Sunteți pe pagina 1din 7

Nr. 2259 din 7.10.

2021
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.13 BOTOȘANI
COMISIA METODICA ''OM ŞI SOCIETATE''
AN SCOLAR 2021-2022
Profesor:Purice Anitei Mariana

PROIECT- HOLOCAUSTUL- O PATĂ NEAGRĂ ÎN ISTORIA


UMANITĂȚII

-9 octombrie Ziua de Comemorare a Holocaustului .

-9 octombrie Ziua de Comemorare a Holocaustului în România.


1. DENUMIREA PROIECTULUI : HOLOCAUSTUL- O PATĂ NEAGRĂ ÎN
ISTORIA UMANITĂȚII
2. GRUP ŢINTĂ : elevii clasei aVIII-a
3. DURATĂ : 1 ora
4. SCOP : trezirea interesului pentru evenimente istorice semnificative
5. OBIECTIVE : - comemorarea și cunoașterea evenimentelor Holocaust-ului;
- cunoașterea semnificației zilei de 9 octombrie – Ziua Holocaust-
ului în România;
- prezentarea efectelor intoleranței, discriminării, rasismului,
antisemitismului;
- dezvoltarea aptitudinilor şi înclinaţiilor artistice ale elevilor;
- trezirea interesului pentru evenimente istorice semnificative.;
- informarea elevilor asupra greşelilor trecutului.
.

6. RESURSE UMANE: elevii clasei VIII a .


7. RESURSE MATERIALE:

 Laptop;
 Video-proiector;
 Fotografii;
 Prezentari PPT;
 Panou de prezentare.

8. RESURSE DE SPAŢIU : sală de clasă,


9. VALORIFICAREA PROIECTULUI :
- realizarea de afişe-postetre,material in PPT,pliante;
- fotografii;
10. REZULTATE AŞTEPTATE :
- creşterea interesului pentru tema propusă;
- popularizarea interesului pentru trecutul istoric.
- dezvoltarea spiritului civic în rândul elevilor şi crearea educaţiei
patriotice.
- creşterea gradului de informare a elevilor de gimnaziu privitor la
problematica Holocaustului;
- accentuarea sentimentelor elevilor, de condamnare a
Holocaustului -drama a secolului XX, o istorie neagra si dureroasa
care trebuie cunoscuta pentru ca NICIODATA asemenea atrocitati
sa nu se mai repete
11.EVALUAREA PROIECTULUI:
-prin număr de participanţi;
-impactul asupra elevilor;
-calitatea activităţilor ;
-fotografii realizate .

MOTTO:

,, Atunci când o întreagă societate dă dovadă de ură inconștientă îndreptată impotriva unui grup de
oameni percepuți ca diferiți, nu e nevoie de pre multă presiune pentru a-i mobiliza pe toți sa facă
fapte rele”

Hedi Fried-,, Frânturi dintr-o viață: Drumul la și de la Auschwitz”

ARGUMENT

Nici de la trecerea a sase decenii drama evreilor , suferinţa lor teribilă nu este uitată.
Este importantă în acest sens comemorarea victimelor Holocaust-ului, care au plătit cu viaţa pentru
simplul fapt că au existat ,că au apartinut unui grup etnic atât de urât şi dispreţuit : evreii.

Aceste victime şi-ai trăit propria dramă parcurgând un traseu terifiant : decepţie ,
înfometare, teroare, dezumanizare. Au murit de frig, de foame, de epuizare, de toate au murit . Au
călătorit cu oameni morţi în vagoane, fără să-şi dea seama.

În ciuda tuturor metodelor de persecuţie, au existat oameni care au păstrat în suflet


speranţa .Ea a fost cea care i-a însoţit şi i-a călauzit în momentele în care erau forţaţi să se despartă
de fraţi surori , mame. S-a încercat o dezrădăcinare a evreilor , o moarte spirituală pe lângă cea
trupească.

Cei rămaşi, martori ai atrocităţilor sunt aceia care s-au cutremurat citind acea
binecunoscută lozincă din lagărul de la Auschwitz : „Arbait macht frei „ ( munca te eliberează ).
Ei sunt cei care au fost minţiţi , umiliţi de ofiţerii germani , terorizaţi, batjocoriţi , exterminaţi .

Şi totuşi există supravieţuitori, există voci care condamnă, voci care nu ne lasă să uităm…

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului este un eveniment național ținut pe 9


octombrie în România, dedicat comemorării victimelor Holocaustului și, în special, rolului
României în acest episod al istoriei. În această zi, diverse ceremonii au loc în toată țara, pentru a
comemora evreii și rromii care au murit în Holocaust. Data de 9 octombrie a fost aleasă deoarece
în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria. Bucovina
revenise sub administrația României conduse de Ion Antonescu în luna iunie a aceluiași an.
Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului a fost ținută în 2004.
Holocaustul în România denumește prigoana și exterminarea evreilor în teritoriile controlate de
statul român în anii 1937-1944, adică de la primele legi anti-evreiești ale guvernului Goga-Cuza și
până la lovitura de stat din 23 august 1944.
Aceste victime si-au trait propria drama parcurgand un traseu
terifiant;deceptie,infometare,teroare,dezumanizare.Au murit de frig,de foame,de epuizare,de toate
au murit.Au calatorit cu oameni morti in vagoane,fara sa-si dea seama.
In ciuda tuturor metodelor de persecutie,au existat oameni care au pastrat in suflet speranta.Ea
a fost cea care i-a insotit si i-a calauzit in momentele in care erau fortati sa se desparta de
frati,surori,mame.
S-a incercat o dezradacinare a evreilor,o moarte spirituala pe langa cea trupeasca.
Cei ramasi,martori ai atrocitatilor sunt aceia care s-au cutremurat citind acea bine cunoscuta
lozinca din lagarul de la Auschwitz: “Arbait macht frei” (munca te elibereaza).Ei sunt cei care au
fost mintiti,umiliti de ofiterii germani,terorizati,batjocoriti,exterminati.
Si totusi exista supravietuitori,exista voci care condamna,voci care nu ne lasa sa uitam...
Noi,cei care ne cutremuram la auzul dramei evreilor,suntem datori sa-i pastram vesnic in
memorie,sa le celebram curajul si demnitatea.De ce e importanta aducerea-aminte?Pentru evitarea
greselilor trecutului.Doar afland despre ele,elevii nostri vor putea cantari,analiza,discerne.

Concluzii:

O temă istorică poate fi concretizata în activităţi diverse, aplicându-se metode activ-


participative care solicită implicarea elevilor. Astfel ei vor fi interesaţi, stimulaţi intelectual ,
devenind conştienţi de realităţile trecutului şi încercând să evite greşelile.

Stimularea vizuală ( Power Point, filmuleţele şi afişele realizate), a avut un impact major
stârnind interesul elevilor , menţinându-le treaza atenţia.
HOLOCAUST
1.Definiţie
-(antichitate) jertfa adusă zeilor,în care animalul sacrificat era ars în întregime

-(sec XX) ucidere ,prin ardere,a unui număr mare de oameni

2. Categorii de victime:
Evreii nu au fost singurele victime ale naziştilor în timpul celui de-al doilea război mondial.
Naziştii au încarcerat şi omorât :
*oameni care se împotriveau regimului lor pe motive ideologice;
*romi ;
*germani care prezentau un handicap mental sau fizic;
*homosexuali;
*soldaţi slavi capturaţi în război,
*dizidenţi religioşi (Martorii lui Iehova etc.).
3. CRONOLOGIE
1933-Hitler si Partidul Nazist ajung la putere in Germania
1933-construirea primului lagar de concentrare la DACHAU
1935-LEGILE DE LA NUREMBERG (EVREILOR LI SE RETRAGE CETĂŢENIA GERMANĂ)
1938-”NOAPTEA DE CRISTAL”
-200 SINAGOGI DISTRUSE
-100 EVREI UCISI
-30 000 EVREI TRIMIŞI ÎN LAGĂRE
1939-1941-CONSTRUIREA DE GHETOURI ÎN POLONIA
20 ian. 1942- CONFERINŢA DE LA WANNSEE- “ SOLUŢIA FINALĂ”
1942-1945-MASACRE LA AUSCHWITZ, CHELMNO, TREBLINKA, MAIDANEK
LAGARE DE CONCENTRARE: BERGEN-BELSEN, DACHAU, MAUTHAUSEN,
RAVENSBRUCK, FLOSSENBERG
4. LAGARE DE EXTERMINARE: Auschwitz-Birkenau, Belzec, Chelmno,
Lublin-Maidanek, Sobibor ,Treblinka
Victimele evreieşti ale holocaustului:
POLONIA-3.000.000 morti
URSS-1.000.000 morti
ROMANIA-469.432 morti
CEHOSLOVACIA-277.000 morti
UNGARIA- 200.000 morti
LITUANIA-143.000 morti
GERMANIA-160.000 morti
FRANTA-83.000 morti
Zilele de comemorare a Holocaustului în context internațional „Holocaustul a reprezentat
persecutarea și omorârea sistematică, birocratică și girată de stat a aproximativ 6 milioane de evrei
de către regimul nazist și colaboratorii săi.
Cuvântul Holocaust provine din limba greacă și înseamnă „sacrificiu prin foc”.
Naziștii, care au preluat puterea în Germania în ianuarie 1933, credeau că germanii sunt „superiori
din punct de vedere al rasei” și că evreii „nu erau demni de a trăi”.
În perioada Holocaustului, naziștii au avut drept țintă și alte grupuri pe care îi considerau „inferiori
din punct de vedere al rasei: „Roma/Sinti (țigani), persoanele cu dizabilități și unele popoare slave
(polonezi, ruși etc.).
Alte grupuri au fost persecutate pe motive politice și de comportament, precum
comuniștii, socialiștii, Martorii lui Iehova și homosexualii.” Muzeul Memorial pentru Holocaust
din Statele Unite
Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului este un eveniment naţional ţinut pe 9
octombrie în România, dedicat comemorării victimelor Holocaustului şi, în special, rolului
României în acest episod al istoriei.
În această zi, diverse ceremonii au loc în toată ţara, pentru a comemora evreii şi romii care au
murit în Holocaust.

Data de 9 octombrie a fost aleasă deoarece în această zi, în 1941, a început deportarea
evreilor din Bucovina în Transnistria. Bucovina revenise sub administraţia României conduse de
Ion Antonescu în luna iunie a aceluiaşi an.

9 mai: Ziua Independenţei României (9 mai 1877); Ziua Victoriei împotriva fascismului (9 mai
1945); Ziua Europei (9 mai 1950)
Poate cea mai tulburătoare abordare a Holocaustului este cea făcută din perspectiva
suferinţei copiilor. În general, când vorbim despre exterminarea evreilor europeni avem în vedere
numărul victimelor, crime le naziştilor şi ale aliaţilor lor, responsabilitatea celor care au ştiut ce se
întâmplă dar au ales să tacă, etc.
Cel mai adesea uităm însă faptul că dintre cele şase milioane de victime vinovate de a se fi
născut evrei, un milion şi jumătate au fost copii.
Înainte de a fi deportaţi şi exterminaţi, ei au fost mai întâi discriminaţi: caricaturizaţi,
excluşi din şcoli, supuşi atacurilor antisemite verbale sau fizice; apoi ghetoizaţi, înfometaţi, murind
literalmente de foame şi de frig sau ucişi, uneori pentru propria distracţie a călăilor.
Sute de mii de copii, prea mici sau declaraţi nepotri viţi pentru munca forţată, au fost exterminaţi
ime- diat după sosirea lor în lagărele naziste. deoarece naziştii îi considerau neproductivi. Unii
dintre ei, mai ales gemenii, au fost folosiţi de către nazişti pentru experimente medicale.

S-ar putea să vă placă și