evreii din Lituania; 90%
din evreii din Letonia; în Ucraina au fost numeroase masacre). Exterminarea
popu­lației evreiești a continuat până în anul 1944, fiind uciși în total aproximativ Dicționar istoric
2 milioane de oameni.
Deportarea. Evreii erau luați forțat din localități, duși la gară, încărcați în Soluția finală = termen folosit
vagoane pentru vite, fără ventilație și supraaglomerate, sigilate din exterior, fără de autoritățile naziste germane
apă sau mâncare, până ajungeau la un lagăr de exterminare. Mulți au pierit din cu referire la planul de anihilare
cauza condițiilor din tren. a evreilor europeni.

53
 Lagărele de exterminare au fost create la Chełmno (1941), Belzec,
Sobibor și Treblinka (1942), Bergen-Belsen, Majdanek și Auschwitz-Birkenau/
Brzezinka (1943). În lagărul de exterminare de la Chełmno s-a început apli-
carea Soluției finale, prin uciderea evreilor în dube, prin inhalarea gazelor
de monoxid de carbon. Victimele au fost dezbrăcate și înghesuite în cami-
oane, unde în scurt timp au murit sufocate. Cadavrele au fost ulterior arse
în încercarea de a distruge orice dovezi lăsate în urmă. Astfel au fost uciși
peste 300 000 de evrei și 5 000 de sinti și romi. Apoi, în lagărele de la Belzec,
Sobibor, Treblinka, Auschwitz-Birkenau au fost construite camere de gazare
permanente. În lagăre, cei sănătoși au fost puși să muncească până la epu-
izare, alții au fost folosiți drept cobai pentru experimente medicale, iar cei
mai mulți au fost uciși. Spre finalul războiului, pe măsură ce veneau trenurile
în lagărele de exterminare, victimele – bărbați, femei și copii – erau trimise
direct în camerele de gazare, aici fiind ucise cu ajutorul gazului Zyklon B.
Corpurile erau apoi arse în crematorii. Aproximativ 6 000 000 de evrei, dintre
care circa 1 500 000 de copii, majoritatea din Polonia, au fost uciși în aceste
lagăre de exterminare.
Rezistența evreiască. Evreii nu s-au lăsat duși la moarte fără să se opună;
Lista populației evreiești din fie-
ei au organizat revolte, unele având loc în mai multe lagăre de concentrare,
care țară, folosită la Conferința de la
inclusiv la Auschwitz. Un exemplu al acestei rezistențe, dar nu singurul, este
Wansee din 1942, locul unde condu-
revolta evreilor din ghetoul din Varșovia. Aceasta a început pe 19 aprilie 1943, cătorii Germaniei naziste au ajuns la
în timpul sărbătorii de Pesach, când s-a aflat că naziștii vor să-i lichideze pe un acord cu privire la modul în care
locuitorii ghetoului. Rezistența a fost condusă de mai multe sute de membri să fie coordonată ceea ce ei numeau,
ai Organizației Evreiești de Luptă (ZOB). Aceștia au rezistat eroic o lună de zile „Soluția finală a chestiunii evreiești”.
(până pe 16 mai) în fața forțelor germane. Au murit 7 000 de combatanți, restul
locuitorilor au fost deportați, iar ghetoul a fost ras de pe fața pământului.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Pe strada Karmelicka, un copil de aproape un an şi jumătate stă pe o pernă. Stă aşezat în linişte. La mică
distanță, o fetiță stă în picioare, supraveghind copilul. Femei şi bărbați trec prin preajma lor, nimeni nu le dă
atenție; nimeni nu este interesat de cel mai tânăr cerşetor din ghetou. O micuță cerşetoare trece pe lângă ei cu
o bucată de peşte uscat în mână… rupe o bucată din el şi o bagă în gura copilului. Copilul o mănâncă lacom.”
(Raport anonim, Schițe din ghetou)

B „Aceste victime – în majoritate femei, copii și bătrâni – erau duse de la casele lor, pe jos, cu căruța sau cu camionul,
către locuri din afara orașelor și satelor în care locuiau – uneori nici măcar atât de departe. Acolo erau împușcate, de
obicei în aceeași zi sau oră, de la distanță mică, față în față sau în ceafă, o ființă umană omorând pe alta – și totul în
prezența locuitorilor din zonă, a vecinilor neevrei ai victimelor, chiar și a prietenilor. Crimele au fost coordonate de
echipele speciale de ucidere germane – Einsatzkommandos, dar printre lichidatori s-au numărat trupe SS germane,
trupe din Wehrmacht, militari români și eșaloane operative, unități de poliție din zonele înconjurătoare, precum și
unități speciale SS formate din cetățeni locali doritori sau voluntari de origine germană.”
(Ovidiu Raețchi, Istoria Holocaustului)

C „Numărul celor uciși în principalele lagăre de muncă forțată și exterminare este estimat după cum urmează:
Auschwitz-Birkenau: 1,4 milioane; Belzec: 600 000; Chełmno: 320 000; Lagărul de exterminare Majdanek: 360 000;
Maly Trostineț: 65 000; Sobibór: 250 000 și Treblinka: 870 000. De aici rezultă un total de peste 3,8 milioane; dintre
aceștia, 80%–90% se estimează că au fost evrei. Numai în aceste șapte lagăre au murit jumătate din numărul total
de evrei uciși în întregul Holocaust.” (https://ro.wikipedia.org/wiki/Holocaust)

54
1. Construiește, pe baza surselor A–C, un tabel cu etapele exterminării evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război
Mondial.
2. Pe baza analizării hărții de la pagina 49, indică numele a cinci lagăre de exterminare, trei lagăre de concentrare
și trei ghetouri. Ce observi dacă privești localizarea lor? Numește cinci țări din care au fost aduși evrei în lagărele
de exterminare din Polonia.
3. Consultă surse de internet și află informații despre „Campania narciselor” și evenimentul istoric care l-a generat.
4. Identifică, în sursele A–C, tipologii și tipare comportamentale: victime, făptași, colaboratori, martori tăcuți, salvatori.
Alege din schema prezentată în manualul digital motivele care crezi că le-au influențat alegerile. Discută cu alți
colegi de clasă despre aceste situații, având în vedere răspunsurile la următoarele întrebări:
• De ce credeți că, în unele zone, membri ai comunității locale au participat voluntar la asasinarea vecinilor lor evrei?
• Care a fost atitudinea adoptată de majoritatea populației față de persecutarea și uciderea evreilor?
• Cine a fost responsabil, cine a fost complice și care au fost motivațiile lor?
• Care sunt diferențele între responsabilitate și complicitate?
• Ce au făcut Aliații, țările neutre, bisericile și alții pentru a salva victimele crimelor naziste? Ar fi putut face mai mult?

Evaluez și creez

1. Analizează, împreună cu alți colegi de clasă, pe baza sche- FRUNZELE –

FRUCTUL –
soluția
mei numită Arborele lui Sapiro, Holocaustul din Europa. acțiunile părților
(personajelor implicate)
conflictului

2. Realizează un tur virtual al Lagărului de exterminare de

RAMURILE –
la Auschwitz. Stabilește itinerariul. Construiește o hartă efectele pentru
cei din jur
a călătoriei. Marchează cu un creion traseul virtual pe
care îl vei parcurge. Poți lipi pe hartă simboluri/ima- SCORBURA –
esența TULPINA –
părțile
gini ale locurilor care te-au impresionat. Completează conflictului
implicate
Jurnalul de călătorie. Nu uita să scrii despre sentimen-
tele și emoțiile pe care le-ai trăit în timpul călătoriei SOLUL –
mediul în care s-a iscat
RĂDĂCINA –
cauzele
tale virtuale. conflictul conflictului

3. „Cântarea a avut un rol important în viața evreiască.

A venit poporul evreu la o stare de disperare atât de profundă, încât doar Jurnal reflexiv
cântatul putea ajuta. Când cineva cântă, chiar și când cântă un cântec trist,
 Numește trei termeni pe
singurătatea îi dispare, își ascultă propria voce. El și vocea lui devin doi oa-
care i-ai învățat din această
meni. Cântarea este o manifestare a speranței. Oamenii înainte de moartea
lecție.
lor nu plâng, ei cântă. Cântecul este un plâns, iar după aceea te simți liber.”
 Menționează două idei des-
(Gil Flam, Cântarea pentru supraviețuire: cântecele ghetoului din Lodz, 1940–1945)
pre care ai dori să înveți
Accesează surse de pe internet și realizează un audiobook/e-book cu titlul:
mai mult în continuare.
Și totuși au cântat – muzica și muzicieni evrei, orchestre și coruri în ghetouri
 Descrie o emoție pe care ai
și lagăre de exterminare. (Portofoliu)
trăit-o pe parcursul lecției.
4. Redactează, împreună cu alți colegi de clasă, un set de articole pentru
revista școlii, cu tema: Adolescenții în timpul Holocaustului.
5. Cine ascultă o mărturie, devine un martor!
Invitați la ora de istorie un supraviețuitor al Holocaustului, dacă este posi- Biblioteca virtuală
bil, sau consultă împreună cu alți colegi de clasă mărturii ale supraviețui-
torilor Holocaustului (Assia Raberman, Olga Gavor, Oliver Lustig, Octavian
Fulop, Otto Adler). Analizați împreună mărturia având în vedere modelul
prezentat în manualul digital.
6. Elaborează un Portofoliu care să conțină titlurile a zece dintre cele mai cu-
noscute și vizionate filme despre Holocaust. Vizionează împreună cu alți
colegi de clasă unul dintre aceste filme și analizați-l pe baza modelului din Auschwitz Album Eliberarea
manualul digital.

55
 RECAPITULARE
Să ne amintim!
1. Răspunde la următoarele întrebări:
• Cum trăiau evreii în țările lor și cum le‑au fost afectate viețile de persecuțiile inițiate de naziști,
de aliații și colaboratorii acestora?
• Cum a pregătit drumul spre Holocaust instaurarea dictaturii național-socialiste?
• Ce grupuri au devenit victime ale persecuției naziste și ale uciderii în masă, din ce motive și cu ce
rezultate?
• Cum i-au izolat naziștii pe evrei de restul societății?
• Cum a răspuns societatea germană la acest proces?
• Cum a răspuns comunitatea internațională la politicile naziste?
• Cum au răspuns evreii la această izolare?
• Cum au radicalizat naziștii persecutarea evreilor după ce Germania a declanșat cel de-Al Doilea
Război Mondial?
• Care este legătura dintre genocidul împotriva evreilor și celelalte atrocități comise de naziști și de
colaboratorii lor împotriva romilor și sintilor?
• Cum au putut echipele mobile de ucidere (Einsatzgruppen) să omoare sute de mii de evrei după inva-
darea Uniunii Sovietice?
• În ce etapă au luat naziștii decizia de a încerca să ucidă toți evreii europeni?
• În ce a constat implementarea Soluției finale?
• Care au fost urmările Holocaustului?
2. Privește cu atenție imaginea A și răspunde la următoarele cerințe:
Ce observi în aceasta? Crezi că în spatele porții se află oameni?
Cine sunt ei? Ce fac acolo? Ce spun? Ce simt ei? Scrie povestea
acestui loc așa cum îl vezi tu.
Privește imaginea B. Îți amintește de ceva? A
Arbeit macht frei! („Munca te eliberează!”) este lozinca afișată pe
poarta lagărului de exterminare de la Auschwitz.
Poți să rescrii povestea? Elaborează un eseu de aproximativ
două pagini în care să prezinți povestea istorică a acestui loc.
3. Tu știi cine a fost Anne Frank? Citește cartea Jurnalul Annei Frank.
Selectează fragmentele care te-au impresionat cel mai mult. Dis-
cută cu colegii despre stările de spirit, gândurile și sentimentele
autoarei. De ce crezi că Anne Frank întruchipează mai mult decât
B
orice altă persoană victimele Holocaustului?
4. Caută, împreună cu alți colegi de clasă, mărturii ale supraviețuitorilor lagărelor de exterminare (Leopold
Schobel, Oliver Lustig, Otto Adler etc.) referitoare la viața din lagăr. Compară relatările supraviețuitorilor și
scrie un articol pentru revista școlii în care să prezinți principalele momente ale unei zile din lagăr.
5. Printre supraviețuitorii lagărului de concentrare de la Theresienstadt s-au numărat Viktor Frankl, Alice
Herz Sommer, Karel Ancerl. Consultă surse de internet și descoperă mărturiile lor despre experiența din
lagăr, precum și domeniile în care au performat după eliberarea din lagăr. Realizează o fișă de prezentare
pentru fiecare personalitate menționată.
6. Elaborează, împreună cu alți colegi de clasă, pe baza informațiilor din manual, un proiect pentru încura-
jarea coeziunii sociale și a nonviolenței în societatea contemporană, respectând toate etapele de elabo-
rare, documentare și realizare.

56
 EVALUARE (Portofoliu)
I. Alege varianta corectă de răspuns.
1. Printre materialele de propagandă antisemită a Reich­‑ului german, un rol important l-a avut filmul
documentar:
a) Ciuperca otrăvitoare b) Evreul etern c) Corupătorul
2. Primul lagăr de concentrare înființat în martie 1933 a fost cel de la:
a) Auschwitz b) Treblinka c) Dachau
3. Aplicarea Soluției finale a fost adoptată în cadrul Conferinței de la Wansee din anul:
a) 1941 b) 1942 c) 1943
4. Numărul victimelor Holocaustului prin gloanțe s-a ridicat la aproximativ:
a) 2 milioane b) 3 milioane c) 4 milioane
II. Realizează o friză cronologică cu datele a patru dintre cele mai importante evenimente istorice din
perioada Holocaustului în Europa.
III. Definește și construiește scurte enunțuri cu următoarele noțiuni: Holocaust, Soluție finală, Einsatzgruppe,
lagăr de concentrare.
IV. Elaborează, în aproximativ două pagini, un eseu cu tema Holocaustul în Europa, având în vedere:
– menționarea a două cauze care au declanșat Holocaustul în Europa;
– precizarea a două teme ale discursului antievreiesc și a două măsuri legislative antisemite adoptate în
Germania nazistă, în deceniul patru al secolului al XX-lea;
– prezentarea rolului lagărelor de concentrare în aplicarea Soluției finale;
– formularea unui punct de vedere referitor la urmările Holocaustului pentru istoria postbelică.
Se punctează utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea
argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia),
respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Autoevaluare
Punctaj SI=2p S II = 1 p S III = 2 p S IV = 4 p Oficiu = 1 p Total = 10 p
(0,5 p × 4) (0,25 p × 4) (0,5 p × 4) (1 p × 4)
Punctajul tău

Tinerii evrei eliberați din

lagărul de la Buchenwald se
apleacă pe geamurile unui
tren, în timp ce acesta se
îndepărtează de gară. Trenul,
pe care scrie „Hitler kaput”
[Hitler e mort], va transporta
copiii la o casă OSE (Oeuvre
de secours aux enfants) din
Ecouis, Franța.

Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a comportamentului și activității de la pagina 8!

57
 PROIECT (Portofoliu)
1. Privește pe rând și cu atenție imaginile, apoi răspunde la următoarele cerințe:

• Ce vezi? Ce poveste ai putea • Ce vezi acum? Cum ai schimba • Care este povestea adevărată?
spune? Poți imagina un dialog? povestea? Scrie povestea în Accesează surse de internet
Scrie acest dialog în caiet. caiet. pentru a afla detalii despre isto-
ricul acestei fotografii și a eveni-
mentelor pe care le ilustrează.
Notează în caiet informațiile pe
care le-ai descoperit.
(Fotografia 14 din Raportul Stroop este una dintre cele mai cunoscute imagini care documentează reprimarea
Revoltei din Ghetoul din Varșovia, ce a avut loc în anul 1943.)
2. Ei vor fi mereu în memoria noastră... Evenimente istorice, personaje, locuri, întâmplări.
Împreună cu alți colegi de clasă, realizați o cronică vizuală a Holocaustului din Europa, sub forma unui
portofoliu de imagini, conform următorului plan:
Grupa Tema Organizare
A Evreii din Germania în timpul regimului nazist, 1933–1938 3–4 elevi; 4–5 imagini
B Deportarea și lagărele de exterminare 3–4 elevi; 4–5 imagini
C Copilăria în timpul Holocaustului 3–4 elevi; 4–5 imagini
D Revolta evreilor 3–4 elevi; 4–5 imagini
E Eliberarea evreilor 3–4 elevi; 4–5 imagini
F Drepți între Popoare 3–4 elevi; 4–5 imagini
Clasa va fi împărțită în şase grupe, care vor aborda temele date mai sus. Fiecare grupă accesează surse
de internet dedicate Holocaustului și selectează 4–5 imagini reprezentative pentru tema dată. Imaginile
alese nu trebuie să afecteze sau să lezeze privitorul. Imaginile vor fi analizate de către grupa de elevi
după modelul de la pagina 7. La finalul discuției, fiecărei fotografii i se va adăuga un text explicativ.
Realizați apoi, pe baza imaginilor selectate, un set de benzi desenate, pe care le puteți prezenta colegilor
voștri din clasele mai mici, în cadrul unei expoziții organizate pe 27 ianuarie – Ziua Internațională de
Comemorare a Victimelor Holocaustului.
Completează Jurnalul reflexiv al proiectului răspunzând la următoarele întrebări:
a) Ce ştiai despre Holocaust înaintea acestei lecții?
b) Ce cunoşti acum despre Holocaust?
c) Ce ai învățat despre evreii care au fost victime în timpul Holocaustului?
d) Care este responsabilitatea individului într-o societate democratică/totalitară?
e) Care este lucrul cel mai impresionant pe care l-ai descoperit pe parcursul studierii acestei unități de
învățare?
f) Care sunt întrebările pe care ți le pui după ce ai învățat despre Holocaust?

58
 UNITATEA 5
Holocaustul în România pe teritoriile
aflate sub administrație românească
și în nordul Transilvaniei

 Preliminariile Holocaustului din România (1938–1940).

Familie de evrei, 1940
Exteriorul sinagogii Grande Cahal
din București, ianuarie 1941
Primele legi antisemite și pogromurile de la Dorohoi
și Galați
 Statul național legionar și măsurile antievreiești
(1940–1941)
 Regimul Ion Antonescu și evreii (1941–1944)
 Distrugerea comunităților evreiești din Basarabia
și Bucovina
 Holocaustul în Transnistria aflată sub administrația
românească. Deportarea evreilor și a romilor
(reprimare și exterminare)
 Evreii din Vechiul Regat și din sudul Transilvaniei:
regimul de muncă obligatorie și planurile
de deportare în Polonia
 Rezistența evreiască și eforturile de repatriere
a deportaților din Transnistria
 Evreii din nordul Transilvaniei sub autoritatea statului
ungar (1940–1944): expulzări, detașamentele de muncă
din Ungaria și Ucraina, ghetoizare și deportare
la Auschwitz și în alte lagăre de exterminare
 Judecarea și pedepsirea responsabililor pentru
Holocaustul din România: Tribunalele poporului
din București și din Cluj. Procesul lotului Antonescu
și alte procese de condamnare a criminalilor de război

CE VEI REUȘI SĂ FACI CUM VEI REUȘI SĂ FACI

• Să analizezi comparativ eve­ni­men­tele/ • Utilizând critic și reflexiv sursele istorice.
procesele/fe­no­­me­nele care au generat • Analizând critic consecințele stereotipurilor, prejudecăților,
Holocaustul în România. rasismului, antisemitismului și a altor forme de discriminare.

COMPETENȚE SPECIFICE: 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 3.1, 3.2.

59
Preliminariile Holocaustului din România (1938–1940).
Primele legi antisemite și pogromurile de la Dorohoi și Galați

Provocare
Pentru noi, aceasta a fost o misiune sacră: să onorăm adevărul prin amintirea morților. Pentru ei este prea târ-
ziu, dar nu și pentru copiii lor – și ai noștri.
(Elie Wiesel, președintele Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului)
C
 e poți face pentru ca și cei din jurul tău să se bucure de drepturi fundamentale, precum libertatea și
egalitatea?

Repere cronologice
Cunosc și înțeleg
10 februarie 1938
Instaurarea regimului Viața politică românească interbelică s-a caracterizat prin radicalizarea
autoritar discursului politic xenofob și extremist, precum și prin promovarea politicii
26–28 iunie 1940 antisemite la nivelul structurilor statale.
Ultimatumurile URSS Încă de la instalarea în fruntea guvernului (29 decembrie 1937), președin-
adresate României tele Consiliului de Miniștri Octavian Goga declara că își dorește o „Românie
30 iunie 1940 a românilor”. Măsurile cu caracter explicit antisemit luate de cabinetul său au
Pogromul de la Galați culminat cu Legea revizuirii cetățeniei din 22 ianuarie 1938. Din cele 203 423
1 iulie 1940 de familii evreiești care au trimis cereri de revizuire, 73 253 și-au pierdut drep-
Pogromul de la Dorohoi turile politice, proprietățile, ori dreptul de a profesa.
4 iulie 1940 În timpul regimului autoritar al regelui Carol al II-lea (1938–1940), a fost
Instaurarea guvernului adoptată o nouă constituție ce prevedea egalitatea în fața legii a tuturor ce-
Ion Gigurtu tățenilor români, indiferent de originea etnică sau credința religioasă (art. 5),
recunoscând calitatea de membru al Senatului a rabinului șef (art. 64). Auto-
ritățile române au venit cu măsuri administrative suplimen-
RUTENIA
U N I U N E A
S O V I E T I C Ă
tare, care au adâncit separarea evreilor de restul populației,
pe lângă dificultățile materiale și financiare cu care se lup-
BUCOVINA

U N G A R I A

tau deja. TRANSNISTRIA

TRANSILVANIA DE NORD Tensiunile provocate de pierderile teritoriale suferite de

Câmpia Turzii România în vara anului 1940, precum și alimentarea zvonu-
BASARABIA

rilor potrivit cărora evreii ar fi umilit trupele române care se

Bârlad

Sfântu Gheorghe

retrăgeau din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței au

BA
N
A

Râmnicu Sărat
TU

R O M Â N I A
L

condus la întețirea persecuțiilor și violențelor antisemite.

V
ES
TI
C

Potrivit istoricilor, pogromurile de la Galați și Dorohoi

S E R B I A

DO
marchează începuturile Holocaustului în România. Pe
BRO

30 iunie 1940, în apropierea gării de la Galați a avut loc prima

GE
A D
E SUD

B U L G A R I A
confruntare, soldată cu victime, între autoritățile militare
Harta României, 1940
române și un grup numeros de refugiați evrei, români basa-
rabeni, ruși și ucraineni, care așteptau să treacă în Basarabia.
Pe 1 iulie 1940, a urmat pogromul de la Dorohoi. Aici, violențele au început cu împușcarea militarilor evrei de către
camarazii lor români, în timpul înmormântării unui soldat evreu. Agresiunile s-au extins și asupra civililor evrei din
localitate, lăsând în urmă 50 de victime, potrivit estimărilor oficiale.
Pe fondul acestor tensiuni, guvernul condus de Ion Gigurtu, din care făcea parte și liderul Gărzii de Fier, Horia Sima,
adopta la 8 august 1940 două decrete-legi, care consfințeau noul statut juridic al evreilor. Aceștia erau împărțiți în trei
categorii, fiind excluși din rândul cetățenilor cu drepturi egale. Inspirată de principiile rasismului politic de factură na-
zistă, legea sângelui punea în discuție definirea calității de evreu, interzicând căsătoriile între românii de sânge și evrei.

60
 Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

1. Menționează, pe baza sursei A,

categoria profesională pentru
care se aplica revizuirea cetă-
țeniei în februarie 1939.
2. Indică, pe baza sursei B, mă-
surile economice și sociale
luate împotriva evreilor din
România în august 1940.
3. Accesează site-ul USHMM,
pentru a descoperi informații
despre legile de la Nürenberg.
Compară prevederile legi-
A Ziarul Curentul, 14 ianuarie 1939 lor antisemite din Germania
(1935) cu cele din România
B „Decret-lege nr. 2650 privitor la starea evreilor din România” (1938–1940).
(8 august 1940) 4. Scrie o relaţie cauză-efect sta-
bilită între două informații se-
1. Trecerea la creștinism a celor de religiune mozaică, după punerea în
lectate din sursa B, precizând
aplicare a decretului, nu schimbă calitatea de evreu astfel cum este sta-
rolul fiecăreia dintre aceste
tornicită de acest decret cu putere de lege. Cei care fac parte, la publi-
informaţii (cauză, respectiv
carea prezentului decret cu putere de lege, din comunitățile religioase
efect).
evreiești, sunt socotiți de religie mozaică.
5. Formulează, în aproximativ
7. Evreii prevăzuți în categoria 1-a şi a 3-a nu pot fi: 10 rânduri, un punct de vedere
a) F uncţionari publici, de orice fel, cu şi fără salariu şi colaboratori di- referitor la impactul social,
recţi la activitatea serviciilor publice; economic și politic al legi-
b) Membri în profesiunile care au prin natura lor legătură directă cu au- lor antisemite din România
toritățile publice, ca notari publici, avocaţi, experţi şi alte îndeletni- (1938–1940), utilizând două
ciri asemănătoare; informații din sursele A și B.
c) Membri în consiliile de administrație ale întreprinderilor de orice na- 6. În echipe de 2–3 elevi, căutați
tură, publice şi particulare [...]. online informații despre prin-
11. Evreii, aparținând oricărei categorii, nu pot dobândi proprietăți rurale cipiile generale, drepturile
în România. și libertățile fundamentale
13. Se poate ridica atributul puterii părintești, asupra copilului său creștin, prevăzute de Constituția ac-
tatălui evreu, dacă se constată pe cale judecătorească, că acesta dă tuală a României. Redactați
copilului său creștin o educațiune potrivnică principiilor religioase sau împreună scurte prezentări
naționale. multimedia despre impor-
14. Evreii din orice categorie nu pot dobândi nume românești. tanța respectării drepturilor
16. c) Cei ce exercită activități economice și sociale de orice fel, oprite de omului și cetățeanului în zilele
acest decret, vor fi concediați în termen de șase luni de la data publică- noastre. (Portofoliu)
rii decretului cu putere de lege.”
(https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/37632)

61
 Evaluez și creez

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

B „Un splendid act de dreptate românească a săvârșit Octavian Goga când,

în 1938, a suprimat Adevărul, Dimineața și Lupta. Restul abia în 1940 l-am
putut duce la capăt eu când, în calitate de ministru al Propagandei, am stârpit
toate cotidienele și publicațiile săptămânale și lunare, evreiești, din România.
Dreptul sfânt de-a vorbi în numele românismului aparține exclusiv românilor.”
(Nichifor Crainic, După douăzeci de ani)

C Pogromul de la Dorohoi
„Crimele de la Dorohoi s-au petrecut pe fundalul confruntării româno-sovietice
cauzate de neînțelegerile asupra amplasării exacte a noii frontiere româno-so-
vietice. Doi ofițeri români – căpitanul Ioan Boroș și sublocotenentul Alexandru
Dragomir, ambii din Regimentul 16 artilerie – au murit în luptă. Totuși, în ace-
eași ciocnire, un soldat evreu, Iancu Solomon, din Regimentul 16 artilerie, a
A Brevetul acordat lui Bril David fost ucis când încerca să-și apere comandantul. Acest gest eroic le-a rămas însă
necunoscut făptașilor crimelor de la Dorohoi, dintre care mulți erau înrolați
Jurnal reflexiv
în Grupul 3 grăniceri pază și în Regimentul 8 artilerie. Atacurile contra evreilor
 Notează două concepte din Dorohoi au început în ziua de 1 iulie 1940, în timpul funeraliilor căpitanului
pe care le-ai învățat din Boroș și ale soldatului evreu, în cimitirul Dorohoi.”
această lecție. (Raportul final al Comisiei Internaționale
 Menționează una dintre pentru studierea Holocaustului în România, 2004)
ideile discutate care ți-au
reținut atenția. D De ce nu trebuie să uităm?
 Numește conținuturile care „Rabinul Josef Wasserman organizează anual Marșul Vieții, la Dorohoi și Iași, în
crezi că necesită clarificări. memoria victimelor pogromurilor din 1940 și 1941. El este fiul lui Pinhas Was-
serman, vestitul rabin și lider al obștii evreiești din Dorohoi timp de 50 de ani.
El spune că astfel păstrează memoria supraviețuitorilor care se împuți­nează
Explozia stelară de la an la an. «Pentru mine, un singur supraviețuitor face cât o lume întreagă.
UNDE? Dacă el po­vestește cum a trecut și a rămas în viață asta este important. Dacă
l-aș fi între­bat ce ar dori de la noi, de la generația noastră, mi-ar fi spus un singur
lucru: «Noi am suferit, dar noi vrem numai să nu ne uitați, să nu uitați suferința
CE? CINE? noastră și voi să continuați și să povestiți generațiilor următoare. Aceasta este
memoria orașului meu natal, unde eu m-am născut în 1955 și de unde am emi-
grat în Israel la vârsta de 14 ani», spune Rabinul Wasserman.”
(https://www.rfi.ro/cultura-122542-dorohoi-1-iulie-1940-
armata-romana-omoara-civili-evrei-neinarmati)
DE CE? CÂND?
1. Ce fel de sursă este sursa A ? Ce poveste ne spune? Poți afla adevărata po-
Biblioteca virtuală veste a lui Bril David?
2. Consultă surse pe internet și întocmește o bază de date (între 3 și 5 mă-
suri) referitoare la primele legi antisemite adoptate în România în perioada
1 ianuarie 1938 – 6 septembrie 1940.
3. Numește practica politică prezentată în sursa B. Este democratică? Argu-
mentează răspunsul.
4. Analizează sursa C conform metodei Explozia stelară.
5. Pe baza sursei D și a materialelor din Biblioteca virtuală, formulează un
Pogromul În amintirea
răspuns la întrebarea De ce nu trebuie să uităm?, în care să îți susții punctul
de la Dorohoi victimelor pogromului
de vedere cu două argumente.

62
Statul național legionar și măsurile antievreiești (1940–1941)
Provocare
Eu am dat admitere la liceul Doamna Maria în 1940 în primăvară şi am intrat şi în toamnă când m-am dus în
şcoală în clasa întâi am fost dată afară din şcoală ca toţi ceilalţi copii evrei care eram acolo. Clasa noastră era la
etajul II şi, după ce a ieşit directoarea şi cu diriginta, au anunţat că copiii evrei să plece acasă până la noi ordine.
(Rauth Solomon, supraviețuitoare a Holocaustului din România)
 Cum crezi că s-a simțit Rauth Solomon când a trebuit să-și părăsească colegii de școală?

Cunosc și înțeleg

Situația evreilor din România s-a agravat considerabil după învestirea cu

puteri depline a generalului Ion Antonescu. Statul național legionar, creat prin
cooptarea la guvernare de către Ion Antonescu a Gărzii de Fier, a continuat
restructurarea etnică a societății românești prin măsuri legislative aplicate în
plan politic, social, economic și cultural, dublate, totodată, de un val de teroare
și violențe fizice.
Politica de „românizare” care, în viziunea guvernului Antonescu, urmărea
„însănătoșirea” economiei, a avut în vedere, mai întâi, exproprierea forțată a ca- Ziarul legionar Cuvântul,
pitalurilor și bunurilor evreiești rurale (terenuri arabile, iazuri, vii, livezi, crescătorii 30 octombrie 1940, anunțând
de animale și păsări, grădini, păduri, teascuri de ulei etc.). Pentru identificarea și românizarea vieții economice
controlarea întreprinderilor industriale și comerciale cu capital evreiesc s-a
Repere cronologice
înființat, la 5 octombrie 1940, instituția comisarilor de românizare, alcătuită
preponderent din legionari. Comisarilor de românizare le-a revenit sarcina de a 4 septembrie 1940
facilita instituirea controlului statului asupra întreprinderilor evreiești. Procesul Ion Antonescu a fost numit pre­
a avut un caracter haotic. Prin forță și violență, mulți proprietari evrei au fost șe­dinte al Consiliului de Miniștri
obligați să renunțe la proprietățile lor, ori să le vândă pe sume derizorii. 5 septembrie 1940
Concedierile masive și excluderile din asociațiile/sindicatele profesio- Ion Antonescu era învestit
nale ale evreilor, din perioada septembrie 1940 – ianuarie 1941, au vizat catego- cu puteri depline
rii profesionale diverse: farmaciști, medici, profesori, ingineri, muncitori, artiști 6 septembrie 1940
plastici, scriitori, compozitori, ziariști etc. Cei care au reușit să-și păstreze locul Abdicarea regelui Carol al II-lea
de muncă nu au beneficiat de aceleași avantaje ca salariații neevrei. 14 septembrie 1940–23
ianuarie 1941
Excluderea evreilor de la serviciul militar a fost înlocuită cu plata taxelor
Statul Național Legionar
militare și prestarea muncii obștești obligatorii. În teorie, măsura se aplica
21–23 ianuarie 1941
bărbaților cu vârste între 18 și 50 de ani, sub forma taberelor și coloanelor de
Rebeliunea legionară
muncă. În realitate, în numeroase cazuri, tineri sub 16 ani și vârstnici peste
50 de ani au fost nevoiți să execute diferite munci obligatorii.
Legislația antisemită nu a ocolit învățământul. Prin decretul-lege din
11 octombrie 1940, elevii și studenții evrei nu mai puteau frecventa școlile Dicționar istoric
românești de stat sau particulare. Continuarea studiilor se putea face doar în expropriere = deposedarea
cadrul școlilor particulare evreiești, deservite de personal didactic și adminis- unei persoane fizice sau juri-
trativ evreiesc. Însă, certificatele de absolvire nu erau recunoscute de stat și nu dice de o proprietate, de un
reprezentau o garanție pentru dreptul absolventului de a practica vreo profesie. bun, în virtutea unei legi, pen-
Viața religioasă a evreilor a fost profund afectată. Întrucât cultul mozaic nu tru cauze de utilitate publică.
mai beneficia de protecția statului, numeroase sinagogi trebuiau desființate,
clădirile urmând a intra în posesia Bisericii Ortodoxe Române. Aplicarea acestor măsuri a fost întârziată de protes-
tele Federației Uniunilor de Comunități Evreiești, în frunte cu președintele acesteia, dr. Wilhelm Filderman, și șeful
rabin, dr. Alexandru Șafran. Cu toate acestea, un an mai târziu, cultul mozaic a fost exclus de la subvenția statului.

63
 Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A Evrei din București așteptând să fie repartizați la B Distrugerea templelor și a sinagogilor,

muncă, 1941 București, noiembrie 1940

C Legislația antisemită adoptată în perioada septembrie 1940–ianuarie 1941

Data adoptării
Măsuri
decretelor-lege
septembrie Artiștilor evrei li s-a permis să joace pe scenele teatrelor particulare evreiești, cu condiția
1940 să specifice pe firmele lor „Teatru evreiesc”.
Interzicerea arendării farmaciilor către evrei.
Trecerea proprietăților rurale evreiești în patrimoniul statului.
Prefecții de județe au primit Instrucțiunile privind procedeul de luare în primire a bunurilor rurale
expropriate de la evrei.
octombrie
1940 Reglementarea situației evreilor în învățământ. Copiii născuți din ambii părinți evrei/numai tată evreu:
• nu puteau activa în calitate de personal didactic sau administrativ;
• nu puteau fi admiși ca elevi/studenți în școlile românești primare, secundare
sau superioare publice sau particulare.
Crearea comisarilor de românizare.
Concedierea personalului evreiesc din domeniul sanitar. Pe firmele medicilor trebuia să scrie „Medic
noiembrie evreu”. Acestora li se interzicea să trateze pacienți creștini.
1940 Românizarea personalului din întreprinderi.
Românizarea caselor de film, a sălilor de cinematograf și a birourilor de voiaj și turism.
decembrie Trecerea în proprietatea statului a vaselor și ambarcațiunilor ce aparțineau evreilor/societăților evreiești.
1940 Evreii au fost excluși de la serviciul militar, obligați la muncă de folos obștesc și plata taxelor.

1. Pe baza surselor A, B și C, formulează un punct de vedere referitor la politica de românizare a guvernării

național-legionare.
2. Cu ajutorul textului lecției și a surselor puse la dispoziție, organizează pe categorii (politic, social, economic,
militar, cultural, religios) măsurile antisemite din perioada 1940–1941.
3. Constituiți un grup de discuții pe o rețea de socializare. Alături de colegii tăi, realizează planul unei investigații/
cercetări referitoare la „răsturnarea” valorilor umane în perioada statului național legionar.
4. Accesează colecțiile digitale ale Yad Vashem, INSHREW, USHMM pentru a descoperi și alte informații referitoare
la legislația și acțiunile antisemite din România și din Europa între anii 1940–1941.

64
 STUDIU DE CAZ: POGROMUL DE LA BUCUREȘTI
La începutul războiului, populația Bucureștiului număra aproximativ 95 000 de evrei, o comunitate numeroasă care
activa în domenii variate. Pogromul de la București reprezintă momentul culminant al evoluției politicii antisemite
începute în septembrie 1940, după aducerea Gărzii de Fier la guvernare. Declanșarea valului de violențe și teroare
împotriva populației evreiești din capitală a avut loc simultan cu escaladarea luptei pentru putere dintre Antonescu și
Mișcarea Legionară, între 21 și 23 ianuarie 1941, cunoscută în istorie sub numele de rebeliunea legionară.
Valul de violențe a început pe 20 ianuarie, prin capturarea evreilor de pe străzile Bucureștiului. În zilele urmă-
toare, bande alcătuite din membrii organizațiilor legionare și ai aparatului polițienesc, precum și simpatizanți
civili ai acțiunilor antisemite au atacat cartierele evreiești Dudești și Văcărești. Sute de evrei au fost reținuți abuziv
și duși în diferite locuri din zona capitalei (comisariate, prefectura de poliție, sediul legionar „Ing. Gh. Clime”
din Calea Călărași, pădurea Jilava, case particulare, abatorul București etc.), unde au fost jefuiți, torturați și îm-
pușcați. În zilele pogromului au fost uciși 125 de evrei, printre victime numărându-se avocatul Millo Beiler, frații
Rauch și cei doi fii ai rabinului Tzvi Guttman, Iosif și Iancu. Atacurile asupra sinagogilor au culminat pe 21 ianu-
arie cu incendierea sinagogii sefarde Cahal Grande, care a fost arsă în întregime. Potrivit declarației procuroru-
lui militar, desemnat de Antonescu să investigheze evenimentele, „Templul spaniol semăna cu o torță gigantică
care lumina lugubru cerul Capitalei”. Din estimările Federației Comunităților Evreiești din România, în timpul
pogromului au fost distruse în jur de 1 274 de clădiri comerciale și case, pierderile ridicându-se la aproximativ
383 milioane de lei. La rândul său, armata, trimisă de Antonescu să pună capăt terorii legionare, a descoperit
200 de camioane încărcate cu obiecte jefuite, bijuterii și bani.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

C „Marți, 21 ianuarie [1941]. Revoluție? Lovi-

tură de stat? Sâmbătă noaptea a fost asasinat
pe Bulevardul Brătianu un maior german […]
Ieri a apărut în ziarele de dimineață un decret
care desființează comisarii de românizare.
După-masă am aflat că generalul Petrovicescu
a fost înlocuit la Interne […] După 10 seara, vreo
5–6 000 de legionari au defilat pe Calea Victoriei
strigând «Jos Rioșanu! Vrem guvern legionar!»
A Sulurile Torei distruse B Devastarea sediului
în zilele pogromului Comunităţii Evreilor din Bucureşti Luni, 27 ianuarie [1941]. Marele dezastru
este în Văcărești și mai ales în Dudești. Nu a
rămas casă, nu a rămas cocioabă care să nu fi fost spartă, jefuită, arsă […] E atâta lume dispărută de acasă, sunt
atâtea cadavre încă neidentificate. Universul de azi e plin de anunțuri mortuare evreiești. Cimitirele sunt pline de
morminte noi. Numărul evreilor morți tot nu se cunoaște. Câteva sute, în orice caz.”
(Mihail Sebastian, Jurnal 1935–1944)

1. Identifică, potrivit sursei C, data declanșării rebeliunii legionare, factorii favorizanți și participanții.
2. Imaginează-ți că ești reporter de teren. Cu ajutorul surselor A, B și C, redactează o știre despre pogromul de la
București.
3. Urmărește, din Biblioteca virtuală, interviul cu doamna Hava Haas, fiica rabinului Tzvi Guttman. Împreună cu cole-
gii tăi, creează postere despre: modul de viață al evreilor bucureșteni, cronologia evenimentelor din 21–23 ianua-
rie 1941, implicațiile socio‑eco­nomice, precum și poveștile victimelor pogromului de la București. (Portofoliu)
4. Planifică cu colegii tăi o excursie la București, pentru a vizita Memorialul Victimelor Holocaustului din România
sau efectuează o vizită virtuală a acestui monument. Accesează surse de pe internet pentru a descoperi infor-
mații despre acest monument și pregătește o prezentare PowerPoint. După vizită, reală sau virtuală, nu uita să
completezi Jurnalul de călătorie!

65
 Evaluez și creez

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A Templul evreilor spanioli din
Bucureşti, devastat și incendiat
de legionari la 21 ianuarie 1941
Jurnal reflexiv
 Precizează un conținut care
ți s-a părut dificil.
 Numește o noțiune pe care
ai învățat-o astăzi.
 Menționează o situație pe
care ai dori să o înțelegi
mai bine.
Cadranul I: Cadranul al II‑lea:
sunetele desprinse sentimentele pe
din imagine care ți le-a trezit
și din ideile
textului
B „La București, medicii evrei veniți să își ofere serviciile pentru îngrijirea răni-
ților, au fost bătuți și chinuiți de către colegii lor creștini. La Ploiești, prefectul
a adunat cu arcanul pe toți evreii valizi, de la salahor până la intelectual, pen-
tru a-i supune la munci grele de dărâmare și cărat moloz. Cu mâna evreiască,
a dărâmat aproape toate casele de rugăciune și instituțiile de cultură evre-
iești. Pentru ca spaima să paralizeze orice încercare de rezistență sau opunere
a victimelor, același prefect tolerează ca șeful poliției legionare să aresteze, în
timpul slujbei la sinagogă, un grup de 60 de evrei, care sunt chinuiți sălbatic
vreme de două săptămâni. Dintre aceștia s-au ales jertfele evreiești, în noap-
tea răzbunării legionare. În timp ce în închisoarea de la Jilava erau măcelăriți
înalții demnitari ai țării, care ridicaseră glasul sau brațul împotriva nebuniei
legionare, la Ploiești 11 evrei luați la nimereală, dar având în frunte pe rabinul
comunității, au fost împușcați și aruncați în șanțurile șoselelor din jurul orașu-
lui. Ura legionară a amestecat în noaptea aceea durerea evreiască cu durerea
țării. Pe dușumelele legiunii de jandarmi Prahova și-a dat sufletul – între ra-
binul Friedman și covrigarul Șmil Șmilovici – Nicolae Iorga, apostol al culturii
românești și – intermitent – al intoleranței antisemite […].
Marți 21 ianuarie, pe la orele 7:00 seara o patrulă legionară s-a interesat
dacă Weissmann e acasă. După 3 ceasuri a venit o bandă întreagă, să fi fost
20–25... Toți îmbrăcați la fel, cu scurte de aba și cizme, toți înarmați cu re-
volvere și purtând pe piept lanterne mari electrice… Pe Iosif Wiessman l-au
coborât întâi jos în birouri, iar apoi l-au dus la sediul corpului muncitoresc
legionar. Aici l-au chinuit vreo două ceasuri... Către dimineață, bandiții au
plecat luându-l cu ei și pe Iosif Weissmann, pe care l-au împușcat...”
(Matatias Carp, Cartea neagră, Fapte și documente,
Suferințele evreilor din România, 1940–1944)
1. Transcrie în caiet tabelul de mai jos și completează cadranele conform
cerințelor.
Cadranul al III‑lea: stabilirea Cadranul al IV-lea:
unor legături între conținutul analiza critică
mărturiei, pe de o parte, și a surselor A și B
conținutul cunoștințele și experiența ta
surselor de viață, pe de altă parte

2. Împreună cu alți colegi de clasă, veți primi două lentile imaginare. Cu

Biblioteca virtuală prima lentilă veți citi sursa de mai sus din perspectiva victimelor. Cu cea
de-a doua lentilă veți citi sursa din perspectiva făptașilor. Există martori
tăcuți sau salvatori în această mărturie? Ce ai descoperit? Ce au descoperit
colegii tăi? Cine a fost responsabil? Cine a fost complice? Ce anume a moti-
vat comportamentul făptașilor? Care credeți că a fost atitudinea majorită-
ții populației față de aceste evenimente?
3. Pentru ca astfel de evenimente să nu se mai repete, realizați un cod de con-
Interviu – Hava Memorialul
Haas, fiica rabi- virtual al Pogromului duită interculturală la nivelul comunității naționale. (Portofoliu)
nului Guttman de la București

66
Regimul Ion Antonescu și evreii (1941–1944)
Provocare
La noi în Bucovina se prindeau foarte multe obiceiuri de la nemţi şi întotdeauna de sărbătorile noastre veneau
dânşii. Prietenele mamei, ale mătuşilor veneau la noi. Noi mergeam la dânşii. Era înţelegere şi deodată a izbucnit
antisemitismul. Ura asta n-a fost de înțeles. (Ietti Leibovici, supraviețuitoare a Holocaustului din România)
C are sunt, în opinia ta, provocările pe care le-au avut de înfruntat copiii și tinerii evrei în timpul
Holocaustului?

Cunosc și înțeleg Repere cronologice

În perioada în care s-a aflat la conducerea României, mareșalul Ion Anto- 14 februarie 1941
nescu a aplicat sistematic o politică antisemită. Încă din primele zile de guver- Abrogarea statului național
nare, cu prilejul unui interviu acordat ziarului italian Stampa, Antonescu afirma legionar
că își dorește să rezolve problema evreiască prin substituirea treptată a evreilor 27 martie 1941
Legea pentru exproprierea
cu români. Totodată, dădea asigurări că le va permite evreilor să trăiască în Ro-
imobilelor urbane evreiești
mânia, dar fără ca aceștia să mai aibă acces la resursele țării. Însă, în România
2 mai 1941
trebuie să trăiască și să fie puși în valoare mai întâi românii.
Înființarea Centrului Național
Deși împărtășea viziunea antisemită a legionarilor, Ion Antonescu dezapro- de Românizare
base în repetate rânduri metodele folosite de aceștia, motivând că puneau în 28–30 iunie 1941
pericol „acțiunea de redresare prin liniște și ordine”. Considera că soluționarea Pogromul de la Iași
problemei evreiești trebuia realizată metodic și progresiv, astfel încât stabili- 17 iulie 1941
tatea economiei românești să nu aibă de suferit. Pogromul de la Chișinău
După înlăturarea legionarilor de la guvernare, în politica antievreiască a 30 august 1941
regimului antonescian s-au distins trei etape: Acordul româno-german
I. februarie–iunie 1941. S-a continuat politica de legiferare a românizării de la Tighina
prin înființarea Centrului Național de Românizare. Exproprierea întreprinde-
rilor industriale și comerciale evreiești a reprezentat punctul central al acestei
acțiuni, după cum chiar generalul Antonescu mărturisea la 4 decembrie 1941. Semn obliga-
II. iunie 1941–octombrie 1942. În contextul intrării României în războiul toriu pentru
evrei introdus
antisovietic alături de Germania începea „opera de curățire totală”. Politica
în România în
de purificare etnică a constat în evacuări, strămutări și internări în lagăre.
a doua etapă
Evreii din mediul rural și semiurban au fost concentrați în reședințele de județ.
a regimului
Pogromul de la Iași și „trenurile morții” au fost parte din planul de purificare
etnică conceput de Antonescu. Acest plan a continuat în satele și orașele din
Basarabia și Bucovina. Semnarea acordului româno-german de la Tighina a Dicționar istoric
permis autorităților române să înceapă deportările masive ale evreilor din Basa- românizare = proces complex
rabia și Bucovina în lagărele și ghetourile din Transnistria. Condițiile inumane ce a constat în excluderea evre-
de trai, igiena precară, lipsa resurselor materiale și financiare, epidemiile, pe ilor din societatea românească,
lângă jafurile și violențele constante, au făcut ca numărul victimelor în rândul cu precădere în plan social-eco-
evreilor să fie unul considerabil. Memoriile repetate ale dr. Filderman către Ion nomic și politic, în timpul mo-
Antonescu pentru salvarea celor care nu aveau altă vină decât că erau evrei nu narhiei autoritare și a regimului
l-au convins pe acesta din urmă să își revizuiască decizia. antonescian.
III. noiembrie 1942–august 1944. Schimbarea raportului de forțe în desfă- „trenurile morții” = sintagmă
șurarea războiului l-au determinat pe Ion Antonescu să își ajusteze concepțiile ce desemnează convoaiele de
cu privire la soluționarea problemei evreiești. Astfel, Antonescu nu dă curs evrei ce au fost transportate
cu trenul în timpul Pogromului
presiunilor Germaniei de a-i deporta pe evrei în lagărele naziste, asigurând
de la Iași.
supraviețuirea comunităților evreiești.

67
 Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A Clasă mixtă de eleve evreice și românce B Scrisoarea trimisă unor prieteni din București
la școala din Câmpulung Moldovenesc de către Meier Moscovici în timp ce se afla în ghetoul
Şargorod – Transnistria

C „[Întrebare]: Cine poartă răspunderea deportărilor din Basarabia
și Bucovina, a înființării ghetourilor și a masacrului de la Odessa?
[Răspunsul lui Antonescu]: Nu au fost în Basarabia decât 2 ghe-
touri. Unul înființat de nemți pentru că era zona lor de operație,
în apropiere de Bălți, și al doilea înființat după dispozițiunea mea
la Chișinău. Nu a fost niciun ghetou în Bucovina și în restul țării. În
Transnistria nu a fost niciun ghetou. Motivele care m-au determinat
să fac ghetoul de la Chișinău priveau siguranța politică și militară a
țării și siguranța lor proprie. [...] În confuziunea pe care o provocase
începutul războiului, mulți evrei din Basarabia și Bucovina căutau să
se strecoare în Țară și în special să pătrundă în București [...] O altă
cauză care a determinat atât ghetourile cât și deplasarea lor a fost și
una materială. Târgurile din Basarabia [...] și orașele Chișinău, Bălți
și Tighina erau total distruse de bombardament și de foc, în special
cartierele comerciale și cartierele evreiești. În Chișinău, numai în
cartierele românești, aflate pe dealul orașului, casele erau aproape
intacte. Populația românească refuza total să-i adăpostească [...] A
intervenit și necesitatea de a-i pune la adăpost de o eventuală ma-
sacrare a lor. [...]”
(26 aprilie 1946. Declarația dată de Ion Antonescu
în timpul anchetei, CNSAS, Dosarul P 013250, vol. 3)
D „5 septembrie 1941. Dl. Mareșal Ion Antonescu,
Conducătorul Statului: Am să fac o operă de cură-
țire totală și de evrei și de toți cei care s-au stre-
curat la noi... încetul cu încetul, rând pe rând,
trebuie să fie evacuați [...]
6 octombrie 1941. Dl. Mareșal Ion Antonescu,
Conducătorul Statului: În ceea ce-i privește pe
evrei, am luat măsura ca să-i scot definitiv și total
din aceste regiuni. Măsura este în curs. Mai am
în Basarabia aproximativ 40 000 de evrei cari, în
câteva zile, vor fi trecuți peste Nistru, iar dacă cir-
cumstanțele vor permite, vor fi trecuți dincolo de
Urali. Aceasta este soluția, ca să scăpăm neamul
românesc de situația în care zăcea. [...]
4 decembrie 1941. Dl. Mareșal Ion Antonescu,
Conducătorul Statului: Am terminat cu prima
etapă și cu a doua etapă, însă n-am făcut-o și pe a
treia. Când trebuie să trecem la ea? Nu știu. [...]”
(Extrase din ședințele
Consiliului de Miniștri, CNSAS,
Dosarul P 013250, vol. 3)

1. Analizează sursele A și B. Realizează un exercițiu de imaginație așternând pe hârtie povestea nespusă a copiilor și
adolescenților evrei din timpul Holocaustului.
2. Menționează, pe baza surselor C și D, metodele și mijloacele politicii antisemite în timpul regimului antonescian.
3. Compară mărturia lui Antonescu din timpul anchetării sale (sursa C) cu declarațiile pe care le-a făcut în timpul
ședințelor Consiliului de Miniștri (sursa D) și descoperă neconcordanțele dintre ele.

68
 STUDIU DE CAZ: POGROMUL DE LA IAȘI. TRENURILE MORȚII
În luna iunie 1941 a avut loc una din cele mai violente acțiuni antisemite din perioada guvernării lui Ion Antonescu,
cunoscută sub numele de pogromul de la Iași. Crimele împotriva populației evreiești din Iași, care număra în jur de
45 000 de persoane, dintr-un total de aproximativ 100 000 de locuitori, au atins cote dramatice între 28 și 30 iunie.
Analizând cronologia evenimentelor, se poate observa faptul că acțiunea a fost atent planificată. De altfel, măr-
turisirea făcută de Ion Antonescu în ședința Consiliului de Miniștri din 5 septembrie 1941 dezvăluia rațiunile care
au stat la baza măsurilor antisemite: „o politică de purificare a națiunii române”. Așadar, un plan ce urmărea să
pună capăt prezenței evreilor și care a folosit metode violente, mascate prin manevre propagandistice. Este vorba
despre acuzațiile lansate în spațiul public, potrivit cărora evreii ar fi fost colaboratori ai sovieticilor.
Perchezițiile, arestările, jafurile, asasinatele petrecute în zilele toride din iunie 1941, au culminat cu evacuarea
evreilor ieșeni în cele două „trenuri ale morții”. Pe 30 iunie 1941, la ora 2:00 dimineața, pleca primul „tren al
morții”, pe traseul Iași-Târgu Frumos-Pașcani-Lespezi-Pașcani-Roman-Pașcani-Târgu Frumos. După 24 de ore
de staționare, își va continua drumul pe traseul Mircești-Săbăoani-Roman-Călărași, unde va ajunge pe 6 iulie
1941. Cel de-al doilea „tren al morții” a părăsit gara din Iași tot pe 30 iunie 1941, la ora 6.00 dimineața. A parcurs
traseul Iași-Podu Iloaiei (în jur de 20 km) în 8 ore.
Potrivit Comunității evreiești, în pogromul de la Iași au fost uciși 14 850 de evrei, în timp ce autoritățile au avan-
sat cifra de 13 266 de morți. În Rechizitoriul redactat în timpul procesului intentat celor 57 de persoane judecate
pentru crime comise în timpul pogromului, printre care se numărau primarul și prefectul Iașului, se sublinia faptul
că evreii au fost masacrați la Iași „pentru vina de a fi evrei”.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A Cu trenul-expres spre... moarte (Leonard Zăicescu, supravie-
țuitor al „trenului morții” Iași–Podu Iloaiei):
„Iași, dimineața zilei de 30 iunie, anul Domnului 1941 [...] La or-
dinul răcnit al roșcovanului, încins la chip și plesnind de ură și tru-
fie, ne-am trântit cu toții, cei două mii de oameni, în scârba aceea
mizerabilă, trup lângă trup, umăr lângă umăr, inimă lângă inimă.
De jur-împrejur ne împresurau soldații din Wehrmacht și SS, jan-
darmi și polițiști în ținută de război și înarmați până în dinți. De
pe lături, o mulțime de gură-cască adunată ca la spectacol, din
mijlocul cărora răsunau strigăte isterice, ațâțate de patimi și ură...
B Evrei escortați către Chestura de Poliție
Câte opt, câte zece ne târam picioarele de plumb printr-un culoar
Iași, 29 iunie 1941
viu, prin care eram obligați să trecem până la scara trenului. De-o
parte și de alta a «coridorului» erau desfășurați polițiști în civil și în uniformă, jandarmi și chiar lucrători de la
chefere [...] Nu scăpa nimeni «nevămuit»! Ceasuri, stilouri, portofele pline sau goale și chiar o pereche de pantofi
scoși direct din picioarele prizonierului erau jefuite fără niciun fel de scrupule. — Lasă bre, acolo unde mergeți tot
nu vă vor fi de trebuință. [...] O sută patruzeci și unu de oameni, atâția au fost presați într-un singur vagon de vite.”
(Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”,
Pogromul de la Iași (28–30 iunie 1941). Prologul Holocaustului din România, 2006)
1. Menționează, pe baza surselor A și B, două momente-cheie ale pogromului de la Iași.
2. Observă cu atenție sursa B. Ce ți-a atras în mod deosebit atenția și de ce?
3. Reflectează la suferințele împărtășite de Leonard Zăicescu. Ce te impresionează cel mai mult?
4. Stabilește, pe baza surselor A și B, cine au fost responsabilii, colaboratorii și martorii tăcuți. Explică ce anume a
motivat comportamentul acestora.
5. Organizează, împreună cu alți colegi de clasă, o dezbatere despre relația dintre evreii și neevreii din Iași înainte
și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, folosind informațiile despre Pogromul de la Iași de pe site-urile
Memorialului Victimelor Holocaustului de la Yad Vashem și iasi1941.com.

69
Jurnal reflexiv
 Notează trei noțiuni pe care
le-ai învățat din această
lecție.
 Precizează două idei des-
pre care ai dori să înveți
mai mult în continuare.
 Descrie o emoție pe care ai
resimțit-o ca urmare a par-
curgerii acestei lecții.
Biblioteca virtuală
Interviu cu Leizer Finkelstein, supra-
viețuitor al „trenurilor morții”
Tur virtual al Muzeului Pogromului
de la Iași
Grup de evrei arestați în timpul Pogromului de la Iași
70
Evaluez și creez
1. Realizează o investigație privind poveștile de viață ale evreilor din comu-
nitatea ta (sat, oraș, județ) înaintea Holocaustului, în timpul regimului Ion
Antonescu și după Holocaust. Îți mai aduci aminte cum se întreprinde o
investigație? Întreb! Investighez! Redactez! (Portofoliu)
• Identific membri ai comunității evreiești din satul/orașul/județul meu. Îmi
întreb familia, profesorii, caut documente la bibliotecă/internet.
• Vizitez sediul comunității evreiești (dacă există), lăcașurile de cult ale
evreilor (sinagoga).
• Îmi redactez planul de lucru/ideile principale.
• Aleg imaginile pe care le voi folosi.
• Realizez proiectul (scriu textul, adaug fotografii, îl realizez într-o aplicație
pe calculator).
• Prezint proiectul colegilor.
• Discut despre investigația mea.
2. Organizează, împreună cu alți colegi de clasă, pe baza imaginilor descoperite
pentru investigație, o expoziție de fotografii care să ilustreze monumente
istorice, tradiții și obiceiuri ale evreilor din comunitatea ta (sat/oraș/județ).
3. Vizionează împreună cu colegii tăi interviul cu Leizer Finkelstein, supra-
viețuitor al „trenurilor morții” (Biblioteca virtuală). Compară informațiile
desprinse din interviu cu cele din sursele de la Studiu de caz și notează-ți
observațiile într-un organizator grafic.
4. Imaginează-ți că ești un ghid care are de realizat o prezentare a expozi-
ției în fața vizitatorilor. Fă un tur virtual al Muzeului Pogromului de la Iași.
Studiază imaginile și informațiile expuse. Nu uita să completezi Jurnalul
de călătorie, în care să consemnezi gândurile și emoțiile tale. Pe baza aces-
tora, fă o prezentare orală în fața clasei.
Evrei omorâți în Pogromul de la Iași
 Deportările romilor nomazi, iulie - august 1942 I Deportările romilor sedentari consideraţi „indezirabili”,
septembrie 1942 I Tratamentul aplicat romilor în Transnistria I Anii de după război şi modul în care deportările

Distrugerea comunităților evreiești din Basarabia și Bucovina

r o m i l o r a u f o s t a b o r d a t e î n t i m p u l p r o c e s e l o r p e n t r u c r i m e d e r ă z b o i I Vi i t o r u l t r e c u t u l u i : r e c u n o a ş t e r e a r o b i e i
şi a Holocaustului romilor

După abolirea robiei, în 1856, statul român se dezinteresează de soarta romilor, timp de un secol.
Provocare La extrema cealaltă, în 1942 – la doi ani de la venirea sa la putere – Garda de Fier începe deportarea
masivă a romilor. În număr egal cu al evreilor, romii sunt aduşi de pe cealaltă parte a Nistrului, în
Nu a fost niciun loc în această lumeUcrainei.
Sud-Estul pentru noi.Sunt deportaţi în această regiune fără a putea să ia cu ei nimic din efectele
(Chava Wolf-Wijnitzer,
personale supraviețuitoare
sau obiecte de primă a deportărilor
necesitate şi vor dindoi
trebui să îndure Bucovina de Nord
ani de foamete, boliînşiTransnistria)
moarte.
A Doarcare
 i văzut vreodată pe cineva aproximativ jumătate de
avea nevoie dintre romii deportaţi
ajutor, dar nuajung să supravieţuiască
ai făcut nimic? Cum pânăte-ai
în martie 1944, data
simțit?
la care România începe evacuarea tuturor cetăţenilor săi din Transnistria.

GU V E R NUL GENE R AL BAR

Cunosc și înțeleg
C U C R AINA
INTRODUCERE AL POLONIE I ŞARGOROT PECIORA
SPIKOV ANEXAT DE
4
HOTIN SECURENI VAPNIARKA TULCIN ROMÂNIA ÎN 1941
Chiar înainte de dezrobirea lor,
BRICENI MOGLEV- PODOLSKI BERŞAD
Efectele ordinului dat de autoritățile
l a m i j l o c u l sde
e c o lla
u l uBucu-
- şi chiar în deceniile dinaintea
i al XIX-lea A,B,C
EDINETI SCAZINEŢ, RUBLENIŢA GOLTA

rești, la 21 iunie 1941, privind internarea în lagărul

celui de al doilea război mondial
CERNĂUŢI
RĂŞCANI
MĂRCULEŞTI
SOROCA
VERTUIENI
BOGDANOVKA
ACMECETKA

de la Târgu Jiu a evreilor între–de18 romii nu erau consideraţi demni

și 60 de ani din
a constitui obiectul unei po- A
BURDUJENI NOI BĂLŢI 4 DUMANOVKA BUG

FĂLTICENI LIMBENII RĂUŢEL MOSTOVOI C

satele dintre Siret și Prut, s-au extins în Bucovina
litici oficiale a statului român. de În ALEXANDRU-CEL-BUN 2 BEREZOVKA
absenţa oricărei măsuri de inte- NISTRU
Sud și în județul Dorohoi. Au fostgrare,
evacuați chiar
abolirea robiei semnifică,și cei 1 IAŞI
CHIŞINAU
TRANSNISTRIA
4
B
din comunele urbane, în timp ceî n femeile,
e s e n ţ ă , e x obătrânii
n e r a r e a d eșio r i c e A,B

responsabilitate faţă de foştii NOR D UL T R AN S ILVANIE I

copiii au ajuns în lagărele din Oltenia.
HUŞI DALNIC ODESSA
robi - a vechilor stăpâni. Liber-
1 ANEXAT DE ANEXAT DE UNIUNEA 2
La câteva zile, un nou ordin tatea
prevedea arestarea
acordată conduce, astfel,
la o nouă formă de dependenţă
UNGARIA ÎN 1940 SOVIETICĂ ÎN 1940
TIRGU-MUREŞ
evreilor. Totodată, s-a interziseconomică,
circulația şi maiacestora
gravă decât pre- PRUT
cedenta. În căutarea de mijloace B 1
pe străzi între orele 20:00–7:00, urmând ca orice
DOAGA
B
de subzistenţă, mulţi dintre ro- LUGOJ
FOCŞANI

act de rebeliune sau trădare să mii fie pedepsit

eliberaţi sunt constrânşi prin să GALAŢI

(re)descopere stilul de viaţă no- B

împușcare. Restabilirea administrației românești
mad. Alţii, în cadrul unui val de ROMÂNIA

în Basarabia și nordul Bucovinei, dupăistorică,

emigrare declanșarea pleacă în Eu- IACOB DEAL 1933 frontieră A
1941 frontieră B
ropa de Vest, în ciuda măsurilor
războiului împotriva Uniunii Sovietice,
represive adoptate a fostdeînso- statele oc-
PLOIEŞTI 1942 frontieră C
Lagăr
țită de un amplu program de cidentale.
„purificare etnică
Cei mai mulţi romi,
TÎRGU-JIU
Ghetou
BUCURŞTI
și politică”, explicat de Mihai Antonescu
totuşi, continuă în timpul
să trăiască la
TURNU SEVERIN
CĂLĂRAŞI
Masacru
periferia oraşelor şi satelor
ședinței de Cabinet din 8 iulie 1941, când acesta
româneşti, unde supravieţuiesc din CARACAL
3 ANEXAT DE
B,C ROMÂNIA 1941–1942
BULGARIA ÎN 1940
urmă s-a pronunțat pentru „migrațiunea
muncind cu ziua, forțatăpracticând GRECI
A
3
meserii manuale tradiţionale, DUNĂREA
a întregului element evreiesc, care trebuie zvâr- A,B,C
B UL GAR IA MAR E A N E AGR Ă
lit peste graniță”. Începea astfel operațiunea de
„curățare a terenului” din Basarabia și Bucovina, Harta lagărelor, ghetourilor și a masacrelor din România,
realizată prin: între 1941–1942
a. Arestarea și împușcarea imediată a evreilor de către armată sau legiunile
de jandarmi (Cernăuți, Noua Suliță, Vijnița, Herța, Ediniți, Bălți, Cetatea Albă Dicționar istoric
etc.), culminând cu pogromul de la Chișinău.
b. Concentrarea evreilor în ghetouri și lagăre. La 24 iulie 1941, administrația deportare = măsură repre-
din Basarabia anunța decizia de înființare a lagărelor și a ghetourilor pentru evreii sivă prin care un grup etnic/o
din provincie. Spre sfârșitul lunii august, în ghetouri se aflau în jur de 80 000 de persoană este trimis(ă) forțat
evrei. Cea mai mare concentrare a populației evreiești a fost în ghetoul din Chi- într-o regiune îndepărtată.
șinău (deschis la 24 iulie 1941) și în cele trei mari lagăre din Basarabia: Secureni, Transnistria = zonă geografică
Ediniți și Vertujeni. În Bucovina, violențele antisemite au culminat cu ordinul din între râurile Nistru și Bug, admi-
30 iulie 1941. Autoritățile anunțau restricții pentru evreii din Cernăuți: limitarea nistrată de România între anii
circulației pe străzi, obligativitatea purtării stelei galbene și afișarea tăblițelor 1941 și 1944.
cu înscrisul „evreu” pentru liber-profesioniști. Măsuri aspre, ce culminau cu pe-
deapsa cu moartea, au fost aplicate și în cazul ghetoului din Cernăuți (deschis la 11 octombrie 1941). Munca forțată,
foametea, abuzurile și suferințele au dus la mii de morți în rândul evreilor.
c. Deportările. La scurt timp după ce forțele germano-române au pătruns în URSS, conform operațiunii „Barba-
rossa”, convoaie de evrei din Basarabia și Bucovina au fost trimise peste Nistru, fără a exista în prealabil un acord
româno-german. Urmările acestor deportări pripite au fost dramatice. Din cei 25 000 de evrei izgoniți dincolo de
Nistru, au supraviețuit doar jumătate.

71
 Restul au murit din cauza înfometării, a condițiilor precare de trai, ori au fost împușcați de militarii germani
care refuzau să îi primească. Intrarea Transnistriei sub administrație românească, în urma semnării acordului de
la Tighina de către reprezentanții României și Germaniei, a permis deportările masive ale evreilor din Basarabia și
Bucovina începând din luna septembrie 1941 și până în octombrie 1942.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A E xtras din scrisoarea lui Ion Antonescu către

Mihai Antonescu în septembrie 1941:
„Trebuie să se înțeleagă de toți, că nu este lupta cu
slavii, ci cu evreii. Este o luptă pe viață și pe moarte.
Ori învingem noi și lumea se va purifica, ori înving
ei și devenim sclavii lor [...] Ca să învingem trebuie
să fim fermi într-o atitudine. Fiara asta nu poate
fi îmblânzită. [...] În realitate, jidanii s-au folosit
de netrebnici pentru a suge și distruge nația [...]
Nu economicul primează în astfel de momente, ci
viața națiunei însăși.”
(Povești de viață din timpul Holocaustului,
INSHR „Elie Wiesel”)
B Evrei deportați din Basarabia

C „Acțiunea de purificare etnică se va desfășura prin îndepărtarea sau izolarea în tabere de muncă, în locuri de
unde nu-și vor putea exercita influențele nefaste, a tuturor evreilor, cât și a celorlalți străini de neam a căror ati-
tudine este îndoielnică. Dacă va fi nevoie de desăvârșirea operei de purificare etnică, guvernămintele provinciale
vor aviza și la măsurile de migrațiune forțată a elementului evreiesc și a tuturor celorlalte elemente străine, care
trebuiesc trecute peste graniță, aceștia neavând ce căuta în Basarabia și Bucovina.”
(Mihai Antonescu, vicepreședintele Consiliului de Miniștri, Pentru Basarabia și Bucovina.
Îndrumări date administrației desrobitoare, material prezentat în conferința din 3 iulie 1941)

1. Inventariază, folosind harta de la pagina 71, lagărele și ghetourile în care

au fost duși evreii din România între anii 1941–1942, precum și loca-
ția pogromurilor. Construiește un tabel cu trei coloane – Lagăr, Ghetou,
Pogrom – și notează cel puțin trei exemple din fiecare categorie.
2. Descrie persoanele și acțiunile prezentate în sursa B. Cine crezi că a făcut
fotografia și de ce?
3. Identifică în sursa C una din cauzele care a generat atitudini/manifestări
antisemite ale guvernului antonescian.
4. Corelează informațiile oferite de sursele A, B și C și formulează un punct
de vedere referitor la modul în care s-a realizat purificarea etnică în timpul
regimului antonescian.
5. Analizează, împreună cu colegii tăi, interviul dat de Rauth Solomon (sursa D)
în anul 2008, accesând site-ul INSHREW. Organizați în clasă o dezbatere re-
feritoare la instrumentele folosite în timpul guvernării antonesciene pentru
propagarea antisemitismului și a urii (de exemplu: prejudecățile, stereoti-
D Rauth Solomon, purile, discursul urii, distorsionarea adevărului, propaganda și manipularea
supraviețuitoare violenței).
a Holocaustului

72
 Evaluez și creez Biblioteca virtuală

1. Pe baza textului lecției construiește un tabel cronologic al etapelor proce-

sului de distrugere a comunităților evreiești din Basarabia și Bucovina.
2. Analizează cu atenție sursele de mai jos.

A „Eu locuiam vis-à-vis de ultima poartă a ghetoului, la etaj, așa că de

la fereastră puteam vedea tot ce se întâmpla jos, în stradă, și o parte din Rauth Solomon
ce se întâmpla peste gard. Când evreii erau încolonați, gata de plecare
la moarte, când o mamă bătrână își îmbrățișa plângând fiul, atunci se
repezea câte unul dintre băștinașii creștini, foști vecini o viață întreagă,
sau poate chiar prieteni, pentru a-i smulge legătura din mână sau pălăria
din cap. Soldații râdeau pe jumătate amuzați, pe jumătate șocați, că ei,
sărmanii, cari își vărsau sângele pentru țară, să nu aibă și ei dreptul de a
jefui, deh, ca tot creștinul.” Amintiri din infern: Transnistria,
(Mărturie postbelică a lui Marian Michael, fără dată. episodul 1
Sursa: Paul Shapiro, Ghetoul din Chișinău, 1941–1942)

Jurnal reflexiv
B Biblioteca virtuală – Amintiri din infern: Transnistria, episodul 1
Răspunde la următoarele cerințe:  Notează două concepte
pe care le-ai învățat din
a) Numește, din sursa A, o etapă a procesului de distrugere a comunităților
această lecție.
evreiești din Basarabia și Bucovina.
 Menționează una dintre
b) Indică, din sursa B, trei modalități de persecuție a evreilor din România
ideile discutate care ți-au
în acea perioadă istorică.
reținut atenția.
c) Identifică în cele două surse tipare comportamentale și încearcă să descrii
 Descrie sentimentele pe
motivațiile din spatele lor.
care ți le-a trezit parcurge-
d) Consultă site-ul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din
rea acestei lecții.
România „Elie Wiesel”, secțiunea #memoriefărăură, și află și alte informa-
ții despre tema studiată.
3. Reia informațiile anterioare din manual, accesează materialele din Biblioteca virtuală, surse de pe internet și rea-
lizează o prezentare, de aproximativ 1–2 pagini, a unei comunități evreiești din Basarabia și Bucovina în primele
trei decenii ale secolului al XX-lea. Precizează statutul evreilor, ocupațiile, poveștile oamenilor și modul de viață
în această perioadă. Compară cu ceea ce s-a întâmplat în deceniul patru al secolului al XX-lea.
4. Construiește un repertoriu cu mărturii ale supraviețuitorilor evrei deportați din Basarabia și Bucovina. Alege una
dintre mărturii și analizeaz-o după modelul prezentat în manualul digital, la pagina 55.
Reamintește-ți:
• Modul în care a ajuns la putere generalul Antonescu și extrema dreaptă în România.
• Politica antisemită a regimului antonescian.
5. Pe baza surselor prezentate în lecție, completează, după model, acest algoritm de reflecţie şi analiză referitor la
distrugerea comunităților evreiești din Basarabia și Bucovina.
„Actori” (state, personalităţi, Obiectivele Natura relaţiei dintre Acţiuni ale Consecinţe ale
grupuri etnice/popoare, instituții fiecărui „actor” „actori” (competiţie, participanţilor deciziei şi acţiunii
religioase) implicaţi în distrugerea implicat în schimb, colaborare, la evenimente „actorilor”
comunităților evreiești din evenimente distrugere etc.)
Basarabia și Bucovina

73
Holocaustul în Transnistria aflată sub administrația românească.
Deportarea evreilor și a romilor (reprimare și exterminare)

Provocare
20 februarie 1942. Dragul meu jurnal, ești singurul lucru care mi-a mai rămas... Sper că cine te va găsi îl va găsi
pe tata și pe Sami, iar tu le vei povesti cum au ucis-o pe mama, cu o lună înainte să împlinească 42 de primăveri.
(Hana Meler-Faust, din Rădăuți, supraviețuitoare a deportărilor din Bucovina în Transnistria)
C
 um crezi că a reușit Hana să supraviețuiască pierderii celor dragi ei?

Repere cronologice
Cunosc și înțeleg
22 octombrie 1941
Începe masacrul de la Odessa
10 decembrie 1941
Ordinul lui Antonescu privind
suspendarea temporară a
deportărilor
24 iulie 1942
Decret-lege privind deporta-
rea în Transnistria a evreilor
comuniști
19 septembrie 1942
Lege privind pedeapsa
cu moartea pentru evreii
care se întorc fraudulos
din Transnistria
Femei evreice în Ghetoul din Chișinău

Deportarea evreilor în Trans­­nistria a fost un proces amplu, care a început

Dicționar istoric cu evreii din Basarabia și Bucovina și a continuat cu cei din Vechiul Regat și chiar
lagăr de tranzit = loc în care din sudul Transilvaniei. Autoritățile de la București au invocat diferite pretexte
erau concentrați evreii înainte pentru deplasările masive ale populației evreiești în regiunile de dincolo de
de deportare. Nistru: a) atitudinea dușmănoasă manifestată față de armata și locuitorii
Einsatzgruppen = echipe mo- români, în perioada care a urmat cedărilor teritoriale către URSS din vara anului
bile germane care au executat 1940; b) presupuse activități ilegale.
evrei în Transnistria și pe teri- În procesul de deportare a evreilor din Basarabia și Bucovina se disting
toriul URSS. două etape:
I: august-septembrie 1941. Evreii au fost concentrați în lagăre de
tranzit (de exemplu: Secureni, Edineți, Vertijeni, Mărculești) și ghetouri. Aceasta a fost o soluție tempo-
rară, dictată de rezistența autorităților militare germane, care refuzau să primească convoaie în absența unui
acord oficial. Situația în lagărele de tranzit a fost dificilă, ținând cont că numărul în creștere al celor închiși
depășea posibilitățile de cazare. Rapoartele administrației lagărelor semnalau că evreii nu dispuneau de bani pentru
procurarea alimentelor și a lemnelor pentru încălzit, nu aveau apă, îmbrăcăminte și nici medicamente.
II: septembrie-noiembrie 1941. A început deportarea sistematică. Autoritățile române au transmis tabele
de marș cu detalii privind modul de executare a operațiunii. Trecerea Nistrului trebuia făcută în grupuri de 100 de
persoane; cei care nu se puteau ține de convoi erau împușcați pe loc. Aurul și alte bunuri ale celor deportați au fost
confiscate și distribuite funcționarilor locali. Evreii deportați au fost înghesuiți în locuințe părăsite, fără căldură și
în condiții de igienă precare. În aceste condiții, au fost nevoiți să se organizeze singuri. Astfel, în unele cazuri au
improvizat spitale, cantine pentru săraci, ateliere și brutării.

74
 În vara anului 1942, guvernul a decis deportarea în Transnistria a evreilor comuniști/simpatizanți și a celor con-
damnați pentru activitate comunistă. Astfel, au fost trimiși evrei din București, Timișoara, Arad, Galați, Botoșani,
Iași, precum și o parte din cei internați în lagărul de la Târgu Jiu. Totodată, au avut loc primele transferuri peste Bug,
în taberele de muncă germane. Lagărele din Peciora („lagărul morții”), județul Golta (Bogdanovka, Dumanovka,
Acmecetka), Vapniarka și ghetourile din Berezovka-Mostovoi sunt cunoscute pentru masacrele întreprinse în rândul
evreilor de către jandarmii români, polițiștii ucraineni și unitățile germane Einsatzgruppen.
Deportarea romilor în Transnistria. Situația „romilor-problemă” (nomazi, condamnați, fără ocupație, lipsiți de
mijloace de subzistență) a intrat în atenția lui Antonescu în primăvara anului 1942, când acesta a solicitat realizarea
unui recensământ. La 1 iunie 1942 au fost deportați, conform unor statistici, 11 441 de romi nomazi, iar în septembrie
le-au urmat în jur de 13 000 de romi sedentari. Așezați în satele din județele Balta, Golta, Berezovka și Otciakov, romii
deportați au fost trimiși la muncă (agricultură, întreținerea drumurilor și a căilor ferate, tăierea copacilor în păduri
etc.). Confiscarea căruțelor și a cailor i-a afectat profund. Rațiile alimentare erau insuficiente, nu primeau lemne de
foc, îmbrăcăminte și nici ajutor medical. Condițiile de viață inumane au dus la moartea a cca 11 000 de romi.
În ședința de guvern de la București din 13 octombrie 1942 s-a anunțat suspendarea deportărilor dincolo de
Nistru. Urmare a presiunilor exercitate de dr. Wilhelm Filderman, care înaintase guvernului note documentate cu
privire la situația dramatică a conaționalilor săi, din octombrie 1943 a început repatrierea diferitelor categorii de
evrei deportați.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „[...] Apariția «problemei țiganilor» ține, pe de-o

parte, de evoluția naționalismului românesc, iar pe
de altă parte, de modificarea regimului politic din
România, petrecute în contextul politic al anului 1940.
Politica față de țigani a fost în cel mai deplin sens al cu-
vântului creația lui Ion Antonescu. [...] Au făcut obiectul
interesului guvernului doar țiganii care, pentru situația
lor judiciară și socială, erau considerați periculoși și
indezirabili și care, cei mai mulți dintre ei, au și fost
deportați în Transnistria. [...] Guvernul Antonescu n-a
avut un program care să îi vizeze pe toți țiganii. [...]
Problema țiganilor n-a fost o prioritate.”
(Viorel Achim, Țiganii în istoria României)
B Evrei în ghetoul transnistrean din Grosulovo
1. Stabilește, pe baza sursei A, factorii istorici care au determinat apariția problemei romilor.
2. Realizează o diagramă Venn, pe baza surselor A și B, precum și a textului lecției, în care să compari atitudinea
regimului antonescian față de problema evreilor și a romilor.
3. Reconstituie principalele momente ale Holocaustului din Transnistria, cu ajutorul unei frize cronologice.
4. Fii cercetător! Împreună cu alți colegi de clasă, ia parte la o activitate de cercetare a documentelor referitoare la
Holocaustul evreilor și al romilor din Transnistria. Urmează pașii următori:
• Intră pe site-ul Centrului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
• Organizați-vă în 5 grupe și studiați documentele din Dosarele 1–5, dedicate anchetei din timpul procesului lui
Ion Antonescu.
• Notează trimiterile la documentele relevante pentru cercetarea ta. Nu uita să treci pe notițe și numărul filei
unde ai descoperit informațiile.
• Împărtășește colegilor tăi ce ai descoperit; faceți schimb de idei și puncte de vedere pe marginea aspectelor
cercetate.
• Elaborează un eseu despre problematica cercetată, integrând informațiile descoperite de tine.

75
 STUDIU DE CAZ: EVREII DIN ODESSA
La 16 octombrie 1941 avea loc intrarea armatei române în Odessa.
În primele zile de ocupație, a fost organizat un recensământ în rân-
dul populației evreiești. În acest timp, în incinta închisorii din oraș a
fost improvizat un lagăr în care au fost reținuți numeroși evrei.
La 22 octombrie 1941, clădirea care adăpostea Comanda-
mentul trupelor române, fostul sediu al poliției secrete sovietice
(N.K.V.D.), a explodat. Deși fuseseră avertizați de localnici că sediul
a fost minat înainte de retragerea armatei sovietice, ofițerii români
trataseră cu superficialitate informația. Printre victime se număra co-
mandantul militar al orașului, generalul Ion Glogojanu, ofițeri români
Evreii din Odessa escortați de trupele române și germani, dar și civili. Comuniștii și evreii au fost considerați princi-
palii responsabili pentru acest incident. La câteva ore după atentat,
Ion Antonescu a cerut măsuri drastice. Generalul Iosif Iacobici, șeful Marelui Stat Major, a ordonat spânzurarea în
piețele publice a unui număr de evrei și comuniști suspecți. Al doilea ordin, transmis de Antonescu pe 23 octombrie
1941, cerea executarea a 200 de evrei pentru fiecare ofițer român sau german mort în explozie și a câte 100 de comu-
niști pentru fiecare soldat rănit. Un alt episod a avut loc în apropierea orașului, la Dalnic. Zeci de mii de evrei au fost
executați acolo prin împușcare și incendiere, după ce au fost înghesuiți în magaziile aflate în tranșeele din zonă.
La sfârșitul lunii octombrie 1941, a început deportarea evreilor din Odessa. Îndreptându-se spre Bogdanovka, co-
loanele de deportați au mărșăluit circa 200 km, fără apă și mâncare, pe un timp rece și ploios. A doua etapă a deportă-
rilor a avut loc în ianuarie 1942. Potrivit rapoartelor oficiale, aproximativ 31 000 de evrei au fost transportați cu trenul
către Berezovka. O mare parte dintre ei au murit însă înainte de a ajunge la destinație din cauza temperaturilor foarte
scăzute și a condițiilor foarte grele.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A Fragment din ședința Consiliului de Miniștri B Fragment din mărturia lui Mihail Zaslavsky, supraviețuitor al masa-
(13 noiembrie 1941): crului de la Odessa:
„Antonescu: Represiunea a fost destul de severă? „Femeile au fost despărțite de copiii lor, bărbații au fost despărțiți de
Alexianu: A fost, domnule mareșal. femei. Au fost obligați să intre în câte un depozit. Pe mama mea am
Antonescu: Ce înțelegi prin «destul de severă»? văzut-o ultima oară cum intră în primul depozit. Eu aveam pe fratele
Alexianu: A fost foarte severă, domnule mareșal. meu cel mic în brațe. Am fost bătut, ca să-i dau drumul. Am ajuns în cel
Antonescu: Am spus să se împuște câte 200 de mai îndepărtat depozit, cu ceilalți bărbați. Ușile s-au închis și după puțin
evrei pentru fiecare mort român și 100 de evrei timp am auzit un huruit, ca de motor. Se arunca benzină peste depozitele
pentru fiecare rănit. S-a făcut așa? unde eram ținuți. Apoi am văzut cum zidurile iau foc. Unde eram eu, o
Alexianu: Evreii din Odessa au fost împușcați și parte din acoperiș s-a prăbușit. M-am cățărat cum am putut și am ieșit la
spânzurați pe străzi. [...] lumină. Afară erau mitraliere care au deschis focul asupra fugarilor. […]”
(Raportul final, 2004) (https://romanialibera.ro)
1. Stabilește, potrivit surselor A și B, care au fost represaliile ordonate de Ion Antonescu împotriva evreilor din
Odessa.
2. Analizează cele două perspective asupra masacrului de la Odessa: autorități versus victime. Notează concluziile
pe care le desprinzi într-un organizator grafic și prezintă-le colegilor de clasă.
3. Urmărește filmul documentar Holocaustul din România 2: Masacrul de la Odessa. Construiește o friză cronolo-
gică a evenimentelor petrecute la Odessa în octombrie 1941, pe care să o discuți împreună cu colegii tăi.
4. Alături de colegii de clasă, alcătuiește echipe care să caute pe internet informații referitoare la viața social-eco-
nomică și cultural-religioasă a comunității evreiești din Odessa înainte de război. Organizați aspectele desprinse
cu ajutorul unui e-book/Padlet. (Portofoliu)

76
 Evaluez și creez

A. Cine ascultă o mărturie, devine un martor! Jurnal reflexiv

A fi în prezența cuiva care a trăit nemijlocit evenimentele istorice poate
 Menționează una dintre
oferi un grad de înțelegere a istoriei ce nu este întotdeauna atins prin alte
ideile discutate care ți-au
surse.
reținut atenția.
În Biblioteca virtuală vei descoperi mărturia Chavei Wolf‑Wijnitzer, supra-
 Numește conținutul care
viețuitoare a deportărilor din Bucovina de Nord în Transnistria.
necesită o clarificare.
1. Informează-te despre contextul istoric al perioadei.  Descrie sentimentele pe
Reamintește-ți: care ți le-a trezit parcurge-
• Măsurile antisemite adoptate în România înainte de 6 septembrie 1940. rea acestei lecții.
• Instaurarea regimului antonescian.
• Măsurile antisemite adoptate de guvernarea național-legionară.
2. Urmărește mărturia Chavei și răspunde la următoarele întrebări: Biblioteca virtuală
• Unde este filmat interviul? Observă atent și descrie obiectele prezente în
spațiul respectiv.
• Care este melodia ce însoțește filmarea? Cum ai descrie coloana sonoră
a interviului?
• Sunt prezentate documente/fotografii personale ale celui intervievat?
• Care sunt emoțiile pe care le trăiește persoana intervievată în momentul
în care vorbește despre sine/familie/experiențele trăite? Povestea Chavei Amintiri din
• Dintre secvențele relatate, care par să trezească cele mai puternice emoții? Wolf -Wijnitzer infern – „Bunici
• Ce personaje apar menționate în timpul interviului: oameni (nume/func- fără copilărie”
ții/statut social), instituții? Cum sunt prezentate acțiunile acestora în ra-
port cu cel intervievat?
• Ce te-a impresionat cel mai tare din mărturiile prezentate și de ce?
3. Completează
 cu câte o informație fiecare cerc al schemei de mai jos: Eu,
povestea mea, Chava Wolf-Wijnitzer. Sinti & Romi
4. F ormulează cinci întrebări pe care le-ai adresa
doamnei Chava Wolf-Wijnitzer sau unui supra- Întoarcerea la viață
viețuitor al lagărelor din Transnistria.*
Holocaustul pentru mine
5. Accesează site-ul romasinti.eu/ro/ Sinti & Romi
din Biblioteca virtuală. Comunitatea
a) Analizează mărturia Mariei Stancu-Costea
după modelul dat în manualul digital, la Familia mea
pagina 55.
b) Împreună cu colegii de clasă, organizează o
dezbatere despre Holocaustul romilor din Eu, povestea mea,
Europa și România. Chava Wolf-Wijnitzer

* Nu uita că, pentru vorbitor, deși a trecut mult timp de la

evenimentele respective, poate fi în continuare dureros
să relateze experiențe personale de o asemenea inten-
sitate. Întrebările nu trebuie să se refere doar la ceea ce
i s-a întâmplat în timpul Holocaustului, ci și despre viața
înainte și după Holocaust. Doar așa poți să înțelegi mai
bine persoana ca întreg și maniera în care supraviețuito-
rul a încercat să trăiască cu experiențele sale.

77
Evreii din Vechiul Regat și din sudul Transilvaniei: regimul
de muncă obligatorie și planurile de deportare în Polonia
Provocare
Trenul gonea. Priveam prin fereastra vagonului. Niciunul dintre noi nu vorbea. Fiecare gară ne amintea de dru-
mul pe care l-am făcut în vagoane de vite. (Sonia Follender (Palty), supraviețuitoare a deportărilor în Transnistria)
 În opinia ta, care sunt beneficiile diversității culturale?

Repere cronologice
Cunosc și înțeleg
16 decembrie 1941
Înființarea Centralei Evreilor Una dintre componentele politicii de purificare etnică implementată de
din România regimul antonescian a fost și legiferarea muncii obligatorii în folos obștesc
pentru evrei. S-au stabilit norme referitoare la categoriile de evrei obligați la
muncă, taxele pentru cei scutiți, regimul de muncă, sistemul de
organizare, instituțiile responsabile, precum și pedepsele apli-
cate în cazul abaterilor. Evreii puteau să fie trimiși la muncă în in-
teriorul localităților de rezidență sau acolo unde erau evacuați,
fie în detașamente exterioare de muncă. Condițiile din lagărele
de muncă nu erau ușoare. Cazarea se făcea în corturi și barăci
demontabile, așezate la o distanță de minimum 3 km de zonele
rurale. Evreii erau obligați să își asigure singuri îmbrăcămintea,
hrana, uneltele și asistența sanitară. Întrucât sistemul lagăre-
lor de muncă s-a dovedit a fi un eșec, începând cu anul 1942
guvernul român a preferat înlocuirea lor cu detașamentele de
muncă. Acestea erau folosite pentru construirea de linii ferate,
Evreii repartizați la muncă obligatorie întreținerea drumurilor și șoselelor, ori pentru lucrări de inte-
res militar. Iar femeile au fost obligate să muncească ca spălătorese, croitorese sau la birou. La aceste măsuri s-au
adăugat Instrucțiunile generale, din iunie 1942, care au stabilit pedepse aspre pentru abaterile de care s-ar fi făcut
vinovați muncitorii evrei. Abaterile „de mică importanță” erau sancționate cu pedepse fizice (25 de lovituri aplicate cu
biciul sau cu bâta), în timp ce lipsa de conștiinciozitate era pedepsită cu deportarea întregii familii în Transnistria.
Planul românesc privind rezolvarea „problemei evreiești” nu a avut legătură, într-o primă etapă, cu dorința
germanilor ca evreii din România să fie deportați în „lagărele morții” din Polonia. Alianța româno-germană din
războiul antisovietic declanșat în anul 1941 a oferit însă guvernului de la Berlin ocazia de a propune părții române
această soluție. Decizia luată de regimul nazist în Conferința de la Wannsee privind Soluția finală pentru evreii din
Europa a impus accelerarea negocierilor. La 23 ianuarie 1942, dr. Gustav Richter, consilierul Ambasadei germane în
problema evreilor, solicita guvernului român să stopeze migrarea evreilor „având în vedere iminenta Soluție Finală
a problemei evreiești în Europa”. Câteva luni mai târziu, Ion Antonescu accepta propunerea germană privind depor-
tarea evreilor din Vechiul Regat și sudul Transilvaniei. Documente din arhiva Ministerului de Externe german vorbesc
despre faptul că, începând cu 10 septembrie 1942, aproximativ 275 000 de evrei (exceptându-i pe cei considerați
„utili” economiei naționale) urmau să fie transportați „în trenuri speciale spre est”. Totodată, pe 8 august 1942, ziarul
„Bukarester Tageblatt” – organ de presă al Ambasadei germane – publica articolul Rumanien wird Judenrein, care
declara că „România va fi curățată de evrei”. Pregătirile pentru deportarea evreilor erau finalizate pe 19 august 1942.
În acest context, dr. Wilhelm Filderman adresa un nou memoriu guvernului, cerând respingerea planului privind
deportarea evreilor din România în lagărele naziste de exterminare. Presiunile interne, dar și neliniștile provocate
de eșecurile militare de la Stalingrad, au determinat autoritățile române să amâne punerea în aplicare a planului
german. Astfel, în ședința Consiliului de Miniștri din 13 octombrie 1942 s-a luat decizia sistării deportării evreilor, în
ciuda reacțiilor nervoase ale reprezentanților Germaniei la București.

78
 Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Marți, 20 ianuarie [1942].

Noul comunicat asupra evreilor, strigă vânzătorii de
ziare pe stradă. Toți evreii, fără absolut nicio excepți-
une, sunt obligați să lucreze 5 zile la curățarea zăpezii.
Orice neregulă ce se va stabili va atrage expulzarea
evreilor din țară. Evreii care vor fi găsiți fără dovada
de cinci zile muncă la zăpadă vor forma primele ba-
talioane de lucrători evrei ce vor pleca în primăvară în
Transnistria.”
(Mihail Sebastian, Jurnal 1935–1944)
B 1941. Lagărul de la Teiș, desenat de Eliahu Paizer

C „[...] Am crescut într-o casă aproape asimilată. Numai mama se ducea la sinagogă de Anul Nou, numai ea
postea de Yom Chipur, numai ea ținea Pesahul. [...] În vara anului 1940, când trebuia să mă înscriu în clasa a
doua de liceu, directoarea școlii, Mater Grația, i-a comunicat mamei că, în conformitate cu noile legi rasiale, deși
limba mea maternă e germana, nu mai am dreptul să învăț la o școală creștină. [...] – Da, dar nu eram altfel decât
ceilalți oameni. De aceea nu înțeleg. De ce nu am voie să învăț mai departe? [...] Tata rămăsese atunci fără lucru.
Fusese directorul societății de film «Warner Bros». [...] În iarna anului 1941-1942, tata a fost obligat, ca toți evreii
bucureșteni, să presteze zile la «zăpadă». În zilele când se prezenta la «zăpadă», era scutit de prezența la detașa-
mentul de muncă obligatorie din comuna Tudor Vladimirescu. [...]
Jidanilor...– așa și-a început domnul director Gogleață cuvântarea de „bun sosit”. – Mareșalul v-a trimis aici ca
să munciți și să crăpați... eu întâi v-aș lăsa să crăpați și apoi v-aș munci. În ziua de 21 ianuarie, anul trecut, am
participat la sfânta noastră rebeliune legionară. M-am socotit atunci cu o mulțime dintre voi. Pe ăia i-am trimis
însă spre ceruri... Greșesc... În iad. Pentru că voi, jidanii, n-aveți un Dumnezeu... Ferma asta e ferma statului. O
să munciți. O să zbârnâie. Dacă nu... cu sângele vostru o să ud pământul. Apelul! Vreau să vă aud numele. Să vă
văd. Așa-mi place mie. Să văd cu cine am de-a face.”
(Sonia Palty, Evrei, treceți Nistrul! Însemnări din deportare)

1. Identifică, potrivit surselor date, măsurile pe care guvernul Ion Antonescu le-a luat în privința muncii în folos obștesc
a evreilor.
2. Scrie câte o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursele A și C, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
3. Explică consecințele măsurilor antisemite asupra vieții comunităților evreiești din România.
4. Menționează, potrivit sursei C, etichetele antisemite folosite în epocă și „justificările” utilizării acestora.
5. Redactează, cu ajutorul sursei B, o scurtă narațiune, imaginându-ți Povestea din spatele fotografiei.
6. Cu ajutorul internetului, caută pe site-ul INSHREW: Povești de viață din timpul Holocaustului. România. Vechiul
regat. București. Aici vei afla povestea Soniei Follender (Palty), care avea 14 ani și 3 luni când a fost deportată în
Transnistria, împreună cu familia ei, ca pedeapsă pentru încălcarea regimului de muncă obligatorie.
Împreună cu alți colegi de clasă, organizați în 4–5 echipe, căutați informații despre:
a) Viața social-economică, politică și culturală a comunității evreiești din București;
b) Măsurile luate de autoritățile române privind munca forțată a evreilor;
c) Pedepsele stabilite pentru abaterile muncitorilor evrei;
d) Contextul în care familia Soniei Follender a fost deportată în Transnistria;
e) Viața evreilor deportați în Transnistria.
Redactați scurte prezentări în PowerPoint/Canva/Prezzi pe care să le discutați apoi cu alți colegi de clasă.

79
 Evaluez și creez

1. Ești un jurnalist străin și scrii un reportaj despre evreii din Vechiul Regat
și sudul Transilvaniei între anii 1940–1944. Nu cunoști, nu știi toate do-
cumentele. Cum ai prezenta cititorilor tăi aceste evenimente? Cum te-ai
documenta?
Gândește-te la:
• ideea principală;
• imaginile pe care le-ai folosi;
• cuvintele care sunt potrivite;
• dimensiunea etică/morală a reportajului;
Mihail Sebastian (1907–1945) • concluzia pe care o formulezi.
Articolul trebuie să cuprindă:
Biblioteca virtuală • un titlu (scurt și de impact);
• introducere (o prezentare generală a subiectului, de aproximativ trei rânduri);
• cuprins (să nu depășească 10 rânduri);
• o imagine care să ajute la înțelegerea subiectului;
• concluzii.
2. Vizionează, împreună cu alți colegi de clasă, din Biblioteca virtuală, filmul
documentar dedicat scriitorului Mihail Sebastian. Discutați la grupul/cercul
Sebastian – un Interviu cu Radu de lectură al școlii despre viața și activitatea artistică a acestuia, apoi rezol-
film de Lucia Ioanid despre si- vați următoarele cerințe:
Hossu Longin tuația evreilor din a) Elaborează o fișă de prezentare a scriitorului.
România în peri- b) Analizează Jurnalul scriitorului Mihail Sebastian, având în vedere:
oada guvernării – realizarea unui organizator grafic care să conțină între cinci și zece mă-
antonesciene suri antisemite adoptate de guvernul român în perioada 1940–1944;
– descrierea reacțiilor personalităților culturale româneşti față de poli-
Jurnal reflexiv tica antisemită a guvernului Antonescu (de exemplu, Camil Petrescu,
Mircea Eliade etc.);
 Menționează două dintre – motivarea atitudinii populației din Vechiul Regat față de evrei în
ideile discutate care ți-au perioada interbelică.
reținut atenția. c) Elaborează un eseu despre prietenia între evrei și neevrei în perioada
 Numește conținuturile care Holocaustului din România.
crezi că necesită clarificări. d) Redactează o scrisoare către Mihail Sebastian.
 Precizează ce sentimente 3. Documentează-te despre lagărul de la Teiș. Vizionează Cântecul bărăcii.
ți-a trezit studiul acestei Pe baza filmului, reconstituie într-un eseu de aproximativ o pagină viața
perioade din istoria con- deținuților evrei din lagărul de la Teiș. (Portofoliu)
temporană a românilor. 4. Cu ajutorul metodei Cubul sintetizează împreună cu colegii de clasă cunoș-
tințele lecției de astăzi:
a) DESCRIE măsurile luate de guvernul Antonescu împotriva evreilor din
3. ASOCIAZĂ Vechiul Regat și sudul Transilvaniei.
6. ARGUMENTEAZĂ

b) COMPARĂ modul de viață al evreilor din Vechiul Regat și sudul

4. ANALIZEAZĂ
Transilvaniei cu cel al evreilor din Bucovina și Basarabia.
c) ASOCIAZĂ mărturii ale supraviețuitorilor Holocaustului din România cu
2. COMPARĂ cele ale supraviețuitorilor Holocaustului din Europa.
5. APLICĂ

d) ANALIZEAZĂ cauzele și consecințele Holocaustului din România.

e) APLICĂ realizând un portofoliu de imagini despre viața evreilor din Vechiul
Regat și sudul Transilvaniei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
1. DESCRIE
f) ARGUMENTEAZĂ de ce este important să studiem Holocaustul din
România.

80
Rezistența evreiască și eforturile de repatriere a deportaților
din Transnistria

Provocare
În zadar încerc să râd, să mă mint […] chiar dacă vom scăpa cu viață vom fi oameni stinși, vom fi niște lumânări
arse, prea slabi ca să putem reîncepe de acolo de unde am întrerupt. Zilele trec toate la fel, fără nicio schimbare.
Ce așteptăm oare, ce ne mai poate salva? (Miriam Korber Bercovici, Jurnal de Ghetou)
C  e înseamnă, în opinia ta, „a rezista”?

Cunosc și înțeleg

Măsurile și acțiunile antisemite ale regimului antonescian i-au determinat Repere cronologice
pe evreii din România să se organizeze în lupta pentru supraviețuire. Modali-
tățile de rezistență au îmbrăcat forme variate. Un rol fundamental a revenit 24 februarie 1942
instituțiilor comunitare. În anii 1940-1941, Federația Uniunilor de Comunități Scufundarea vasului Struma
Evreiești din România și președintele acesteia, dr. Wilhelm Filderman, împre- 13 octombrie 1942
ună cu liderii locali ai comunității, și-au asumat coordonarea acestor eforturi. Decizia guvernului de a opri
Ei au adoptat calea luptei legale, prin petiții, audiențe și întâlniri cu reprezen- deportarea evreilor
tanți ai vieții politice și culturale. În memoriile adresate membrilor guvernului, 3 octombrie 1943
dr. Filderman a apelat la argumente statistice, istorice și politice, punând accent Primul ordin de repatriere
pe demonstrarea sentimentelor patriotice ale evreilor. Totodată, i-a încurajat pe a evreilor deportați
evrei să adopte un comportament pașnic și disciplinat pentru a nu fi acuzați că în Transnistria
acționează împotriva intereselor statului. Din 1941, în activitatea de asistență 14 martie 1944
socială a evreimii s-a implicat și Comisia Autonomă de Ajutorare. Autoritățile Ion Antonescu a ordonat re-
române urmăreau atent și activitatea „grupărilor tineretului haluț” (Gordonia, patrierea generală a evreilor
Hanoar Haționi etc.), bănuite că strângeau bani pentru aducerea ilegală în țară deportați în Transnistria
a evreilor din Polonia, Transnistria, Bucovina și Basarabia.
Pentru a scăpa de deportare, unii evrei au fost dispuși să plătească sume
considerabile și să înfrunte pericolele emigrării. Cazul „Struma” este un astfel
de exemplu. La 24 februarie 1942, vasul „Struma”, care transporta 769 de emi- Dicționar istoric
granți evrei, a fost lovit de o torpilă lansată de un submarin sovietic. Singurul
emigrare = plecare din țara de
supraviețuitor al dezastrului a fost un tânăr de 18 ani, David Stoliar.
origine și stabilire în alta.
În toamna anului 1942, guvernul de la București a luat decizia privind înce-
tarea tuturor deportărilor. De pe Frontul de Est soseau știri alarmante despre
oprirea ofensivei germane în fața Stalingradului.
În țară, regina-mamă Elena și regele Mihai inter-
veniseră pentru sistarea deportărilor dincolo de
Nistru, în timp ce mitropolitul Ardealului, Nicolae
Bălan, și liderul țărănist Iuliu Maniu căutaseră să-l
convingă pe Antonescu să renunțe la trimiterea
evreilor în lagărele naziste. În acest context, re-
zistența evreiască s-a concentrat pe salvarea,
repatrierea deportaților și pregătirea emigră-
rii lor în Palestina. Repatrierea evreilor aflați în
Transnistria s-a făcut în etape și s-a încheiat în
primăvara anului 1944, când trupele sovietice se
aflau în apropierea Nistrului. Desen al navei Struma realizat de David Stoliar

81
 Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Filderman, alături de colegii săi, a dus o luptă fermă B Extras din corespondența purtată de Tabacinic
împotriva purtării stelei galbene. La 6 septembrie, într-un Gherș, lider al mișcării sioniste Gordonia:
memoriu către Nicodim, Patriarhul României, Filderman şi „[...] În decembrie a plecat pe ascuns un tova-
Şef Rabinul Şafran au cerut protejarea evreilor în numele răș la Cernăuți cu misiune secretă de a organiza
religiei şi drepturilor omului. La 8 septembrie, Filderman a aducerea haluțimilor și a tuturor refugiaților la
obţinut o audienţă la Mareşalul Antonescu. Scopul princi- București. Alaltăieri am trimis o altă activistă cu
pal al întâlnirii a fost discutarea obligativităţii purtării ste- misiune secretă și ea a adus ultima parte care mai
lei galbene, iar Conducătorul a cedat până la urmă în faţa rămăsese încă în Cernăuți. Astfel am salvat pe to-
cererii lui Filderman. [...] el a rămas exponentul principal al varășii din orașul acesta amenințat de pericolul
evreilor români, care a condus lupta împotriva reluării de- pogromului și nimicirea din ziua în care rușii au
portărilor în Transnistria în 1942, şi care a luat poziţie împo- cucerit Berdicevul. [...]”
triva deportărilor evreilor din sudul Transilvaniei şi Banat în (Fundația W. Filderman, Suferință... Rezistență...
lagărele de exterminare naziste, aşa cum cereau germanii. Eroism. Culegere de documente din istoria evreilor)
Eforturile lui de salvare au fost sprijinite de acţiunile condu-
cătorilor evrei locali din Transilvania şi Banat, iar presiunea
exercitată asupra regimului Antonescu de reprezentanţii
comunităţii evreieşti a contribuit la decizia guvernului de
a amâna deportările în masă ale evreilor români. [...] În
primăvara lui 1943 guvernul a decis să impună evreilor o
nouă contribuţie excepţională în valoare de 4 miliarde de
lei. [...] Filderman s-a opus plăţii şi a protestat împotriva
taxei. Antonescu a găsit protestul „insolent” şi l-a deportat
pe Filderman în Transnistria la sfârşitul lui mai 1943. În cele
din urmă a fost eliberat după trei luni, ca urmare a pro-
testelor din partea unor importante personalităţi politice
româneşti, între care Regele Mihai, Regina Mamă Elena şi
conducătorul PNŢ, Iuliu Maniu.”
C Miriam Korber-Bercovici,
(Viaţa comunităţii evreieşti sub regimul Antonescu şi reacţia ei la
supraviețuitoare a Holocaustului
Holocaustul din România, în Raportul final)
din Transnistria

1. Precizează, folosind sursa A, trei modalități prin care a acționat Wilhelm Filderman în sprijinul evreilor din România.
2. Scrie câte o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursele A și B, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informaţii (cauză, respectiv, efect).
3. Identifică, cu ajutorul surselor A, B și al informațiilor furnizate de Biblioteca virtuală, alți factori (instituții și iniția-
tive particulare), în afara dr. Filderman, care s-au implicat în susținerea rezistenței evreiești din România.
4. Compară, cu ajutorul surselor A și B, activitatea lui Wilhelm Filderman cu cea a lui Tabacinic Gherș. Notează rezul-
tatul observațiilor tale într-o diagramă Venn.
5. Plecând de la sursa A, realizează o scurtă biografie a conducătorului rezistenței evreiești din România, Wilhelm
Filderman.
6. Elaborează un scurt eseu despre repatrierea copiilor orfani din Transnistria, pornind de la imaginea din sursa C și
de la mărturia lui Miriam Bercovici din Biblioteca virtuală (Izgonire și reinventare: o mărturie despre deportarea în
Transnistria). Gândește-te la amintirile acestor copii din perioada anterioară deportării, emoțiile, neliniștile resim-
țite de aceștia la revenirea în țară și provocările readaptării la viață în țara de unde au fost izgoniți.

82
 STUDIU DE CAZ: WILHELM FILDERMAN
Wilhelm Filderman s-a născut la data de 14 septembrie 1882, în București.
Școlarizarea a realizat-o într-un liceu românesc, Liceul „Matei Basarab” din fostul
cartier evreiesc. A urmat studii juridice la celebra Universitate Sorbona din Paris,
obținând doctoratul în drept.
Wilhelm Filderman a luptat în armata română angrenată pe fronturile Primului
Război Mondial, fiind decorat de către regele Ferdinand I cu ordinele „Coroana Ro-
mâniei” și „Virtutea Militară”. De asemenea, a făcut parte din delegația României
prezentă la Paris pentru semnarea Tratatelor de Pace (1919–1920). Urmare a stu-
diilor sale juridice, și-a adus contribuția la redactarea Tratatului privind drepturile
minorităților, semnat de delegatul României la Paris, generalul Constantin Coandă,
la 9 decembrie 1919.
În perioada interbelică, Wilhelm Filderman a fost ales deputat în Parlamentul Dr. Wilhelm Filderman
României Mari în legislatura 1927–1928, unde a avut inițiative și intervenții pe mar- (1882–1963),
ginea mai multor legi, cea mai importantă fiind Legea cultelor, votată în martie 1928. liderul comunității evreiești
Lupta sa pentru obținerea egalității de drepturi cu etnicii majoritari români, pentru în perioada interbelică
evreii din România, a dus-o din funcția de președinte al majorității organizațiilor evreiești importante (Federația
Comunităților Evreiești, Uniunea Comunităților Evreiești din Regat, Uniunea Evreilor din România).
În perioada guvernării lui Ion Antonescu, Wilhelm Filderman a condus planul de emigrare masivă a populației
evreiești din România spre Palestina. În iunie 1943, a fost deportat în Transnistria și închis în ghetoul de la Moghilev,
după ce s-a opus colectării unui impozit special, impus de guvern asupra evreilor. Desfășoară o bogată activitate în
favoarea evreilor. Organizează cu medicii un sistem de asistenţă sanitară și intervine pentru reluarea coresponden-
ţei deportaţilor cu familiile lor din ţară. Din străinătate vin proteste, inclusiv din partea Papei, ceea ce a dus la o
presiune internațională și, după trei luni, Wilhelm Filderman este eliberat. Odată cu ocupația sovietică a României,
a refuzat susținerea Partidului Comunist Român și, pentru scurt timp, a fost arestat în anul 1945. Din ianuarie 1948
a ales calea exilului și a fugit la Paris, unde își va petrece restul vieții.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Art. 7. România se obligă a recunoaşte ca supuşi români, de plin drept B „Dacă aș părăsi România, nu aș trăda
şi fără o formalitate, pe evreii locuind în ţară pe teritoriile României şi care viața, libertatea și drepturile pe care le-am
nu pot a se prevala de nicio altă naţionalitate. câștigat pentru coreligionarii mei cu prețul
Art. 8. Toţi supuşii români vor fi egali în faţa legii şi se vor bucura de ace- atâtor suferințe personale? Dacă aș pleca,
leaşi drepturi civile şi politice, fără deosebire de rasă, de limbă sau de nu ar fi responsabilitatea mea masacrarea
religie. evreilor? Nu aș fi direct responsabil pentru
Deosebirea de religie, de credinţă sau de confesiune nu va putea fi o pie- cei care au mai puțin curaj și sunt mai puțin
dică pentru niciun supus român cu privire la folosinţa drepturilor sale educați? [...].”
civile şi politice, în special la admiterea în serviciile publice, în funcţiuni (Wilhelm Filderman –
şi onoruri sau la exercitarea diferitelor profesiuni şi industrii.” https://moldova.europalibera)
(Tratatul privind minoritățile – Paris, 9 decembrie 1919)
1. Menționează, din sursa A, două drepturi înscrise în Tratatul privind minoritățile.
2. Precizează, pe baza sursei A, o informație referitoare la egalitatea cetățenilor români.
3. Cercetează contextul istoric în care a fost redactat Tratatul privind minoritățile.
4. Analizează sursa B și răspunde: ai fi putut fi la fel de altruist ca dr. Wilhelm Filderman? Argumentează răspunsul!
5. Accesează https://dexonline.ro/ pentru a identifica înțelesul termenilor deportare și ghetou, la care face referire
textul studiului de caz.
6. Realizează un portofoliu cu tema Lupta împotriva antisemitismului a dr. Wilhelm Filderman, în care să se regăsească
informații despre memoriile adresate de acesta guvernului român în anii 1940–1943.

83
 STUDIU DE CAZ: M
 ĂRTURII ALE SUPRAVIEȚUITORILOR EVREI
ȘI ROMI DIN TRANSNISTRIA
Transnistria, sau „teritoriul de dincolo de râul Nistru”, reprezenta regiunea
dintre Nistru și Bug care, conform înțelegerii româno-germane semnată la Tighina,
intra sub administrație românească. Articolul 7 al acestui document făcea referire
la evacuarea evreilor din Bucovina și Basarabia, dar și a evreilor localnici ucraineni.
Evreii deportați în Transnistria au fost supuşi unui regim de exterminare cumplit:
sufereau de foame, frig și boli, fiind înghesuiți în locuințe insalubre și mici, care nu
puteau să-i adăpostească pe toți.
Un al doilea grup etnic vizat de către conducerea statului român pentru de-
portare în Transnistria a fost cel al romilor. Aceștia au fost aduși în Transnistria
sub pretextul exploatării vastelor teritorii de aici şi a suplinirii numărului de braţe
ieftine de muncă. Guvernul Antonescu a decis deportarea a două categorii de
romi: cei nomazi, precum şi o parte din romii sedentari, consideraţi „periculoşi și
indezirabili” pentru menţinerea ordinii publice.
Mărturiile supraviețuitorilor din Transnistria sunt cutremurătoare. Aceștia
identifică acest loc ca fiind „lagărul morții”, „loc de moarte și suferință”, „infer-
Miriam Korber (supraviețuitoare a nul”, „loc al măcelului”, „zonă de selecție naturală”, „calvarul”, „iadul” etc.
Holocaustului), alături de sora sa, La 13 octombrie 1942, Antonescu a luat hotărârea de a suspenda deportarea
Sisi, și mama lor
romilor și a evreilor. Se estimează de către unii istorici că au fost deportați în
Transnistria peste 150 000 de evrei, dintre care au rămas în viață circa 70 000. În ceea ce îi privește pe romi, aceștia
au fost deportați în număr de peste 25 000, supraviețuind doar 11 000.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Viaţa aici a fost un chin. Oameni morţi, mizerie, foamete, tifos, păduchi. Se dădeau păduchii la o parte, se punea o cârpă
şi se mânca pe ea. Dacă mergeai la câmp, primeai tain mai mult, adică mâncare: nişte lapte covăsit. Mâncam şi rădăcini, şi
din gunoaie, coji de cartofi… Speram de azi pe mâine să murim.”
(Paulina Vasile, supraviețuitoare a Holocaustului romilor din Transnistria)

B „Convoiul de deportaţi mergea pe jos câte 6–7 kilometri pe zi. Eram nemâncaţi şi cu picioarele pline de răni infectate.
Doar apă reuşeam să bem – din bălţi, din urmele vitelor. Cine a fost puternic, a rezistat. Cine nu, a murit pe drum. Cadavrele
rămâneau în urmă. Nimeni nu avea voie să-şi îngroape morţii. Drumul acela mi-a lăsat cea mai cruntă amintire. Imaginea
unei copile de 11 luni care a murit cerând de mâncare. Era fiica surorii mele.”
(Taube Manta, supraviețuitoare a Holocaustului evreilor din Transnistria)

C „În lagăr nu era niciun fel de organizare. Teritoriul era înconjurat cu sârmă ghimpată și santinelele păzeau zi și noapte
orice ieșire din lagăr ca nimeni să nu scape din acest iad. [...] Nu exista niciun mijloc de aprovizionare. Oamenii erau zdren-
țăroși, murdari și lihniți de foame. [...] Noaptea se auzeau țipetele disperate ale unor deținuți care aveau dureri groaznice
din cauza foamei și a altor boli care bântuiau în lagăr.”
(Bety Petrescu-Șechter, supraviețuitoare a lagărului de la Peciora din Transnistria)

1. Formulează, pe baza surselor A, B și C, un punct de vedere referitor la condițiile de viață în lagărele din
Transnistria, susținându-l cu câte o informație din cele trei surse.
2. Redactează o scrisoare pe care îți imaginezi că o expediezi unui copil evreu/rom supraviețuitor al Holocaustului
din Transnistria.
3. Cercetează și identifică, împreună cu alți colegi de clasă, supraviețuitori ai Holocaustului sau rude ale acestora
care pot împărtăși din experiența lor. Invitați personalitatea respectivă la ora de istorie și realizați o activitate de
tip biblioteca vie.

84
 Evaluez și creez

1. Consultă surse de pe internet și documentează cu câte un exemplu mo- Jurnal reflexiv

dalitățile de rezistență ale membrilor comunității evreilor din România în
 Notează trei fapte pe care
perioada Holocaustului:
le-ai învățat din această
a) Nerespectarea ordinelor;
lecție.
b) Mișcări subterane;
 Numește conținuturile care
c) Rezistența spirituală;
crezi că necesită clarificări.
d) Orice activitate care le reda evreilor demnitatea și umanitatea în cele
 Descrie modul în care ai
mai umilitoare și inumane condiții.
putea folosi această expe-
2. Informează-te despre situația evreilor din Transnistria și redactează un
riență de învățare în viitor.
memoriu/o cerere/o petiție prin care să soliciți repatrierea acestora. For-
mulează în sprijinul cererii tale trei argumente ce vizează drepturile și liber-
tățile cetățenești, demnitatea ființei umane.
3. Consultă site-ul INSHREW pentru a descoperi mărturia lui Alexandru Elias:
Curajul elevilor evrei de la Liceele Cultura – București 1942. Plecând de la
întrebările de mai jos, realizează împreună cu alți colegi din clasă o dez-
batere referitoare la rezistența la opresiune. Amintiți-vă originea acestui
principiu și pe autorul său, Jean-Jacques Rousseau.
• Care este sensul rezistenței din punctul meu de vedere?
• Cum înțeleg „lupta”?
• Cum să înveți despre rezistență în timpul Holocaustului?
• Care sunt condițiile prealabile ale rezistenței?
• Despre ce fel de rezistență știm?
• De ce este important să învățăm despre rezistenţă?
• Este posibil să se reziste unui sistem totalitar?
• Care sunt modalitățile rezistenței?
4. Accesează surse de pe internet și descoperă rolul Reginei Elena în susține-
rea comunității evreiești din România.
5. A fi creativ în timpul Holocaustului a fost și un protest.
Vizionează de pe site-ul Yad Vashem interviul artistei Chava Wolf-Wijnitzer
despre opera sa. Picturile și poeziile ei tratează copilăria, petrecută în cea
mai mare parte în ghetourile din Transnistria.
Regina-Mamă Elena
Privește cu atenție culorile și simbolismul picturilor sale.
(1896–1982)
• Asociază culorile folosite de pictoriță cu emoțiile și trăirile umane.
• Ce culori folosește pentru tristețe, fericire, frică, speranță?
• Cum vizualizezi tu aceste emoții?
• Ce culori crezi că ar fi potrivite pentru un subiect atât de tragic precum Biblioteca virtuală
Holocaustul?

Mama regelui Izgonire și re-

Mihai, Elena, inventare: o
a salvat mii mărturie despre
de evrei de la deportarea în
moarte Transnistria
Rabinul Alexandru Șafran (stânga) și Wilhelm Filderman

85
Evreii din nordul Transilvaniei sub autoritatea statului ungar
(1940–1944): expulzări, detașamentele de muncă din Ungaria
și Ucraina, ghetoizare și deportare la Auschwitz și în alte
lagăre de exterminare
Provocare
Cântam bucătarului ca să primesc un cartof sau o ceapă pe care le ascundeam pentru că ne băteam pentru
fiecare bucățică de pâine. (Ladislau Roth, supraviețuitor al lagărelor naziste de exterminare)
 În opinia ta, cum au reușit supraviețuitorii Holocaustului să revină la o viață normală?

Repere cronologice
Cunosc și înțeleg
5 aprilie 1944
Decret-lege privind Înainte de semnarea Dictatului de la Viena (30 august 1940), populația evre-
obligativitatea purtării iască din Transilvania număra cu aproximație 200 000 de persoane, care desfă-
stelei galbene în Ungaria șurau preponderent activități comerciale, administrative și industriale. Conform
7 aprilie 1944 datelor furnizate de recensământul din România (1941), 151 084 de evrei din
Decret-lege privind Transilvania de Nord au trecut sub stăpânirea Ungariei în vara anului 1940.
ghetoizarea și deportarea Imediat după anexare, guvernul maghiar a extins măsurile antisemite
evreilor din Ungaria în adoptate încă din 1939, precum interzicerea presei evreiești și a căsătoriilor
lagărele de exterminare dintre evrei și non-evrei, excluderea din funcții publice, școli și universități și
germane revizuirea statutului cetățeniei. Sistemul muncii militarizate forțate a fost
utilizat îndeosebi ca mijloc de „rezolvare” a chestiunii evreiești. Detașamente
de muncă forțată au fost trimise mai întâi în lagăre de muncă din Ungaria și
apoi pe linia frontului din Ucraina. Muncitorii evrei erau puși să efectueze lucrări pentru construcția, întreținerea și
curățarea căilor ferate și a drumurilor, precum și marcarea teritoriilor minate.
Deși guvernul Kállay a refuzat deportarea evreilor în lagărele de exterminare naziste, în vara anului 1941 a început
campania de expulzare a evreilor „străini”. O parte dintre evreii deportați au murit în masacrele din 27–28 august
1941 care au avut loc în Kameneț-Podolski.
Ocuparea Ungariei de către forțele germane a creat cadrul favorabil pentru implementarea Soluției finale.
Adolf Eichmann a colaborat îndeaproape cu autoritățile maghiare în vederea elaborării planului director de ghe-
toizare și concentrare a evreilor. Rutenia Carpatică (Zona I) și Transilvania de Nord (Zona II) au fost primele două
zone selectate pentru „dezevreizare”. Înregistrarea evreilor pe listele întocmite cu ajutorul instituțiilor evreiești și a
autorităților locale a fost urmată de adunarea în clădiri aparținând comunității. De aici, evreii au fost transferați în
ghetourile din orașele mari, în spații strict delimitate, insalubre și supraaglomerate.
A urmat concentrarea evreilor în lagăre aflate în zone cu
acces la calea ferată. Între ghetourile și lagărele de concen-
trare din Transilvania de Nord se numărau: Dej, Cluj, Gherla,
Baia Mare, Oradea, Reghin, Satu Mare, Șimleu Silvaniei, Sfântu
Gheorghe, Târgu Mureș, Vișeu de Sus, Sighetu Marmației.
Deportarea evreilor din Zonele I și II a avut loc între
15 mai și 11 iunie 1944, în 4 trenuri pe zi, cu aproximativ
12 000 de persoane fiecare. Transportarea către Auschwitz și
alte lagăre de exterminare s-a făcut în condiții inumane. În-
ghesuiți în vagoane de marfă închise cu lacăte, fără mâncare
și apă, sute de oameni au murit pe drum. Unele cifre esti-
mează că, în 24 de zile, au fost deportați 289 357 de evrei din
1944. Deportarea evreilor din Bistrița Transilvania de Nord, în 92 de trenuri.

86
 Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „[...] Vorbind în continuare despre problema evreiască, primul ministru [Kállay] arată că este conștient că împo-
triva evreilor trebuiesc luate și alte măsuri. Evreimea trebuie scoasă treptat, nu în ritm lent, ci accelerat, sub toate
raporturile din viața maghiară. Nu este alt mijloc mai radical, decât expulzarea unui număr de 800 000 de evrei.”
(Extras din articolul Discursul primului ministru Kállay rostit la întrunirea marelui
Consiliu al partidului guvernamental, în „Tribuna Ardealului”, 22 aprilie 1942)

B „Guvernul în scurt timp va curăța țara de evrei.

Evreii, fără considerare de sex și vârstă, vor fi trans-
portați în lagăre de concentrare designate. Strân-
gerea evreilor va fi făcută de poliție și jandarmerie.
Autoritățile locale să designeze lagărele corespun-
zătoare. Evreii vor fi deportați. Transportul lor se va
face cu trenul ca prizonieri. Evreii nu vor avea dreptul
de a lua cu ei decât îmbrăcămintea ce este pe corpul
lor, cel mult un schimb de lenjerie, alimente cel puțin
pe 14 zile și greutatea pachetului maxim 50 kg. Nu
vor avea dreptul de a duce cu ei bani, bijuterii sau
obiecte de valoare.”
(Decretul-lege nr. 6163 din 7 aprilie 1944
semnat de László Baky, secretar de stat
în Ministerul de Interne al Ungariei horthyste) C 31 mai 1944. Transportarea evreilor din Șimleu
Silvaniei către Auschwitz-Birkenau

1. Identifică, din sursele A și B, obiectivele politicii antisemite ale guvernului din Ungaria.
2. Compară, pe baza cunoștințelor anterioare, măsurile și acțiunile pe care guvernele de la București și Budapesta
le-au adoptat împotriva evreilor în perioada 1939–1944. Notează-ți observațiile într-un organizator grafic, după
modelul:

Măsuri antisemite adoptate în: Asemănări Deosebiri

România
Ungaria

3. Imaginează-ți că ești persoana care a realizat fotografia de mai sus (sursa C). Ce vezi? Ce simți? Ce auzi? Cum te
simți în legătură cu această situație? Ce sentimente crezi că trăiesc oamenii din imagine?
4. Vizitează virtual Muzeul Holocaustului din Nordul Transilvaniei (Șimleu Silvaniei) și realizează, împreună cu alți colegi
de clasă, o investigație referitoare la situația evreilor din nord-vestul Transilvaniei înaintea și în timpul Holocaustului.
Identifică povești de viață ale evreilor din această comunitate. Cu ajutorul informațiilor de pe site-ul muzeului,
însemnează, pe o hartă mută, ghetourile înființate în Transilvania de Nord și numărul evreilor adunați în fiecare
dintre ele. Nu uita ca la sfârșitul vizitei să completezi Jurnalul de călătorie. (Portofoliu)
5. Citește. Scrie. Reflectează. Cu ajutorul internetului descoperă Muzeon – Storytelling Jewish History Museum.
Citește Povestea despre salvarea Júliei Rosenberger. Pe o foaie A4, notează-ți traseul parcurs de Júlia în lunga
sa călătorie din timpul Holocaustului. Scrie un scurt eseu în care să reflectezi cu privire la încercările prin care a
trecut și modul în care a reușit să supraviețuiască.

87
 STUDIU DE CAZ: ELIE WIESEL
Născut la data de 30 septembrie 1928, la Sighetu Marmației, într-o familie de evrei ortodocși și hasidici, Elie Wiesel a
frecventat de la trei ani o școală evreiască. La vârsta de 15 ani, în iunie 1944, a fost deportat împreună cu toată familia
în lagărul de concentrare de la Auschwitz, apoi la Monowitz și Buchenwald, de unde a fost eliberat la finele războiului.
După război, a studiat filozofia la Universitatea Sorbona (1948) și a lucrat ca jurnalist în Franța, iar din 1955, a lucrat în
SUA, la New York. În anul 1956 a publicat cartea Noaptea, care tratează experiențele sale din lagărul de exterminare
de la Auschwitz, din timpul Holocaustului. Cartea fost apreciată la nivel internațional și tradusă în zeci de limbi. Între
anii 1972–1978, a fost profesor de studii istorice la New York și, din 1978, profesor la Boston. A scris peste 40 de cărți –
romane, eseuri, piese de teatru în care a explorat Holocaustul, pe care l-a numit „cea mai mare crimă din istorie”.
S-a afirmat ca purtător de cuvânt al drepturilor omului acolo unde ele erau amenințate. În 1986, a primit Premiul
Nobel pentru Pace și Medalia Prezidențială a Libertății (SUA). A înființat Fundația – Elie Wiesel pentru Umanitate
(1988) pentru a cerceta problemele legate de ură și de conflictele etnice. În 1993, la deschiderea Muzeului Memorial
al Holocaustului din Washington, D.C., a vorbit despre experiența lui, spunând: ,,Pentru cei morţi şi pentru cei vii,
trebuie să aducem mărturie”. Aceste cuvinte au fost sculptate în piatră la intrarea în acest muzeu.
În ceea ce privește relațiile sale cu România, în 2001 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „– Toată lumea jos! Lăsaţi totul în vagon! Repede! Am sărit afară. [...] În faţa noastră,
flăcările. În aer, mirosul de carne arsă. Era probabil miezul nopţii. Ajunsesem. La Birkenau.
[...] Obiectele dragi pe care le cărasem până aici au rămas în vagon şi cu ele, în fine, iluziile
noastre. Din doi în doi metri, un SS cu mitraliera îndreptată spre noi. Ţinându-ne de mână,
i-am urmat pe ceilalţi. Un gradat SS ne-a întâmpinat, cu un baston în mână. A ordonat:
– Bărbaţii la stânga! Femeile la dreapta! [...] Ofiţerii SS ne-au ordonat: – Încolonaţi-vă câte
cinci. S-au auzit proteste. [...] Un tânăr spunea: – Lumea trebuie să afle că există Auschwitz.
S-o afle cei care ar mai putea să scape... Însă bătrânii îşi implorau copiii să nu facă pros-
tii: – Nu trebuie să ne pierdem încrederea, chiar dacă sabia atârnă deasupra capetelor
noastre. Aşa vorbeau înţelepţii. [...] M-am ciupit de obraz: eram încă viu? Eram treaz?
Nu-mi venea să cred. Cum era posibil să arzi oameni, copii, şi toată lumea să tacă? Nu,
nu putea fi adevărat. [...] nu credeam că în vremurile noastre mai pot fi incineraţi oameni,
că omenirea nu ar fi tolerat niciodată aşa ceva... – Omenirea? Omenirii nu-i pasă de noi. B Elie Wiesel
Astăzi, totul este permis. Totul este posibil, chiar şi crematoriile...” (Elie Wiesel, Noaptea)

1. Pe baza surselor A–C, stabilește cărei categorii de protagoniști ai Holocaustului îi

aparține Elie Wiesel: victimă, călău, colaborator, spectator, salvator.
2. Alcătuiește o listă care să conțină minimum zece cărți scrise sau activități realizate
de Elie Wiesel și discută, împreună cu alți colegi de clasă, la orele de literatură
despre importanța/rolul acestuia în literatura universală.
3. Consultă surse multimedia și descoperă și alte detalii despre viața și activitatea
lui Elie Wiesel. Indică două motive pentru care Elie Wiesel a primit Premiul Nobel
pentru Pace în anul 1986.
4. Care crezi că este mesajul pe care ni-l transmite opera și activitatea lui Elie Wiesel? C Lagărul de concentrare
Inițiază și organizează un grup de discuții, un blog sau o pagină web în care să Buchenwald, fotografie făcută
răspunzi la această întrebare. Este modelul său un exemplu de bună practică în la 16 aprilie 1945, la cinci zile
combaterea antisemitismului și a diverselor forme de discriminare? după eliberarea lagărului. Elie
5. Alcătuiește o scurtă biografie/portret/e-book/audiobook/eseu (de aproximativ Wiesel se află în primul rând
două pagini) despre contribuția lui Elie Wiesel la dezvoltarea culturală a comunității de jos, al șaptelea din stânga,
evreiești, a celei românești și a lumii. (Portofoliu) lângă stâlpul supraetajat.

88
 Evaluez și creez

1. Aranjează noțiunile de mai jos cu ajutorul unei aplicații digitale (de exemplu:
LucidChart, MindMeister etc.) într-o hartă conceptuală*:
Dictatul de la Viena, deportare, lagăr de exterminare, ghetoizare, nordul Tran-
silvaniei, Soluție finală, Auschwitz, expulzări, evrei, detașamente de muncă,
Ungaria.
2. Ai auzit de Jurnalul Annei Frank din lecțiile anterioare. Știai că Éva Heyman
a fost considerată cealaltă Anne Frank? Născută la Oradea în anul 1931,
Éva avea 13 ani când a scris un scurt jurnal în ghetoul din Oradea, înainte
de a fi deportată în lagărul de concentrare de la Auschwitz. A murit pe
17 octombrie 1944 la Auschwitz-Birkenau. Povestea Évei o poți afla cău-
tând pe internet #Povești de viață din timpul Holocaustului. Transilvania de
Nord. Oradea.
De ce crezi că un copil decide să țină un jurnal în circumstanțe atât de
haotice, nesigure și amenințătoare? Citește Jurnalul Annei Frank sau Jurna-
lul Évei Heyman și formulează răspunsul într-un eseu de aproximativ două
pagini. Éva Heyman
3. Cine ascultă o mărturie, devine un martor!
Vizionează din Biblioteca virtuală mărturiile supraviețuitorilor lagărului de
exterminare de la Auschwitz.
• Informează-te despre contextul istoric al perioadei.
• Reamintește-ți: Biblioteca virtuală
– situația Transilvaniei de Nord în urma Dictatului de la Viena;
– statutul populației evreiești din această zonă;
– măsurile adoptate de guvernul maghiar pentru implementarea Solu-
ției Finale.
• Urmărește filmul și răspunde la întrebări conform modelului de analiză
a unei mărturii filmate de la pagina 77 – mărturia Chavei Wolf.
4. Realizează, împreună cu alți colegi, un proiect de valorificare a experiențe- Prof. Otto Adler Tereza Mozes și
lor istorice din Holocaust, care să contribuie la încurajarea coeziunii soci- Ladislau Roth,
ale și a nonviolenței în comunitatea în care trăiți. (Portofoliu) Amintiri din Infern.
5. Consultă surse de pe internet și descoperă locuri ale memoriei comunită- Auschwitz 76
ților evreiești dedicate victimelor Holocaustului din Transilvania de Nord.
Salvează imaginile și organizează, împreună cu alți colegi de clasă, o expo-
ziție de fotografii dedicată acestui tragic eveniment istoric.
Redactează pe baza acestor fotografii un articol pentru revista școlii sau
Jurnal reflexiv
pentru activitățile dedicate comemorării victimelor Holocaustului.
6. Compară cu ajutorul unei diagrame Venn situația evreilor din Transilvania  Notează trei fapte pe care
de Nord cu aceea a evreilor din România în perioada 1940–1944. Stabilește le-ai învățat din această
două asemănări și două deosebiri. Discută împreună cu alți colegi de clasă lecție.
despre:  Numește conținuturile care
– responsabilitate și complicitate; crezi că necesită clarificări.
– atitudinea populației din Ungaria și România față de persecutarea și  Descrie emoțiile pe care ți
uciderea evreilor; le-a trezit studiul acestei
– comportamentul făptașilor, al colaboratorilor, al martorilor tăcuți și al lecții.
salvatorilor.

* Harta conceptuală este un organizator grafic, o tehnică de reprezentare vizuală a conceptelor/noțiunilor/ideilor și a legăturilor
dintre ele.

89
Solidaritate și acțiuni de salvare în timpul Holocaustului:
„Drepți între Popoare”

Provocare
Cine salvează o viață, salvează Lumea întreagă. (Mishnah, Sanhedrin 4:5)
 Care este opinia ta în legătură cu această afirmație?

Cunosc și înțeleg

 S  olidaritate umană cu evreii – o formă de rezistență la politicile de exterminare

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial persecuțiile, discriminările și politica nazistă de violență și eliminare
sistematică contra evreilor au condus la o tragedie umană, în care unii și-au pierdut viața, alții au fost deportați sau
au căutat un refugiu în alte țări. Distrugerea „rasei evreilor” trebuia realizată prin orice mijloace, nefiind îngrădită
de nicio morală. Puține persoane și-ar fi putut imagina această evoluție a evenimentelor și desfășurarea lor rapidă.
În anii războiului, spre deosebire de politica oficială antievreiască, de tip nazist, existentă în multe state din
Europa, unii oameni, riscându-și poziția oficială și viața, au sprijinit și au acționat în vederea salvării vieții evreilor.
Solidaritatea lor s-a clădit pe morala creștină, pe relațiile personale și pe conștientizarea responsabilității pentru
ceilalți semeni, fiind un răspuns la dezastrul prin care treceau evreii în timpul acestei conflagrații. Aceste acțiuni au
avut drept scop salvarea vieţilor umane, reducerea suferinţei şi păstrarea şi protecţia demnităţii umane. Totodată,
au vizat reducerea impactului negativ pe care îl avea războiul asupra vieţii sociale, economice, culturale şi morale.
Ele au avut și un pronunţat caracter umanitar. Oferirea acestui sprijin evreilor în situațiile-limită în care se aflau a
fost un imperativ moral, dar nu doar atât. Exemplele de solidaritate civică au reflectat empatia unor cetățeni față de
evrei. În egală măsură, acestea constituie un angajament pentru valorile universal umane, între care solidaritatea
ocupă acum cel mai important loc.

Dicționar istoric
Drept între Popoare = titlu
acor­dat persoanelor (non‑evrei)
care și-au riscat viața sau liber-
tatea lor pentru a salva evrei în
timpul Holocaustului.
Sala Numelor (Yad Vashem, Ierusalim)
 A
 cțiuni de salvare a evreilor
Realitatea din timpul războiului era că toți evreii trebuiau eliminați, fără a
exista o altă cale pentru statele care aveau o politică antievreiască. Persoanele
care au salvat viața unor evrei, în ciuda tuturor dificultăților, și-au asumat mari
riscuri: demiterea din funcții, pierderea serviciului, arestarea, iar uneori au
plătit cu viața.
Au încercat să salveze viețile evreilor în timpul Holocaustului unele:
a) state: Danemarca;
b) organizații: Zegota (Consiliul polonez pentru ajutora-
rea evreilor) – a funcționat din decembrie 1942 până
în 1945, când Polonia a fost eliberată;
c) comunități: Le Chambon-sur-Lignon este un sat protes-
tant din departamentul Haute-Loire, în sudul Franței;
d) mișcări subterane: mănăstiri, diplomați (de exemplu:
Raoul Wallenberg);
f) persoane fizice.
Ca exemple de acțiuni de salvare a evreilor putem
menționa: ascunderea evreilor în casele salvatorilor sau pe
proprietatea lor, în păduri, în cimitire, în sistemul de cana-
lizare etc.; oferirea de alimente în mod regulat; furnizarea
de documente și identități false; falsificarea certificatelor
de botez de către cler; emiterea de vize sau pașapoarte de

90
către unii diplomați străini, contrar instrucțiunilor și politicii țărilor lor; solicitarea unor grupuri de evrei de către
armată pentru efortul de război (cazul lui Oskar Schindler); sprijinirea evreilor în acțiunile lor de evadare (evreii au
fost ajutați să iasă din ghetouri și închisori, să traverseze frontierele în țări neocupate sau în zone unde persecuțiile
au fost mai puțin intense); salvarea copiilor (custodie, adoptare, creșterea lor în case de copii, cu condiția asigurării
fondurilor necesare îngrijirii lor etc.).
 R  ecunoștința Statului Israel – „Drept între Popoare”
Yad Vashem – Memorialul Victimelor Holocaustului – este o instituție oficială a statului Israel înființată în anul
1953, la Ierusalim, printr-o hotărâre a Knesset-ului (parlamentul israelian). Începând din anul 1963, şi-a stabilit
ca misiune să ilustreze recunoştinţa statului Israel faţă de cei care au salvat
evrei, punându-şi propria viaţă în pericol. Aceşti eroi primesc titlul „Drept între
Popoare”, iar numele lor sunt inscripţionate pe pereţi de piatră, în pădurea
din vecinătatea Memorialului, formată din arborii plantaţi în amintirea lor.
„Drept între Popoare” (în ebraică: ‫ – םלועה תומוא דיסח‬Hasid Umot HaOlam)
este un titlu acordat în timpul vieții sau post-mortem, de statul israelian, pe
baza unei legi speciale a parlamentului, martirilor și eroilor neevrei care, în
timpul Holocaustului, și-au riscat viața, familia și averea ajutându-i și sal-
vându-i pe evreii prigoniți. Există o comisie de acordare a titlului, diplomei
și medaliei „Drept între Popoare”, care cercetează fiecare caz în parte și apoi
hotărăște dacă acordă sau nu acest titlu. Până în prezent, acest titlu a fost Aleea Celor Drepți
acordat la aproape 28 000 de „Drepți între Popoare”, dintre care 69 de români. (Yad Vashem, Ierusalim)

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „După foarte puțin timp, trenul s-a oprit în gara Roman. Ajutat de alții, m-am dat jos din tren. Eram gol pușcă.
Tot ajutat de alții am fost pus să fac un duș cald. Mi-a făcut bine, foarte bine. După aceea, o doamnă de la Crucea
Roșie ne-a adus bucăți de zahăr și căni cu apă curată, am revenit la viață. Mai târziu am aflat că numele ei era
doamna Agarici. O femeie simplă, dar autoritară. Un nume care merită să fie binecuvântat mereu și mereu. Un
om de bine! O femeie cu suflet mare!” (Adrian Radu-Cernea, Pogromul de la Iași. Depoziție de martor)

B „În acțiunea de salvare a populației evreiești din România, s-a distins în mod deosebit de mișcător Regina Mamă
Elena. Cu multă duioșie, dar și cu multă energie, ea a răspuns apelurilor mele ca să obțină aprobarea guvernului
român pentru trimiterea de ajutoare deportaților din Transnistria, pentru repatrierea orfanilor din Transnistria și,
în sfârșit, pentru evitarea deportării restului populației evreiești în Polonia. Regina Mamă a reușit în demersurile
sale, cu devotament și cu sprijinul Majestății Sale, Regele Mihai... Ea a fost o adevărată mamă pentru populația
evreiască din România, populație crunt obidită în perioada Holocaustului.”
(Rabinul Șafran, interviu acordat la BBC în anul 1998)

1. Numește, pornind de la sursele date, persoanele care au primit titlul de „Drept între Popoare”.
2. Indică, pe baza surselor, câte un motiv pentru care personalitățile menționate au primit acest titlu.
3. Formulează un punct de vedere referitor la acordarea titlului de „Drept între Popoare” salvatorilor. Care este
părerea ta despre recompensa ce ar trebui acordată acelor salvatori? Este necesar să fie recompensați sau ceea
ce au făcut ei este doar un gest uman natural?
4. Dacă ai putea stabili patru criterii de acordare a titlului de „Drept între Popoare” care ar fi acestea? Argumentează-ți
opiniile.
5. Consultă surse de pe internet pentru a descoperi și alte persoane din România care au primit titlu de „Drept între
Popoare”. Ai descoperit persoane care aparțin comunității din care faci parte? Există în localitatea ta/județul tău
locuri ale memoriei dedicate acestor personalități?

91
 STUDIU DE CAZ: TRAIAN POPOVICI
Traian Popovici s-a născut în 1892, într-o familie de intelectuali și preoți din
Bucovina (tatăl și străbunicul său fiind preoți). A studiat la gimnaziul superior
din Suceava și la Facultatea de Drept din cadrul Universității din Cernăuți, pe
care a absolvit-o la sfârșitul Primului Război Mondial. În anul 1914, devenea
președinte al Societății Academice Junimea, iar apoi s-a înrolat ca voluntar în
armata României în Marele Război de Reîntregire Națională. Doctor în drept
la Universitatea Cernăuți, Traian Popovici a profesat ca avocat la Cernăuți și
București. În perioada 1 august – 18 decembrie 1941, a fost numit primar de
către guvernatorul militar al Bucovinei. Contrar voinței lui Traian Popovici, noul
guvernator a înființat în capitala provinciei un ghetou, la 11 octombrie 1941,
unde evreii au fost obligați să trăiască în condiții inumane.
Din această funcție, fiind conștient că trebuie să-i salveze pe evrei, acesta
și-a asumat deliberat responsabilitatea, înfruntând politica lui Ion Antonescu.
Primarul Cernăuțiului a respins barbariile executate contra populației evreiești
din oraș, a protestat față de politica de ghetoizare și de deportare a evreilor. De
Traian Popovici (1892–1946)
asemenea, a emis scutiri de la deportare pentru evrei, întocmind liste cu 20 000
de persoane – cel mai mare număr de evrei salvați de la moarte de o singură
persoană în timpul Holocaustului (16 569 de persoane din ghetoul din Cernăuți au fost salvate de la deportare și
alți 3 120 de evrei au primit „autorizații Popovici”, ce le-au permis plece din ghetou și să se întoarcă în casele lor).
Pentru acest fapt, în iarna anului 1941, el a fost destituit din funcție și rechemat la București.
În anul 1969, Memorialul Victimelor Holocaustului i-a acordat, post-mortem, titlul de „Drept între Popoare”,
primul de acest fel cu care a fost cinstit un cetățean român și, implicit, Cetățenia de Onoare a Israelului. În semn de
cinstire, în orașul Tel Aviv din Israel i-a fost ridicat un monument. În anul 2002, Primăria Sectorului 3 din București
a numit o stradă de pe raza sa după Traian Popovici și a plasat o placă memorială pe zidul unei clădiri. La Colacu,
satul său natal, și în localitatea unde a murit (Fundu Moldovei), au fost dezvelite busturi ale eroului.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Pe străzile din fața ferestrei, un pohod întreg de omenire în pribegire. Moșnegi
ajutați de copii, femei cu prunci în brațe, infirmi târându-și trupurile schiloade, toți
cu boccele în mână, valizii cărând în cărucioare sau roabe sau în spinare, cufere
legate în pripă, așternut, boarfe, haine, se îndreptau în pelerinaj mult înspre valea
de suferință a orașului, înspre gheto. Mi-am dat seama că s-a pus în mișcare roata
nenorocului lor. M-am îmbrăcat și-am grăbit la primărie. Pe drum, plâns de femei,
scâncet de copii, murmur de bătrâni, lacrimi și iarăși lacrimi, unele curgând șiroaie,
altele uscate pe obrajii de suferință, altele prelingându-se anonim în bărbiile că-
runte. «Jidovimea fusese scoasă din bârlogul ei» și hăituită, ca sălbăticiune înspre Autorizație emisă de Traian Popovici
țarcul ei de poticnire. Capacitatea de cazare era minimă. [...] Un miros de sudoare înăcrită, urină și fecale, de umezeală
igrasioasă, a pus stăpânire pe cartier, diferențiindu-l de restul orașului. ” (Traian Popovici, Spovedania)
B „În ceea ce mă privește, ceea ce mi-a dat putere să mă opun curentului, să fiu stăpânul propriei mele voințe și să mă
opun puterii, pentru a fi în sfârșit o ființă umană adevărată, a fost mesajul familiilor de preoți care constituie strămoșii mei,
un mesaj despre ce înseamnă să iubești omenirea. Ceea ce mi-a dat putere a fost educația pe care o primisem în liceul din
Suceava, unde am primit lumina literaturii clasice, unde profesorii mei mi-au modelat spiritul cu valorile umanității, care
luminează neobosit omul și îl diferențiază de brute.” (Traian Popovici, Spovedania)
1. Stabilește o legătură între sursa A și sursa B. Prezintă-ți punctul de vedere într-un eseu de aproximativ o pagină.
2. Plecând de la surse și de la textul lecției, realizează un e-book/audiobook în care să prezinți activitatea și perso-
nalitatea lui Traian Popovici, „Drept între Popoare”.

92
 Evaluez și creez

1. Citește cu atenție sursa de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

Condițiile de bază stabilite de Yad Vashem pentru acordarea titlului de „Drept între Popoare”:
 Implicarea activă a salvatorului în salvarea unuia sau a mai multor evrei de la amenințarea cu moartea sau
deportarea în lagărele morții.
 Riscul vieții salvatorului, libertatea sau poziția socială.
 Motivația inițială a fost legată de intenția de a ajuta evrei persecutați: nu pentru plată sau de orice fel de altă
recompensă, cum ar fi convertirea religioasă a persoanei salvate, adopția unui copil etc.
 Existența mărturiei celor care au fost ajutați sau cel puțin documentația fără echivoc în stabilirea modalității de
salvare și circumstanțele sale. (https://www.yadvashem.org/education/)

a) Compară, pe baza unei diagrame Venn, cele patru criterii scrise de tine cu cele patru stabilite de Yad Vashem.
Precizează două asemănări și două deosebiri între ele.
b) Indică trei motive pentru care Yad Vashem nu i-a recunoscut ca „Drepți între Popoare” pe toți cei care și-au
riscat viața pentru a salva evrei în timpul Holocaustului.
2. Urmărește din Biblioteca virtuală documentarul dedicat Vioricăi Agarici,
apoi răspunde următoarelor cerințe și întrebări: Jurnal reflexiv
a) Viorica Agarici şi cei care i-au ajutat pe evrei în timpul Holocaustului pot
 Notează două noțiuni
fi caracterizați drept eroi? Argumentează-ți răspunsul.
pe care le-ai învățat din
b) În derularea evenimentelor istorice crezi că este posibil să devii aliat după
această lecție.
ce ai fost un spectator dezinteresat? O astfel de schimbare este benefică
 Descrie emoțiile pe care
pentru tine, pentru cei ajutați, pentru societate, în general?
le-ai simțit pe parcursul
3. Realizează o listă cu cinci filme artistice sau documentare reprezentative
acestei lecții.
dedicate salvatorilor evreilor în timpul Holocaustului/oricărei persoane
care a primit titlul de „Drept între Popoare”. Vizionează, împreună cu alți  Gândește-te cum ai putea
colegi de clasă, unul dintre aceste filme și realizați analiza acestuia pe baza utiliza în viitor această
următorului plan de idei: experiență de învățare.
• Descrieți povestea salvatorilor: cum, unde și când au salvat viața evreilor.
• De ce au salvat viața acestor oameni? Când au decis să facă acest lucru,
au acționat diferit? Care a fost „punctul de cotitură”?
• De câți oameni este nevoie pentru a salva o viață?
• Ce fel de preț au plătit pentru acțiunea lor?
• Care a fost sensul actului lor pentru victime?
• Este posibil ca salvarea evreilor să fie considerată un act de rezistență?
• De ce trebuie să ne amintim de salvatori?
4. Împreună cu colegul de bancă cercetați cazul uneia dintre personalitățile
studiate care au primit titlul de „Drept între Popoare” și realizați unul dintre Memorialul Yad Vashem
proiectele de mai jos (Portofoliu): (Ierusalim, Israel)
• Redactați un text de aproximativ două pagini referitor la o întâlnire de după
Holocaust între un salvator şi o persoană salvată de el/ea. În timpul conver-
Biblioteca virtuală
saţiei, concentraţi-vă asupra reflecţiilor salvatorului asupra propriilor sale
dileme, dificultăţi şi fapte din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
• Creaţi un desen care să reprezinte această persoană (sau grup) şi acţiunile
sale în timpul Holocaustului.
• Scrieţi un articol de ziar sau o scurtă prezentare care elogiază activitatea
salvatorului în timpul Holocaustului. Postați lucrarea voastră pe o rețea
de socializare.
Prezentați colegilor proiectele realizate, prin intermediul metodei Turul Viorica Agarici „Drepți între
galeriei. Popoare”

93
Judecarea și pedepsirea responsabililor pentru Holocaustul
din România: Tribunalele Poporului din București și din Cluj.
Procesul lotului Antonescu și alte procese de condamnare a
criminalilor de război
Provocare
Din mii de guri, un singur strigăt. Din mii de piepturi o singură dorinţă: Moarte criminalilor de război! Moarte uciga-
şilor! Moarte lor! (Aurel Baranga, Aspecte de la procesul „criminalilor de război”, în ziarul România liberă, 21 mai 1945)
 Aceasta era atmosfera în România anilor de după război cu privire la judecarea criminalilor de război.
Tu ce părere ai? Cum vezi situația aceasta cu ochii tânărului de astăzi?

Repere cronologice
23 august 1944
România întoarce armele
împotriva Germaniei naziste
19 decembrie 1944
Promulgarea decretului-lege
de abrogarea a măsurilor
legislative antievreiești
în România, adoptate
de regimul antonescian
aprilie 1945
Legea privind înființarea
Tribunalelor Poporului
1945–1946
Procesul generalului
Antonescu
A Avram Bunaciu
În perioada 1945–1946 a fost şef
al acuzatorilor publici de pe lângă
Tribunalul Poporului din Bucureşti.
A fost însărcinat să organizeze
Tribunalul Poporului din Cluj.
Cunosc și înțeleg
După terminarea războiului, diferite tribunale naționale au intentat urmăriri
pentru crime de război, crime împotriva umanității și crime împotriva păcii.
Acuzațiile se refereau la infracțiuni contra legilor și obiceiurilor războiului și se
întemeiau pe regulile conflictelor militare enunțate în convenții internaționale
(Convenția de la Haga din 1907, Convenția de la Geneva din 1929, Legea nr. 10
a Consiliului de Control Aliat, Acordul de la Londra – semnat la 8 august 1945).
 Î nființarea Tribunalelor Poporului în România
În conformitate cu prevederile articolului 14 din Convenţia de Armistiţiu
dintre România şi Naţiunile Unite (URSS, SUA şi Marea Britanie), încheiată pe
12 septembrie 1944 la Moscova, România îşi asuma obligația de a colabora cu
„Înaltul Comandament Aliat (Sovietic), la arestarea şi judecarea persoanelor
acuzate de crime de război”.
Prima reglementare a fost reprezentată de Decretul-lege nr. 50/21 ianuarie
1945 pentru urmărirea și pedepsirea criminalilor și profitorilor de război. În
același timp, prin Decretul-lege nr. 51/1945 erau incriminate o serie de fapte
denumite „dezastrul țării”, care priveau în principal deciziile politice de anga-
jare a României în cel de-Al Doilea Război Mondial. Decretul a fost înlocuit de
Legea nr. 312/21.04.1945 care prevedea două categorii de infracțiuni, și anume,
„dezastrul țării” și „dezastrul țării prin săvârșirea de crime de război”. Legea
reglementa imixtiunea practicilor sovietice în sistemul judiciar român, înfiinţa
instituţia Tribunalului Poporului şi introducea instituţia „acuzatorilor publici”,
numiţi de Consiliul de Miniştri.
În baza acestei legi au fost judecați demnitarii regimului Antonescu în peri-
oada funcționării Tribunalului Poporului (aprilie 1945 – iunie 1946). Prin preve-
derile legii, comuniștii dețineau controlul Tribunalului Poporului.
 A ctivitatea Tribunalelor Poporului. Primele procese
Primul lot de „criminali de război” a fost adus în instanță la 14 mai 1945 și a
avut în frunte pe generalul Nicolae Macici, care era urmat de ofițeri ce deținu-
seră funcții în Transnistria și Basarabia. După 8 zile a fost emisă sentința: pe-
deapsa cu moartea, comutată ulterior de regele Mihai I în muncă silnică pe viață.
Au urmat noi loturi: al ziariștilor (cuprindea 14 persoane), al autorilor ma-
sacrelor de la Iampol şi Râbniţa (12 persoane), „al odioşilor inchizitori din

94
Transnistria” (11 persoane), „al schingiuitorilor” şi „al autorilor masacrelor
de la Mostovoi şi Berezovca – Transnistria”, „lotul poliţiştilor fascişti şi schin- Dicționar istoric
giuitori”, „călăii de la Siguranţă”, al călăilor din Transnistria, „al călăilor autori contumacie = absență de la ju-
ai masacrelor din Bucovina şi Basarabia”, al criminalilor de război vinovaţi de decată a unui inculpat.
decimarea evreilor etc. În general, sentinţele pronunţate au fost de: temniță crime împotriva păcii = iniție-
grea, muncă silnică pe viaţă, degradare civică şi confiscarea averii. Mulți dintre rea sau purtarea unui război de
cei judecați nu au fost prezenți și au primit pedepsele în contumacie. Politicul agresiune.
a intervenit în activitatea justiţiei, mergând până la hotărârea celor care vor fi crime de război = încălcarea
judecaţi şi ce pedepse să primească. legilor sau a cutumelor războ-
 Procesul mareşalului Ion Antonescu iului, adică: asasinatul, relele
tratamente, deportarea popu-
În perioada 6–17 mai 1945 au fost judecați, la București, Ion Antonescu și lației civile din teritoriile ocu-
demnitarii regimului său. Aceștia au fost acuzați de crime de război, de atac pate, executarea ostaticilor,
asupra URSS-ului și război contra sovieticilor, de proces de românizare, de Holo- jefuirea proprietății publice sau
caust (23% din rechizitoriu), de deportarea a zeci de mii de evrei în Transnistria, private, distrugerea fără motiv a
de înființarea lagărelor de exterminare, de numărul imens de morți din rândul localităților.
evreilor și al populației rome. Sentinţa a fost pronunţată în şedinţa din 17 mai, crime împotriva umanității =
iar alături de mareşal au mai fost condamnaţi la moarte: Mihai Antonescu, asasinarea, exterminarea, de-
C. Z. Vasiliu, Gh. Alexianu. La data de 1 iunie 1946, sentința a fost executată, la portarea sau orice act inuman
închisoarea Jilava, prin împușcare. comis împotriva populației ci-
 Tribunalul Poporului din Cluj – Procesul horthyștilor vile sau orice tip de persecuție
pe motive de apartenență po-
În primele luni ale anului 1946, în cadrul Tribunalului Poporului din Cluj s-au
litică, rasială sau religioasă îi
desfășurat două procese în masă, care au avut ca obiect judecarea celor acuzați
timpul războiului.
de crime împotriva românilor și a evreilor, în timpul administrației maghiare.
În primul proces au fost judecați cei care au înfăptuit crime îndreptate
împotriva românilor și a unor evrei în septembrie 1940, imediat după
Dictatul de la Viena, iar în cel de-al doilea au fost judecați și condamnați
cei vinovați de exterminarea evreilor din nordul Transilvaniei în primă-
vara anului 1944. După desființarea sa, judecarea criminalilor de război a
fost preluată de Curtea de Apel Cluj (1946–1952). Majoritatea acuzaților
au fost judecați în contumacie și nu și-au ispășit pedeapsa niciodată.
Crimele comise de regimul antonescian contra evreilor și populației
rome sunt un fapt istoric incontestabil. Ocupația sovietică și regimul B Procesul guvernului Antonescu,
comunist sub care s-au desfășurat procesele nu diminuează esența acu- 1946 (Mihai Antonescu – în centrul imaginii,
zațiilor din rechizitoriu referitor la Holocaust. Ion Antonescu – în stânga)

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele A–C și răspunde la următoarele cerințe:

C „Singura diferenţă dintre acuzare şi autoapărarea acuzatului Ion Antonescu consta în viziunea lor radical diferită
asupra războiului: fusese acesta de „agresiune” sau de „apărare”? Dacă am adopta această perspectivă am fi nevoiţi
să admitem că Antonescu, nu acuzatorii săi, avea dreptate: în fond, războiul declanşat împotriva Uniunii Sovietice
fusese unul având drept scop recuperarea teritoriilor pierdute în urma ultimatumului sovietic din 1940. Totuşi, ră-
mâne întrebarea dacă un război „drept” justifică crime împotriva umanităţii.”
(prof. univ. dr. Michael Shafir, Rădăcinile negaţionismului românesc. Procesul Ion Antonescu)

1. Studiază, cu atenție, sursele A–C și formulează un punct de vedere referitor la judecarea și pedepsirea responsa-
bililor pentru Holocaustul din România.
2. Plecând de la sursa C, redactează un eseu de aproximativ două pagini despre cauzele și consecințele negării unor
date, acțiuni și fapte despre Holocaustul din România.

95
 STUDIU DE CAZ: GENERALII JUDECAȚI PENTRU CRIME DE RĂZBOI –
NICOLAE MACICI, CONSTANTIN (PIKI) VASILIU, ION TOPOR
În perioada guvernului Ion Antonescu, politica represivă
împotriva populației evreiești a fost aplicată din ordinul
Conducătorului Statului și de ofițeri de carieră, majoritatea
generali.
 Nicolae Macici (1886–1950) a fost condamnat pentru
represiunea de la Odessa din 1941. A participat la Primul
Război Mondial și în anul 1935 a fost avansat la gradul de
general. În cadrul procesului desfășurat între 14 și 22 mai
1945 la ,,Tribunalul Poporului” din București, completul
de judecată a considerat că, după sosirea sa la Odessa, la
23 octombrie 1941, a fost ,,organizatorul represaliilor” și a
ordonat ,,acte de teroare, cruzime și suprimarea populației
din teritoriile în care s-a purtat războiul și de a fi ordonat Odessa – Evrei strânși pentru a fi deportați sau executați
represalii colective din motive rasiale asupra populației civile din Odessa”. A fost condamnat la moarte, conform
Legii nr. 312/1945, pentru „crima de dezastrul țării” și „crime de război”.
 Constantin Z. („Piki”) Vasiliu (1882–1946). Între septembrie 1938 și septembrie 1940, a fost primar al ora-
șului Craiova. În 1938, a fost promovat la gradul de general. În timpul regimului Antonescu a îndeplinit funcțiile de
inspector-general al Jandarmeriei (1940–1944) și subsecretar de stat pentru Poliție și Siguranță la Ministerul de
Interne (1942–1944). A fost autorul deportării evreilor din Bucovina și Basarabia și ale deținuților din lagărul Târgu
Jiu în Transnistria. A ordonat să se ia ostatici dintre conducătorii evreilor și ai comuniștilor și, în cazul producerii
unor acte de rebeliune sau terorism, să fie împușcați. Prin Ordinul nr. 35 834, din 12 iunie 1943, a cerut organelor din
subordine să facă cercetări asupra țiganilor trimiși în lagărele de internare din Transnistria. Tribunalul Poporului,
în conformitate cu dispozițiunile art. 101 din Codul Penal, l-a condamnat la moarte pentru crime de război și a fost
executat prin împuşcare la Penitenciarul Jilava, la 1 iunie 1946.
 Ion Topor (1885–1950) a fost Inspector general al Jandarmeriei (1941–1944). A coordonat prima etapă a eva-
cuării forțate a evreilor din Bucovina, în perioada iunie-iulie 1942 și a celor din Rădăuți. Evreii au fost transportați
în lagărele din regiunea Bălți, Mărculești, apoi deportați în Transnistria. Au fost puși la muncă forțată în lagăre, în
condiții de supraaglomerare extremă. Bolile și foametea au condus la decesul a mii de evrei și romi. În 1945, a fost
judecat de către Tribunalul Poporului și condamnat pentru crime de război.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Documentele de arhivă demonstrează în mod indubitabil faptul că autoritățile militare române, de la cel mai înalt
nivel până la eşaloanele inferioare, au jucat un rol central, fiind principalii responsabili pentru tragedia populației evre-
ieşti din Odesa.” (Ottmar Traşcă, Ocuparea orașului Odessa de către Armata română)
B „Prima măsură pe care sunt datori s-o aducă la îndeplinire va fi aceea de curățire a terenului, prin care se înțelege: ex-
terminarea pe loc a tuturor evreilor aflați pe teritoriul rural; închiderea în ghetouri a evreilor de pe teritoriul urban; arestarea
tuturor suspecților, a activiștilor de partid, a acelora care au ocupat funcțiuni de răspundere sub autoritatea sovietică și
trimiterea lor sub pază la legiune.” (Generalul C. Piki Vasiliu, Declarație în fața jandarmilor la Roman, 1941)
C „Să-mi scapi Bucovina de evrei, dacă nu mă scap eu de dumneata.”
(Ion Antonescu adresându-se guvernatorului A. Rioșanu în vizita din Bucovina efectuată cu Regele Mihai între 4–6 iulie 1941)
1. Stabilește tipul de informație oferită de cele trei surse.
2. Identifică, din sursa B, o cauză a persecuțiilor împotriva populației evreiești.
3. Recunoaște în sursele de mai sus viziunile diferite referitoare la Holocaustul din România și precizează pentru
fiecare sursă perspectiva pe care o susține.

96
 Evaluez și creez

1. Formulează un punct de vedere referitor la situația evreilor din Odessa și Jurnal reflexiv
Bucovina și susține-l cu două informații selectate din sursele A-C de la pagina 96.
2. Consultă pe site-ul Muzeului Memorial al Holocaustului de la Washin-  Menționează una dintre
gton mărturia domnului Ovidiu Anca, fost ofițer al armatei române în cel ideile discutate care ți-au
de-Al Doilea Război Mondial. Mărturia sa susține sau infirmă informațiile din reținut atenția.
 Descrie emoțiile pe care
sursele menționate la exercițiul anterior? Argumentează-ți opiniile într-un
le-ai simțit pe parcursul
eseu de aproximativ o pagină.
acestei lecții.
3. Citește, cu atenție, sursa de mai jos și răspunde cerințelor.
 Indică o abilitate pe care
„În timpul procesului său, Ion Antonescu a recunoscut că au fost deportați
consideri că ai dobândit-o
în Transnistria între 150 000 și 170 000 de evrei. Dar el a pretins că prin de-
în urma activităților de
portare s-a intenționat, de fapt, salvarea presupușilor evrei procomuniști de
învățare.
furia populației și că el putea să afirme cu siguranță că, dacă nu i-ar fi trimis
în Transnistria, niciunul dintre ei nu ar fi supraviețuit. În același document,
Ion Antonescu afirma: I-am deportat pe evreii din Basarabia și Bucovina în Biblioteca virtuală
Transnistria din motive politice de securitate militară și pentru propria lor
siguranță.” (Raportul final)
a) Stabilește tipul de informație oferit de sursă.
b) Identifică în sursă argumentele pe care le-a formulat generalul Ion Anto-
nescu în apărarea sa. Punctul său de vedere a fost susținut de desfășurarea
evenimentelor?
4. Consultă surse de pe internet despre Procesul criminalilor de război naziști. Fragment din Procesele de la
Realizează o comparație, stabilind două asemănări și două deosebiri între Procesul Nürenberg (1945)
procesul de la Nürenberg și procesele împotriva responsabililor pentru Antonescu
Holocaustul din România.
5. Accesează surse de pe internet și realizează, după modelul de mai jos, în format electronic sau pe hârtie, o axă
cronologică vizuală a evenimentelor desfășurate după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, care au avut
legătură cu pedepsirea responsabililor pentru Holocaustul din România. Selectează între cinci și șapte evenimente
reprezentative pentru tema propusă.

23 august 1944
Ion Antonescu
România se alătură
(1882-1946)
Coaliției Națiunilor Unite

Regele Mihai anunță întoarcerea

armelor împotriva Germaniei naziste

97
 RECAPITULARE
1. Analizează, împreună cu alți colegi de clasă, pe baza schemei de la pagina 55, Holocaustul în România.

Pogromul de la Iaşi

2. Realizează o descriere a imaginii de mai sus, având în vedere:

– menționarea acțiunii din fotografie;
– personajele, respectiv tipologia pe care o reprezintă: făptăș, martor tăcut, colaborator, victimă.
– formulează un punct de vedere referitor la responsabilitatea celor care au înfăptuit această acțiune și
a celor care au decis înfăptuirea Pogromului de la Iași.
3. Cercetează și identifică membri ai comunității evreiești sau ai comunității rome din localitatea ta/județul
tău. Cu ajutorul lor, realizează o investigație despre poveștile de viață ale evreilor sau romilor din comu-
nitate înaintea Holocaustului, în timpul acestuia și după Holocaust.
4. Identifică monumente, memoriale, locuri ale memoriei comunităților din România și creează un album
cu imagini reprezentative. Fiecare imagine va fi însoțită de o scurtă descriere a monumentului respectiv.
Organizați în sala de clasă/școală o expoziție cu albumele realizate. (Portofoliu)
5. Accesează surse de pe internet și construiește o bază de date care să conțină între cinci și zece mărturii
ale supraviețuitorilor lagărelor din Transnistria, evrei și romi.
a) Vizionează una dintre mărturii și răspunde la întrebări pe baza modelului de la pagina 55.
b) Plecând de la aceste mărturii, redactează și susține în fața colegilor un discurs referitor la combaterea
antisemitismului și a oricăror forme de discriminare.
6. Realizați în clasă, pe grupe, câte o cronică vizuală a Holocaustului din România, referitoare la evenimente
istorice, personaje, locuri, întâmplări, care să conțină între 10 și 20 de imagini reprezentative însoțite de
texte explicative. Expuneți apoi proiectele în cadrul unei expoziții a clasei și discutați pe baza acestora și
a întrebărilor de mai jos.
a) Ce ştiai despre Holocaustul din România înaintea acestor lecţii?
b) Cum trăiau evreii din România înainte de Holocaust?
c) Care este lucrul cel mai impresionant pe care l-ai descoperit pe parcursul acestei unități de învățare?
d) Ce ai aflat despre evreii care au fost victime în timpul Holocaustului din România (Pogromurile de la
Dorohoi, Galați, Iași, București. Trenurile morții. Deportările din Transnistria. Holocaustul romilor. Evreii
din nordul Transilvaniei)?
e) Care este importanţa acestui eveniment istoric şi de ce trebuie să învăţăm despre Holocaust, respec-
tiv despre Holocaustul din România?
f) Care sunt întrebările pe care ți le poți pune după ce ai învăţat despre Holocaust?

98
 EVALUARE (Portofoliu)
I. Transcrie în caiet și completează cu câte un exemplu tabelul de mai jos.

„Actori” (state, personalităţi, Obiectivele Natura Consecinţe

Acţiuni ale
grupuri etnice/popoare, fiecărui „actor” relaţiei ale deciziei
participanţilor
instituții religioase) implicaţi implicat în dintre şi acţiunii
la evenimente
în Holocaustul din România evenimente „actori” „actorilor”

II. Elaborează, în aproximativ două pagini, un eseu despre Holocaustul în România pe teritoriile aflate sub
administrație românească și în nordul Transilvaniei, având în vedere:
– menţionarea a două legi antisemite adoptate în România, între anii 1938–1940;
– precizarea unui eveniment cu consecințe tragice pentru populația evreiască din România în timpul
statului național legionar;
– prezentarea unui aspect referitor la situația populației evreiești din România în timpul regimului Ion
Antonescu;
– formularea unui punct de vedere referitor la practicile utilizate în nordul Transilvaniei de către autori-
tățile ungare şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Se punctează utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea
argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi con-
cluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Autoevaluare
Punctaj SI=5p S II = 4 p Oficiu = 1 p Total = 10 p
(1 p × 4)
Punctajul tău

Evrei români supraviețuitori ai lagărului de la Buchenwald, mai 1945

Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a comportamentului și activității de la pagina 8!

99
 PROIECT (Portofoliu)
„Memoria colectivă” este maniera în care un grup de per-
soane își aduce aminte de o experiență istorică, reflectând dese-
ori valorile societății respective, și transferă acea memorie de la
o generație la alta. O „memorie colectivă” se întruchipează, de
exemplu, în zile publice de comemorare, muzee și memoriale,
precum și în alte tipuri de narațiuni naționale consacrate. Te
simți parte a memoriei colective referitoare la Holocaust?
Pe 9 octombrie este Ziua Națională de Comemorare a
Holocaustului în România. În această zi au loc diverse cere-
monii în toată țara, pentru a comemora evreii și romii care au
fost victime ale Holocaustului. Data a fost aleasă întrucât pe Detaliu al Memorialului Holocaustului
din Brașov, România
9 octombrie 1941 a început deportarea evreilor din Bucovina în
Transnistria. Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului a fost ținută în anul 2004.
Propune și pregătește, împreună cu alți colegi de clasă, activități pe care să le desfășurați în această zi.
Puteți să vă implicați colegii, școala, familia, comunitatea locală.
În proiectarea activităților voastre, luați în considerare următorul plan de idei:
a) Explicarea modului în care influențele culturale definesc memoria și memorialele.
b) Maniera în care comunitatea locală alege să mediteze asupra propriului trecut.
c) Modul în care diferite grupuri selecționează din istorie elementele pe care le folosesc pentru a-și con-
strui propriile narațiuni. De ce diferă aspectele-cheie ale acestor narațiuni?
d) Felul care comunitatea națională abordează aspectele dificile ale propriei istorii. Ce elemente sunt
prezente și absente în diferite narațiuni despre Holocaust?
e) Modul în care comemorările locale se deosebesc de cele din alte țări. Care ar putea fi motivul pentru
diferențele între ceea ce se accentuează în diferite narațiuni?

Model de proiect
Titlu: Memoria colectivă. 9 octombrie – Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România
Locul de desfășurare: școală, cimitir evreiesc, sinagogă, comunitate evreiască etc.
Pregătirea activității:
a) Documentarea pentru proiect: cărți, albume, internet, mărturii ale supraviețuitorilor, filme, membri
ai comunității etc.
b) Elaborarea planului activității.
c) Împărțirea sarcinilor de lucru pe grupe.
d) Participanți: elevi, profesori, invitați (reprezentanți ai comunității evreiești sau ai comunității locale
etc.).
e) Programul activității:
• Depunere de coroane, flori;
• Referate;
• Vizionare de filme documentare și artistice;
• Vizită la sinagogă.
Evaluarea activității:
 Jurnal reflexiv;
 Portofoliu;
 Prezentarea într-o aplicație informatică (Padlet, Prezzi, Canva etc.).

100
 UNITATEA 6
Evreii în România postbelică și memoria
Holocaustului în secolul al XXI-lea
CE VEI REUȘI SĂ FACI
• Să utilizezi critic și reflexiv
sursele istorice pentru argu-
mentarea unor demersuri și
alegeri, în acord cu valorile
societății democratice.
• Să-ți asumi propria iden-
titate culturală și să deter-
mini modalitățile prin care
interculturalitatea contri-
buie la promovarea accep-
tării celuilalt și a respectării
drepturilor omului.
• Să te implici responsabil
și creativ în diverse con-
texte de viață, prin res-
pectarea convențiilor de
comunicare.
COMPETENȚE SPECIFICE: 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 3.1, 3.2.
C
 omunitatea evreiască
în perioada regimului
comunist
R
 eprezentarea
Holocaustului în artă,
literatură și mass-media
D
 istorsionarea, negarea
și minimalizarea
Holocaustului
R
 ăspunsul țărilor
membre O.N.U.:
Responsabilitatea
de a proteja (R2P]
CUM VEI REUȘI SĂ FACI
• Sistematizând informații din diferite tipuri de surse în vederea stabilirii
credibilității și a validității opiniilor.
• Analizând comparativ evenimentele/procesele/fenomenele care au generat
Holocaustul.
• Exprimând opinii referitoare la impactul evenimentelor/proceselor/feno-
menelor istorice asupra societății, prin prisma multiperspectivității și a
diversității culturale.
• Apreciind valențele dialogului intercultural în exprimarea trăsăturilor pro-
priei identități culturale.
• Manifestând un comportament deschis față de diversitatea culturală.
• Demonstrând un comportament care valorizează interculturalitatea ca
trăsătură a comunității locale.
• Analizând critic consecințele stereotipurilor, prejudecăților, rasismului,
antisemitismului și a altor forme de discriminare.
• Asumându-ți roluri ce implică empatie și respectarea demnității umane.
• Raportându-te critic la experiențele trecutului, pentru promovarea unui
comportament democratic.
101
Comunitatea evreiască în perioada regimului comunist

Provocare
Guvernele comuniste ale României au considerat comerţul cu fiinţe umane un secret de importanţă deosebită.
Nici autorităţile israeliene nu au dorit să dezvăluie această pagină de istorie.
(Radu Ioanid, Securitatea şi vânzarea evreilor. Istoria acordurilor secrete dintre România şi Israel)
 Cum a fost posibil acest „comerț cu ființe umane” în secolul al XX-lea?

Repere cronologice
Cunosc și înțeleg
6 martie 1945
Primul guvern comunist
Dinamica societății evreiești din România comunistă va fi influențată de trei
condus de Petru Groza
factori: trecutul recent al dramei Holocaustului, apariția statului modern Israel
1948–1965
în anul 1948 (evreii încearcă să emigreze – aliya – spre noua țară), măsurile
Epoca lui Gheorghe
legislative luate de noul regim politic instaurat în România.
Gheorghiu-Dej
Pentru comunitatea evreiască, perioada comunistă din România a repre-
1965–1989
zentat un interval istoric ce a cuprins trei etape: cea a tranziției (1944–1948),
Epoca lui Nicolae Ceaușescu
cea a „înghețului” (1948–1960) și cea a unei relative destinderi a terorii, dar și a
unei accentuări a marginalizării populației de origine evreiască (anii ’60–‘70).
În perioada de tranziție se încearcă refacerea comunităților evreiești afec-
Dicționar istoric ta­te de măsurile antisemite. Astfel, se revine la o viață tradițională în aceste
comunități în ceea ce privește educația, religia, ajutorul social. Se refac struc-
aliya = imigrarea evreilor din turile de organizare instituțională, în special Federația Uniunilor de Comunități
diaspora în Țara lui Israel (Eretz Evreiești (F.U.C.E.), apar sau reapar cotidiene importante care relatează despre
Israel în ebraică); este cunos- viața evreilor (Curierul Israelit, Mântuirea). Tot în această perioadă se intensifică
cută și sub numele de Shivat mișcarea sionistă, ce avea drept obiectiv major emigrarea evreilor în Israel.
Tzion („Întoarcerea în Sion”). Un alt aspect este reprezentat de prezența evreilor în Partidul Comunist
Român, chiar în funcții înalte ale statului român: Ana Pauker (Hanna Rabin-
sohn) – ministru de externe, Iosif Chișinevschi (Jakob Roitman) – vicepreședinte
al Consiliului de Miniștri, Alexandru Nicolschi (Boris Grünberg) – secretar general
în Ministerul de Interne, Leonte Răutu (Lev Oigenstein) – secretar al CC al PCR etc.
Perioada „înghețului” este caracterizată de distrugerea proprietății private
prin procesele de naționalizare și colectivizare. Era distrusă lumea în care evreii
excelau: cea a micilor meșteșugari. Tot în această perioadă, comuniștii preiau
controlul asupra vieții din cadrul comunităților evreiești. Înlocuiesc F.U.C.E. cu
Federația Comunităților Evreiești din România, în cadrul căreia vor fi promo-
vați militanți comuniști. În ședința din 2 martie 1949, conducerea Securității ia
decizia de a fi dizolvate toate organizațiile sioniste. Astfel, au urmat arestarea
și judecarea câtorva sute de militanți sioniști, cel mai important nume al comu-
nității evreiești, supus judecății statului comunist, fiind cel al lui Avram Zissu.
Vasul Transilvania care va trans- În urma presiunilor externe, arestații pentru sionism au fost eliberați. Este și
porta evrei români spre Israel etapa primului val de aliya (1948–1952). În primii ani, guvernul român, în
acord financiar cu cel din Israel, a încurajat fenomenul de migrare. Din 1952,
dându-și seama de consecința negativă pe care o are plecarea evreilor asupra economiei românești, autoritățile
române sistează această înțelegere. Conform unor statistici, în anii 1948–1952, au emigrat din România spre Israel
aproximativ 120 000 de evrei.
Perioada marginalizării este caracterizată de aspecte contradictorii pentru evrei. Astfel, în aparență, este o
normalizare a procesului de migrare, pe de altă parte, își face apariția și se dezvoltă un antisemitism „tăcut”. Comu-
nitatea evreiască nu își mai valorifică tradițiile culturale, se încurajează pierderea memoriei cu privire la civilizația

102
evreiască, trec de cenzură articole cu tușă antisemitică etc. Este și etapa celui de-al doilea val de aliya (1958–1965),
ca urmare a insistențelor statului Israel asupra guvernului român să permită reîntregirea familiilor evreiești des-
părțite în urma primului val de emigrare din anii precedenți. Liderul comunist Gheorghiu-Dej este sfătuit de către
liderul sovietic Nichita Hrușciov să primească marfă în schimbul emigranților. Astfel, statul Israel va plăti cu produse
(utilaje, îngrășăminte pentru agricultură, animale etc.). Din acest al doilea val s-a înregistrat, conform unor date
statistice, emigrarea a încă aproximativ 110 000 de evrei. Odată cu venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu (martie
1965), acesta a aplicat politica „evrei contra valută”. Acordurile dintre România și Israel au adus bugetului românesc
plus-valoare, sumele vehiculate încadrându-se între 3 000 și 9 000 de
dolari/evreu. În decembrie 1989, unele statistici notează un număr
de aproximativ 275 000 de evrei care au părăsit legal România.
În contextul relațiilor internaționale postbelice, trebuie menți-
onat că România a recunoscut statul Israel și a stabilit relații diplo-
matice cu acesta chiar din anul constituirii sale. Însă, relațiile nu
au fost liniare, ci au cunoscut o evoluție sinuoasă. Astfel, adeseori,
România a urmat „directivele” Moscovei în ceea ce privește relațiile
cu statul evreu, dar au existat și excepții: în contextul desfășurării
„Războiului de 6 zile” (5–10 iunie 1967), România nu s-a supus or-
dinelor sovietice privind ruperea relațiilor diplomatice cu Israelul. Primirea la Nicolae Ceauşescu
Drept urmare, România a primit vizitele oficiale a doi prim-miniștri a primului-ministru al Israelului, Golda Meir,
israelieni (Golda Meir în 1972 și Menahem Beghin în 1977). 5 mai 1972

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „Este adevărat, a fost aliya (plecarea evreilor în Israel) și înainte de 1975. Au plecat în cei 30 de ani, înainte
de 1975, sute de mii de evrei, dar cu multe și chinuitoare greutăți. Numeroși solicitanți de pașapoarte își pier-
deau serviciul și nici nu li se aproba plecarea. Era deci un risc să te înregistrezi pentru plecare. Puteai rămâne
muritor de foame, copiii să fie eliminați din universități și până la urmă nici să nu poți pleca. Acordarea clauzei
cu sprijinul nostru a dus la înlăturarea acestor piedici și de atunci fiecare evreu care voia să plece nu întâmpina
nicio piedică la obținerea pașaportului. Acordarea clauzei ne-a ușurat în același timp marea acțiune de ajutorare
pentru evreii săraci, bătrâni, bolnavi din România.” (Moses Rosen, Primejdii, încercări, miracole. Povestea vieții)

B „Nu au fugit, au fost lăsați să plece. Iar pentru asta au plătit o avere. Le-au fost emise acte, apoi li s-au retras,
iar în final li s-au acordat. Ei nu voiau să-și părăsească țara. Nu era deloc intenția lor, însă nu au avut încotro. La
fiecare stație, la fiecare punct de trecere a frontierei între România și Franța, au crezut că trenul nu va mai pleca
niciodată. Cu toate acestea, pe 19 decembrie 1961, Harry și Gabriela Deleanu, cele două fiice ale lor și o bunică
au reușit să ajungă la Paris. Trecuseră de Cortina de Fier, privind mereu înapoi. Dacă ar fi putut, ar fi oprit în loc,
cu mâna, priveliștea care se derula neîncetat, ar fi dat orice ca aceasta să nu se schimbe. Două mii trei sute de
kilometri de șine înghețate și amintirile lor smulse: România comunistă își închisese porțile peste trecutul lor.”
(Sonia Devillers, Exportații)

1. Menționează, din sursa A, o informație referitoare la motivul facilitării emigrației evreiești după anul 1975.
2. Sursa B face referire la o poveste de familie a autoarei Sonia Devillers, povestea bunicilor ei materni – Harry și
Gabriela Deleanu –, evrei români ce emigrează în Franța, în anul 1961. Investighează, alături de colegii tăi, și alte
povești de viață ale evreilor români care au emigrat în perioada regimului comunist din România. Îți poate fi de
ajutor filmul lui Radu Gabrea Evrei de vânzare, realizat în anul 2013.
3. Accesează https://www.jewishfed.ro/ pentru afla mai multe informații despre viața comunităților evreiești din
România în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Realizează un portofoliu digital (Canva sau Book Creator) în
care să se regăsească informații despre civilizația comunităților evreiești din România.

103
 Evaluez și creez (Portofoliu)

1. Compară situația comunităților evreiești din România în perioada Holo-

caustului și după Holocaust. Stabilește două asemănări și două deosebiri.
2. Consultă surse de pe internet (podcasturi) pentru a afla și alte informații
despre activitatea membrilor comunității evreiești din România în peri-
oada comunistă.
3. Plecând de la materialele din Biblioteca virtuală, individual sau împreună
cu alți colegi de clasă, utilizând procedeul T.R.A.F. (tema, rol, auditoriu,
forma), realizați un proiect despre Comunitatea evreiască din România în
perioada regimului comunist.
T = TEMA
Comunitatea evreiască din România în perioada regimului comunist
R = ROL
• un jurnalist străin din perioada respectivă;
Portretul oficial al rabinului Moses • un jurnalist român din perioada actuală;
Rosen (1912–1994), fotografie • un supraviețuitor al Holocaustului;
din anul 1971 • un urmaș al unui deținut evreu care a murit în lagărul de la Auschwitz;
• un activist pentru drepturile omului.
Jurnal reflexiv A = AUDITORIU
Posibile instituții sau persoane către care pot fi elaborate și transmise anu-
 Notează două noțiuni mite mesaje în legătură cu tema respectării drepturilor și libertăților fun-
pe care le-ai învățat din damentale ale omului, a combaterii antisemitismului și a oricărei forme de
această lecție. discriminare.
 Descrie emoțiile pe care • o instituție internațională;
le-ai simțit parcurgând • un grup de elevi;
această lecție. • o organizație non-guvernamentală;
 Gândește-te cum ai putea • un post de televiziune/radio;
utiliza în viitor această ex- • publicul larg.
periență de învățare.
F = FORMA
Se stabilește forma în care va fi transmis mesajul, astfel încât să atragă
atenția asupra unor aspecte care au avut efecte negative asupra vieții oa-
menilor. În funcție de rolul stabilit și de auditoriul corespunzător, fiecare
Biblioteca virtuală elev/grup va stabili forma pe care o va lua mesajul.
• o scrisoare;
• un interviu;
• un articol de presă;
• o cerere;
• un afiș.
Organizarea activității: grupe de 5 elevi
5 minute de Adevăruri despre Timp de lucru: 15-20 de minute
istorie: Emigrarea trecut. Al doilea Prezentare: Lucrările care se bucură de apreciere pot fi promovate și pre-
evreilor şi germa- exod – povestea gătite pentru publicarea în revista școlii/pentru organizarea unui concurs
nilor (1945–1989) evreilor din Româ-
ori a unei expoziții tematice sau pentru activitățile dedicate comemorării
nia comunistă
victimelor Holocaustului.

104
Reprezentarea Holocaustului în artă, literatură și mass-media

Provocare
Eu nu sunt filozof, dar cred că Oskar Schindler reprezintă definiția eroismului. El este dovada că un singur om
poate da piept cu răul și poate produce o schimbare. Eu sunt dovada vie a acestui lucru.
(Leon Leyson, Un băiat pe Lista lui Schindler)
 Ce cunoștințe ai despre filmul artistic Lista lui Schindler realizat de regizorul american Steven Spielberg?

Repere cronologice
Cunosc și înțeleg
1953
Înființarea Institutului Yad
Problematica Holocaustului este obiectul central al multor direcții de acți-
Vashem (Ierusalim, Israel)
une în plan științific, artistic și literar. Pentru a menține vie memoria Holocaus-
1993
tului s-a apelat la instrumente de mediatizare, precum arta plastică, filmul și
Înființarea Muzeului
literatura. Toate aceste forme culturale au rolul de a transmite publicului mesa-
Memorial al Holocaustului
jul suferinței și tragediei evreilor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
din SUA (Washington, SUA)
Operele artistice, cinematografice și literare care au abordat în reprezentarea
lor tematica Holocaustului încearcă să lase o amprentă asupra generațiilor vii-
toare, opunându-se procesului de dezumanizare și distrugere lansat de naziști,
și să transmită valorile toleranței, a respectării drepturilor omului.
Artiștii din întreaga lume și supraviețuitorii lagărelor au răspuns la Holocaust
prin artă. Picturile, sculpturile, arhitectura memorialelor reprezintă mărturia
rezistenței, victoria spiritului uman, documentând vizual trăirile din ghetouri și
lagăre. Operele lui Samuel Bak (artist evreu născut în Lituania, supraviețuitor al
Holocaustului) – Elegy III, Alone, Ghetto – surprind ororile Holocaustului în tușe
întunecate și creative. Alice Lok Cahana (supraviețuitoare maghiară a Holocaus-
tului) celebrează în opera sa artistică pe cei uciși în Holocaust, transformând
oroarea morții lor într-o mărturie a vieții acestora: Have You Seen My Sister?, „Buchenwald”. Desen de Henri Pieck
Tree of Life, No Names, Arbeit macht Frei. Un alt artist evreu, supraviețuitor al
Holocaustului, este David Olère care, în operele sale, urmărește să-și exprime Dicționar istoric
emoțiile, sentimentele: Les Inaptes au Travail, La nourriture des morts pour les
memorial = monument sau
vivants. Artiștii evrei din spațiul românesc vor fi și ei influențați de antisemitism
clădire ridicate în amintirea
și Holocaust, în operele lor amintind de acele vremuri cărora le-au supraviețuit.
unui eveniment sau a unei
Printre ei îi regăsim pe Marcel Iancu (albumul său Pe muchie cuprinde o serie de
personalități.
desene în care sunt reproduse scene ale Pogromului de la București, din 21–23
ianuarie 1941, la care acesta a fost martor) și pe Aurel Mărculescu (supravie-
țuitor al deportării din Transnistria), care a realizat gravuri ce reprezintă filmul
documentar al unei experiențe dureroase trăite în regimul concentraţionar
impus de autorităţile române: Înmormântare în lagărul de la Vapniarca, Tabăra
de muncă de la Savrani.
Dincolo de locurile memoriei traumatice din spațiile unde s-a întâmplat
efectiv Holocaustul (lagărele), s-au construit muzee și memoriale menite să do-
cumenteze acest eveniment al secolului al XX-lea, dar și să ofere vizitatorului o
experiență personală a istoriei. Se pot aminti Yad Vashem – The World Holocaust
Remembrance Center (Ierusalim, Israel), Sydney Jewish Museum (Sidney, Austra-
lia), United States Holocaust Memorial Museum (Washington, SUA), Monumentul
Evreilor Morți în Europa (Berlin, Germania), Mémorial de la Shoah (Paris, Franța),
Memoriale della Shoah (Milano, Italia), Memorialul „Pantofi pe malul Dunării” Primo Levi, autorul cărții Mai este
(Budapesta, Ungaria), Memorialul Holocaustului (București, România) etc. oare acesta un om?

105
 Filmul este, de asemenea, un instrument important în păstrarea memoriei și
specificității istorice a Holocaustului, dată fiind accesibilitatea sa aproape univer-
sală ca mijloc de informare în masă. Tragedia Holocaustului a oferit scenariștilor și
regizorilor numeroase subiecte de filme: fuga din calea armatei naziste, experiența
lagărelor de exterminare, trauma trăită, viața supraviețuitorilor etc. Multe titluri de
film sunt ecranizări ale unor cărți (mărturii, jurnale, scrieri memorialistice), astfel
încât le vom descoperi și în secțiunea dedicată literaturii. Unele dintre cele mai in-
fluente filme dedicate Holocaustului includ: Jurnalul Annei Frank (George Stevens,
1959); Alegerea Sofiei (Alan J. Pakula, 1982); La revedere, copii (Louis Malle, 1987);
Evadare din Sobibor (Jack Gold, 1987); Europa, Europa (Agnieszka Holland, 1990);
Lista lui Schindler (Steven Spielberg, 1993); Viața este frumoasă (Roberto Benigni,
1997); Pianistul (Roman Polanski, 2002); Fiul lui Saul (László Nemes, 2015) etc.
O listă exhaustivă a acestor capodopere cinematografice nu există. Pe lângă filmele
artistice, tematica Holocaustului este abordată și în filmele documentare. Câteva
Afișul filmului Lista lui Schindler exemplificări: Shoah (Claude Lanzmann, 1985); Auschwitz – Naziștii și soluția finală
(Laurence Rees, 2005); Copaci roșii (Marina Willer, 2017): Einsatzgruppen: Deta-
şamentele morţii (2009) etc. Cinematografia românească a tratat și ea tematica
Holocaustului prin filmele lui Radu Mihăileanu (Trenul vieții, 1998), Radu Gabrea
(Călătoria lui Gruber, 2009), Florin Iepan (documentarul Odessa, 2013) și Radu Jude
(documentarul Ieșirea trenurilor din gară, 2020).
Literatura Holocaustului are drept puncte de plecare mărturiile, jurnalele,
scrierile memorialistice, care se vor transforma în apariții editoriale necesare în-
țelegerii cognitive și afective a acestei drame a secolului al XX-lea. Operele literare,
care au drept obiectiv păstrarea memoriei Holocaustului, aparțin unor categorii
diferite de autori. Sunt mărturiile victimelor, ale persoanelor care nu au supravie-
țuit, dar ale căror însemnări din lagăre s-au păstrat, ale persoanelor cărora li s-au
Anne Frank
povestit momente din Holocaust sau a autorilor consacrați în abordarea altor
subiecte, ce au scris și ei despre Holocaust. Nici scrierile literare cu tematica Holocaustului, ca și în cazul filmelor,
nu pot fi regăsite într-o listă completă. Dintre cele mai cunoscute abordări literare, pot fi amintite: Mai este oare
acesta un om? (autobiografia lui Primo Levi, supraviețuitor al lagărelor naziste); Jurnalul Annei Frank (jurnalul unei
tinere fete); Kaputt (autobiografia lui Curzio Malaparte în care relatează experiența sa în calitate de corespondent de
război pe frontul italiano-german); Un băiat pe Lista lui Schindler (aceasta este singura carte de memorii publicată
vreodată de un copil supraviețuitor, Leon Leyson); Pianistul (povestea pianistului și compozitorului evreu Władysław
Szpilman despre lupta pentru supraviețuire în ghetou și, mai apoi, într-o Varșovie distrusă); Lista lui Schindler (scrisă
de Thomas Keneally, este povestea unui industriaș german, Oskar Schindler, arian pursânge, care și-a riscat viața
pentru a salva de la moarte 1 100 de evrei, condamnați la exterminare în lagărele naziste) etc. Există și scritori din
spațiul românesc care au abordat în operele lor tematica dramatică a Holocaustului: Elie Wiesel (Noaptea, o operă
cutremurătoare ce surprinde trăirile autorului în lagărul de la Auschwitz), Oliver Lusting (Atunci, acolo... la Auschwitz,
despre supraviețuirea sa, dar nu și a familiei sale în lagărul de la Auschwitz), Eva Heyman (Am trăit atât de puțin este
jurnalul din captivitate al Evei Heyman, cea care va fi supranumită „Anne Frank de Oradea”) etc.
Memoria colectivă despre Holocaust este conturată și prin intermediul mass-mediei. Aceasta acționează prin căile
de comunicare specifice secolului al XXI-lea: surse de pe internet (site-uri ale diferitelor memoriale, muzee sau orga-
nizații non-guvernamentale), pagini oficiale ale instituțiilor naționale și internaționale, rețele de socializare (Twitter,
Facebook, TikTok, YouTube) etc. Aici sunt promovate proiecte educaționale dedicate memoriei Holocaustului, activități
culturale, vernisaje, lansări de carte sau informații despre comemorarea unor zile dedicate victimelor Holocaustului.
Multitudinea de lucrări istoriografice, literare si artistice, numeroasele muzee și memoriale ale Holocaustului,
informațiile regăsite în mass-media ne conduc spre o singură direcție, aceea de a continua să studiem acest eve-
niment al secolului al XX-lea cu toate instrumentele pe care le avem la îndemână, astfel încât generațiile prezente
și cele viitoare să cunoască ce s-a întâmplat, să reflecteze la ceea ce s-a întâmplat și să se asigure că nu se va mai
întâmpla niciodată.

106
 Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursa de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

„Fără această mică lucrare, viaţa mea de scriitor sau viaţa mea pur şi simplu nu ar fi fost ceea ce este: viaţa unui
martor care se consideră obligat, din punct de vedere moral şi uman, să împiedice duşmanul să obţină o victorie
postumă, ultima, ştergându-şi crimele din memoria oamenilor.”
(Elie Wiesel despre lucrarea sa autobiografică, Noaptea)

1. Pornește de la introspecția lui Elie Wiesel, citată în sursa de mai sus, și citește opera Noaptea pentru a înțelege obli-
gația „martorului” de a povesti ororile trăite în lagărul de exterminare. Redactează o recenzie pe care să o postezi
pe pagina unei rețele de socializare.
2. Consultă surse de pe internet pentru a descoperi desenele lui Marcel Iancu din albumul Pe muchie, care imortali-
zează momente ale Pogromului de la București. Alături de colegii tăi, identifică personajele principale din acest
album.
3. Redactează o pagină de jurnal intitulată 24 de ore la Auschwitz.
4. Accesează surse de pe internet și realizează o listă cu filme care abordează tematica Holocaustului și au fost
premiate sau nominalizate la Premiile Oscar.
5. Descoperă operele lui Samuel Bak prezentate în cadrul aplicațiilor site-ului Yad Vashem. Consultă surse de pe
internet și informează-te și despre alte opere ale artiștilor despre care ai învățat în această lecție. Răspunde la
următoarele cerințe:
a) Precizează evenimentul istoric care i-a inspirat și marcat pe artiști.
b) Cu ajutorul cunoștințelor de la orele de Educație plastică, analizează tablourile lui Samuel Bak din perioada
1971–1981. Tu știi ce s-a întâmplat la Ponary?
c) Stabilește două asemănări în maniera de a picta a artiștilor studiați.

Evaluez și creez

1. Vizionează documentarele din Biblioteca virtuală și află povești de viață din Jurnal reflexiv
perioada Holocaustului. Formulează un punct de vedere referitor la rolul
 Numește două reprezentări
artei ca modalitate de supraviețuire.
artistice ale Holocaustului.
2. Reprezentările academice sau populare ale Holocaustului prin filme artis-
 Notează două abilități pe
tice, mass-media, documentare, artă, teatru, nuvele, memoriale și muzee,
dau formă memoriei colective. Realizează, împreună cu colegii, o investigație care le-ai dezvoltat datorită
având ca tematică varietatea surselor utilizate pentru combaterea antisemi- acestei lecții.
tismului și a diverselor forme de discriminare. În cadrul investigației, elevii  Descrie emoțiile pe care
vor avea în vedere să răspundă la următoarele întrebări: le-ai simțit pe parcursul
a) Cum și de ce sunt produse astfel de interpretări și reprezentări ale trecutului? acestei lecții.
b) Cum au fost selecționate dovezile pe care se bazează?
c) Care au fost intențiile celor care le-au produs?
d) Deși există zone legitime ale dezbaterii istorice și libertatea actului
artistic, toate interpretările sunt la fel de valabile?
Biblioteca virtuală
Grupa 1 Arta (muzică, pictură, sculptură, arhitectură)
Grupa 2 Literatura (teatru, nuvele, proză, poezie etc.)
Grupa 3 Filme artistice și documentare
Grupa 4 Mass-media
Grupa 5 Memoriale și muzee
Fiecare grupă va trebui să prezinte într-o aplicație electronică (Padlet, Canva
Armonica Arta din perioada
etc.) 3–5 exemple prin care aceste surse au contribuit la combaterea anti-
(Muzicuța) de Holocaustului
semitismului și a diferitelor forme de discriminare. Creați apoi o expoziție
la Auschwitz
virtuală de tipul Turul galeriei cu aplicațiile realizate. (Portofoliu)

107
Distorsionarea, negarea și minimalizarea Holocaustului
Provocare
Pentru că antisemitismul lovește în esența valorilor noastre: umanitate, libertate religioasă, egalitate, antise-
mitismul este o otravă pentru societatea noastră. Este de datoria noastră, a tuturor, să luptăm împotriva lui, să îl
împiedicăm și să îl eradicăm.
(Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene – Bruxelles, 3 februarie 2021)
 Cu ce „arme” lupți tu pentru ca valorile enumerate de președinta Comisiei Europene să aibă continui-
tate în societatea europeană contemporană?

Repere cronologice
1986
La 8 iulie, Parlamentul israelian
adoptă o lege care incrimi-
nează negarea Holocaustului.
1990
Guvernul francez adoptă
Legea Gayssot, care declară că
punerea sub semnul întrebării
a amplorii sau existenței
crimelor împotriva umanității
este o infracțiune.
2002
România adoptă o ordonanță
de urgență care incriminează
negarea Holocaustului.
2007
La 26 ianuarie, ONU adoptă o
rezoluție care condamnă ne-
garea Holocaustului (Adunarea
Generală a ONU declară că
negarea este „echivalentă
cu aprobarea genocidului
în toate formele sale”).
Ziua Internațională de Comemorare
a Holocaustului
exterminare și camere de gazare pentru exterminari în masă, numărul real de evrei uciși este cu mult mai mic decât
cifra acceptată de istorici (5–6 milioane), evreii au inserat această propagandă într-un complot mai mare al cărui
scop era crearea unei patrii a evreilor în Palestina și susținerea statului Israel etc. Pe aceștia îi contrazice un sistem
birocratic al Holocaustului foarte bine documentat chiar de către naziști: documente scrise (scrisori, note, schițe,
Cunosc și înțeleg
Termenul de distorsionare face referire la operațiunea de modificare a
datelor realităților istorice în scopuri politice și de propagandă. Astfel, această
noțiune este specifică, cu deosebire, perioadei regimului comunist care a folosit
faptele Holocaustului în interesul regimului, întreaga producție istoriografică
aflându-se sub controlul cenzurii.
Negarea Holocaustului este un discurs ce neagă realitatea istorică și dimen-
siunea exterminării evreilor de către naziști și aliații acestora, cunoscută sub
denumirea de Holocaust sau Shoah. În mod particular, negarea Holocaustului
se referă la orice tentativă de a susține că Holocaustul/Shoah-ul nu a avut loc.
Totodată, poate include negarea sau punerea sub semnul întrebării a principa-
lelor mecanisme de exterminare (camerele de gazare, execuțiile în masă, înfo-
metarea și tortura) sau negarea și punerea sub semnul întrebării a intenției de a
comite genocid împotriva poporului evreu. Negarea Holocaustului constituie o
expresie a antisemitismului. Încercarea de a nega genocidul împotriva evreilor
constituie un efort de a exonera regimul național-socialist și antisemitismul de
vina sau responsabilitatea pe care au avut-o în genocidul poporului evreu. Alte
forme ale negării Holocaustului includ culpabilizarea evreilor pentru exagera-
rea sau crearea Shoah-ului în scopuri politice sau financiare, în sensul în care
Shoah-ul ar fi fost rezultatul unei conspirații a evreilor.
Obiectivele negării Holocaustului sunt, de cele mai multe ori, reabilitarea unui
antisemitism explicit și promovarea ideologiilor politice și a condițiilor ce permit
tocmai repetarea tipului de eveniment pe care îl neagă. Aceasta este definiția
de lucru a negării și distorsionării Holocaustului, adoptată la Plenara IHRA de la
Toronto din 2013. IHRA a adoptat această definiție ca o expresie a conștientizării
faptului că negarea și distorsionarea Holocaustului trebuie să fie combătute și
denunțate la nivel național și internațional. România a devenit membru cu drep-
turi depline a IHRA din 2004, astfel încât statul român acceptă această definiție și
o include în proiectele sale care vizează educația despre Holocaust.
Cei care neagă Holocaustul au motivații foarte diferite: xenofobia, națio-
nalismul, conspiraționismul, ignoranța etc. Argumentele cele mai vehiculate
de către negaționiști sunt: guvernul nazist nu a avut o politică sau o intenție
oficială de exterminare a evreilor, autoritățile naziste nu au folosit lagăre de

108
ordine, note de plată, discursuri, articole, memorii), mărturii (martorii oculari,
supraviețuitorii, gărzile SS, comandanții lagărelor, locuitorii din zonă), foto- Dicționar istoric
grafii (fotografii militare și din presă, fotografii civile, fotografii secrete făcute Alianța Internațională pen-
de supraviețuitori, fotografii aeriene, filmări germane și aliate), lagărele (de tru Memoria Holocaustului
concentrare, de muncă forțată și de exterminare) etc. (IHRA) = organizaţie interguver-
Negaționismul contemporan a fost clasificat pe trei categorii: negaționismul namentală creată în anul 1998
integral (Holocaustul nu a existat, el este o invenție), negaționismul selectiv cu obiectivul de a încuraja ac-
(Holocaustul a existat doar în Germania nazistă și în teritoriile stăpânite sau tivităţi legate de promovarea
aliate cu Hitler) și negaționismul prin comparație (Holocaustul este comparat educaţiei, comemorării şi cer-
cu alte genociduri, în special cu Gulagul comunist). Prin noțiunea de trivializare cetării Holocaustului, precum
a Holocaustului este desemnată utilizarea abuzivă a comparațiilor în scopul şi de a asigura sprijinul politic
minimalizării Holocaustului, al banalizării atrocităților comise prin implemen- necesar în vederea materia-
tarea „Soluției finale” și al condiționării memoriei Holocaustului. lizării acestora. În anul 2016,
Negarea, denaturarea și minimalizarea Holocaustului sunt adesea utilizate România a asigurat președinția
pentru a alimenta ura împotriva evreilor și în încercarea de a rescrie istoria eu- acestei organizații.
ropeană și a evreilor. Discursurile de incitare la ură legate de apologia, negarea
sau minimalizarea Holocaustului sunt interzise. Astfel, în România, precum și în alte state (Austria, Belgia, Canada,
Republica Cehă, Franța, Germania, Elveția, Ungaria, Israel, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia,
Portugalia, Slovacia) negarea Holocaustului este ilegală.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A „ Apariţia şcolii istorice revizioniste este bomba atomică pe care istoricii au aruncat-o conştient asupra uriaşei
construcţii propagandistice a meşterilor Alianţei Universale Israelite pentru că, dacă vom demonstra că la
Auschwitz şi în celelalte lagăre nu s-a produs nici un genocid prin gazare, se poate pune problema revizuirii
procesului de la Nürnberg. […] Această revizuire ar impune, la rîndul ei, revizuirea procesului făcut Germaniei
celui de-al III-lea Reich, ceea ce ar pune în discuţie «tributul» plătit de Germania postbelică Israelului şi orga-
nizaţiilor mondiale evreieşti: de la pensii, la subvenţii de toate felurile”. (Radu Theodoru, 1995)

1. Analizează sursa A și identifică cărei categorii de negați-

onism aparține opinia lui Radu Theodoru. Argumentează
răspunsul tău prin selectarea a două informații din sursă.
2. Sursa B face referire la mărturia lui Rudolf Höss, primul
comandant al lagărului de exterminare de la Auschwitz
(1940–1943). Accesează surse de pe internet pentru a
descoperi și alte mărturii ale martorilor oculari, dovezi
ale istoriografiei pentru a contraargumenta opiniile ne-
gaționiștilor Holocaustului.
3. Realizează propria investigație jurnalistică (apelând la
sursele online din ultimii doi ani) cu privire la manifes-
tări antisemite prin care negaționiștii Holocaustului își
propagă opiniile. Identifică trei astfel de manifestări, cu
motive diferite. Ce le-ai transmite celor care au astfel de
păreri?
4. Elaborează, în aproximativ două pagini, un eseu despre B O pagină din transcrierea mărturiei lui
cauzele și consecințele negării unor date, acțiuni, fapte Rudolf Höss la Tribunalul Militar Interna­țional de la
despre antisemitism și Holocaust. Poți folosi aplicația Nürenberg. La proces, Höss a depus mărturie despre
digitală https://www.readwritethink.org/. (Portofoliu) gazarea evreilor de la Auschwitz.

109
 Evaluez și creez

1. Construiește un organizator grafic care să evidențieze asemănările și deo- Asemănări Deosebiri

sebirile referitoare la evoluția și caracteristicile antisemitismului în secolul
al XX-lea și în secolul al XXI-lea. (Portofoliu)
2. Stabilește corespondența corectă dintre noțiune și definiția sa.

 egarea faptului că un eveniment a avut loc sau diminuarea

N
Revizionism istoric
amplorii și a impactului acestuia.
Ideea că însăși prezența evreilor le amintește altora de Holocaust
„Negaționism” istoric sau negarea istoriei și, prin urmare, evocă sentimente de vinovăție pentru aceasta,
motiv pentru care evreii sunt acuzați.
 pleda pentru o revizuire a unei anumite interpretări a evenimen-
A
Negarea Holocaustului
telor istorice pe bază de noi dovezi sau informații.
 iscurs sau element de propagandă ce neagă realitatea istorică și
D
dimensiunea exterminării evreilor de către naziști și aliaţii aces-
Antisemitism secundar
tora în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cunoscută sub
denumirea de Holocaust sau Shoah.

3. Recunoaște perspectivele multiple referitoare la

Supraviețuitor al lagărelor Holocaust. Cum crezi că se poate completa schema
de exterminare naziste alăturată?
4. Pe baza întrebărilor de mai jos, realizează împre-
ună cu alți colegi de clasă o dezbatere referitoare
Tânăr
la implicarea responsabilă și creativă a tinerilor în
evreu combaterea antisemitismului și a oricăror forme de
discriminare.
Pentru mine
Holocaustul
• Este interesată tânăra generație de trecutul istoric?
reprezintă... • Cum credeți că apreciază tinerii pierderea a două
Tânăr neonazist treimi din populația evreiască a Europei în secolul
susținător al al XX-lea?
teoriilor
• Considerați că tinerii cunosc modul în care evreii
conspiraționiste
au participat la diferite evenimente ale vieții din
orașul vostru, țara voastră sau în Europa de-a lun-
Elev român clasa
gul veacurilor – înainte și după Holocaust?
a XI-a în anul 2024
• Apreciați faptul că prezența evreiască a contribuit
la dezvoltarea Europei?

Jurnal reflexiv
Biblioteca virtuală
 Numește două noțiuni pe care
le-ai învățat în această lecție.
De ce neagă Cine neagă
 Indică două conținuturi din lecție
lumea Holo- Holocaus-
care crezi că necesită clarificări.
caustul? tul astăzi?
 Descrie opinia ta despre negarea
și distorsionarea Holocaustului.

110
Răspunsul țărilor membre O.N.U.: Responsabilitatea
de a proteja (R2P)

Provocare
Ura care începe cu evreii nu se termină niciodată cu evreii. Facem o mare greșeală dacă considerăm că antise-
mitismul reprezintă o amenințare doar la adresa evreilor. Este, în primul rând, o amenințare la adresa Europei și la
adresa libertăților pentru a căror realizare au fost necesare secole întregi.
(Rabinul Jonathan Sacks, Cuvântare în Parlamentul European, 27 septembrie 2016)
C
 e crezi că ar trebui să facem, ca societate, pentru a apăra libertățile câștigate de-a lungul secolelor?

Cunosc și înțeleg

Pentru a preveni încălcările sistematice ale drepturilor omului, comunita- Dicționar istoric
tea internațională a căutat să găsească instrumente eficiente și să decidă ce Responsabilitatea de a proteja
modalități de acțiune se impun. Apariția normei R2P (Responsibility to Protect) = normă internațională care ur-
a fost considerată o soluție a problemelor întâmpinate de comunitatea inter- mărește să se asigure că comu-
națională în cazul intervențiilor umanitare, pentru a proteja populația civilă nitatea internațională nu va mai
de încălcarea drepturilor sale. eșua niciodată să acționeze în
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a fost înființată în 1945 pentru a preveni fața genocidului, a epurării et-
conflictele între state. Dar, odată cu sfârșitul Războiului Rece, agresiunea inter- nice, a crimelor de război și cri-
statală a făcut loc în mare parte războiului și violenței în interiorul statelor, mai
melor împotriva umanității.
degrabă decât între state. În acest context, comunitatea internațională s-a an-
gajat într-o dezbatere serioasă asupra modului de reacție la încălcările grave și sistematice ale drepturilor omului. În
septembrie 1999, în Raportul său anual prezentat Adunării Generale, secretarul general al ONU, Kofi Annan, a provocat
statele membre să găsească o soluție în apărarea umanității. El a repetat provocarea în Raportul Mileniului din anul
2000. Provocarea a fost preluată de Comisia Internațională pentru Intervenție și Suveranitatea Statului (ICIS), înființată
de guvernul canadian, care la sfârșitul anului 2001 a emis un raport intitulat Responsabilitatea de a proteja. Raportul
ICIS a formulat principiul alternativ al „responsabilității de a proteja”, concentrându-se nu pe „dreptul” legal sau moral
al străinilor de a interveni, ci pe responsabilitatea tuturor statelor de a proteja persoanele aflate în pericol.
La reuniunea la nivel înalt a ONU din anul 2005, statele membre s-au angajat să respecte principiul responsa-
bilității de a proteja, incluzându-l în documentul final al reuniunii respective (A/RES/60/1). Summitul Mondial din
2005, care a avut loc în perioada 14-16 septembrie la sediul ONU din New York, a reunit peste 170 de șefi de stat și de
guvern. Agenda summitului s-a bazat pe o serie de propuneri prezentate de secretarul general Kofi Annan în raportul
său intitulat In Larger Freedom. Documentul final prevedea, la paragraful 138: „Fiecare stat individual are responsa-
bilitatea de a-și proteja populația de genocid, crime de război, epurare etnică și crime împotriva umanității. Această
responsabilitate presupune prevenirea unor astfel de
crime, inclusiv incitarea la săvârșirea lor, prin mijloace
adecvate și soluții necesare. În paragraful 139, Docu-
mentul final a afirmat: „Comunitatea internațională,
prin intermediul Națiunilor Unite, are, de asemenea,
responsabilitatea de a utiliza mijloace diplomatice,
umanitare și alte mijloace pașnice adecvate pentru a
ajuta la protejarea populațiilor de genocid, crime de
război, epurare etnică și crime împotriva umanității. [...]
Adunarea va continua să analizeze responsabilitatea
de a proteja populațiile de genocid, crime de război,
epurare etnică și crime împotriva umanității și impli- Sala Adunării Generale a Națiunilor Unite din New York, SUA –
cațiile acesteia, ținând cont de principiile Chartei și ale a 71-a sesiune, 21 septembrie 2016

111
dreptului internațional. Acceptând responsabilitatea colectivă de a proteja, comunitatea internațională a emis un
angajament solemn pe care nu îl poate ignora cu ușurință.
Raportul Secretarului General din 2009 (validat de Adunarea Generală care a adoptat o rezoluție de consens: A/
RES/63/308), intitulat Implementarea responsabilității de a proteja, a introdus o strategie pe trei piloni a R2P: Pilo-
nul 1 – Fiecare stat are responsabilitatea de a-și proteja populația de patru crime de atrocitate în masă: genocid,
crime de război, crime împotriva umanității și epurare etnică; Pilonul II – Comunitatea internațională mai largă are
responsabilitatea de a încuraja și de a ajuta statele individuale în îndeplinirea acestei responsabilități; Pilonul III –
Dacă un stat nu reușește în mod vădit să-și protejeze populațiile, comunitatea internațională trebuie să fie pregătită
să întreprindă acțiuni colective adecvate, în timp util și decisiv și în conformitate cu Charta ONU.
Principiul R2P a fost invocat în mai mult de 80 de rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU privind crizele
din Republica Centrafricană, Coasta de Fildeș, Republica Democrată Congo, Liberia, Libia, Mali, Somalia, Sudanul
de Sud, Siria, Yemen etc. Responsabilitatea de a proteja a fost, de asemenea, invocată în peste 50 de rezoluții ale
Consiliului pentru Drepturile Omului și 13 rezoluții ale Adunării Generale. Aceste rezoluții și măsurile lor preventive
și – în ultimă instanță – coercitive aferente, au demonstrat că este posibilă acțiunea colectivă pentru protejarea
populațiilor expuse riscului. Statele individuale și rețelele globale, cum ar fi Rețeaua globală a punctelor focale R2P,
au întreprins diverse inițiative naționale pentru a se asigura că previn crimele cu atrocități în masă prin respectarea
angajamentelor lor din pilonul I și pilonul II.

Analizez. Rezolv

Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

B „La 11 septembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a decretat 9 decembrie

drept Ziua internaţională de comemorare a victimelor crimei de genocid şi pen-
tru prevenirea acestei crime. Data de 9 decembrie este cea la care, în anul 1948,
a fost adoptată Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.
Scopul acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra im-
portanţei acestei Convenţii şi a rolului acesteia în combaterea şi în prevenirea
crimelor de genocid, cât şi de a comemora victimele acestor crime.
Prin adoptarea acestei rezoluţii, Adunarea Generală a ONU a reiterat res-
ponsabilitatea fiecărui stat în parte de a-şi proteja populaţia de crimele de ge-
nocid. În acest sens, în 2005, ONU a adoptat principiul responsabilităţii de a
A Ambasadorii Regatului Unit,
proteja, iar în anul 2008 a fost înfiinţat Centrul Global pentru Responsabilitatea
Sir Mark Lyall Grant, și al SUA,
de a Proteja. Principalul obiectiv al său este acela de a transforma principiul
Susan E. Rice, votând Rezoluția
responsabilităţii de a proteja într-un ghid practic de acţiune în faţa atrocităţilor
1973/2011 în Consiliul
comise în masă. [...]
de Securitate al ONU
Pe parcursul anilor 2014 şi 2015, comunitatea internaţională a comemorat
cele mai atroce crime petrecute în ultimul secol, precum marcarea a 100 de ani de la genocidul armenilor, 70 de ani de la
eliberarea prizonierilor din lagărul de exterminare de la Auschwitz, 40 de ani de la atrocităţile comise de Khmerii Roşii în
Cambodgia şi 20 de ani de la genocidele din Rwanda şi de la Srebrenica, din Bosnia şi Herţegovina.”
(https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/12/09/ziua-internationala-de-comemorare-
a-victimelor-crimei-de-genocid-si-pentru-prevenirea-acestei-crime-07-29-28)

1. Analizează sursa A și află informații despre cazul internațional care a necesitat adoptarea Rezoluției 1973/2011
în cadrul Adunării Generale a ONU.
2. Accesează surse de pe internet și descoperă alte cinci cazuri internaționale ce au necesitat adoptarea principiu-
lui R2P de către Adunarea Generală a ONU. Realizează un portofoliu digital (Canva sau Book Creator) cu infor-
mațiile descoperite.
3. Analizează sursa B și menționează scopul decretării unei Zile internaționale de comemorare a victimelor crimei
de genocid și pentru prevenirea acestei crime. Precizează două evenimente comemorate de către comunitatea
internațională care se înscriu principiului responsabilității de a proteja. Accesează surse de internet și realizează
o listă cu alte evenimente ce impun comemorarea lor.

112
 Evaluez și creez

1. Realizează în format electronic sau desenează o friză/axă cronologică în

care să se regăsească 3–5 date de comemorare a victimelor Holocaus-
tului, a antisemitismului și a altor forme de discriminare. Accesează
Timeline Maker sau orice altă aplicație digitală și inițiază o friză crono-
logică, pe care să notezi cele cinci date. Consideri că aceste evenimente
istorice au contribuit la crearea unor mecanisme internaționale de pro-
tecţie a drepturilor omului şi promovării dreptului umanitar? Poți indica
și alte evenimente ale istoriei recente care necesită răspunsul statelor
membre ONU privind responsabilitatea de a proteja?
Model: 27 ianuarie – Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Eliberarea prizonierilor de la Auschwitz
Holocaustului
2. Întocmește o bază de date referitoare la organizațiile și instituțiile din se- Jurnal reflexiv
colul al XXI-lea care s-au implicat activ în combaterea antisemitismului și a  Numește două noțiuni în-
oricărei forme de discriminare sau genocid. vățate în această lecție.
3. Construiește un organizator grafic în care să notezi minimum cinci docu-  Indică două conținuturi din
mente adoptate de instituții internaționale (ONU, UE etc.) referitoare la lecție care crezi că necesită
responsabilitatea de a proteja, la respectarea drepturilor și libertăților fiin- clarificări.
țelor umane. (Portofoliu)  Descrie modul în care vei
4. Identifică în comunitatea în care trăiești probleme care pot genera con- putea folosi această expe-
flicte sau situații de excludere/marginalizare a unor grupuri de indivizi. riență de învățare în viitor.
Identifică două cauze ale acestor situații și, pe baza documentelor studiate
în cadrul acestei lecții, formulează două soluții pentru rezolvarea unor ast-
fel de probleme.
Biblioteca virtuală
5. Studiază documentele adoptate de către ONU, UE, Consiliul Europei și di-
verse organisme regionale în problema responsabilității de a proteja și nu-
mește două măsuri adoptate de către comunitatea internațională pentru
combaterea antisemitismului și a oricăror forme de discriminare. Formu-
lează propria ta opinie referitoare la această problemă.
6. Realizează, împreună cu alți colegi, o dezbatere referitoare la necesitatea
protejării drepturilor și libertăților de către comunitatea internațională. O scurtă istorie a Responsabilitatea
Argumente Pro Argumente Contra responsabilității de a proteja
Responsabilitatea de a proteja (R2P)
de a proteja

7. Consultă site-ul Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro) și află care este viziunea României asupra „Res-
ponsabilității de a proteja” – R2P.
8. Completează tabelul de mai jos, cu câte un exemplu (eveniment istoric din a doua jumătate a secolului al XX-lea
și primele trei decenii ale secolului al XXI-lea) care să ilustreze cei trei piloni ai R2P.

Responsabilitatea de sprijin a comunității Responsabilitatea de acțiune

Responsabilitatea
internaționale (asistență internațională a comunității internaționale
statelor de a proteja
și întărirea capacității naționale) (reacție decisivă și promptă)

113
 RECAPITULARE (Portofoliu)
Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, un proiect cu tema Evreii în România postbelică și memoria
Holocaustului în secolul al XXI-lea, folosind Metoda pălăriilor gânditoare.

Pălăria albă: Informează. Caută informații despre tema pusă în discuție, face
conexiuni, oferă informația.
Sarcină de lucru: Prezentarea temei Evreii în România postbelică și memoria
Holocaustului în secolul al XXI-lea cu ajutorul unei aplicații informatice de tip
Padlet, Prezzi, Canva etc.

Pălăria roșie: Spune ce simte. Își exprimă emoțiile, sentimentele.

Sarcină de lucru: Reprezentarea Holocaustului în artă, literatură și mass-me-
dia – exemple; realizarea unui portofoliu de imagini reprezentative pentru temă.

Pălăria verde: Generează idei noi. Oferă soluții alternative, idei noi, inovatoare,
caută alternative.
Sarcină de lucru: Răspunsul țărilor membre ONU la combaterea antisemitismu-
lui și a oricăror forme de discriminare – alcătuirea unui repertoriu al documente-
lor adoptate și al unui portofoliu electronic al acestora.

Pălăria galbenă: Prezintă aspectele pozitive. Este creatorul, simbolul gândirii

pozitive și constructive, explorează optimist posibilitățile.
Sarcină de lucru: Prezentarea comunității evreiești din România din a doua ju-
mătate a secolului al XX‑lea și primele trei decenii ale secolului al XXI-lea. Eve-
nimente, personalități, locuri ale memoriei comunităților evreiești. Redactarea
unor articole sau scurte prezentări ale temei care vor fi postate pe rețelele de
socializare.

Pălăria neagră: Prezintă aspectele negative. Este criticul, prezintă posibile ris-
curi, pericole, identifică greșelile.
Sarcină de lucru: Distorsionarea, negarea și minimalizarea Holocaustului. Reali-
zarea unor eseuri despre cauzele și consecințele negării unor date, acțiuni, fapte
despre antisemitism, Holocaust și crime împotriva umanității.

Pălăria albastră: Clarifică/Alege soluția corectă. Este liderul, conduce activi-

tatea, controlează discuțiile, trage concluzii.
Sarcină de lucru: Responsabilitatea de a proteja. Realizarea unei baze de date
referitoare la organizațiile și instituțiile din trecut și din prezent care s-au impli-
cat activ în combaterea antisemitismului și a oricărei forme de discriminare sau
genocid

114
 EVALUARE (Portofoliu)
I. Alege varianta corectă de răspuns.
1. Imigrarea evreilor din diaspora în Țara lui Israel se numește:
a) Aliya b) Sionism c) Exilare
2. „Evrei contra valută” este politica aplicată de:
a) Gheorghe Gheorghiu-Dej b) Nichita Hrușciov c) Nicolae Ceaușescu
3. Ziua internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este: Piesa centrală
a) 27 ianuarie b) 9 octombrie c) 9 decembrie a Memorialului
Evreiesc al
4. Statele membre ale ONU s-au angajat să respecte principiul responsabilității de a pro-
Holocaustului
teja prin Documentul final al Summit-ului Mondial din anul:
din Miami, SUA,
a) 1995 b) 2005 c) 2015 realizată de
II. Citește cu atenție sursa de mai jos: Kenneth Treister
„Prezența evreilor în regimurile politice comuniste a fost minoritară. Când spunem minoritate nu ne referim doar
la raportul cu populația majoritară, ci o minoritate chiar în cadrul propriilor comunități. De exemplu, în anii ’30
evreii reprezentau circa 4% din populația totală a României. În cadrul Partidului Comunist Român evreii erau al
treilea grup etnic, după maghiari și români. Comunismul a fost adus în România de trupele sovietice și s-a instau-
rat în 6 martie 1945. În decembrie 1989, la sfârșitul comunismului, P.C.R. avea aproape 4 milioane de membri din
care majoritatea covârșitoare era formată din etnici români. Nu în ultimul rând, comunitatea evreiască din Româ-
nia s-a raportat foarte diferit la comunism. Pe de o parte, a existat Ana Pauker. Ea a condus Ministerul de Externe
(1947-1952). Pe de altă parte, a existat și Wilhelm Filderman, șef al comunităților evreiești din România timp de
decenii, condamnat politic de regimul comunist. Deci, ca peste tot și întotdeauna, există o diversitate de opțiuni.”
(https://faraura.ro/index.php/portfolio-item/evreii-sunt-responsabili-pentru-comunism/)

Răspunde la următoarele cerințe:

a) Stabilește tipul de informație (subiectivă sau obiectivă) oferită de sursa dată.
b) Numește formațiunea politică menționată în sursă dată.
c) Precizează numele a doi reprezentanți ai comunității evreiești din România și funcțiile deținute de aceștia.
d) Formulează, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la comunitatea evreiească din România,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
III. Elaborează, în aproximativ două pagini, un eseu despre Memoria Holocaustului în secolul al XXI-lea, având
în vedere:
– menţionarea a două fapte istorice referitoare la Holocaustul în Europa, respectiv în România și a două asemănări
între acestea;
– precizarea a două modalități de reprezentare a Holocaustului în artă, literatură și mass-media;
– prezentarea unui fapt istoric referitor la responsabilitatea de a proteja și răspunsul statelor membre ONU;
– formularea unui punct de vedere referitor la consecințele negării și minimalizării Holocaustului şi susţinerea
acestuia printr-un argument istoric.
Autoevaluare
SI=2p S II = 3 p S III = 4 p
Punctaj Oficiu = 1 p Total = 10 p
(0,5 p × 4) (0,5 p + 1 p + 0,5 p + 1 p) (1 p + 1 p + 1 p + 1 p)
Punctajul tău

Se punctează utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea
argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia),
respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a comportamentului și activității de la pagina 8!

115
 RECAPITULARE FINALĂ
1. Studiază, cu atenție, sursele de mai jos și răspunde la următoarele cerințe:

A B

a) „1. Căsătoriile între evrei și cetățenii ger-
mani sau de sânge înrudit sunt interzise.
Căsătoriile efectuate în contradicție cu această
lege sunt declarate nule, chiar dacă sunt
celebrate în străinătate.
2. Relațiile în afara mariajului între evrei și
cetățenii germani sau de sânge înrudit
sunt interzise.
3. Evreii nu au dreptul să angajeze în gospo-
dăria lor cetățeni germani sau de sânge
înrudit sub 45 de ani.
4. Este interzis evreilor să arboreze culorile
naționale ale Reichului.”
(Legea asupra protecției sângelui ger-
man, 15 septembrie 1935, în Istoria lumii
în texte. De la începuturi până în zilele
noastre)
b) „Toți evreii trebuie să evalueze și să declare
totalitatea bunurilor din teritoriul național și
din străinătate aflate în posesia lor la data
de intrare în vigoare a acestei ordonanțe...
Începând cu 1 ianuarie 1939 se interzice
evreilor să se ocupe cu micul comerț, trans-
porturi, agenții comerciale și, de asemenea,
să exercite meseria de artizan independent.
Dacă un evreu ocupă un post de angajat
într-o întreprindere comercială, el poate fi
concediat cu un preaviz de șase săptămâni.”
(Măsurile economice adoptate împotriva
evreilor din Germania în 1938)
„Articolul 2. Sunt socotiţi evrei în înţelesul acestui de-
cret cu putere de lege:
a) Cei de religie mozaică;
b) Cei născuţi din părinţi de religie mozaică;
c) Creștini născuţi din părinţi de religie mozaică,
nebotezați...
Articolul 7. Evreii prevăzuţi în categoria 1-a şi a 3-a nu
pot fi:
a) Funcţionari publici, de orice fel, cu şi fără salariu şi
colaboratori direcţi la activitatea serviciilor publice;
b) Membri în profesiunile care au prin natura lor legă-
tură directă cu autorităţile publice, ca notari publici,
avocaţi, experţi şi alte îndeletniciri asemănătoare;
c) Membri în consiliile de administraţie ale întreprin-
derilor de orice natură, publice şi particulare;
d) Comercianţi în comunele rurale;
e) Comercianţi de băuturi alcoolice şi deţinători de
monopoluri, cu orice titlu;
f) Tutori sau curatori ai incapabililor care sunt de
religie creştină;
g) Militari;
h) Exploatatori sau închirietori de cinematografe, edi-
tori de cărţi, ziare şi reviste româneşti, colportori de
imprimate româneşti şi deţinătorii oricăror mijloace
de propagandă naţională românească:
i) Conducători, membri şi jucători în asociaţiile spor-
tive naţionale;
j) Oameni de serviciu în instituţiile publice.”
(Decret-lege nr. 2650 privitor la starea evreilor din
România din 8 august 1940)

a) Compară cele două texte pe baza următoarelor întrebări:

• Când au fost adoptate aceste legi?
• Cine sunt cei care au adoptat aceste legi?
• Care crezi că este este scopul textelor?
• Cui îi sunt adresate?
• Există diferențe de vocabular?
• Cine este considerat „inamicul”?
b) Precizează tipul de sursă și tipul de informație oferită de cele două surse.
c) Stabilește două asemănări și două deosebiri între cele două texte.

116
2. Construiește o axă cronologică în care să notezi între cinci și șapte date ale evenimentelor referitoare la
Holocaustul din Europa.

„Germani! Apărați-vă! Nu cumpărați de la evrei!” – boicotul Detaliu – uniformă a prizonierilor evrei din lagărele
nazist al afacerilor evreiești, 1 aprilie 1933 de exterminare

3. Compară, cu ajutorul diagramei Venn, Holocaustul din Germania nazistă cu Holocaustul din România,
stabilind două asemănări și două deosebiri.

4. Privește cu atenție imaginile de mai jos. Identifică două asemănări și două deosebiri între acestea.

1. Copii de vârstă școlară. 1925 3. Copii, victime ale Holocaustului

2. Copii evrei din ghetou 4. Copii în secolul al XXI‑lea

Asemănări Deosebiri

117
 5. Vizitează sediul Comunității evreiești din zona în care trăiești (localitate, județ). Discută cu membrii
comu­nității și realizează, împreună cu alți colegi de clasă, o investigație referitoare la situația comunității
evreiești în perioada comunistă, având în vedere următoarele:
– realizarea unui tabel/diagramă cu numărul membrilor comunității în a doua jumătate a secolului
al XX-lea și primele trei decenii ale secolului al XXI-lea;
– alyia;
– locurile memoriei evreiești din comunitate;
– tradițiile și obiceiurile specifice evreilor;
– comunicarea interculturală;
– organizarea unei expoziții de fotografii care ilustrează investigația realizată: monumente istorice, tra­
diții și obiceiuri etc.
6. Consultă surse de pe internet și descoperă perso­nalități care au aparținut comunității evreiești din Româ-
nia comunistă. Identifică domeniile în care au activat și contribuțiile acestora la dezvoltarea economică și
culturală a țării.
7. Identifică și realizează un portofoliu digital care să conțină imagini și materiale audiovizuale dedicate
reprezentărilor Holocaustului în artă, literatură și mass-media.
8. Redactează un eseu nestructurat despre consecin­țele negării și minimalizării Holocaustului.
9. Creează cinci lentile imaginare cu care să citești Rezoluția ONU (R2P) – Responsabilitatea de a proteja.
10. Reflectează în ce măsură putem oferi răspunsuri definitive referitoare la istoria Holocaustului.
a) În aproximativ jumătate de pagină, formulează un punct de vedere argumentat, utilizând termenii
istorici studiați.
b) Consideri că apariția unor surse istorice noi sau pierderea (dispariția/deteriorarea) altor surse istorice
(în special cele materiale) pot influența răspunsurile pe care le căutăm?
11. Dacă ești implicat în proiecte și programe educaționale, naționale și internaționale, discută despre isto-
ria Holocaustului cu elevi din alte regiuni ale țării/din alte țări. Dezbateți perspectivele locale, regionale
sau naționale asupra acestui fenomen.
12. Împreună cu alți colegi din clasă, realizați un proiect-
investigație de grup referitor la Dialogul intercultural dintre
cultura română, cultura iudaică și culturile aparținând altor
minorități existente pe teritoriul României, după următorul
plan:
• Identificarea a câte trei tradiții și obiceiuri ale românilor,
evreilor sau ale altor minorități naționale.
• Descrierea tradițiilor și obiceiurilor identificate.
• Prezentarea a câte două meserii tradiționale, elemente
de viață cotidiană, jocuri specifice copilăriei, dansuri
tradiționale.
• Realizarea unui proiect care să pună în valoare locurile
memoriei comunităților evreiești din localitatea/zona/
regiunea în care trăiești.
• Elaborarea, împreună cu alți colegi de clasă, a unui cod de
conduită interculturală la nivelul comunității tale locale.
• Organizarea unei expoziții de fotografii care ilus-
trează elementele descoperite pe parcursul acestui
proiect-investigație.
Sinagoga din Brașov

118
 EVALUARE FINALĂ (Portofoliu)
1. Completează tabelul următor cu numele unor personalități ale poporului evreu despre care ai învățat pe
parcursul acestui an școlar. Indică minimum un exemplu pentru fiecare domeniu.

Domeniu Antichitate Evul Mediu Epoca modernă Epoca contemporană

Politică

Religie

Literatură

Arte

Științe

2. Plecând de la sursa alăturată, elaborează un eseu nestructurat, de aproximativ două pagini, cu titlul:
Vină, complicitate și responsabilitate pentru Holo­caustul din România și nordul Transilvaniei.

Evreii din Constanța la muncă obligatorie, 1941

Se punctează utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea
argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia),
respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Autoevaluare
Punctaj SI=5p S II = 4 p Oficiu = 1 p Total = 10 p
Punctajul tău

Nu uita să completezi Fișa de observare sistematică a comportamentului și activității de la pagina 8!

119
Bibliografie selectivă
***, Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație, coord. Acad.
Nicolae Cajal și Dr. Hary Kuller, București, 1996.
***, DOCUMENTE. Comisia Internațională Pentru Studierea Holocaustului în
România, Editura Polirom, București, 2005.
***, Evreii din România în texte istoriografice – Antologie, Ediție de Lya Ben-
jamin, Editura Hasefer, București, 2004.
***, Evreii din România între anii 1940-1944, Vol. I, Legislația antievreiască,
Ediție de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1993.
***, Evreii din România între anii 1940-1944, Vol. II, Problema evreiască în
stenogramele Consiliului de Miniștri, Ediție de Lya Benjamin, Editura Hasefer,
București, 1996.
***, Evreii din România între anii 1940-1944, Vol. III, 1940-1942. Perioada unei
mari restriști, Coordonator științific prof. dr. Ion Șerbănescu, Editura Hasefer,
București,1997.
***, Evreii din România între anii 1940-1944, Vol. IV, 1943-1944. Bilanțul trage-
diei. Renașterea speranței, Editura Hasefer, București, 1998.
***, Evreii în societatea și conștiința istorică românească, București, 2003.
***, Holocaust: Tinerii întreabă, supraviețuitorii răspund, ediția a II-a, Asoci-
ația Evreilor din România Victime ale Holocaustului, București, 2008.
***, Martiriul evreilor din România. 1940-1944. Documente și mărturii, Edi-
tura Hasefer, București, 1991.
***, Pogromul de la Iași (28-30 iunie 1941). Prologul Holocaustului din Ro-
mânia, 2006
***, Raport final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în
România, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
***, Shoah în România. Evreii în timpul regimului Antonescu. 1940-1944.
Documente diplomatice franceze inedite, Ediție de Carol Iancu, Traducere din
limba franceză de Cosmina Ghehaur, Polirom, Iași, 2001.
Jean Ancel, Transnistria, Editura Atlas, București, 1998.
Jean Ancel, Contribuții la istoria României. Problema evreiască. 1933-1944,
Vol. I, Partea I și a II-a, traducere din limba ebraică de Carol Bines, Editura
Hasefer, București, 2001, 2 vol.; Vol. II, Partea I și a II-a, Editura Hasefer, Bucu-
resti, 2003, 2 vol..
Matatias Carp, Cartea neagră, Vol. 1-3, Ediția a II-a, București, Editura Dio-
gene, 1996.
Lya Benjamin, Prigoana și rezistența în istoria evreilor din România. 1940-
1944, Editura Hasefer, Bucuresti, 2001.
Wolfgang Benz, Brigitte Mihok, Holocaustul la periferie. Persecutarea şi ni-
micirea evreilor în România şi Transnistria în 1940-1944, Traducere din limba
germană de Cristina Grossu-Chiriac, Editura Cartier, 2010.
I.C. Butnaru, Holocaustul uitat: Consideraţiuni istorice, politice şi sociale cu
privire la antisemitismul românesc., S. l: S.n., S.a.
Carol Iancu, Evreii din România. De la excludere la emancipare. 1866-1919,
Editura Hasefer, București, 1996.
Carol Iancu, Evreii din România. De la emancipare la marginalizare. 1919-
1938, Editura Hasefer, București, 2000.
Carol Iancu, Emanciparea evreilor din România. 1913-1919. De la inegalita-
tea civică la drepturile de minoritate, Editura Hasefer, București, 1998.
Agnes Heller, Fiorul evocării unor lumi ucise: Scriitori evrei moderni despre
destinul evreilor din Europa centrală, Editura Hasefer, București, 2006.
Radu Ioanid, Evreii sub regimul Antonescu, Editura Hasefer, București, 1997.
Radu Ioanid, Holocaustul în Romania: Distrugerea evreilor si romilor sub re-
gimul Antonescu 1940-1944, Ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Hasefer,
București 2006.
Sonia Palty, Evrei, treceţi Nistrul! , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006.
Ovidiu Raețchi, Istoria Holocaustului. Desființarea omului de la ascensiunea
lui Hitler până la execuția lui Eichmann, Editura Litera, București, 2022.
Marius Mircu, Oameni de omenie în vremuri de neomenie, Editura Hasefer,
București, 1996.
Alessandra Minerbi, Istoria ilustrată a nazismului, Editura Rao, București,
2006.
Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română, Ediția a III-a revizuită
și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2012.
Michael Shafir, Între negare şi trivializare prin comparaţie: Negarea Holo-
caustului în ţările postcomuniste din Europa Centrală şi de Est, Editura Polirom,
Iaşi, 2002.
Vladimir Solonari, Purificarea națiunii: dislocări forțate de populație și epu-
rări etnice în România lui Antonescu: 1940-1944, Traducere din limba engleză
de Cătălin Drăcșineanu, Editura Polirom, București, 2015.
Paul A. Shapiro, Ghetoul din Chișinău, 1941-1942: O istorie documentară
a Holocaustului in interiorul frontierelor contestate ale României, Traducere
de Nicolae Drăgușin, Editura INSHR „Elie Wiesel”, Curtea Veche Publishing,
București, 2016.
Surse de internet recomandate:
Yad Vashem – Memorialul Victimelor Holocaustului – Israel;
Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii (USHMM);
Mémorial de la Shoah, Paris; Institutul National pentru Studierea
Holocaustului din Romania „Elie Wiesel”; Centrul pentru Studiul Istoriei
Evreilor din România (CSIER)„Wilhelm Filderman”; Muzeul Holocaustului
din Transilvania de Nord de la Șimleu Silvaniei;
https://www.osce.org/odihr/441146; https://www.edu.ro/sites/default/
files/IHRARecomandari%20 Predare%20Invatare%20Holocaust.pdf; https://
www.inshr-ew.ro/; https://www.csier.ro/index.php/resurse/ arhiva-digitala;
http://www.centropa.org/centropa-cinema/story-tamarakoblik; http://www.
centropa.org/centro­pa-cinema/story-ivan-barbul; https://www.yadvashem.
org/yv/en/education/languages/r asp omanian/index; http://www.centropa.
org/; https://ro.scribd.com/doc/289998291/Cartea-neagr%C4%83-Sufe-
rin%C5%A3ele-evreilor-din-Romania-1940-1944-Volumul-3-Transnistria-pdf.
Aplicații:
https://padlet. com/; https://www.lucidchart.com/;
https://www.mindmeister.com; https://www.readwritethink.org;
https://www.genial.ly; //ro.scribd.com/ doc/289998291/Cartea-nea-
gr%C4%83-Suferin%C5%A3ele-evreilor-din-Romania-1940-1944-Volu-
mul-3-Transnistria-pdf.

Surse imagini
© SHUTTERSTOCK; © Wikimedia Commons; p. 29 – Maria Bănuș (https://www.comunismulinromania.ro); p. 31 – Sinagoga Mare din Târgul Cucului, Iași (©
www.turistiniasi.blogspot.com); p. 33 – Primul grup al emigranţilor „Pedeştri Bucureşteni“, Bucureşti, 1903 (© ACSIER); p. 36 – Prima agenție de publicitate din
România (© www.aluiann.wordpress.com); p. 39 – Soldați evrei din România în Primul Război Mondial (© ICR Tel Aviv); p. 59 – Exteriorul sinagogii Grande Cahal din
București, 1941 (© CSIER); p. 59 – Familie de evrei, 1940 (© CSIER); p. 62 – Brevetul acordat lui Bril David (© INSHR); p. 63 – Fragment din Ziarul Curentul, 14 ianuarie
1939 (© Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord); p. 64 – Articolul 126 despre Distrugerea templelor și sinagogilor. București, noiembrie 1940 (© INSHR);
p. 65 – Devastarea sediului Comunităţii Evreilor din Bucureşti (© CSIER); p. 65 – Sinagogă din București, sulurile Torei distruse (© Yad Vashem Photo Archive,
Jerusalem. 1495/9); p. 68 – Miriam Korber Bercovici – interviu – Clasă mixtă de eleve (© INSHR); p. 68 – Scrisoarea trimisă unor prieteni din București de către Meier
Moscovici în timp ce se afla în ghetoul Şargorod din Transnistria (© Studienverlag, Innsbruck 2013); p. 69 – Iași, strada V. Alecsandri, 29 iunie 1941. Evrei escortați
către Chestura de Poliție (© USHMM/SRI/CNSAS/Muzeul Pogromului de la Iaşi); p. 70 – Evrei omorâți în Pogromul de la Iași (© https://collections.ushmm.org/search/
catalog/pa1076529); p. 72 – Rauth Solomon, supraviețuitoare a Holocaustului (© INSHR); p. 74 – Femei evreice în Ghetoul din Chișinău (© Bundesarchiv, Bild 183-
B13329 / CC-BY-SA 3.0); p. 75 – Evrei în ghetoul transnistrean din Grosulovo (© https://collections.ushmm.org/search/catalog/pa23318); p. 77 – Evreii din Odessa
(© Institutul Cultural Român); p. 78 – Evreii repartizați la muncă obligatorie (© https://collections.ushmm.org/search/catalog/pa1070863); p. 79 – Lagărul de la Teiș
desenat de Eliahu Paizer (© INSHR); p. 80 – Mihail Sebastian (© 1000 de ani de cultură și civilizație); p. 82 – Miriam Korber Bercovici (© INSHR); p. 83 – Wilhelm Filder-
man (© CSIER); p. 84 – Miriam Korber Bercovici alături de sora sa, Sisi, și mama lor (© INSHR); p. 86 – Ghetoizarea evreilor din Bistrița, 1944 (© Muzeul Holocaustului
din Transilvania de Nord); p. 87 – Transportarea evreilor din Șimleu Silvaniei către Auschwitz-Birkenau (© Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord); p. 88 – Éva
Heyman (© INSHR); p. 89 – Lagărul de concentrare Buchenwald, fotografie făcută la 16 aprilie 1945, la cinci zile după eliberarea lagărului (© USHMM); p. 93 – Autoriza-
ție emisă de Traian Popovici (© www.ziaristionline.ro); p. 94 – Procesul lui Antonescu (© wikipedia.org); p. 95 – Odessa, Evrei strânși pentru a fi deportați sau execu-
tați (© USHMM/SRI/CNSAS - https://www.inshr-ew.ro/wp-content/uploads/2020/04/INSHR-EW-povestideviata-Pogromul-de-la-Iasi.pdf); p. 96 – Proclamația către
țară a Majestății sale din ziarul Universul, august 1944 (© Rador); p. 98 – Pogromul de la Iași (© www.iasi1941.com); p. 99 – Anunț purtare steaua lui David, Bacău
(© USHMM, prin amabilitatea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România); p. 99 – Evrei români supraviețuitori ai lagărului de la Buchenwald, mai 1945 (© https://
collections.ushmm.org/search/catalog/pa23306); p. 102 – Vasul Transilvania care va transporta evrei români spre Israel (© www.historia.ro); p. 103 – Primirea la Ni-
colae Ceauşescu a primului-ministru al Israelului, Golda Meir, 5 mai 1972 (© IICCMER , Fototeca online a comunismului românesc – Cota: 44/1972)); p. 109 – O pagină
din transcrierea mărturiei lui Rudolf Höss la Tribunalul Militar Internațional de la Nürenberg (© USHMM); p. 112 – Votul Rezoluției 1973/2011 în Consiliul de Securitate
al ONU (© civitaspolitics.org); p. 118 – Evreii din Constanța la muncă obligatorie (© INSHR).

120
Manualul este prezentat în variantă tipărită
și în variantă digitală.
Varianta digitală are un conținut
similar celei tipărite.
În plus, cuprinde o serie de activități
multimedia interactive de învățare
(exerciții interactive, jocuri educaționale,
animații, filme, simulări).

ISBN 978-630-319-884-2