HOLOCAUSTUL N ROMNIA

Holocaustul din Romania si mastile aceluiasi diavol de Vlad Mixich Hotnews.ro/Deutsche Welle Joi, 8 octombrie 2009, 16:37 Actualitate | Esenial Memorialul Holocaustului din Bucuresti Foto: HotNews.ro La propunerea unui deputat al FSN, in 1991 Parlamentul Romaniei pastra un moment de reculegere in memoria maresalului Ion Antonescu ca semn de multumire pentru serviciile aduse statului roman. Abia iesite de sub poala unei dictaturi comuniste absurde, institutiile noului stat democratic se grabeau sa-l recupereze pe un alt dictator, ale carui decizii au influentat tragic viata a sute de mii de romani. Mai multe masti In 1940, statul condus de maresalul Ion Antonescu promulga prima lege cu caracter antisemit, urmata de o serie de pogromuri, la Bucuresti, Iasi, Galati sau Dorohoi, si de deportari ale evreilor si tiganilor din Romania. Rezultatul? Peste 250.000 de evrei romani si cateva zeci de mii de tigani au murit in acei ani. O tragedie care, in urma curgerii istoriei, a devenit unul dintre cele mai sensibile subiecte ale Romaniei post-comuniste. Disparitiei dictaturii antonesciene i-a urmat in scurt timp impunerea unui sever regim comunist. Vreme de 50 de ani, ideologii comunisti au inlocuit criteriile rasiale folosite de catre guvernarea Antonescu cu criteriile luptei de clasa. Fascismul era in primul rand anticomunist si
1

antimuncitoresc, abia in ultimul rand fiind amintit antisemitismul de catre manualele de istorie ale Romaniei anilor 80. Beneficiind de sprijinul miliardarului roman Iosif Constantin Dragan, un colaborator apropiat al dictaturii comuniste, imaginea regimului Antonescu este remodelata in Romania de dupa 1989. Proces sprijinit de revigorarea partidelor nationaliste a caror ideologie de extrema dreapta echivala in fapt cu imaginea aceluiasi diavol, care sia schimbat doar masca. Caci poetii de curte ai dictatorului Ceausescu devenisera, dupa 1989, inflacarati suporteri ai memoriei dictatorului Antonescu. Trei presedinti, o singura parere Purtat insa de dezideratul integrarii europene, care beneficia de un larg suport popular, statul roman intra, dupa cateva ezitari provocate de presiunile exercitate de partidele extremiste, in normalitatea recunoasterii si asumarii greselilor din trecut. Tonul a fost dat de presedintele Emil Constantinescu, in aprilie 1997, apoi de presedintele Ion Iliescu care a infiintat in 2004 Comisia pentru Studierea Holocaustului in Romania. Alexandru Florian, directorul Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania, a rezumat concluziile raportului rezultat: In ceea ce priveste soarta evreilor originari din Romania incepand cu toamna anului 1940, comisia Wiesel a concluzionat ca soarta evreilor romani si ucrainieni, pentru ca in teritoriile respective erau si evrei de origine ucraineana, a fost sub directa responsabilitate a guvernului Ion Antonescu si ca, in cadrul unora dintre evenimentele grave care au dus la exterminare ceea ce s-a intamplat pe teren s-a putut petrece datorita colaborarii dintre institutiile romanesti, in special Jandarmeria si Armata, si trupele germane aflate in acele zone. In vara lui 2006, sub mandatul presedintelui Traian Basescu, se lanseaza competitia de proiecte pentru construirea Memorialului Holocaustului la Bucuresti, gest simbolic prin care guvernul Romaniei si-a asumat partea de responsabilitate a statului roman din urma cu 60 de ani pentru victimele Holocaustului.

Alexandru Florian limpezeste un subiect care a fost multi ani munitie pentru discursuri de un anume tip: Responsabilitatea politica este indiscutabil a guvernului Romaniei din acea perioada. Daca exista o vina a natiunii romane, in nici un caz nu este vorba despre o responsabilitate care s-ar putea traduce in termeni juridici. Dupa parerea mea, Holocaustul este un proces istoric care a angrenat in sine trei componente care au relationat: pe de o parte victimele, pe de alta parte cei responsabili si pe de alta parte martorii, acele persoane care au asistat la diverse evenimente si fac parte din categoria martorilor pasivi. Criminali ghinionisti, criminali norocosi Desi in Romania a existat un curent important de negare a Holocaustului, acesta este din ce in ce mai putin vizibil dupa aparitia raportului Ellie Wiesel, deci dupa 2004, afirma Florian. Teorie confirmata si de Peter Jacobi, sculptorul care a creat monumentul Holocaustului de la Bucuresti: Noi am putut sa lucram fara sa fim deranjati, nimeni nu ne-a amenintat, nimeni nu ne-a deranjat, n-au fost proteste. Daca ignoram extremele, asa cum si merita, intrebarea aflata inca pe masa societatii romanesti se refera la existenta la Bucuresti a unui Memorial al Holocaustului, dar absenta unui Memorial dedicat victimelor comunismului. Este un subiect ce nu trebuie privit prin lentila competitiei, ci prin cea a exemplului. Dar este un fapt ca in timp ce calaii din perioada antonesciana sunt morti, o buna parte dintre criminalii comunisti traiesc, beneficiind chiar de pensii consistente. Etimologic, cuvantul Holocaust, provine din limba greaca: Holoskaustos sau Holokauton, Holos inseamna intreg; Kaustos sau Kautos inseamna ardere, adica ardere totala. Vechea semnificatie a Holocaustului indica: a) -sacrificiu oferit zeilor prin arderea totala a obiectului sacrificat. b) -o distrugere completa a populatiei si a animalelor. c) -o distrugere masiva, totala. Ulterior, semnificatia Holocaustului s'a extins cuprinzand categorii ca
3

pogromuri, genocid, exterminarea unei rase... Astazi, Holocaustul este identificat cu tragedia suferita de evrei in cel de-al II-lea Razboi Mondial; specific, in uciderea a peste 6 milioane de evrei in lagarele de concentrare germane afate pe teritoriul polonez: Auschwitz, Treblinka, etc. Cifra de 6 milioane de evrei arsi in crematoriile naziste a fost avansata de catre diversele "birouri" si "centre" de studii in majoritate evreiesti, ale Holocaustului. Cifra enorma de 6 milioane a fost contestata de diversi istorici si cercetatori ai fenomenelor celui de-al II-lea Razboi Mondial. Insa foarte repede, legi speciale au fost "adoptate" in majoritatea tarilor vestice din Europa precum si in St. Unite si Canada, legi care fac un criminal din cel ce contesta veridicitatea Holocaustului. Recent, un profesor pe nume Ernst Zundel, a fost condamnat la 15 luni de inchisoare de catre un tribunal din Canada pentru crima de a fi scris o carte intitulata "Holocaust, cea mai mare contrafacere a tuturor timpurilor". In aceasta carte, prof. Zundel originar din Germania, sustine ca nu a existat nici un pogrom de ucidere sistematica a evreilor in masa dupa cum n'a existat nici o gazare urmata de ardere a celor 6 milioane de evrei, in contradictie cu faptele stabilite de catre "centrele" de studii evreiesti. Cartea prof. Zundel nu face insa obiectul articolului nostru. Un lucru ramane insa clar: nimic nu este stabilit odata pentru totdeauna. Traim intr'o epoca a relativismului, in care ceea ce prea adevarat ieri este dovedit ca fals astazi. Istoria nu face nici ea exceptie. In cazul Romaniei regula pare inversata. Ceea ce prea adevarat ieri se incearca a se dovedi fals astazi. De exemplu, astazi diversele "centre" de studii evreiesti incearca sa acrediteze ideia c n Romania dinaintea si in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial ar fi existat un holocaust evreiesc [in miniatura cu cel din Germania] ce ar fi consemnat aproximativ 400.000 de evrei dupa unii, 600.000 dupa altii. Cifrele sunt in evidenta contradictie cu datele oficiale ale anchetelor guvernamentale din acele timpuri. Iata ce gasim in "Encyclopedia Iudaica Jerusalem" la pagina 1472: "Garda de Fier tinea conferinte si demonstratii studentesti deseori acompaniate de razmerite anti-evreiesti in care distrugeau sinagoge, magazine si ziare evreiesti ca in Oradea-Mare si Cluj [1922] si in Timisoara [1938] ... In perioada Iunie-Septembrie 1940 Garda de Fier reconciliata cu regele Carol al II-lea, a comis masacre impotriva
4

evreilor in special in Moldova. La 6 Septembrie 1940, Garda de Fier proclama Statul National-Legionar impreuna cu Ion Antonescu. Imediat au fost promulgate legi pentru eliminarea evreilor din viata politica, culturala si economica a Romaniei. Telul final al Garzii de Fier era deportarea tuturor evreilor [N.R. -deportare deci, nu ucidere]. O lupta pentru putere a dus la rebeliunea legionara din 19-20 Ianuarie 1941, in care au fost ucisi 120 de evrei in Bucuresti si cca. 30 de alti evrei in provincie [in special in Ploiesti si Constanta]. Rebeliunea a fost inabusita si Conducatorul miscarii legionare Horia Sima impreuna cu alti lideri legionari s'au refugiat in strainatate. Odata cu izbucnirea razboiului contra Rusiei Sovietice [Iunie 1941], fortele germane impreuna cu politia antonesciana la care s'au alaturat elemente ale Garzii de Feir au comis atacuri impotriva evreilor ca Pogromul de la Iasi [29 Iunie 1941] si "trenurile mortii", si alte atacuri in Moldova soldate cu 7.500-10.000 de victime". Deci s recapitulm: In timpul rebeliunii, legionarii au ucis 120 de evrei in Bucuresti si 30 de alti evrei in provincie. Totalul "pogromului" dela Iasi, "trenurile mortii", etc. s'au soldat cu 7.500-10.000 de victme. Adunnd ajungem la cifra maxima de 10.150 de evrei, victime ale Holocaustului in Romania. Cifra este data de catre "centrele" evreiesti de studii de atunci. Dupa cifrele oficiale ale guvernului Antonescu, care nici el nu putea fi banuit de iubire fata de legionari, rebeliunea s'a incheiat cu 416 morti, 370 in Bucuresti si 46 in provincie, din care 120 erau evrei. In perioada 6 Septembrie 1940 si 20 Ianuarie 1941, tot dupa datele guvernului Antonescu, legionarii au facut 73 de victime in majoritate formate de grupul celor detinuti la Jilava pentru crimele comise contra tineretului trii. Niciunul nu era evreu. Nu putem decat sa constatam discrepanta chiar in cifrele de atunci maximum 10.150 de evrei, si enorma cifra maxima de 600.000 de evrei prezentata astazi de catre forurile evreiesti mondiale. Analizand statisticile prezentate, un fapt se desprinde cu claritate: Miscarea Legionara, vnat de regele Carol al II-lea pana in Septembrie 1940 si de generalul Antonescu dupa Ianuarie 1941 este scoasa din cauza. Ramane deci singura imputatie de ucidere a 120
5

de evrei in timpul rebeliunii declansate de generalul Antonescu. Desigur, victime au fost [416 morti], dar acesta este pretul platit cand doua forte se confrunta armat. Gloantele nu selecteaza pe cei ce se afla pe strazi in timpul unui conflict. Dovada: au murit de 4 ori mai multi crestini decat evrei. Si daca mai adaugam si faptul ca la acea data atat Basarabia cat si Ardealul de Nord nu mai erau sub jurisdictia Romaniei, credem ca afirmatiile celor ce arata ca in Romania ar fi existat un Holocaust al evreilor ce ar fi devorat circa 600.000 de evrei sunt marcate nu numai de exagerari arbitrare si iresponsabie, dar si de o falsitate ce raneste adanc sensibilitatea poporului roman n snul cruia comunitatea evreiasca a avut si are o pozitie privilegiata unica in intreaga lume. Notiunea de Holocaust indeamna la respect si compasiune fata de victime, la repulsie si oroare fata de calai si la hotarrea de a lupta pentru ca asemenea lucruri sa nu se mai repete. Avem in fata Holocaustul crestin comis de catre Comunismul International care a devorat pana acum peste 140 de milioane de victime si continua sa ucida in ritm accelerat nu numai crestini dar si musulmani, budhisti, mozaici... 140 de milioane oferite pe altarul Satanei spre arderea totala. In acest context, motivul refuzului Presedintelui R. Reagan de a vizita fostul lagar german din Dachau ar trebui sa dea serios de gandit celor ce incearca sa foloseasca tragedia umana in scopuri speculative. Problema actuala este una de supravietuire a fiintei umane. Este nevoie de un efort urias, comun, al tuturor natiunilor spre a distruge Comunismul International. Prezentarea denaturata a adevarului nu ajuta aceasta cauza. Problema "Holocaustului evreiesc" in Romania va ramane deschisa tuturor cititorilor nostri de la care asteptam date documentate spre o eventuala publicare. Cel de-al doilea razboi mondial este istorie. Dintr-o conflagratie de asemenea proportii se trag nvataminte de catre cei multi si avantaje economice si politice de catre cei interesati. Plnge cineva sacrificiul celor 30 de milioane de oameni (dupa unii, 100 de milioane) cazuti n cel de-al doilea razboi mondial? Ei sunt de mult uitati! Nu este cazul si cu cei aproximativ 6 milioane de evrei ucisi tot atunci. Cei care sustin de ctiva ani de zile existenta Holocaustului n Romnia sunt probabil extremisti care profita de remanenta
6

propagandei sovietice n istoriografia romna pentru a acoperi fenomenul aderentei la comunism a unei parti importante din comunitatea evreiasca si a impune o imagine de participanta la Holocaust a Romniei. Se stie ca pe toata perioada razboiului, conducerea Romniei a ncercat sa rezolve problema evreiasca prin emigrarea n Palestina. Demersurile au avut un caracter extern preponderent, deoarece ele implicau o relatie a regimului progerman cu Marea Britanie si SUA. Antonescu a cerut liderilor comunitatii evreiesti sa tina aceasta legatura, avnd n vedere ca n-o putea face oficial si ca relatiile personalitatilor evreiesti erau mai eficiente. La 30 septembrie 1940, dr. Filderman - presedinte al Uniunii Evreilor din Romnia, presedinte al Federatiei Uniunilor de Comunitati Evreiesti din Romnia, presedinte al Comitetului Joint distribution pentru Romnia, membru al Parlamentului Romn - a naintat un memoriu n care esentiala era propunerea de a facilita emigrarea unui numar ct mai mare de evrei n Palestina, propunere la care Antonescu s-a raliat imediat. De notat nsa ca Anglia, importanta militanta pentru drepturile evreilor, folosea solutia deportarii evreilor sositi ilegal n Palestina, atitudine pe care nu a recunoscut-o regimului Antonescu pentru evreii aflati ilegal n Romnia. n pofida acestei situatii, guvernul romn era dispus n continuare sa favorizeze emigrarile prin acceptare tacita. Anglia s-a opus nca o data categoric. La propunerea facuta de dr. Filderman pentru o emigrare n SUA pe baza de reciprocitate, Brutus Coste, nsarcinatul cu afaceri ad interim la Washington preciza: Evreii din rasaritul Europei n-au fost niciodata considerati aici ca elemente a caror emigrare trebuie ncurajata. S-a facut si se face o deosebire marcata ntre evreii din Occidentul Europei si cei din Polonia, Rusia si Romnia. Cnd e vorba de fapte, simpatia americana pentru evrei opereaza doar pna la un punct: interventii indignate n favoarea evreilor din Europa - da; admiterea n masa a mult deplnselor victime ale persecutiilor antisemite - nu. n ciuda tuturor piedicilor ntmpinate, Antonescu a continuat sa insiste pe ideea sa, iar ntr-o adresa trimisa Ministrului Afacerilor Straine a reconfirmat principiile emigrarii. Emigrarile au continuat, nu n numarul scontat, ci n numar mic, cu
7

acordul guvernului romn si cu riscuri mari pentru emigranti. Zigu Ornea si aminteste: Antonescu si Filderman au fost colegi de liceu si erau prieteni. Antonescu s-a angajat sa protejeze populatia evreiasca n Romnia si si-a respectat angajamentul; aceasta populatie nu a fost decimata si supusa holocaustului. Dupa razboi, cnd au venit comunistii evrei la putere, conducerea evreiasca ce salvase comunitatea de la disparitie, a fost ostracizata, amenintata si obligata sa fuga din tara clandestin Filderman - sau expulzata sef Rabinul {afran. Alexandru {afran a fost unul dintre cei la care s-au prezentat echipei de militari ca sa aresteze un criminal de razboi. El nu a fost niciodata agreat de comunisti n frunte cu Ana Pauker, care l considera un tradator. n ceea ce priveste existenta unui Holocaust n Romnia, n care zic unii ca au murit 400.000 de evrei, altii pretind 800.000, nu este de crezut ca va fi gasita dovada ca ar fi cazut atitia evrei victime ai unor legi si acte de guvernare ndreptate mpotriva lor si urmarind exterminarea fizica a acestora. Au fost unii evrei executati prin sentinta Curtii Martiale, dar pentru tradare de tara, spionaj si acte de diversiune n favoarea unui stat inamic, cu care ne aflam n stare de razboi: Uniunea Sovietica. Singurii evrei din Romnia care au suferit prigoana, suferintele si jertfele unui Holocaust, au fost cei din Nordul Ardealului, ajunsi n stapnirea Budapestei prin Diktatul de la Viena din august 1940. Au fost dusi n lagare cu acte n regula, cu toate dovezile necesare sau cei din Basarabia, Bucovina si Transnistria, dar pe care Ucraina sau Rusia refuza sa-i contabilizeze. Sa se produca un Holocaust n Europa, la mijlocul secolului XX, ntr-o tara n care au venit la putere evreii comunisti, iar despre cele 400.000 sau 800.000 de victime sa nu se stie nimic si sa ramna ascunsa aceasta crima gigantica? Evident, intrebarea este retorica. Cu multi ani n urma, circula printre romni povestea unei ntmplari anecdota: Alexandru Rosetti, invitat n Israel, este dus sa viziteze si muzeul memorial al Holocaustului de la Yed Vashem. Acolo da peste o statistica a victimelor nregistrate pe tari, n care Romnia era trecuta cu 500.000 victime. Om cu crestere aleasa, Rosetti citeste si nu zice nimic gazdelor. Cnd se ntoarce la ambasada Romniei, se
8

duce la ambasador si l ia la rost, cum de admite asemenea ineptii. Lasati domnule academician ca nca e bine, i raspunde ambasadorul. La nceput au vrut sa ne treaca cu 600.000, dar am mai discutat cu ei, am mai dus cteva roti de cascaval, icre negre, niste Murfatlar, si au lasat la 500.000! Mai mult n-am putut! N-am avut cu ce! Si iata si declaratia-testament facuta de Wilhelm Filderman n lucrarea Populatia evreiasca n timpul celui de-al doilea razboi mondial, publicata la Iasi n 1994, editura Fundatiei Culturale Romne, editie bilingva, scoasa de Gheorghe Buzatu: A fost mult acuzat regimul Maresalului Ion Antonescu ca fiind nfeudat nazismului si Maresalul nsusi a fost executat de agentii Moscovei ca fascist. Adevarul este ca maresalul Antonescu este cel care a pus capat miscarii fasciste n Romnia, oprind activitatile teroriste ale Garzii de Fier din 1941 si suprimnd toate activitatile politice ale acestei organizatii. Eu nsumi, raspunznd unei ntrebari a lui Antonescu la procesul sau montat de comunisti am confirmat ca teroarea fascista de strada a fost oprita n Romnia la 21 ianuarie 1941, zi n care maresalul a luat masuri draconice pentru a face sa nceteze anarhia fascista provocata de aceasta organizatie si restabilirea ordinii n tara. n timpul dominatiei hitleriste n Europa, eu am fost n contact permanent cu Maresalul Antonescu, care a facut foarte mult bine pentru ndulcirea soartei evreilor expusi persecutiilor rasiale naziste Eu am fost martorul unor scene emotionante de solidaritate si de ajutor ntre romni si evrei n momente de grele ncercari din timpurile imperiului nazist din Europa. Maresalul Antonescu a rezistat cu succes presiunilor naziste care cereau masuri dure contra evreilor El este cel care mi-a dat pasapoarte n alb pentru salvarea de teroarea nazista a evreilor din Ungaria a caror viata era n pericol! Datorita politicii sale, averile evreilor au fost puse sub un regim de administratie tranzitorie care, facndu-le sa para pierdute, le-a asigurat conservarea n scopul restituirii lor la momentul oportun. Am mentionat aceste lucruri pentru a sublinia faptul ca poporul romn, chiar cnd a avut ntr-o masura limitata controlul tarii, a demonstrat sentimente umaniste si de moderatie politica.
9

De asemenea, nu este prea trziu sa ne aducem aminte de cele spuse n lucrarile lor de evreii Nicolae Steinhardt, Marcel Marcian, Oliver Lustig despre sufletul acestui popor n mijlocul caruia s-au nascut, au trait si au murit. Cu totii au marturisit despre situatia de exceptie fericita n care s-au aflat evreii din Romnia n timpul razboiului, sub dictatura antonesciana. Credem n seriozitatea si nepartinirea echipei de istorici romni, evrei, americani constituita recent la Bucuresti pentru a stabili daca a fost Holocaust in Romania. Insa, credem la fel de mult ca acest popor care a rezistat cu obstinatie timp de sute de ani valurilor de navalitori si vremurilor de restriste nemeritate nu va crede si nu va accepta niciodata o asemenea acuzatie monstruoasa. n final, gasim binevenita concluzia lui W. Filderman, care a tinut mpreuna cu Sabin Manuila o comunicare la Congresul Institutului International de Statistica, la Stockolm, n 8-5 august 1957, cu titlul Evolutia numerica regionala a populatiei evreiesti din Romnia: In nici o tara dominata de nazisti n-a supravietuit o asa de mare proportie a populatiei evreiesti. Ziua Holocaustului in Romania Andrei Oisteanu Societate Ca si in cazul unui om, in cazul unei comunitati absenta memoriei este nociva. A devenit un truism sa se spuna ca cei care isi uita greselile sunt condamnati sa le repete. Dar si rememorarea in exces poate avea efecte negative. Putem vorbi de exces de memorie in ceea ce priveste Holocaustul din Romania? Dimpotriva, in aceasta privinta suntem mai degraba in prima situatie: uitare, ignorare si minimalizare a fenomenului. De aceea mi se pare binevenita Hotararea de Guvern nr. 672, din 5 mai 2004, care instituie ziua de 9 octombrie ca "Ziua Holocaustului" in Romania. Cu acest prilej, se mentioneaza in HG, "vor fi organizate actiuni culturale, simpozioane, mese rotunde si alte actiuni cu tematica specifica". Autoritatile administratiei publice "vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea si desfasurarea manifestarilor ocazionate de acest
10

eveniment". Hotararea este semnata de primul-ministru si contrasemnata de ministrul Culturii, iar data a fost aleasa "la propunerea Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania". In mod exceptional, din cauza faptului ca 9 octombrie cade sambata (de Sabat), anul acesta comemorarea se va tine pe 12 octombrie. Data fiind importanta simbolica a unei zile comemorative, e important de vazut care sunt semnificatiile comemorarii in Romania a "Zilei Holocaustului" si de ce a fost aleasa anume ziua de 9 octombrie si nu alta. 19 aprilie 1943 In 1951, Parlamentul noului stat israelian a adoptat o rezolutie prin care ziua de 27 Nisan (19 aprilie) a fost declarata "Ziua de comemorare a Holocaustului" (Yom ha-Shoah). In aceasta zi este cinstita memoria celor circa 6 milioane de evrei ucisi in Europa in perioada 1933-1945. Semnificativ este faptul ca data aleasa de israelieni este legata de un moment eroic al Holocaustului: 19 aprilie 1943 - izbucnirea revoltei in ghetoul varsovian. 27 ianuarie 1945 Exista, de asemenea, o zi internationala a Holocaustului. Este vorba de 27 ianuarie, data eliberarii in 1945 a lagarelor de exterminare Auschwitz-Birkenau. Unele tari au legiferat aceasta data ca zi nationala de comemorare a Holocaustului. In anul 2000, de pilda, Parlamentul italian a stabilit prin lege ca 27 ianuarie sa fie "Ziua Memoriei" - o data simbolica "de aducere aminte a Holocaustului, a legilor rasiale, a persecutiei cetatenilor evrei de catre italieni". A existat propunerea ca si Romania sa preia comemorarea acestei date. Pe buna dreptate, propunerea a fost respinsa. Regimul fascist italian nu a practicat forme extreme de antisemitism, iar numarul evreilor din Italia ucisi pe motive rasiale a fost relativ mic (circa 7.500). Nu este si cazul Romaniei in timpul regimului antonescian. De aceea, s-a convenit, in principiu, ca ziua aleasa sa fie legata anume de episodul romanesc al Holocaustului. Mai ales ca majoritatea negationistilor romani nu contesta Holocaustul in general, ci anume capitolul romanesc al acestuia, particularitatile sale, gradul de implicare a autoritatilor romanesti, dimensiunile genocidului in Romania si in teritoriile aflate sub administratie romaneasca.
11

16 mai 1944 Nici ziua de 16 mai nu a fost considerata adecvata. La aceasta data, in 1944, a inceput deportarea la Auschwitz a evreilor din Transilvania de Nord, aflata atunci sub ocupatie maghiara. A fost una dintre ultimele actiuni de deportare in masa a evreilor din Europa si una dintre cele mai rapide. Sub presiunea apropierii frontului, Adolf Eichmann insusi a organizat in timp record cea mai completa epurare etnica. In decurs de doar trei saptamani (16 mai-3 iunie) au fost deportati 151.180 de evrei din Sighetul Marmatiei, Satu Mare, Oradea, Cluj, Targu Mures, Dej, Baia Mare, Bistrita etc. Dintre acestia, 130.000 au fost exterminati in lagare. Evident, responsabilitatea pentru acest episod al Holocaustului revine autoritatilor maghiare si germane. 21 ianuarie 1941 Pentru comemorarea zilei Holocaustului in Romania a fost luata in discutie, printre altele, si ziua de 21 ianuarie, data la care, in 1941, a inceput rebeliunea legionara in timpul careia au fost ucisi peste 120 de evrei din Bucuresti. Cred ca alegerea acestei zile comemorative ar fi fost cea mai proasta solutie. Pe de o parte, ar fi permis unele formule retorice de "eroizare" a maresalului Antonescu, aflat in acel moment (din motive cunoscute) pe "partea buna a baricadei". Pe de alta parte, accentul comemorarii anuale ar fi fost pus pe faptul ca pentru capitolul romanesc al Holocaustului (doar) "legionarii sunt de vina". Astfel ar fi fost incurajata una dintre formele "negarii deflective" (in termenii lui Michael Shafir). De data aceasta, pentru inocentarea institutiilor statului roman, responsabilitatea nu ar mai fi fost atribuita nazistilor (forma de deflectare cea mai uzuala), ci unor segmente mai mult sau mai putin periferice ale societatii romanesti. Ministerul Educatiei si Cercetarii (un factor important in ecuatia comemorarii Holocaustului) a sustinut cu o energie suspecta alegerea anume a zilei de 21 ianuarie. 29 iunie 1941 29 iunie parea a fi o zi potrivita pentru comemorarea victimelor Holocaustului din Romania. "Pogromul de la Iasi" este o denumire
12

inadecvata pentru ceea ce s-a intamplat in vara anului 1941. Folosesc totusi aceasta sintagma (cu ghilimele) doar pentru ca ea s-a incetatenit in literatura de specialitate. Pogromul (din rus. progrom = "masacru") are o dinamica proprie a psihozei colective, fiind - ca si linsajul - o actiune spontana, executata de grupuri de civili isterizati, in care fortele de ordine intervin (de regula prea tarziu) pentru a limita proportiile macelului. La Iasi, in vara anului 1941, nu a fost vorba de un pogrom. In urma ordinelor primite pe cale ierarhica, jandarmii si politistii au arestat cateva mii de evrei, pe care i-au masat in curtea Chesturii de Politie unde au fost mitraliati de militari din armata romana. Alte cateva mii de evrei din Iasi, inghesuiti in "trenurile mortii", au pierit prin asfixiere si deshidratare (29 iunie-6 iulie). Atat autoritatile militare ale statului, menite sa-i protejeze pe cetateni (politie, jandarmerie, armata), cat si autoritatile civile (CFR, administratie locala) au fost chiar cele care au executat masacrul. Desi 29 iunie ar fi fost o data potrivita pentru a fi declarata "Ziua Holocaustului" in Romania, totusi nu a fost adoptata aceasta solutie pentru ca este o zi de vara, cand Parlamentul, scolile si universitatile sunt in vacanta. In definitiv, rostul acestei comemorari este de a disemina cunostintele referitoare la Holocaustul din Romania, de a-i face pe oameni (mai ales pe tineri) sa inteleaga si sa constientizeze cauzele acestui fenomen unic in istorie si consecintele sale. Pe buna dreptate, s-a considerat ca - parlamentarii, studentii si elevii fiind in vacanta - impactul comemorarii ar fi fost mult redus. 9 octombrie 1941 Capitolul romanesc al Holocaustului este foarte complex, insumand actiuni si manifestari diverse, cu semnificatii nuantate. In principal, el consta in deportarea si exterminarea evreilor (si, in mai mica masura, a romilor) in lagarele din Transnistria. Regiunile din care cu precadere au fost deportati evreii au fost Basarabia, Bucovina (de Nord si de Sud), nordul Moldovei (jud. Dorohoi), mai putin din alte regiuni ale tarii, inclusiv din Bucuresti. Aceasta situatie i-a condus pe unii comentatori la bizare formule negationiste. In mai 2002, de pilda, la sesiunea Academiei Romane menita sa defineasca Holocaustul din Romania, ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, afirma urmatoarele: "In Romania nu a avut loc Holocaustul, insa Romania a participat la Holocaust prin guvernarea Antonescu, in spatiile acelea sBasarabia si Bucovinat care erau in administratie
13

temporar romaneasca" (vezi Mediafax, 8 mai 2002). La fel ar fi putut zice si nazistii, a comentat ulterior Michael Shafir, si anume ca Holocaustul nu a avut loc atat in spatiul german, cat in special "in spatiile acelea care erau in administratie temporara a celui de-al Treilea Reich" (Intre negare si trivializare prin comparatie, Polirom, 2002, p.102). Personal, cred ca alegerea zilei de 9 octombrie este oportuna. Aceasta data pare sa intruneasca toate conditiile impuse de o corecta comemorare a Holocaustului in Romania. Pe 9 octombrie 1941 au inceput deportarile fortate, in vagoane de marfa incuiate, a evreilor din Bucovina de sud, teritoriu aflat si atunci si acum sub administratie romaneasca. In primele trei zile (9-11 octombrie) au fost deportati in Transnistria peste 5.000 de evrei, inclusiv batrani, bolnavi, femei si copii. "Din Suceava au fost evacuati 3.638 evrei, iar din comunele din judet si anume: Solca, Burdujeni si Itcani, au fost evacuati in total 1.395 evrei", se specifica intr-un raport al Prefecturii din Suceava. Au urmat circa 9.000 de suflete din Dorohoi, Radauti, Darabani, Mihaileni etc., etc. Deportat la varsta de 5 ani din Burdujeni, scriitorul Norman Manea rememoreaza evenimentul in romanul autobiografic Intoarcerea huliganului, Polirom, 2003, pp. 84-86. Intr-un raport secret din 1 noiembrie 1941, adresat Presedintiei Consiliului de Ministri, guvernatorul Transnistriei, Gheorghe Alexianu, atragea atentia asupra "conditiilor foarte grele si neomenoase" in care se desfasoara "masurile hotarate" de purificare etnica a Basarabiei, Bucovinei si Moldovei de nord (inceputa in iulie 1941), solicitand reducerea fluxului de evacuati. Evreii deportati mureau de epuizare, de frig, de foame, de boli sau, pur si simplu, de glont. Deportarea nu a fost insa incetinita. Intr-un raport al Inspectoratului de Jandarmi din Transnistria (nr. 6373/15.XII.1941), superiorii erau anuntati ca, pana la jumatatea lunii decembrie, din aceste regiuni "au fost adusi in Transnistria, pentru plasare la srault Bug, 118.847 evrei". Numarul total al evreilor deportati in Transnistria a fost de cca 150.000. Este semnificativ ce declara Ion Antonescu inainte si dupa data de 9 octombrie 1941. La sedinta Consiliului de Aprovizionare din 6 octombrie el afirma: "In ceea ce priveste pe evrei, am luat masura ca sa-i scot definitiv si total din aceste regiuni. Masura este in curs. Mai am in Basarabia aproximativ 40.000 de evrei, care in cateva zile vor fi trecuti peste Nistru st Deci chestiunea evreiasca este o chestiune care se rezolva pentru Basarabia in cateva saptamani si se va rezolva si pentru Bucovina. Deci, domnule guvernator al Bucovinei, trebuie sa fii pregatit pentru
14

aceasta masura s...t Tendinta mea este sa fac o politica de purificare a rasei romanesti si nu voi da inapoi in fata nici unei piedici ca sa realizez acest deziderat istoric al neamului nostru". La 11 octombrie, la o mare conferinta cu prefectii din tara, Ion Antonescu spunea: "Voi face din neamul romanesc un grup omogen. Tot ce este strain, incetincet, trebuie sa plece. Am inceput realizarea acestui deziderat cu inlaturarea evreilor s...t Am inceput cu Basarabia. Basarabia nu va mai avea picior de evreu. De asemenea, Bucovina va fi si ea purificata cu 80% din evreimea aflata acolo". Este simptomatic faptul ca textul acestei cuvantari a maresalului a fost publicat in Buletinul Ministerului Afacerilor Interne (nr. 4, 1.XI.1941), dar nu si fragmentul de mai sus. Semn ca autoritatile erau constiente de gravitatea masurilor de etnocid adoptate, chiar si in cazul unui regim dictatorial pe timp de razboi. Purificare etnica si etnocid Actiunile propriu-zise de purificare etnica si etnocid au fost pregatite de discursurile guvernantilor si declansate la ordinele acestora. "Cu riscul de a nu fi inteles de unii traditionalisti care mai pot fi intre dvs. se adresa Mihai Antonescu membrilor Consiliului de Ministri la sedinta din 8 iulie 1941 -, eu sunt pentru migratiunea fortata a intregului element evreiesc din Basarabia si Bucovina, care trebuie azvarlit peste granita s...t Imi este indiferent daca in istorie vom intra ca barbari s...t Nu stiu peste cate veacuri neamul nostru romanesc se va intalni cu libertatea de actiune totala, cu posibilitatea de purificare etnica s...t Asa ca va rog sa fiti implacabili. Omenia siropoasa, vaporoasa, filozofica n-are ce cauta aici s...t Sa folosim acest moment istoric si sa curatim pamantul romanesc si natiunea noastra s...t Daca este nevoie, sa trageti cu mitraliera s...t Sa va impiedicati cat mai putin de lucruri formale." Peste aproape doua luni (la 3 septembrie 1941), retorica maresalului Antonescu atinge cote paranoice: "Toti evreii sa fie readusi in lagare, preferabil in cele din Basarabia, fiindca de acolo ii voi impinge in Transnistria s...t Trebuie sa se inteleaga de toti ca nu este lupta cu slavii, ci cu evreii. Este o lupta pe viata si pe moarte. Ori invingem noi si lumea se va purifica, ori inving ei si devenim sclavii lor s...t Ca sa invingem trebuie sa fim fermi intr-o atitudine s...t Ea snatiuneat nu depinde de afacerile infloritoare ale unora, ci de victoria tuturor in contra Satanei. Si razboiul in general si luptele de la Odessa in special au facut cu
15

prisosinta dovada ca Satana este evreul". Ca si tizul sau Mihai Antonescu, maresalul Ion Antonescu era obsedat ca ar putea rata "momentul acesta istoric" si sa piarda "razboiul cu evreii". La sedinta guvernului din 5 septembrie 1941, conducatorul statului spunea: "Am hotarat sa deparazitez viata neamului romanesc de toti evreii s...t Daca scapam momentul acesta istoric de acum, l-am scapat pentru totdeauna. Si daca castiga evreii razboiul, noi nu mai existam. Suntem complet condamnati pieirii. Am datoria ca sa apar aceasta natie cu ultima energie. Deci nu trebuie sa pierdem timp" (vol. Problema evreiasca in stenogramele Consiliului de Ministri, alcatuit de Lya Benjamin, Hasefer, 1996, pp. 266-329). Emise intr-un cerc foarte inchis, abia aceste declaratii reprezinta adevarata ideologie (ultranationalista si visceral antisemita) a guvernantilor de atunci ai Romaniei. Ele s-au pastrat in stenogramele sedintelor Consiliului de Ministri. Pentru presa, opinia publica si cancelariile occidentale erau ticluite alte declaratii, prezentand alte masuri si alte motivatii. Actiunile genocidale intreprinse impotriva evreilor din estul tarii nu erau motivate, de fapt, nici de pericolul iudeo-comunist, nici de tratamentul rau aplicat de unii civili evrei militarilor romani care se retrageau din Basarabia in iunie 1940. Acestea erau doar pretexte publice folosite de Antonescu. Ele sunt preluate si azi de diversi negationisti, de la Ion Coja la Paul Goma. In aceste cazuri, negarea Holocaustului tinde sa devina justificarea Holocaustului. In loc de concluzii Holocaustul produs in Romania nu este, cum cred unii, doar "o problema a evreilor". Este, de asemenea, "o problema a romanilor". Dar, evident, nu poporul roman este culpabil de acest etnocid. Responsabilitatea istorica, juridica si etica revine autoritatilor regimului Antonescu precum si gruparilor si elementelor extremiste care au incitat sau au participat la actiuni genocidale. De fapt, Holocaustul din Romania este o problema a noastra, a tuturor. Comemorarea decenta impreuna, romani si evrei, a "Zilei Holocaustului" si implicit a victimelor unor orori petrecute cu numai sase decenii in urma ar fi un important simptom de maturizare si democratizare a societatii romanesti.

16

Cahiers de l'Echinox: Sighet - capitala Holocaustului si a Gulagului din Romania Duminic, 28 Octombrie 2007 17:19 Ce s-ar intampla daca, intr-o dimineata, te-ai trezi ca Gregor Samsa metamorfozat intr-un gandac care nu-si mai aminteste nimic? Ai repeta la nesfarsit greselile facute in trecut. Singurul lucru pe care il invatam din istorie este ca nu invatam nimic din istorie. Dar daca te-ai trezi metamorfozat intr-o ganganie kafkiana care nu uita nimic? Ai acumula toate nefericirile intamplate in trecut. Pentru un om, ca si pentru o comunitate, nu numai amnezia, dar si memoria excesiva este nociva. Ramane ca fiecare om, fiecare comunitate, pentru a-si pastra sanatatea mentala, sa gaseasca raportul adecvat intre uitare si memorie. In forme diferite, ambele au functii ecologice. Se construiesc memoriale si se inalta monumente ca locuri ale memoriei. Ne amintim de ele la zile comemorative, cand se implineste un deceniu sau un semicentenar de la producerea evenimentului. Se aduc copii cu autobuze si fanfare militare. Se depun coroane de flori si se tin discursuri solemne, in prezenta primarului cu tricoloru-n banduliera. Exista insa riscul ca memoria sa se leneveasca, iar locurile memoriei sa devina, mai degraba, locuri ale uitarii. Memorialele se construiesc ca sa tinem minte un eveniment istoric, dar de fapt sunt produsul luptei noastre impotriva uitarii. Ele se nasc din si se hranesc cu teama noastra de uitare. La Platon, de pilda, scrierea inventata de zeul Thoth ca sa-i faca pe oameni mai cu tinere de minte este perceputa de regele egiptean Thamus, dimpotriva, ca un provocator al uitarii: Scrisul va aduce cu sine uitarea in sufletele celor care-l vor deprinde, lenevindu-le tinerea de minte; punandu-si credinta in scris, oamenii isi vor aminti din afara, cu ajutorul unor icoane straine, si nu dinlauntru, prin cazna proprie. Leacul pe care tu [Thoth] l-ai gasit nu e facut sa invartoseze tinerea de minte, ci doar readucerea aminte (Phaidros, 275 a).1 Cand locuitorii din satul Macondo au fost infestati de morbul uitarii, ei au inceput sa scrie pe obiecte numele acestora si modul lor de utilizare. Era un prim simptom al amneziei, constata Mrquez.
17

Inainte de a se innamoli iremediabil in mlastinile uitarii, macondienii au fixat pe strada principala a localitatii o pancarta care proclama: Dumnezeu exista.

In luna iulie 2006, Ana Blandiana si Romulus Rusan m-au invitat la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet sa tin o prelegere despre soarta evreilor din Romania in timpul Holocaustului si sa prezint filmul documentar al Luciei Hossu-Longin despre Mihail Sebastian. I-am intrebat care este rostul prezentarii acestor subiecte la o scoala de vara centrata pe Gulagul romanesc. Mi-au raspuns simplu: elevii nostri sunt inteligenti (mai inteligenti decat elevii lor) si vor sa inteleaga lumea pe care au mostenit-o. Intr-adevar, studierea celor doua mari dictaturi ale secolului XX (nazismul si comunismul) si a celor doua mari genociduri (Holocaustul si Gulagul) te poate face sa intelegi mai bine lumea in care traim azi. Din pacate, ecuatia in care au fost puse in Romania anilor 90 cele doua genociduri a fost una profund inadecvata: Holocaust versus Gulag. S-au emis chiar somatii privind studierea cu prioritate a unuia sau altuia dintre ele. Personal, nu vad nici o ratiune ca ororile din anii 30-40, de pilda, sa fie studiate la concurenta si cu atat mai putin in locul celor din anii 50-60 sau invers. Astfel de studii nu sunt concurentiale (dupa principiul sau-sau), ci complementare (dupa principiul si-si). In conditiile in care extremele se ating si se aseamana, studiile privind legionarismul le ajuta pe cele privind comunismul romanesc si invers. Analizarea mecanismelor care au produs in Romania derapajele spre extreme (de dreapta si de stanga) este la fel de necesara si de urgenta pentru societatea de astazi. Atata cata este, democratia romaneasca este pandita de ambele extreme si ca atare ambele pericole trebuie prezentate si intelese. Nu intamplator, la jumatatea anilor 90 Gabriel Liiceanu simtea nevoia sa precizeze: Din respect pentru adevar si din teama de recidiva istorica trebuie sa dobandim acest nou loc al discursului: unul in care memoria mortii lui Mircea Vulcanescu in puscariile comuniste sa nu ne impiedice sa discutam legionarismul lui Mircea Eliade; dar, deopotriva, unul in care discutarea uratului din deceniul al patrulea sa nu oculteze sirul de crime intins de comunism peste Romania
18

vreme de mai bine de patru decenii. Putem sa analizam impreuna Gulagul si Holocaustul ? Evident ca da. In fond, apartin aceluiasi tip de fenomene socio-patologice, fiind declansate de maladii similare ale spiritului. Crimele in masa fac astazi obiectul unei noi discipline stiintifice (Genocide studies), studiata in universitati. Un seminar international in acest domeniu, initiat de Ruxandra Cesereanu si avand tema Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca, se desfasoara in primavara anului 2007 la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Invitatia la seminar contine unele conditionari semnificative: Nu va exista o sectiune axata pe Gulag si o alta axata pe Holocaust. Pentru intaia data cele doua chestiuni vor fi tratate impreuna (acesta este si scopul simpozionului, de aceea vorbim de o premiera nationala) in Romania. De aceea, lucrarea dumneavoastra trebuie sa fie axata pe ambele chestiuni. Modul de abordare s-a modificat sensibil in ultimul timp. Ceea ce parea a fi cvasi-interzis, pare a fi acum cvasi-obligatoriu. Putem sa comparam cele doua genociduri? Se spune ca nu. Comparaison nest pas raison. Se sustine ca Holocaustul este un fenomen unic. Asa este, dar cum stabilim acest fapt fara sa-l comparam cu alte genociduri. Pe de alta parte, si Gulagul este fenomen unic. Unicitatea unuia nu anuleaza unicitatea celuilalt. Se spune, de asemenea, ca cele doua fenomene nu pot fi echivalate. Asa este, dar a compara nu inseamna a echivala. Compararea este un act de analiza stiintifica prin care se stabilesc diferentele si asemanarile dintre doua fenomene. Or, Holocaustul si Gulagul, nazismul si comunismul sunt fenomene socio-politice asemanatoare din unele puncte de vedere si deosebite din altele. Cand a inceput sa se informeze despre miscarea legionara, tanarul Ioan Petru Culianu a avut o reactie de bun simt: Ideologia legionara isi nota el in jurnal in 1978 imi este tot atat de straina ca si cea comunista. Ele seamana foarte mult. Nu comparatia in sine, dintre Holocaust si Gulag, este maligna, ci cea facuta cu rea intentie. Michael Shafir are dreptate: Cand comparatia este facuta cu scopul de a nega sau cu cel al minimalizarii reciproce si/sau cu cel de a anula ceea ce este inerent unic Holocaustului sau Gulagului, atunci a incetat cautarea similitudinilor si s-a pasit pe odiosul camp mintal al negarii istorice.
19

Cu astfel de reflectii am incercat sa-i provoc pe elevii scolii de vara de la Sighet (10-17 iulie 2006). Purtarea unor astfel de dezbateri anume in acest oras mi s-a parut cu atat mai potrivita cu cat Sighetul are tragicul privilegiu de a fi o capitala atat a Holocaustului, cat si a Gulagului din Romania. Prezenta in oras a Casei memoriale Elie Wiesel si a Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei intaresc acest statut5. Capitala a Holocaustului pentru ca aici, in Maramures (ca si in toata Transilvania de Nord, aflata sub autoritate maghiara), s-a produs sub organizarea lui Adolf Eichman insusi una dintre cele mai crunte deportari a evreilor. S-a produs tarziu, in mai-iunie 1944 (cand soarta razboiului era pecetluita, frontul fiind pe Prut), cu o graba isterica (in doua saptamani), cu un numar mare de deportati la Auschwitz (circa 150.000 de suflete in Transilvania de Nord, dintre care 39.000 din Maramures) si cu un grad imens de exterminare (aproximativ 85 %). Pe de alta parte, Sighetul este si o capitala a Gulagului pentru ca anume aici a fost in mod sistematic decimata intreaga elita a Romaniei (politica, profesionala, religioasa, intelectuala). Pentru acest genocid a fost ales un loc strategic: Sighetul Marmatiei foarte departe de Bucuresti si foarte aproape de granita cu URSS. In iulie 2002, Elie Wiesel a facut o vizita in Romania, la Sighet, pentru a inaugura Casa memoriala Wiesel casa in care s-a nascut, devenita acum un muzeu al exterminarii marii comunitati a evreilor din Maramures. Laureatul premiului Nobel pentru pace urma sa viziteze si Memorialul Victimelor Comunismului. Presedintele Romaniei, Ion Iliescu, care il insotea, l-a descurajat, spunandu-i ca la Memorialul de la Sighet sunt comemorati legionari. Din pacate, Wiesel i-a ascultat sfatul si nu s-a mai dus, intarind astfel nedreapta legenda a eroizarii legionarilor la Sighet. Ion Iliescu si altii ca el erau si sunt personal interesati sa discrediteze si astfel sa marginalizeze Memorialul. Memorialul de la Sighet este un ansamblu impresionant, pus sub zodia unui motto inspirat: Atunci cand justitia nu reuseste sa fie o forma a memoriei, memoria singura poate fi o forma de justitie (Ana Blandiana). Organizatorii au stiut sa puna in evidenta atat dimensiunea macro a Gulagului (amploarea fenomenului), cat si detaliile semnificative (tragedia suferita de fiecare victima, de
20

fiecare familie). Ca si nazistii, comunistii stiau si ei ca moartea a o suta de oameni este o tragedie, dar moartea unui milion este statistica (Adolf Eichman). Uciderea unui singur om provoaca o trauma emotionala coplesitoare. Emotia nu poate sa creasca direct proportional cu numarul de victime. Ca si in cazul Holocaustului, numarul imens de victime ale Gulagului te poate face cumva insensibil. Dar chipul demn al unui detinut, privirea resemnata a unei vaduve, o carte postala cenzurata de tortionari, gamela contorsionata din care a mancat istoricul Gheorghe Bratianu sau o lumanare aprinsa in celula intunecoasa in care a murit Iuliu Maniu sunt tot atatea declansatoare de emotie profunda. Zidul de nume. Zidul de chipuri. Nume si chipuri ale victimelor care au fost aruncate anonime, in gropi comune, fara cruci. Vreau sa-ti arat eu Memorialul, mi-a spus Ana Blandiana cand am sosit. Am fost onorat de acest privilegiu. Dupa aceea insa l-am revazut, pentru ca am simtit nevoia sa ma reculeg singur. Cu atat mai mult avand in vedere rolul jucat in instaurarea comunismului de catre unele dintre rudele mele. Memorialul de la Sighet este un loc al suferintei pure, marcat nu de resentimente, ci de recuperarea demnitatii umane. Adica exact ceea ce tortionarii au incercat sa distruga. Istoria a facut pipi pe noi, a rezumat Petre Tutea in stilu-i inconfundabil. Nu-mi spune ce a facut istoria din tine i s-ar putea replica ; spune-mi ce ai facut tu cu ce a facut istoria din tine.

Note 1. Platon, Opere, Editura stiintifica si enciclopedica, vol. IV, traducerea dialogului Phaidros de Gabriel Liiceanu, Bucuresti, 1983, p. 485. 2. Prefata la Leon Volovici, Ideologia nationalista si problema evreiasca in Romania anilor 30, Ed. Humanitas, 1995, p. 7. 3. Dialoguri intrerupte. Corespondenta Mircea Eliade Ioan Petru Culianu, Editie ingrijita si note de Tereza Culianu-Petrescu si Dan Petrescu, prefata de matei Calinescu, Ed. Polirom, Iasi, 2004, p. 127.
21

4. Michael Shafir, Intre negare si trivializare prin comparatie. Negarea Holocaustului in tarile postcomuniste din Europa centrala si de est, Ed. Polirom, 2002, p. 131. Spre cinstea lui, Michael Shafir a donat drepturile de autor pentru acest volum, in mod egal, Asociatiei Evreilor din Romania Victime ale Holocaustului si Fundatiei Academia Civica Memorialul Sighet. 5. Amintesc aici numele etnologului Mihai Dancus si al sociologului Mihai Barlea pentru excelenta lor prestatie ca directori ai celor doua muzee.

Un scurt rezumat al istoriei Holocaustului in Romnia Satelii ai Germanei naziste, guverne romane succesive au tiat drepturile evreilor, au jefuit evrei de proprietatea lor si au privat numeroi evrei de cetatenia romana. Aceasta politica care a fost implementata ncepnd cu sfarsitul lui 1937 de ctre guvernul instaurat de Octavian Goga (Partidul Naional Taranesc) si Alexandru Cuza (Liga de Aprare Naional Cretina) si au fost continuate de dictatura fondata de Regele Carol al doilea in februarie 1938. La sfarsitul lui iunie 1940, Uniunea Sovietica a forat Romnia sa predea Basarabia si Bucovina de Nord iar trupele romane in retragere si stenii locali au savarsit violente nenumrate mpotriva evreilor. Astfel pe 30 iunie 1940, 200 de evrei au fost omorai in Dorohoi, alte sute au fost omorai in sate, de ambele laturi ale noilor granie si aproximativ zece mii de evrei au fost omorai intr-un mare pogrom in Iai. Pe 8 august 1940 guvernul roman a creat Statutul de Evreu care anula cetatenia majoritatii evreilor si interzicea mariajele mixte. Pe 4 septembrie 1940 generalul Ion Antonescu a preluat puterea si a invitat Garda de Fier fascista, condusa de Horia Sima sa se alture guvernului sau care a lansat o campanie de teroare si intimidare mpotriva evreilor intr-un efort de ai exclude din

22

viata economica si comerciala a tarii. Puin dup aceea Antonescu a exclus Garda de Fier din guvernul sau dar rebeliunea lor din 21-23 ianuarie1941 a fost insotita de revolte anti-evreiesti in care 127 de evrei au fost omorai cu brutalitate. Dup excluderea Legionarilor, Antonescu a continuat politicile sale anti-evreiesti care au fost legiferate si care au fost aplicate printre alii de ctre Centrul Naional de Romanizare care a implementat toate legile anti-evreiesti si a dirijat scoaterea peste noapte a zeci de mii de evrei din casele lor. Izbucnirea rzboiului intre Germania si Uniunea Sovietica a condus la escaladarea masurilor anti-evreiesti in Romnia. Regimul Antonescu a privit rzboiul ca pe o oportunitate de a rezolva chestiunea evreiasca si a nceput prin a expulza 40.000 evrei din orae si sate confiscndu-le proprietatile. Aceasta a fost urmata de iniierea unei campanii de ucidere in masa a evreilor din Basarabia si Bucovina. In prima sa faza, unitati ale armatei romane si germane, asistate de Einsatzgruppe D si de localnici ucrainieni au ucis 160.000 evrei iar pe 15 septembrie 1941 Antonescu a ordonat expulzarea in Transnistria a 150.000 de supravieuitori. In timpul expulzrii, zeci de mii de evrei au fost omorai de escorta romana sau au murit de foame si de boli. In perioada conducerii romane, zona Transnistriei a devenit un loc al omorului in masa al evreilor dintre care 90.000 au pierit intre anii 1941-1944. Armata si jandarmeria romana au participat de asemenea la lichidarea a zeci de mii de evrei ucrainieni pe care au justificat-o acuznd evreii de colaborare cu ocupaia sovietica intre 1940-1941. Guvernul roman a fost de acord iniial cu deportarea in lagrele morii in Polonia a populaiei evreieti ramase dar cu timpul Antonescu a realizat ca Germania ar putea pierde rzboiul, ca nu are nici o intenie de a returna Transilvania de Nord Romniei. Aceti doi factori alturi de cererile crescute de trupe romaneti de ctre Germania pentru a lupta pe frontul de est precum si pentru petrol si provizii alimentare, au convins romanii sa refuze cererile nazitilor de a deporta evreii romani in lagrul morii de la Belsen (eforturile comunitatii evreieti locale, condusa de Dr.

23

Wilhelm Felderman care a primit ajutorul unor figuri proeminente romane, a jucat de asemenea un rol important). Ca rezultat, evreii din Regat si cei din Transilvania de Sud au fost crutati de exterminarea in masa. Dupa respingerea cererilor nazitilor de a implementa Soluia Finala, guvernul roman a devenit contient ca ajutarea evreilor ar imbunatati imaginea Romniei in ochii Aliailor si ar ajuta tara sa obtina o mai avantajoasa intelegere dup razboi.Totusi in ciuda acestei atitudini, politica discriminatorie anti-evreiasca a regimului Antonescu a continuat in forta iar pauperizarea si exploatarea evreilor romani a continuat in anii rzboiului. In total 420.000 evrei care locuiau in Romnia in 1939 se estimeaz a fi fost omorai in timpul Holocaustului. Aceasta cifra include evreii omorai in Basarabia si Bucovina in vara lui 1941, a celor care au murit in timpul expulzrii din Transnistria si in zona adiacenta, a celor omorai in Iai si in alte localitati, evreii din Transilvania de Nord deportai la Auschwitz de unguri.

O supravietuitoare va vorbi la ONU despre Holocaustul din Romania Duminica, 25 Ianuarie 2009, ora 19:52 Comenteaza acest articol | 149 comentarii Cu prilejul Zilei Internationale a Comemorarii victimelor Holocaustului, pe 27 ianuarie, o supravietuitoare a Holocaustului din Romania, Ruth Glasberg Gold, va tine un discurs la Natiunile Unite. Acum in varsta de 78 de ani, Ruth Glasberg Gold, locuieste in localitatea Aventura, din statul american Florida, informeaza Miami Herald. Ea a fost invitata de organizatori pentru a-si istorisi povestea si a vorbi despre situatia mai putin cunoscuta a evreilor deportati in lagarele din Transnistria.

24

Familia lui Gold era din Cernauti. In 1941, soldatii romani si germani au intrat in oras si au masacrat peste 2.000 de evrei. Soldatii romani i-au inchis pe evrei in ghetouri iar la varsta de 11 ani, Ruth a fost dusa impreuna cu familia intr-un lagar de concentrare. "Holocaustul din Romania este aproape necunoscut", spune ea, amintindu-si cum cei inchisi in lagare erau lasati sa moara de foame, de frig sau din cauza bolilor. Ramasa singura pe lume, dupa ce mama, tatal si fratele ei au murit pe rand in lagar, Ruth a fost eliberata in 1944 si s-a refugiat in Iugoslavia, apoi a trecut granita in Cipru de unde a ajuns in Israel si apoi a emigrat in SUA. Fosta asistenta medicala, Ruth Glasberg Gold a scris deja o carte de memorii pe acest subiect.

Romnia i Holocaustul Trenurile morii: 30 iunie-6 iulie 1941 n iunie-august 1940, printr-un pachet de legi similare Legilor de la Nrnberg, autoritile romne i-au exclus din serviciul public pe funcionarii evrei. Etnicilor evrei li s-a interzis excercitarea oricror funcii publice, fiind nlturaii nu numai din aparatul funcionresc, din armat i din magistratur, ci i din societile comerciale, din echipele sportive etc. Totodat li s-a interzis cumprarea de imobile. Pentru amnunte: Decretul-lege din 8 august 1940 privind situaia juridic a evreilor, publicat n Monitorul Oficial nr. 183/1940. n continuare, prin Decretul-lege din 9 august 1940, publicat n Monitorul Oficial nr. 193/1940, au fost interzise cstoriile etnicilor romni cu etnici evrei, iar cele deja existente au fost declarate nule. n octombrie 1940 bunurile funciare ale evreilor au fost naionalizate.

25

Chiar i dup nlturarea de la putere a Grzii de Fier, regimul Antonescu, aliat al Germaniei naziste, a continuat politica de opresiune i masacrare a evreilor [necesit citare] (i, mai apoi, a iganilor), mai ales n teritoriile estice. Pogromurile i transporturile erau la ordinea zilei n Moldova, Bucovina, i Basarabia[17]. Numrul morilor este inc n discuie, dar i cea mai mic estimare [necesit citare] atinge un numr de 250.000 [necesit citare] de evrei (i 25.000 rromi) n regiunile estice, n timp ce 120.000 dintre evreii din Transilvania ocupata au fost adunai de autoritile maghiare i transferai autoritilor germane[necesit citare]. Atrocitile au nceput n luna iunie 1941 prin pogromul de la Iai. n aa-numitele trenuri ale morii (trenuri cu deportai plimbate atta timp prin Moldova, pn cnd pasagerii au murit de sete i de foame) au fost ucii aproximativ 4.400 de evrei. (Sursa: Muzeul Evreilor din Romnia, citat de ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung din data de joi, 24 ianuarie 2005). n conformitate cu raportul oficial al Comisiei Internaionale privind Studierea Holocaustului n Romnia: n trenul morii care a plecat din Iai ctre Clrai, n sudul Romniei, care transporta probabil pn la 5.000 de evrei, doar 1.011 au ajuns la destinaie n via dup apte zile. (Poliia romn a numrat 1.258 de trupuri, dar sute de cadavre fuseser aruncate din tren pe drum, la Mirceti, Roman, Sboani i Inoteti). Trenul morii ctre Podu Iloaiei (la 15 km de Iai) mbarcase aproape 2.700 de evrei la plecare, dintre care doar 700 au mai cobort n via. n raportul oficial, autoritile romne au declarat c 1.900 de evrei s-au urcat n tren i "doar" 1.194 au murit[necesit citare]. Trupele romne care au ocupat oraul Odessa s-au fcut responsabile de masacrele de la Odesa, n timpul crora peste 100.000 de evrei au fost mpucai n toamna anului 1941. Totui, n zona Europei Centrale i de Est, majoritatea evreilor de naionalitate romn au supravieuit rzboiului[necesit citare]. Regimul Antonescu fcuse planuri pentru deportri n mas din Valahia, sudul Transilvaniei, i din sudul i vestul Moldovei[necesit citare], dar nu le-a pus

26

niciodat n practic. Istoricii nu s-au pus de acord cu privire la rolul fostului coleg de clas, evreul Wilhelm Filderman, n nepunere n aplicare a acestor planuri, sau Antonescu a calculat c Romnia de Vest nu era destul de anti-semit pentru a putea pune n aplicare planurile, sau nu voia s nlture contribuia evreiasc la economia romneasc[necesit citare]. (Este de notat c dei antisemit, mama vitreg a lui Antonescu era evreic precum i prima sa soie a fost o evreic de naionalitate francez.)

Aceasta este o list parial a legilor antievreieti promulgate ntre anii 1940 - 1942 n Romnia. Decret-Lege Articol Dat aprobat \ semnat 1220 evreilor 2 evreilor 2650 08/08/1940 Starea juridic a locuitorilor evrei din Romnia \ Carol al II-lea \ primul ministru Ion Gigurtu i ministrul Justiiei Ion V. Gruia 2651 08/08/1940 ntre romni de snge i evrei Interzicere a cstoriilor 03/05/1940 07/08/1940 Tem \ "Definiia" rasial a "Definiia" rasial a

153377 29/08/1940 Regimul de educaie a evreilor (numerus clausus, numerus nullus) \ Decizia Ministerului de Educaie Naional

27

3294 1 03/10/1940 a concesiona altora farmacii[1]. 3347 1, 3, 4, 5, 6, 10 rural[2].

Interzice evreilor dreptul de Expropriere

05/10/1940

3438 11/10/1940 Regimul de educaie a evreilor (numerus clausus, numerus nullus)[3]. 3758 10/11/1940 Interzice evreilor vnzarea produselor, monopol de stat (sare, chibrituri, tutun) 42352 2 11/11/1940 Cultul mozaic a fost eliminat dintre cultele istorice, protejate i autorizate[4]. 42181 1 11/11/1940 Excluderea total a personalului evreiesc de la teatrele naionale i particulare, chiar nesubvenionate de stat[5]. 64,258 28/11/1940 Obliga magazinele alimentare aparinnd evreilor s in nchis duminica, avnd n vedere promovarea comerului romnesc \ Ministerului Muncii 37897, 39, 40, 43, 45, 46, 53, 55, 420 13/11/1940 Colegiul Medicilor i exclude pe medicii evrei, de religie mozaic sau cretinai... Se instituie asociaii profesionale judeene ale medicilor evrei, care aveau dreptul de a ngriji numai bolnavi evrei. Medicii evrei nu aveau dreptul de a colabora la revistele tiinifice de specialitate i nu puteau fi membri ai societilor tiinifice. Membrii Colegiului Medicilor (cretini) puteau ngriji numai bolnavi cretini de origine etnic romn sau arian i bolnavi turci, putnd n mod excepional, da ngrijiri bolnavilor evrei numai n caz de urgen[6]. 3810 17/11/1940 Expropriere rural

28

3825 16/11/1940 romnizarea personalului din ntreprinderi, (obligaie de concediere a salariailor evrei)[7]. 3847 16/10/1940 Interdicia practicii, limitarea drepturilor avocailor evrei 3910 17/11/1940 Exproprierea industriilor i facilitilor de exploatare a pdurilor i lemnului 3968 04/12/1940Exproprierea i interdicia evreilor de proprietate de vapoare 3984 05/12/1940 Excluderea evreilor de la serviciul militar. Evreii din Romnia sunt obligai de a presta munci n interes obtesc... 4218 08/09/1940 Tot personalul evreiesc al teatrelor i operelor din Romnia e concediat. Sunt nfiinate teatre i trupe de teatru evreieti, care erau autorizate a prezenta piese n limba romn, dar nu piese aparinnd unor autori romni. / Ministerului Cultelor i Artelor. 4235 09/09/1940 Toate sinagogile pot funciona numai pe baza unei aprobri speciale a ministerului n cauz \ Ministerul Cultelor i Artelor 42,352 09/09/1940 Suspendare, interdicia de manifestare religioas evreiasc /decizie ministerial 42,354 09/09/1940 Suspendare, interdicia de manifestare religioas evreiasc /decizie ministerial 43,932 19/09/1940 Suspendare, interdicia de manifestare religioas evreiasc /decizie ministerial 132 20/01/1941 Mrirea taxelor militare

29

datorate de fiecare evreu. Erau obligai s plteasc aceste taxe i evreii rechiziionai la munc n diverse ntreprinderi, fiind scutii numai evreii folosii la munca obligatorie, pe timpul acestei munci. 842 28/03/1941Preemiune a proprietilor urbane (mai ales imobiliare) a evreilor 853 27/03/1941Expropiere, administrarea statului i revinderea proprietilor evreieti ne-evreilor 1216-1220 02/05/1941 Exproprierea titlurilor de rent \ipoteci, spitale i sanatorii proprietatea evreilor. \ Ministerul Romnizrii 1253 07/05/1941Interzice evreilor s posede aparate de radio-recepie. 2030 14/07/1941Excluderea din armat, plata i munca obligatorie pentru evrei (revizuire) 4,672 18/07/1941 evreieti \ Decizie ministerial Evaluarea proprietilor

2815-2816 10/10/1941 Exproprierea titlurilor de rent \ipoteci, spitale i sanatorii proprietatea evreilor evacuarea proprietilor evreieti. Preemiune a proprietilor urbane (mai ales imobiliare) a evreilor \ Ministerul de Romnizare 936 21/10/1941 Evreii sunt obligai, n funcie de venitul anual, s predea Armatei Romne o anumit cantitate de mbrcminte i nclminte nou i de bun calitate. 1309 29/10/1941 Interzice evreilor de a lua n concesiune farmacii. Evreii nu au, de asemenea, dreptul de a deine autorizaii pentru drogherii, depozite de medicamente

30

sau laboratoare de produse medicale. Legislaia n domeniul medical a fost adoptat n numele meninerii, dezvoltrii i ameliorrii sntii elementelor etnice romneti. 17/12/1941 Recensmntul locuitorilor avnd snge evreiesc, sunt socotii evrei i cei avnd un singur bunic evreu. 81,677 17/01/1942 Proprietate evreieasc, exproprietat de stat, nchiriat neevreilor. \ Decizie ministerial 315 30/01/1942 "Proprieti abandonate"

313 31/01/1942 Instane speciale pentru procese legate de exproprierea proprietailor evreieti de stat 7881 25/03/1942 Interzice accesul cu marf ranilor n locuinele evreieti. Evreii aveau voie s se aprovizioneze n piee i n magazine numai ntre orele 10 i 12 dimineaa \ Prefectul militar al judeului Botoani.

Istoria evreilor n Romnia De la Wikipedia, enciclopedia liber

31

Sinagoga din Timioara, Cetate Sinagoga din Braov Minoritatea (etnia) evreiasc pe teritoriul actual al Romniei are o istorie ce se ntinde pe aproximativ dou milenii[1], dar a devenit semnificativ din punct de vedere numeric i al ponderii economice i culturale mai ales ncepnd cu secolul al XIX-lea. Potrivit recensmntului oficial din 1930, totalul evreilor din Romnia era de - 756 930[2]). Aceast minoritate a ncetat - practic - s mai existe la sfritul sec. XX. n 2002 au fost recensionai n Romnia 6.179 evrei.Cuprins [ascunde] 1 nceputurile prezenei evreieti 2 Perioada medieval 3 Situaia evreilor din Principatele Romne i apoi n Regatul Romniei n sec. XIX[10] 4 Sionismul n Romnia 5 Evreii n Romnia interbelic. Emanciparea politic 6 Evreii n Romnia interbelic. Curentele iudaismului 7 Date demografice 8 Soluia final a problemei evreieti din Romnia n secolul al XX-lea 8.1 Antisemitismul activ: Legile privind minoritatea evreiasc ale lui Octavian Goga i Ion Gigurtu 8.2 Retragerea din Basarabia i nordul Bucovinei 8.3 Regimul lui Antonescu i curirea terenului 8.4 Situaia cetenilor romni de etnie evreiasc n regimul comunist 9 Evreii romni din diaspora 9.1 Evreii de origine romn n Israel 9.2 Evreii de origine romn n alte ri 10 Note 11 Referine 12 Bibliografie 13 Vezi i: 14 Legturi externe

32

[modific] nceputurile prezenei evreieti nceputurile prezenei evreieti au fost plasate de istoriografia mai veche, nainte de cucerirea Daciei de ctre Traian, ns aceast opinie a fost revizuit de cercetrile actuale, deoarece nu este confirmat de mrturii arheologice. Existena evreilor n Dacia nainte de cucerirea roman nu este susinut de istoriografia actual. Chemarea evreilor de ctre Decebal dup distrugerea celui de-al doilea Templu s-a dovedit a fi o legend. Au fost dezminite i teoriile unor istorici ai secolului XIX cu privire la etimologia evreiasc a numelor localitilor Tlmaciu, Beclean i Aiud sau la contribuiile evreieti la dezvoltarea mineritului pe teritoriul Transilvaniei[3]. Probabil, primii evrei au ajuns n Dacia odat cu instalarea puterii romane. Pe la nceputul erei noi majoritatea poporului evreu locuia n afara Israelului antic, (dintre care, cam 6-7 milioane pe teritoriul actualei Italii). Rscoalele evreieti antiromane, ncepute prin anii 60 d.Ch. (Rzboiul iudeilor) i terminate cu rscoala lui Bar-Kohba (132-135 d.Ch.) care sau incheiat prin victoria armatei romane asupra evreilor au avut urmri tragice pentru nvini (vae victis): incendierea Ierusalimului i a celui de al II-lea Templu, masacre, robie i exil pe tot teritoriul controlat de romani. Ponderea colonitilor evrei pe teritoriul Daciei rmne i n acest caz, discutabil. Studiul demografic al lui Solin din 1983 nu pomenete nici un izvor arheologic cu privire la prezena unor astfel de populaii pe teritoriul Daciei romane, dar exist unele mrturii, mai ales monede, care o confirm<[4] [5] [6]. [modific] Perioada medieval Templul Coral din Bucureti Cnd Roman I a ntemeiat oraul Roman au fost i evrei

33

printre primii locuitori. Roman I i-a eliberat pe evrei de serviciul militar n schimbul unui impozit. n sec. XIV, n Principatele Romne au venit evrei din Europa Central (evrei akenazi), iar n timpul dominaiei otomane, s-au stabilit aici n special evrei de origine spaniol, sefarzi. Jewish Enciclopedia amintete c la curtea lui tefan cel Mare a fost logoft un evreu, Ihak fiul lui Beniamin or. Printre medicii lui tefan cel Mare era i un medic evreu.[7] La Bucureti, n jurul anilor 1550, este pomenit un grup de evrei condus de David Ibn Usa, probabil liderul religios al comunitii i mai sunt pomenii Isac Rufus i Habib Amato, care aveau prvlii n Bucureti, cei doi fiind prdai de o slug, Iuda Gerson, care a murit, aparent prin spnzurare; la cercetarea mprejurrilor morii sale au mai participat ali patru evrei.[8] David Ibn Usa se afla n legtur cu rabinul Salonicului, puternicul centru al sefarzilor din Balcani. n urma pogromurilor din Ucraina din secolul al 16-lea a venit n Romnia un val de evrei akenazi vorbitori de idi. n anul 1694, la Bucureti, sub Brncoveanu, evreii au pltit ca breasl 100 ugh[9]. Pe data de 28 ianuarie 1739 Constantin Mavrocordat l-a numit pe Marco al lui Lazr s fie staroste de jidovi la Brlad.[9] n anul 1740 erau comuniti evreieti n oraele Roman, Bacu i Galai. La Iai, la data de 24 septembrie 1741, cpitanii breslei semneaz un act n numele breslei.[9] Din a doua jumtate a sec. XVIII i mai ales n prima parte a sec. XIX, datorit nspririi situaiei evreilor din Galiia, un nou val de evrei se refugiaz n Moldova i Transilvania, unde autoritile erau mai tolerante. [modific] Situaia evreilor din Principatele Romne i apoi n Regatul Romniei n sec. XIX[10] Calea spre emanciparea evreilor din Moldova i Valahia a fost lung i plin de obstacole. ncurajai de promisiunile paoptitilor, care au importat idealuri liberale vesteuropene, de soluionare umanist a problemei minoritilor

34

i a emanciprii evreieti - ...emanciparea israeliilor i drepturi egale pentru toi locuitorii... n ara Romneasc i respectiv, ...emanciparea treptat a israeliilor... n Moldova - promisiuni care urmau s le deschid porile spre prosperitate economic i social, spre modernizare i libertate - evreii au sprijinit cu entuziasm revoluia din 1848 i gruprile politice care au dus la unirea principatelor. Barbu Iscovescu, Solomon Halfon, Davicion Bally, Hillel Manoah i muli ali evrei au participat la revoluia paoptist din ara Romneasc. Pictorul revoluionar Constantin Daniel Rosenthal a pltit cu viaa participarea la revoluie fiind prins de ctre autoritile austro-ungare, dus la Budapesta i torturat pn la moarte. La 9 (21) iunie 1848, Proclamaia de la Islaz a revoluionarilor paoptiti din ara Romneasc proclama emanciparea israeliilor i drepturi politice pentru compatrioii de alt credin (art. 21)[11]. In anii urmtori Unirii, Alexandru Ioan Cuza a fcut primii pai spre emancipare. Au fost cooptai evrei n posturi publice iar legea comunal din 1864 le asigura dreptul de a participa - n anumite condiii - la alegerile municipale. Codul Civil din acela an (art. 7) stipula naturalizarea evreilor dup zece ani de reziden n ar. Dup 25 de ani de la revoluie paoptitii liberali, (Ion C. Brtianu, Mihail Koglniceanu, Ion Ghica) i-au schimbat radical idealurile i au uitat promisiunile fa de evrei. Dup nlocuirea lui A. I. Cuza, articolul 7 din Codul Civil a fost reformulat n sensul c cetenia va fi acordat numai locuitorilor cretini. Agitnd teoria pericolului demografic conductorii partidului liberal au pornit la o serie de aciuni anti-evreieti, precum interdicii de a locui n mediul rural, expulzri, restricii de ordin economic, etc., care au fost agravate de abuzurile administraiei locale nsrcinate cu aplicarea acestor directive. Nicolae Grigorescu, Evreul cu gsca (ca. 1880)

35

Spre deosebire de aciunile anti-evreieti ale liberalilor, conservatorii au abordat o politic mai atenuat. Guvernul lui Lascr Catargiu (ntre 1872 - 1896, cu ntreruperi), sprijinit de personaliti cu vederi conservatoare ( P.P. Carp, Titu Maiorescu, Take Ionescu, etc.) a cutat o soluie mai echitabil a problemei evreieti. Ca urmare a Rzboiului de Independen (1877-1878), la Congresul de Pace de la Berlin, Marile Puteri au fost de acord s-i recunoasc Romniei noile granie i independena cu condiia corectrii amendamentului la articolul 7 al Constituiei, n sensul asigurrii de drepturi civile tuturor locuitorilor rii, independent de apartenena etnic sau religioas. Aceste presiuni au provocat reacii nefavorabile n cercurile politice romneti. Opoziia la modificarea Constituiei a dus la alegeri i schimbri de guverne i intervenii diplomatice n capitalele europene, n ncercarea de a folosi disensiunile dintre Marea Britanie, Frana, Germania i Rusia. Rezultatul final a fost o reformulare ambigu a articolului 7 care s dea posibilitatea acordrii individuale a ceteniei unor evrei cu rezideni minimum zece ani pe teritoriul Romniei - cu excepia ncetenirii n bloc a 883 de participani la Rzboiul de Independen. Aceast corectare a Constituiei a facilitat semnarea - cu o ntrziere de un an - a tratatului care recunotea independena i graniele Romniei, dar a fcut ncetenirea evreilor impracticabil - ntre 1878-1913 numrul celor ncetenii nu a depit 52 924 evrei. Ulterior, n octombrie 1942 marealul Ion Antonescu va critica vehement, ntr-o scrisoare ctre C.I.C. Brtianu, att acceptarea acestei formulri, ct i a semnrii tratatului de pace din 1919: ...care au fost impuse de jidani care, mpreun cu englezii i americanii, au dictat pacea, (...) iar Ion C. Brtianu a fost nevoit s primeasc (n 1878) condiia njositoare a acordrii de drepturi ceteneti evreilor, (...) datorit creia s-a jidovit ara i s-a compromis economia romneasc i puritatea rasei noastre... (Brtianu) ...a

36

provocat decderea moral a Romniei prin capitularea n faa evreilor i a francmasonilor, care i-a cptat expresia prin instaurarea sistemului democrat-liberal, ce a acordat drepturi tuturor."[12] [modific] Sionismul n Romnia n zilele 30 i 31 decembrie 1881 s-a desfurat la Focani primul congres sionist al asociaiilor Iubitorilor Sionului (Hibat ion sau Hovevei ion) din Romnia. Teatrul evreiesc de stat din Bucureti Scopul acestora era sionismul practic - recolonizarea cu evrei a rii Israel, cunoscut i ca Palestina sau ara Sfnt i aflat atunci sub stpnire turceasc. La congres au participat 56 de delegai care au reprezentat 33 de organizaii sioniste locale, reprezentnd aproximativ 70 000 de membri. Preedintele congresului a fost Samuel Pineles din Galai i secretarul congresului a fost David Rintzler. La congresul din Focani a fost intonat pentru prima oara Hatikva - astzi, imnul naional al Statului Israel, a crui muzic se bazeaz pe o melodie popular romneasc. Primul val de emigrani sioniti spre ara Israel a ieit din Romnia n anul 1882, condui de Moe David Iancovici. Aceti emigrani au fondat coloniile Rosh Pina i Zikhron Ya'aqov. [modific] Evreii n Romnia interbelic. Emanciparea politic Considerndu-se parte integrant a poporului Regatului Romniei i solidar cu restul locuitorilor rii, minoritatea evreiasc a participat masiv, n cadrul armatei romne, la Primul Rzboi Mondial. Soldaii i ofieri evrei, pn la gradul de colonel (Mauriciu Brociner), s-au luptat cu eroism, au czut, au fost rnii, au fost decorai, au fost citai n ordine

37

de zi, etc. La sfritul rzboiului, primul tratat de pace al Antantei fost ncheiat cu Germania, la Versailles (28 iunie 1919), urmat de tratatul cu Austria, la Saint- Germain en Laye (10 septembrie), pe care Romnia (reprezentat de Alexandru Vaida-Voevod, ministru fr portofoliu i Nicolae Miu, ambasadorul Romniei la Londra) nu l-a semnat, din cauz c i se impuneau iari clauze referitoare la minoriti, care au determinat demisiile succesive ale guvernelor conduse de Ion I. C. Brtianu i de generalul Artur Vitoianu. [13][14]. n cele din urm, la 9 decembrie1919, guvernul romn, condus de generalul Constantin Coand) a semnat cu Puterile aliate i asociate Tratatul asupra minoritilor. Prevederile acestui tratat au fost ulterior legiferate prin Constituia din 29 martie 1923 i legea din 25 februarie 1924, prin care dobndeau cetenia romn, cu drepturi depline, toi locuitorii foti ceteni ai Imperiului Austro Ungar sau Rus care aveau domiciliu administrativ n Transilvania, Banat, Criana i Maramure la 1 decembrie 1918, n Bucovina la 28 noiembrie 1918 i n Basarabia la 9 aprilie 1918[15]. [modific] Evreii n Romnia interbelic. Curentele iudaismului n Romnia interbelic comunitatea evreiasc nu era uniform, comunitile din regiunile alipite dup rzboi fuseser influenate de istoriile diverse din Imperiul Rus, Imperiul Austro-Ungar i din Bulgaria. Comunitile evreieti reforme din Banat i din Ardeal sau unit cu o parte din comunitile statu quo ante i au format Uniunea Comunitilor de rit occidental din Ardeal i Banat. [modific] Date demografice n Moldova: 1803: 15.000 1859: 118.000 1899: 197.000

38

n ara Romneasc: 1831: 4.000 1859: 9.000 1899: 61.000 De asemenea, ntre 1881-1914, aproximativ 75.000 de evrei au emigrat din Romnia, destinaia principal fiind Statele Unite.[16] Populaia evreiasc din Romnia la recensmntul din 1930 Potrivit recensmntului oficial din 1930, totalul evreilor din Romnia era de - 756 930[17]. n urma amputrilor teritoriale a Romniei din vara anului 1940, populaia evreiasc s-a mprit n felul urmtor: - n Romnia restant - 312 972; - n U.R.S.S. (Basarabia i nordul Bucovinei) - 275 419; - n Ungaria (Transilvania de NV) - 138 917; - n Bulgaria (Cadrilater) - 807; - total - 728 115. Surse diferite prezint date diferite despre bilanul demografic al evreilor din Romnia ntre anii 1940-1944. Statisticienii acord marje de aproximaie destul de largi chiar i unui recensmnt fcut dup metodele performante actuale. Cu att mai problematic devine acest bilan pe vremuri de rzboi, cu refugieri, transmutri i deportri de populaii, ocultri de identitate i interese clare, att ale populaiei mpilate, ct i a organelor represive de a mistifica numerele reale. Un bilan demografic care se bazeaz pe surse diferite i serioase este urmtorul[18]: A. n 1940 se notau n Romnia Mare circa 800 000 de evrei, din care: 1. Evrei-romni rmai in via n 1945: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 410 000

39

2. Evrei-romni masacrai n Transilvania de Nord (cedat Ungariei - guvernul Szlasi). . 135 000 3. Evrei-romni disprui, ucii sau transmutai nainte de intrarea trupelor romne . . . . .100 000 4. Evrei-romni masacrai sub guvernul Antonescu (800 000 minus 645 000) . . . . . . . . .155 000 B. Evrei-ucrainieni din Transnistria aflat sub ocupaia Armatei Romne: . . . . . . . . . 135 000 Dintre care 1. Rmai n via: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 000 2. Mascrai sub guvernul Antonescu: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 000 C. Numrul total al evreilor ucii sub guvernul Antonescu: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270 000 Dup Al doilea Rzboi Mondial exodul evreilor ctre Israel (dar ntr-o msur mai redus i ctre Occident) a dus dispariia aproape total a acestora n Romnia. De exemplu, n 1945 triau 410.000 evrei, n 1961 225.000 evrei, n 1968 100.000 evrei. Astzi, numrul lor nu depete 7.000 persoane. [modific] Soluia final a problemei evreieti din Romnia n secolul al XX-lea [modific] Antisemitismul activ: Legile privind minoritatea evreiasc ale lui Octavian Goga i Ion Gigurtu De-a lungul anilor de conlocuire, att poporul romn ct i Biserica Ortodox Romn au manifestat fa de evrei conform sintagmei lui erban Papacostea - o toleran ostil. De menionat c actele pogromiste - aate de lozincile vinei de deicid i de o mare varietate de acuzaii -nu erau iniiate sau sprijinite de conducerea Bisericii Ortodoxe

40

Romne Antisemitismul romnesc interbelic - dei inspirat din ideologia antisemit european, mai ales din Germania, Austria, Frana i Rusia i ajuns la apogeu n regimurile de tip naional-socialist i fascist - a fost de o factur socioeconomic, cu rdcinele adnc nfipte n straturile sociale medii i superioare, politice, academice, economice i culturale ale populaiei majoritare romne, dar fr priz marcat n cadrul marei mase a poporului. Acuzia de deicid era un pretext, un instrument de manipulare a maselor, dar nu o cauz. Muli intelectuali romni notorii au ales postura de teoreticieni ai antisemitismului sau au fcut propagand antisemit. Ura, fascismul, xenofobia, calomnia, mistificarea, rstlmcirea i neghiobia i-au dat mna pentru reuita acestei misiuni. n iunie 1934 a aprut romanul lui Mihail Sebastian, De dou mii de ani..., cu o prefa de Nae Ionescu. Conceput ca o antitez la tematica romanului, aceast prefa justifica antisemitismul prin perspective teologice, concluznd c: evreii nu au nici o putin de salvare ntruct sunt evrei. Dup ce i-au demonizat, protipendada romn a nceput s cread n potenialul demonic al evreilor, n capacitile lor intelectuale, comerciale, etc cu care bietul romn nu s-ar fi putut msura". Aceste capaciti deosebite, demonice atribuite evreilor, aceast concuren neloial - de care erau convini c exist - erau considerate ca subversive, ca fiind ndreptate mpotriva poporului majoritar i prin urmare, pturile conductoare cereau contracararea lor prin toate mijloacele. Antisemitismul activ romn a avut ca principal int eliminarea acestul pericol prin blocarea accesului evreilor la posibilitile de studiu, de creere i de exprimare, excluderea din instituiile de tiin i cercetare, din instituii de cultur - teatre, interzicerea intelectualilor de a-i exercita profesia, ngrdirea oricrei posibiliti de dezvoltare economic, jaful legalizat (romnizarea) sau nu, mergnd pn la violen fizic - teroare, deportare i exterminare.

41

Sub pretextul c ntre anii 1918 i 1924 s-ar fi infiltrat n Romnia evrei din fostele imperii austro-ungar i rus, guvernul prezidat de Octavian Goga[a] a publicat la 21 ianuarie 1938 Decretul nr. 169 de revizuire a ceteniei, prin care toi evreii ceteni romni vor trebui s-i redovedeasc cu acte dreptul la cetenie, conform legii din 25 februarie 1924, n termen de 20 de zile de la afiarea listelor pe comune i orae. Ca urmare a acestui decret a fost revizuit situaia a 617.396 de evrei, dintre care 392.172 (63,50%) au pstrat cetenia romn, iar 225 222 (36,50%) au pierdut-o. Acetia din urm au primit certificate de identitate valabile pe un an, cu posibilitatea de prelungire. Ei erau considerai strini fr paaport i supui regimului juridic ca atare. Pe un fundal de dezbinare politic[b], speriat de capitularea n faa ofensivei germane a Belgiei i mai ales, a Franei, principalul sprijin al Romniei fa de expansionismul Axei[19] i simindu-se vinovat de retagerea haotic din Basarabia regele Carol II a decis s cumpere cu moned evreiasc simpatia i sprijinul lui Hitler la viitoarele tratative cu Budapesta i Sofia ale cror pretenii teritoriale erau susinute de Berlin. El semneaz la 8 august 1940, la propunerea primului ministru Ion Gigurtu[c], Decretul lege privitor la starea juridic a locuitorilor evrei din Romnia care stabilete: - distincia politic i juridic ntre romnii de snge i cetenii romni; - definete ca evrei pe toi cei de religie mozaic, inclusiv cei nscui din cstoriile mixte (evrei-cretini) i "evrei atei"; - datoria militar se nlocuiete cu obligaie fiscal sau prestare de munc; - evreilor li se interzice s dobndeasc proprieti rurale; - li se interzice s poarte nume romneti; - n 3-6 luni toi salariaii evrei vor fi nlturai; - se va opera segregarea n nvmntul de toate gradele; - nclcarea acestor dispoziii se va pedepsi cu nchisoare corecional de la 1 la 12 ani. Un al doilea decret, din aceeai dat, interzice cstoriile

42

ntre romni i evreii de snge sub sanciunea de nchisoare corecional de la 2 la 5 ani[20]. Aceste legi copiau Legile de la Nrnberg[21][22]. [modific] Retragerea din Basarabia i nordul Bucovinei Cedarea fr lupt - dictat de interese germane, ca urmare a Acordului Ribbentrop-Molotov - a Basarabiei i nordului Bucovinei a constituit o tragedie naional romn. Ea a ubrezit regimul lui Carol al II-lea i a accelerat nazificarea Romniei[23]. A devenit popular sloganul conform cruia evreii - tradiionalul ap ispitor pentru toate tarele - ar fi fost responsabili i pentru aceast pierdere de teritorii. Istoria amputrilor teritoriale i a retagerii ncepe s se scrie pe baza unor cercetri tiinifice obiective, abia n ultimii ani[24][25][26][27][28][29]. Sub o cenzur practicat, ntr-o form sau alta, pn n 1989, strdaniile autorilor de a gsi un vinovat, prezentarea rectificat a adevrului din documentele vremii, inclusiv cele ale armatei, au dus la o literatur istoric i memorialistic ampl dar, de o obiectivitate precar. Din surse sovietice au picurat documente puine i tendenioase, posibil - falsificate, n funcie de necesitile politice ale vremii. Pactul RibbentropMolotov era mult vreme un subiect tabu pe care Romnia era printre puinele ri din blocul sovietic care i-a permis s-l pomeneasc tangenial. Studiile pe aceast tem care au fost publicate n strintate[30][31][32] sufer i ele, de tarele menionate: victimizare, tendeniozitate, cutare de vinovai, reticena, refuzul de a accepta o realitate incomod, dureroas a trecutului att la autorii romni ct i la cei evrei, bine neles, de pe poziii opuse. Pentru ca s nu creieze panic n rndul oamenilor guvernul romn a ordonat evacuarea Basarabiei la 28 iunie 1940, ora 9,00. Ultimul tren a prsit Cernuii n aceiai zi, la 14,00, ora la care, conform ultimatumului sovietic, Armata Roie urma s treac grania (n realitate, a fcut-o mult mai devreme, infiltrnd uniti paramilitare cu menirea s

43

pregteasc terenul i s contracareze o eventual ncercare de rezisten). Romnia deinea pe teritoriul ce trebuia cedat mari uniti militare, cu un efectiv de 1 200 000 de soldai i ofieri, n afar de civilii care refuzau s rmn sub regim comunist, administraia, poliia, jandarmeria, etc., inclusiv familiile personalului lor. Era o imposibilitate ca o astfel de mas de oameni s poat trece Prutul n mod organizat, n cinci ore. Rezultatul acestei hotrri a fost dezorganizarea, retagerea haotic nsoit de lupte pentru fiecare cru sau alt mijloc de transport, abandonarea de utilaj militar i civil, de documente, de armament, etc. Soldai romni-basarabeni au dezertat n mas de teama c retragerea lor va duce, pe deoparte, la ruperea definitiv de familie, de glia strbun, iar pe de alta, la posibila pereclitare a familiei rmas sub guvernarea sovietic. Ca urmare a dezertrilor, diviziile 12, 15, 21, 26 i 27 au pierdut mai mult de jumtate din efectiv. Ofensiva rapid a armatei sovietice a devansat trupele romneti n retragere. Ea a plasat puncte de control pentru a dezarma, a amenina cu moartea i a umili pe militarii romni[33]. Muli ofieri i soldai au fost luai prizonieri. tiid c atitudinea armatei sovietice fa de ofierii prizonieri era mult mai dur dect fa de soldai au fost ofieri care s-au debarasat de revolver i de galoane. Ulterior, pentru a evita Curtea Marial ei s-au dezvinovtit afirmnd c evreii i-au dezarmat i le-au smuls epoleii. Minoritatea evreiasc din Basarabia (275 419 evrei, respectiv, 7,27% din populaie)[d] s-a vzut prins ntre ciocanul comunist sovietic i nicovala antisemitismului activ a Bucuretiului. Evreii s-au simit trdai, nelai, exploatai, expropiai de drepturi i de averi, de un stat care avea datoria s-i ocroteasc cetenii. Dupa instaurarea dictaturii regale , cu legislatia guvernului Goga - Cuza si introducerea legilor rasiale din 1940, statul romn s-a dezis de toate obligaiile internaionale asumate n privina egalitii n drepturi a minoritilor, consemnate i semnate solemn n tratatele de pace i consfinite n Constituie. Statul romn nu le-a mai lsat evreilor nici o opie, nici mcar aceea de a se dovedi buni ceteni: Populaia civil va putea fi

44

evacuat la ordin, dar populaia minoritar nesimpatizant rmne pe loc[34]. Aplicarea directivelor discriminatorii la periferia rii s-a efectuat inegal, n funcie de administratorii locali, unii, din ei dnd dovad de omenie, alii considerndu-le ocazii de rotunjire a propriilor venituri, alii, cu o cruzime antisemit dezlnuit, instituind legea bunului plac. In mprejurarile retragerii, n unele locuri au fost unele cazuri de rfuieli ale unor evrei cu astfel de despoi locali. Este greu de apreciat frecvena, sau chiar existena unor astfel de incidente dintr-o documentaie n care evreii foloseau ca pretext al retragerii. Sintagme de genul: evreii din Bucovina, evreii din Chiinu, populaia evreiasc din Bli, evreii i comunitii din Romneti (Partidul Comunist din Basarabia cuprindea n total 375 de membri iar Comsomolul, 511) sfidau orice obiectivitate i raiune, dar erau suficiente pentru a crea o psihoz antisemit rzbunatoare n cadrul populaiei, care a dus la un val de violene ndreptate mpotriva cetenilor evrei, att n teritoriile cedate ct i n restul rii. Grupuri de militari romni, soldai i ofieri s-au dedat la violene, jafuri i crime, n general condamnate de Marele Stat Major care n unele cazuri n-a ezitat s-i pedepseasc pe vinovai[e]. Este de menionat perioada de teroare din trenuri, cu deosebire n Moldova, cnd soldai i civili atacau i aruncau din mersul trenului ceteni i soldai cu aspect evreiesc, din greal chiar unii romni etnici. Amploarea acestor violene a determinat Marele Stat Major s acioneze patrule i razii prin trenuri i gri care au dus pe la mijlocul lunii iulie 1940 la sistarea acestor acte[35]. Dup intrarea Romniei n rzboi, Marele Stat Major a ncetat s mai acorde - ba chiar a pedepsit cu asprime - oriice asisten acordat cetenilor romni de etnie evreiasc executnd - cu mici excepii - ordinele criminale ale lui Ion Antonescu (vezi mai jos). [modific] Regimul lui Antonescu i curirea terenului

45

Antisemitismul activ, importat i propagat de Micarea Legionar, legiferat prin legile lui Octavian Goga i Ion Gigurtu i amplificat de propaganda prilejuit de cedrile de teritorii a fost aplicat minoritii evreieti - ca misiune principal de stat - de regimul antonescian. El s-a exprimat prin masacre, atrociti i jafuri fa de cetenii romni de etnie evreiasc: Pogromul de la Dorohoi, Pogromul de la Bucureti, Pogromul de la Iai, Trenurile morii, Deportrile n Transnistria (au fost deportai n Transnistria 195 000 de ceteni romni de etnie evreiasc dintre care, la 15 noiembrie 1943 au rmas n via 49 927) etc. i mai ales, fa de evreii din teritoriile ocupate de Romnia. Politica de purificare etnic declanat i controlat de Ion Antonescu s-a exprimat prin distrugerea fizic a cetenilor romni de etnie evreiasc simultan cu jaful organizat, de stat, pentru distrugerea lor economic[36]. Limitarea drepturilor i libertilor: Li s-au anulat autorizaiile pentru vnzarea produselor monopolului statului (tutun, sare); au fost romnizate casele de film, slile de cinematograf, birourile de voiaj i turism; vasele maritime sau fluviale aflate n proprietatea evreilor au fost confiscate. Li s-a interzis s foloseasc aparatele de radio recepie, pentru a nu rspndi tiri de propagand contra intereselor rii..., alarmnd permanent populatia. Li s-au retras permisele de conducere a autovehiculelor. Confiscri i deposedri de bunuri: Au fost confiscate i trecute n patrimoniul statului, cu tot inventarul lor, proprietile rurale ale evreilor, sub orice titlu le-ar deine, de asemenea , proprietile urbane. Pn la 31 decembrie 1943, msura a cuprins 75 385 de apartamente, din care 1 656 au fost repartizate unor instituii, iar 58 980 la particulari. Impuneri la felurite contribuii sau prestaii. Prestarea de munc obligatorie, obligaia evreilor de a contribui la constituirea de stocuri de mbrcminte n interes social valoarea hainelor i a altor contribuii n natur a fost, pna n ianuarie 1943, de 1 800 135 650 de lei[37].

46

Articole redacionale din presa romneasc la sfritul lui octombrie 1941 - care exprimau linia oficial au anunat romnilor c problema evreiasc a intrat n faza soluiei finale i c nici un om din lume i nici o minune nu pot mpiedica soluionarea ei. Guvernul a anunat c Romnia s'a nscris printre naiunile care sunt hotrte s colaboreze efectiv pentru rezolvarea definitiv a problemei evreieti, nu numai locale, dar i europene"[38]. ntr-o scrisoare trimis unui intelectual care a elogiat politica antisemit a Conductorului, Ion Antonescu s-a obligat s elimine cu totul pe evrei din Romnia: Nimeni i nimic nu m va mpiedica, atta timp ct voi tri, de a mplini opera de purificare[39]. La reuniunea cabinetului din 8 iulie 1941, Mihai Antonescu, viceprim-ministru i ministru de externe n guvernul Ion Antonescu s-a adresat minitrilor: Aa c v rog s fii implacabili, omenia siropoas, vaporoas, filozofic nu are ce cuta aici Cu riscul de a nu fi neles de unii tradiionaliti care mai pot fi printre dv., eu sunt pentru migrarea forat a ntregului element evreu din Basarabia i Bucovina, care trebuie zvrlit peste grani Vei fi fr mil cu ei. Nu tiu peste cte veacuri neamul romnesc se va mai ntlni cu libertatea de aciune total, cu posibilitatea de purificare etnic i revizuire naional Dac este nevoie, s tragei cu mitraliera. mi este indiferent dac n istorie vom intra ca barbari mi iau rspunderea n mod formal i spun c nu exist lege Deci, fr forme (formaliti), cu libertate complet (de aciune)[40]. Curirea terenului era numele de cod folosit de regimul Ion Antonescu pentru sintagma german soluia final. Ordinul de curirea terenului, de exterminare a unei pri a evreilor din Basarabia i Bucovina i de deportare a restului a fost dat de Ion Antonescu din proprie iniiativ i nu ca rezultat al presiunilor germane. Pentru punerea n aplicare a acestei sarcini, el a ales jandarmeria i armata, n special administraia civil a armatei, Pretoratul. eful Marelui Stat Major al Armatei, generalul Iacobici, a ordonat comandantului Biroului 2, locotenent-colonel Alexandru

47

Ionescu, s pun n aplicare un plan pentru nlturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea i acionarea de echipe, care s devanseze trupele romne. Planul a fost pus n aplicare ncepnd cu 9 iulie 1941. Armata a primit ordine speciale prin generalul teflea, executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al Armatei, generalul Ion Topor[41]. Jandarmeria a primit ordinul de curirea terenului cu trei-patru zile nainte de 21 iunie 1941, n trei locuri diferite din Moldova: Roman, Flticeni i Galai. Inspectorul general al jandarmeriei, generalul Constantin (Piki) Vasiliu, a declarat n faa subofierilor i ofierilor de jandarmi la Roman c prima msur pe care sunt datori s-o aduc la ndeplinire va fi aceea de curire a terenului, prin care se nelege: exterminarea pe loc a tuturor evreilor aflai pe teritoriul rural; nchiderea n ghetouri a evreilor de pe teritoriul urban; arestarea tuturor suspecilor, a activitilor de partid, a acelora care au ocupat funciuni de rspundere sub autoritatea sovietic i trimiterea lor sub paz la legiune. Comandantul legiunii de jandarmi Orhei, Constantin Popoiu a atras atenia jandarmilor si c trebuie s-i extermine pe evrei dela pruncul n fa pn la btrnul neputincios, toi fiind periculoi pentru naia romn[42]. Evrei deportai sub supravegherea unui soldat romn Ordinele speciale erau considerate secret de stat i transmise verbal sau ca documente cu regim secret, de fiecare dat cnd autoritile militare sau civile evitau s-i execute pe evrei, fie, de teama consecinelor, fie, c nu credeau n existena unor asemenea ordine. De exemplu, cazul maiorului Frigan din garnizoana Cetatea Alb, care nu a cunoscut ordinele speciale i a cerut instruciuni n scris pentru executarea evreilor - Pretorul Armatei a III-a, colonelul Marcel Petala, s-a deplasat la Cetatea Alb pentru a ordona personal maiorului directivele. Imediat au fost executai toi cei 3 500 de evrei care mai rmseser n ghetou[43]. Ordinele speciale erau date direct de Ion Antonescu Armatei, Serviciului special de informaii i

48

Jandarmeriei, iar Mihai Antonescu ordona administraiei civile. Executantul ordinelor speciale, Marele pretor, generalul Ioan Topor, era direct subordonat efului Marelui Cartier General, generalul Ilie teflea. Jandarmeria n cele dou provincii, prin inspectorii generali, colonelul Teodor Meculescu, n Basarabia i colonelul Ioan Mnecu, n Bucovina, era subordonat la nceputul operaiunii generalului C. Vasiliu i apoi generalului Topor. n urma acestor ordine speciale de curirea terenului teritoriul dintre Nistru i Bug devenise un imens cimitir presrat cu zeci de mii de cadavre despuiate de haine i lsate s putrezeasc de-a lungul drumurilor. Apele Bugului, infestate cu cadavre, nu mai erau potabile. Indiferena fa de sanitaie pereclita populaia local neevreiasc, pe militarii romni i pe membrii minoritii germane din zona Bugului. Bijuteriile, obiectele de valoare, dinii de aur, inelele i verighetele (retezate mpreun cu degetul), banii jefuii, dispreau n drum spre visteria statului. Mihai Antonescu stabilise acorduri (Abmachungen) privind colaborarea pe teren cu SS-ul, adic cu Einsatzgruppe D i cu alte formaiuni germane. Instructorii germani au raportat despre cruzimea, rapacitatea, corupia i ineficiena camarazilor romni care au acionat neplanificat, n-au ters urmele execuiilor n mas i au comis jafuri, violuri sau mpucri pe strzi, n-au ngropat cadavrele sau au primit mit de la evrei. Din schimburile de scrisori, protestele i dispoziiile n aceast privin reiese c germanii erau furioi de lipsa de organizare i planificare i nu din cauza crimelor n sine. Rapoartele trimise de diversele uniti ale Einsatzgruppe D i de cele ale Feldgendarmerie erau pline de informaii cu privire la execuii i jafuri i despre modul de aciune neorganizat al romnilor, concluznd c soluionarea problemei evreieti de ctre romni n regiunea dintre Nistru i Nipru a fost dat pe mini necorespunztoare. n darea de seam care a rezumat primele cinci rapoarte ale Einsatzgruppe D, trimis la 30 octombrie 1941 ministrului de externe german Ribbentrop, comandantul poliiei de siguran SD (Chef der Sicherheitspolizei und des SD) relata:

49

Modul n care romnii se comport cu evreii este complet lipsit de metod. Nu am avea nimic de reproat numeroaselor execuii dac pregtirile tehnice i execuiile ar fi suficient de corecte. n general, romnii las cadavrele celor ucii pe locul n care au fost mpucai, fr s le ngroape. [44]. Guvernanii romni s-au strduit s induc n eroare pe reprezentanii puterilor occidentale privind ordinele speciale de curirea terenului. Ambasadorul Statelor Unite la Bucureti, Franklin Mott Gunther, primit n audien de Ion Antonescu i de Mihai Antonescu a protestat contra atrocitilor antievreieti. La 4 noiembrie 1941 el a raportat Ministerului de Externe de la Washington: Am atras atenia permanent i persistent celor mai de seam autoriti romneti reacia inevitabil a guvernului meu i a poporului american fa de un astfel de tratament inuman i chiar ucideri nelegiuite de oameni nevinovai i lipsii de aprare descriind pe larg atrocitile comise contra evreilor din Romnia. Observaiile mele au trezit n marealul Antonescu i la premierul ad-interim Mihai Antonescu manifestri de regret pentru excesele comise din greeal sau de elemente iresponsabile i (promisiuni) de moderaie n viitor Programul de exterminare sistematic continu totui i nu vd vreo speran pentru evreii romni atta timp ct actualul regim ... va rmne la putere[45]. n iunie 1942, Mihai Antonescu, n numele lui Ion Antonescu, a reacceptat, n cadrul convorbirilor secrete cu trimiii lui Himmler din Sicherheitspolizei, soluia final n Romnia, adic deportarea tuturor evreilor romni, cu foarte mici excepii, n lagrul de exterminare Belzec din Polonia unde, conform planului german, urmau s fie gazai i ari ntr-un ritm de 2 000 pe zi. n afar de 17 000 de evrei, gsii utili economiei naionale sau cu drepturi excepionale, ntreaga minoritate evreiasc din Romnia, care numra n mai 1942 (recensmntul a fost organizat n acest scop) 292 149 suflete, urma s fie exterminat n decurs de circa 140 de zile[46]. La 13 octombrie 1942 acest plan a fost suspendat

50

de ctre romni n urma nelegerii faptului c interesele germane i cele romneti nu mai coincid, c armata romn urmeaz s fie mcinat la Stalingrad i c n ciuda tuturor sacrificiilor materiale (alimente, petrol, materii prime) i umane, Hitler nu intenioneaz s napoieze Transilvania de nord Romniei. Romnia dduse tot i nu primise nimic. Intelectuali i politicieni romni de frunte - nfruntnd riscuri serioase - au protestat sau au intervenit pentru ndulcirea sau anularea unor ordine draconice, spre exemplu, intervenia Reginei mam, Elena, mprun cu Patriarhul Nicodim Munteanu pentru ncetarea deportrii evreilor bucovineni n Transnistria i repatrierea copiilor rmai orfani, etc. Intervenia lui Iuliu Maniu, la cererea liderului evreu Willy Filderman a strnit furia lui Ion Antonescu care era ferm decis s termine cu evreii n 1942. n nota sa prezentat Consiliului de Minitri la 31 august 1942 spunea: S se publice structura oraelor pentru ca s vad i ara ct era de compromis i de ameninat viaa economic i dezvoltarea spiritual din cauza ticloiei politicianiste iudeomasonice a cror exponeni erau partidele naionaliste din Transilvania i Regat. Dac voi lsa motenitorilor regimului aceiai situaie, voi face i regimul meu prta la aceast crim. Voi trece peste toi i peste orice greutate pentru a purifica naia de aceast neghin. Voi nfiera la timp pe toi acei care au venit ultimul dl. Maniu i vor veni s m mpiedice a rspunde dorinei majoritii imense a acestei naii S se publice integral aceast rezoluie a mea odat cu publicarea statisticei i memoriului de fa. Publicarea pn la 10 septembrie[47]. Dup catastrofa militar de la Stalingrad, n ateptarea verdictului puterilor democratice, care de la sfritul anului 1942 au avertizat c vor pedepsi cu asprime state i conductori care au luat parte la exterminarea populaiei civile, Mihai Antonescu, cu aprobarea lui Ion Antonescu a iniiat o vast acuine secret de falsificare, sustragere i nlocuire de documente incriminatorii pentru a minimaliza rspunderea regimului pentru crimele comise mpotriva

51

evreilor din Romnia i Ucraina. Documentele false urmreau s arunce vina n primul rnd, pe germani i pe legionari, pentru execuiile n mas comise de armata i jandarmeria romn la Iai, n Basarabia i n Ucraina. Falsificarea documentelor urmrea nu numai problema evreiasc, ci i absolvirea post-factum a regimului de cealalt mare crim nfeudarea rii intereselor germane, participarea la rzboi dincolo de obiectivul naional just al Romniei - eliberarea celor dou provincii romneti ocupate de Uniunea Sovietic n iunie 1940 - i de uriaele pierderi umane i materiale sacrificate de Romnia ntr-un rzboi inutil i lipsit de glorie[g]. Ion Antonescu a sacrificat trupe romne la Stalingrad din loialitate fa de Hitler, nepermind o retragere a diviziilor romne ncercuite, cnd mai puteau s ias din ncercuire. Echipa principal de falsificatori de documente a operat la Ministerul de externe, dar fenomenul s-a nregistrat i la Ministerul de Interne i n special la Marele Stat Major[f]. Rezultatele ordinelor speciale de curirea terenului au fost urmtoarele: - Romnia nu a predat evrei Germaniei pentru exterminare. - Toate crimele i pogromurile anti evreieti de pe teritoriul aflat sub conducerea Statului Romn au fost - exclusiv rezultatul aciunilor unor ceteni romni. - Cu excepia Pogromului de la Dorohoi i a altor cazuri izolate, marile aciuni anti evreieti (pogromuri, deportri, masacre, "munca de folos obtesc" etc.) au fost "dictate de sus", fie, de Comandamentul Micrii Legionare (Pogromul de la Bucureti), fie, de guvernul antonescian. - Din cei 441 293 de ceteni romni de etnie evreiasc nregistrai n 1941 ca locuitori ai teritoriilor Regatului, sudul Transilvaniei, Basarabia i Bucovina au rmas n via n august 1944 puin peste un sfert de milion. - Cu toate masacrele i prigoana, situaia final a cetenilor de etnie evreiasc n Romnia a fost mult mai blnd dect n rile vecine (Ungaria, Polonia, Ucraina, Grecia, Iugoslavia[g]) sau mai ndeprtate (Frana, Olanda, Norvegia, Germania, Italia, Austria, Cehoslovacia, rile

52

Baltice). Trebue de menionat adevrata nobilime a poporului romn, sute i mii de oameni de moral i curaj, cu inima plin de iubirea aproapelui care, n vremuri de urgie au salvat ce-au putut, aici, un copil, acolo, o btrn, dincolo, aruncnd peste gardul ghetoului un coltuc de pine, riscndu-i cu bun tire - viaa, familia i agoniseala. Cu mici excepii (Viorica Agarici, Acad. Prof. Raoul orban) ei au fost ignorai de Statul Romn. 55 dintre ei au fost distini de Statul Israel cu Cetenia de Onoare i cu titlul, diploma i medalia Drept ntre popoare. [modific] Situaia cetenilor romni de etnie evreiasc n regimul comunist Regimul comunist, instaurat n Romnia dup rzboi a garantat prin Constituie emanciparea tuturor etniilor. n realitate, antisemitismul - interzis prin lege - a mbrcat forme noi. Dictatura proletariatului a acionat cu asprime fa de elementele burghezo-moiereti, ne proletare, cu origine ne sntoas, cosmopolite, cu rude n strintate, etc., care formau marea majoritate a evreilor din Romnia. n Armata Romn s-au creat batalioane speciale de munc n care, n locul serviciului militar obinuit, soldaii, care purtau uniforme de culoare gri, erau pui la munci grele (pavare de osele, concasare manual de piatr, etc.,) la un regim asemntor nchisorilor. n perioade diferite, procentul soldailor evrei n aceste uniti varia ntre 25-35%. Antisemitismul ocult al conductorilor comuniti, sprijinit de cel stalinist se exprima indirect dar efectiv. n toate documentele cu date personale (actele de stare civil, formularele de nscriere la universiti, adeziunea de admitere n Partid, U.T.M - Uniunea Tineretului Muncitor, sindicat, A.R.L.U.S. - Asiciaia Romn pentru strngerea Legturilor cu Uniunea Sovietic, etc.) menionarea "naionalitii" i a numelui de familie anterior erau

53

obligatorii. Evreii comuniti erau folosii ca scule dispozabile de intimidare i de oprimare a evreilor recalcitrani. n ceea ce priveste relaiile noului regim cu cultele religioase, se poate afirma c ncercrile comuniste-securiste de a se infiltra n Biserica Ortodox Romn au fost ncununate cu succes. Biserica Romn Unit cu Roma, Greco-Catolic, legat de Roma i de Occident, a rmas inpenetrabil, i a fost desfinat prin Decretul 358 din 1 decembrie 1948, iar prelaii i ntreaga ei conducere au fost arestai. Biserica Romano-Catolic, n schimb continua s fie, prin definiie, legat de Vatican. Organizarea religioas evreiasc era slab centralizat i cu o influen secundar asupra populaiei [i], instituia dominant evreiasc fiind organizaiile sioniste care au devenit pricipala int de atac a Partidului, paralel cu crearea Comitetului Democrat Evreiesc - C.D.E., un organ de control i ndoctrinare n snul populaiei evreieti, care s-a dovedit a fi un fiasco total[48]. Ajungerea la putere a regimului comunist nepopular in condiiile ocupaiei sovietice a crescut intens motivaia unui mare numr de ceteni ai rii de a pleca, de teama reformelor radicale ale economiei i a regimului antidemocratic i de teroare cunoscute deja din modelul aplicat n URSS. n aceste imprejurri a crescut i mai mult motivaia de emigrare i in rndul naionalitii evreieti din Romnia, la care micarea sionist avea deja un mare prestigiu i o lunga tradiie. Regimul comunist s-a distins ntr-adevr i n Romnia prin msurile de control al micrilor populaiei i de la un anumit moment, de stvilire, cu mijloace din cele mai dure, a ncercrilor de emigrare n mas sau individual, ale romnilor majoritari sau ale minoritilor naionale i religioase. Micarea sionist, al carei el era emigrarea i autodeterminarea evreilor n Israel, fu calificat drept burghez, naionalist-ovin i chiar fascist i deveni unul din obiectivele represiunii comuniste. n mod firesc i alte curente de idei i politice, laice, asimilaioniste sau

54

religioase din rndul evreilor romni, neconforme cu ideologia oficial - ca de pild bundismul, liberalismul, rnismul de stnga, hasidismul, au fost i ele ru vzute, condamnate, interzise sau oprimate. Conflictul dintre conducerea comunitilor evreieti din Romnia i partidul comunist izbucnise public nc de la 14 iunie 1944 cnd, n cursul audienei dr. Willy Filderman la regele Mihai I, la Castelul Pele, liderul evreu i cere regelui s resping planul propus de Lucreiu Ptrcanu i Emil Bodnra cu o zi nainte, la consftuirea fruntailor politici i militari anti-fasciti, prin care regimul Antonescu urma s fie rsturnat prin narmarea evreilor din lagre. Filderman l anuna pe rege c evreii vor participa cu entuziasm la o astfel de rscoal dar, exclusiv proporional-numeric cu populaia romneasc participant (pentru a nu lsa impresia unei rscoale evreieti contra Statului Romn). Primul ziar suspendat n Romnia de ctre comuniti a fost Curierul Israelit, n februarie 1945, cnd dr. Filderman a fost arestat pentru prima oar. n anul 1948 Filderman a luat drumul exilului. n acelai an va fi judecat n contumacie. La 2 martie 1949, conducerea superioar a Securitii se ntrunete pentu a decide soarta micrii sioniste din Romania. Din stenograma acestei edinte: La edina convocat de tov. ministru Teohari Georgescu, au luat parte urmtorii: tov. general-locotenent Gheorghe Pintilie, tov. general-maior Alexandru Nicolschi, tov. general-maior Vladimir Mazuru i tov. colonel Gavril Birta. Cu aceast ocazie, tov. ministru Teohari Georgescu arat c problema sionist ne-a scpat oarecum din obiectiv, din cauz c am considerat organizaiile sioniste ca fiind mai puin periculoase dect celelalte. Analiznd scopul i tendinele acestor organizaii i, mai ales, urmrind elementele care le sprijin i care le folosesc n scopuri diversioniste, putem s ne dm seama c nu exist nici o deosebire ntre scopurile care le urmresc organizaiile sioniste i scopurile care le urmrete orice alt organizaie fascist. Organizaiile

55

sioniste sunt instrumente n mna imperialitilor, pe care ei le subvenioneaz i le folosesc ca instrumente de diversiune. Ca atare, n perioada de dictatur a proletariatului, nu este permis a se mai tolera existena acestor organizaii i, ca urmare, vor fi luate urmtoarele msuri: 1. Dizolvarea tuturor organizaiilor sioniste i a anexelor lor. 2. Urmrirea activitii elementelor sioniste, care activeaz sub orice form. 3. Pedepsirea tuturor elementelor care intr n ar cu scopul de a duce activitate sionist (instructorii). 4. Se vor lua msuri pentru dizolvarea chibuurilor, iar tineretul s fie repartizat la muncile corespunzatoare pregtirii lui, ca toi ceilali ceteni ai RPR. 5. Dizolvarea i urmrirea organizaiei evreilor repatriai din URSS. n aplicarea acestor msuri, se va proceda cu foarte mare atenie i tact, n aa fel ca msurile luate s nu dea dumanului nici un element pe care l-ar putea folosi n scopul de frnare a regimului, prezentnd aceste msuri ca msuri antisemite. Va trebui s se aibe grij de cminele de btrni i copii. ngrijirea acestora s fie preluat de stat, iar in fruntea lor s fie puse la conducere elemente democrate, care s nu dea posibilitate propagrii pe viitor a ideilor sioniste.[49] Anul 1953 aduce de dou ori populaia evreiasc din Romnia n atenia Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romn. La 14 ianuarie 1953, Iosif Chiinevschi, acuzatorul principal al populaiei evreieti a declarat: Comunitile evreieti n tot timpul au fost un cuib de jefuitori, de spioni. Comunitile au avut ntotdeauna pe un Filderman i de la exploatarea i jefuirea oamenilor sraci i pn la acte criminale de spionaj, acestea au fost n programul lor. De aceea cred c aici trebuie s mergem ferm. S-i ia dracu, dar pn la urm vor amui, altfel ne vor duna, nu numai nou, dar i ntregului lagr al pcii (Magazin istoric, 11/392 noiembrie 1999). A doua oar, n edina Biroului Politic din 2 septembrie 1953, Gheorghe Gheorghiu-Dej declara: Sunt cteva procese de agenturi imperialiste care urmeaz s fie terminate. Ancheta este gata, s-au terminat lucrrile i urmeaz s aib loc procesul.

56

E vorba de agenii ale serviciilor de spionaj francez, englez, austriac, ai Vaticanului i francmasoni. Mai sunt i unii ageni ai Israelului, care desfoar activitate de spionaj n favoarea americanilor i Intelligence Service-ului, care vor fi judecai n calitate de ageni ai acestor servicii de spionaj, pentru a nu se spune c am avea ceva cu organizaiile sioniste sau cu elemente aparinnd acestor organizaii. N-au dect s se desolidarizeze sionitii de aceti oameni care au fcut spionaj. Noi de unde s tim c ei sunt sioniti, noi am dat peste ei fcnd spionaj. n ce msur Statul Israel i-a ncurajat sau nu, asta pot s tie ei mai bine dect noi[50]. In decursul anilor 1953 - 1954, procesele anti-sioniste s-au succedat unul dupa altul. Procesele s-au desfurat n tribunale militare, fr avocai i procurorii au refuzat probele cu martori. Inculpaii erau adui n faa instanei dup pregtiri speciale, silii prin torturi i nfometare, s semneze mrturii mincinoase n care recunoteau cele mai abominabile crime mpotriva poporului romn i mpotriva socialismului. Sentinele Tribunalului Militar au fost deosebit de dure, ntre 6 i 25 ani de temni grea. Preedintele completului de judecat a fost generalul Alexandru Petrescu, cel care n anii 1940-1941, avnd gradul de locotenent colonel a condamnat la moarte evrei din Cernui, cel care ia trimis la moarte pe Romulus Cofler i Emil Calmanovici sau i-a dat 25 de ani de munc silnic lui Belu Zilber. n procesele spectacol erau numii aprtori din oficiu, cu rolul de a susine acuzaiile procurorului. n puinele cazuri cnd avocatul aprrii a avut curajul s intervin n favoarea acuzatului, a fost ntrerupt de preedintele tribunalului cu grosolnie i cu ameninarea c se va trezi pe aceeai banc de acuzare. Primii condamnai au fost conductorii organizaiei sioniste Betar: Edgar Kanner (condamnat la 18 ani nchisoare), Slomo Sitnovitzer (15 ani nchisoare), Pascu Schechter-Gani (12 ani), Meir Horowitz (10 ani), Marcel Tbcaru (10 ani), Iakov Littman-Litani (15 ani), Suzi Benvenisti (10 ani) - (arhiva anchetei mpotriva sionitilor, dosarul SRI 16385). Dup proces, deinuii au fost ncarcerai n odioasele penitenciare i nchisori ale Securitii, printre

57

care, cele de la Aiud, Ghencea, Piteti i altele, pentru brbai, i Mislea pentru femei. n temnia de la Piteti, dincolo de regimul dur de nchisoare, li s-a aplicat deinuilor i un regim de ndoctrinare politic prin pedepse corporale, sub supravegherea a doi instructori: legionarul urcanu i evreul Fuchs. Doi deinui sioniti au rmas disprui[h]. Ultimii judecai au fost membrii organizaiei sioniste de stnga Haomer Haair care au fost trimii la reeducare la Canalul Dunre-Marea Neagr. Civa dintre ei nu s-au mai ntors. Toate aceste acte anti-sioniste, (anti-evreieti) nu au limitat dorina majoritii etniei evreieti de a emigra spre statul evreiesc nou creat (n 1948), Statul Israel. Presiunile internaionale asupra lui Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru a permite emigrarea evreilor au nceput s dea roade. Plecarea evreilor s-a produs n dou etape, prima, ntre anii 1954-1955, n care au fost lsai s plece btrni, invalizi i cei fr studii superioare i a doua, dup anul 1958, caracterizat prin plecrile n grupuri mici, cu ntreruperi. Completarea formularelor pentru expatriere se fcea la sediile regionale ale miliiei, dup ateptarea la cozi interminabile, iar rezultatul, deseori negativ, venea dup 612 luni. Reacia imediat dup depunerea actelor era exmatricularea din coli i universiti, n cadrul unor edine regizate de demascare i nfierare a dumanilor poporului. Intelectualii erau trimii la munca de jos, adic, la munci necalificate iar numele lor era ters de pe lucrrile publicate - cele care nu puteau fi puse la index. Fericiii care primeau aprobarea de plecare - care putea fi anulat aleatoriu, n orice moment pn la urcarea n avion, aveau la dispoziie cteva zile pentru spulberarea avutului i pregtirea lzii cu cele 35 kg. de bagaje - numai lucruri folosite, excluznd obiecte de art, din metale preioase, cu excepia unei verighete, tablouri i fotografii, etc. Cei aflai n cmpul muncii aveau dreptul la 70 kg.de bagaje. Documentele ce trebuiau prezentate pentru plecare cuprindeau renunarea la cetenia romn contra unei taxe

58

foarte mari (plecarea se fcea pe baza unui Certificat de Cltorie pentru persoane fr cetenie), adeverina de retrocedare a tuturor burselor, stipendiilor, scutirilor de taxe din toat perioada studiilor i nc vreo cteva zeci de adeverine tampilate c nu nu mai au datorii, la toate cooperativele, alimentarele, bibliotecile etc. din localitate. Deoarece se tia ct de limitat este timpul emigrantului potenial, aceste adeverine constituiau un atentat la corectitudinea funcionarilor cu tampila. Dosarul se ncheia cu o urare de drum bun a ofierului de Securitate: Nu uita c mai ai familie n ar, ajut-ne i noi te vom ajuta. Ceauescu s-a folosit de dorina evreilor de a emigra, ntr-un mod mai eficient - el i-a vndut cu preuri ntre 3 000 - 9 000$ pe cap de evreu, n valut forte, depus direct, n conturi speciale, la sucursalele unor bnci romneti din Elveia. Dac ofierii de la cenzura corespondenei descopereau c evreul candidat la vnzare are prieteni sau familie solvabil n strintate, el era arestat pe un motiv oarecare pentru a-i dubla preul de rscumprare. Pe la sfritul sec. XX numrul evreilor ceteni romni, n Romnia a sczut sub 7 000 astfel nct aceast minotitate naional poate fi considerat astzi ca fiind pe cale de dispariie. [modific] Evreii romni din diaspora Album de muzic romneasc emis de comunitatea evreilor emigrai din Romnia n New York, la nceputul secolului XX [modific] Evreii de origine romn n Israel Cei circa 400 000 de evrei originari din Romnia, emigrai n Israel, a treia grup - numeric - fa de veniii din alte ri, au devenit o punte de bune relaii ntre Israel i Romnia. Ei au pstrat limba, obiceiurile, cultura romneasc, au publicat ziare, reviste i cri n limba romn - exist o secie de limba romn a Uniunii Scriitorilor din Israel.Un mijoc de

59

comunicare,cunoatere reciproc a romnilor din Romnia i vorbitorii de roman din Israel este portalul-forum RomaniaIsrael [2] n aprilie 2008 erau nregistrate n Romnia 5 143 de intreprinderi israeliene (cam 20% dintre ele, de la intrarea Romniei n U.E.) cu un capital investit de peste 2 miliarde - printre primele zece ri ca nivel de investiie n Romnia. Anual viziteaz Romnia cam 120 000 de turiti din Israel, cele patru curse zilnice de avion dintre Bucureti i Tel Aviv fiind supra-aglomerate[51]. Procentul de israelieni printre studenii strini care studiaz n Romnia este deosebit de mare (spre exemplu, dei Israelul are dou faculti de stomatologie, cam 1/3 dintre medicii stomatologi israelieni au studiat n Romnia). Sunt de menionat excelentele relaii mutuale dintre institutele de studii i cercetri, cuprinznd schimburi de profesori, manuale i cri publicate n colaborare, etc. n Romnia lucreaz i locuiesc cu domiciliu permanent, sau navetiti cam 5 000 de ceteni israelieni, iar n Israel, cam 15-20 000 de romni (n anii trecui, numrul cetenilor romni plecai la munc n Israel depea 100 000). [modific] Evreii de origine romn n alte ri Numeroi evrei romni s-au stabilit de asemenea i Europa de Vest, America de Nord i de Sud. Muli evrei de origine romn au rmas ataai de locurile natale i se consider ambasadori ai culturii romne. [modific] Note [a] Poetul Octavian Goga s-a nmltinat n politic ntruct se credea i se voia un Duce sau Fhrer romn[52]. Guvernul prezidat de el (28 decembrie 1937 10 februarie 1938) s-a meninut, n total, 44 de zile, cnd a fost demis prin instituirea dictaturii regale a lui Carol al doilea. Partidul Naional Cretin a fost creat la Iai prin fuziunea, la 14 iulie

60

1935, a Ligii Aprrii Naional Cretine (A.C.Cuza) i Partidului Naional Agrar (Octavian Goga)[53]. [b] Dei Romnia se gsea n pragul dezmembrrii teritoriale, a nazificrii i a rzboiului, disensiunile dintre conductorii politici se acutizau. Cele dou partide de extrem dreapt cu program antisemit, Partidul Naional Cretin (9,20%) i Totul pentru ar (15,53%), rivale ntre ele, obinuser la ultimile alegeri parlamentare (decembrie 1937) un procent de 24,73% din voturi, n timp ce partidele democratice tradiionale - i ele aflate n competiie aprig ntruniser 66,89%. Dup Legea electoral n vigoare, pentru formarea guvernului, un partid necesita un minimum de 40% din voturi. [c] Odat cu venirea sa la putere, Preedintele Consiliului de Minitri ntre 4 iulie i 4 septembrie 1940, Ion Gigurtu a declarat c va duce o politic nazist i antisemit i c Romnia trebuie s fac sacrificii teritoriale pentru a justifica orientarea sa nazist i aderarea total a Romniei la Axa Berlin - Roma. La sfritul lunii august 1940, n urma ntlnirii dintre Gigurtu i Hitler, relativ la doleanele teritoriale ungureti, Romnia a acceptat arbitrajul lui Hitler care a decis s se cedeze Ungariei 44,000 km ptrai din teritoriul Transilvaniei, inclusiv oraul Cluj. Dup tragedia retragerii pripite i haotice din Basarabia, retragerea din nordul Ardealului a decurs mult mai organizat, n decurs de dou sptmni. [d] Cu cedarea Basarabiei, N. Bucovinei i a inutului Hera, Romnia a pierdut: suprafa 50.762 km. (20,5% din suprafaa agricol a rii) i 3.776.309 locuitori, dintre care 53,49% romni, 10,34% rui, 15,30% ucraineni i ruteni, 7,27% evrei, 4,91% bulgari, 3,31% germani, 5,12% diveri. [e] Vezi Pogromul din Dorohoi. Vezi i cazul maiorului Vasile Carp, comandantul Reg. 86 vntori, care a comandat uciderea unor evrei la Ciudei, judeul Storojine i la Zhneti, judeul Suceava[54], etc.

61

[f]Un exemplu de document fals a fost cel intercalat printre documentele Ministerului de Externe, o telegram trimis chipurile de Mihai Antonescu lui Ion Antonescu n trenul special al Conductorului n drum spre o ntlnire inventat cu Hitler, de ctre cel care s-a ocupat de falsificarea documentelor la Ministerul de Externe[55] vezi i [56]. [g] Bulgaria s-a aliat Axei la 1 martie 1941. Regele Boris al III-lea al Bulgariei, a dus o politic de ambiguitate, primind de la Hitler teritorii (Cadrilaterul, Macedonia greceasc) dar fr s-i rite un singur soldat. Sub presiunea Bisericii Ortodoxe Bulgare i a Parlamentului el a refuzat predarea pe mna germanilor a evreilor bulgari, dar i-a predat pe toi evreii din Macedonia ocupat. Evreii bulgari au fost salvai, cei macedoneni au fost deportai la Auschwitz i exterminai. [h] Exemplul lui A.L. Zissu, ziarist, scriitor, unul din conductorii sionismului din Romnia. Drzenia lui, chiar n beciurile Securitii (care n-a reuit s obin de la el cele dorite), i-a condus pe anchetatori la aplicarea de presiuni psihologice. Zissu avea un singur fiu, pilot n aviaia britanic, care czuse pe frontul din Africa de Nord, n timpul celui de al doilea rzboi mondial. Cnd parautistul Trachtenberg, parautat n spatele frontului n Romnia, i-a comunicat, n numele comandamentului britanic, vestea cderii fiului, Zissu s-a recules o clip i apoi a spus: Domnilor, s continum edina. Anchetatorii de la Securitate i-au prezentat lui Zissu o scrisoare plastografiat, scris de fiul su, care s-ar fi aflat undeva n Uniunea Sovietic, condamnat la moarte ca spion englez i prin care i conjura tatl s fie cuminte i s semneze ce-i cer anchetatorii, ca s-i salveze viaa. Astfel, Zissu n-a mai rezistat[57]. [i] Dr. Alexandru afran (n. 12 septembrie 1910 la Bacu, a devenit la data de 3 martie 1940, la numai 29 de ani, ef Rabin al Cultului Mozaic din Romnia, funcie n virtutea creia a fost numit un timp, senator de drept n Senatul Romniei. Lupta pentru aprarea intereselor populaiei

62

evreieti din Romnia, dus pe tot timpul rzboiului, a fost continuat i dup terminarea acestuia. Aceast activitate era incomod fa de regimul comunist, care l-a expulzat n anul 1947, pentru a elibera locul unui personaj mai maleabil, Rabinul Mozes Rosen. Numit n anul 1948 mare rabin al Comunitii Evreieti din Geneva, Rabinul Alexandru afran a revenit n vizit n Romnia, pentru prima oar dup aproape jumtate de secol, n 1995. La 19 iunie 1997, el a fost ales ca membru de onoare al Academiei Romne, iar la 7 mai 2008, ntr-o ceremonie festiv, coala nr. 15 din Bacu a primit numele de Dr. Alexandru afran. Pentru detalii, vezi: Alexandru afran. [modific] Referine ^ en Schwartzfeld, Elias. The Jews of Roumania from the Earliest Times to the Present Day. American Jewish Yearbook, Philadelphia: 1901, pp. 25-62 ^ en Gymnt Ladislau: "The Romanian Jewry - Historical Destiny, Tolerance, Integration, Marginalisation" http://www.jsri.ro/old/html %20version/index/no_3/ladislau_gyemant-articol.htm ^ Gymnt Ladislau: Izvoare i mrturii referitoare la evreii din Romnia, XXI-XXII, 1986,- Gymnt 2004, p. 9). ^ Gudea: Izvoare i mrturii referitoare la evreii din Romnia, I p. 141-144, 1986 ^ Gudea: op.cit. p. 162-169, 1993 ^ Gudea: op.cit. 1998, p. 199-202, 1998 ^ Giurescu Constantin C.: Istoria romnilor, vol. II, , p. 81 ^ Eskenasy, Victor: Izvoare i mrturii referitoare la evrei, vol. I, Bucureti, Editura Federaiei Comunitilor Evreieti din Romnia, p. 30, nr. 38, 1986 ^ a b c Giurescu, Constantin C.: Istoria romnilor, vol. III, p. 409 ^ en Gymnt Ladislau: "The Romanian Jewry - Historical Destiny, Tolerance, Integration, Marginalisation" http://www.jsri.ro/old/html %20version/index/no_3/ladislau_gyemant-articol.htm ^ Proclamaia de la Islaz ^ Drgan: Antonescu, II, nr. 23, p. 24, n Jean Ancel: Surse arhivistice despre Holocaustul din Romnia http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf ^ en Dugdale, Blanche E. C., Bewes, Wyndham A.: "The Working of

63

the Minority Treaties", n Journal of the British Institute of International Affairs, Vol. 5, No. 2. mar., 1926) http://www.jstor.org/view/14737981/di012216/01p02686/0 JSTOR ^ en Fink, Carole, Boemeke, Manfred Franz, Feldman, Gerald D., Glser, Elisabeth: "The minorities question at the Paris Peace Conference in The Treaty of Versailles: A Reassessment After 75 Years", Cambridge University Press, 1998, ISBN 0521621321, http://books.google.com/books?id=zqjoHp4KsgC&pg=PA249&lpg=PA249&dq=versailles+minority+treaty+1 919&source=web&ots=5iZRs5-pyk&sig=jdFQMqbljRkdGZKxFLImEC-h58 Google Print - p.250 onward ^ Giurescu, Dinu C.: Evreii din Romnia (1939-1944), n Romnia n al doilea rzboi mondial, 1939-1947, ed. ALL, http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm ^ http://www.sephardicstudies.org/romania.html ^ en Gymnt, Ladislau: op.cit. http://www.jsri.ro/old/html %20version/index/no_3/ladislau_gyemant-articol.htm ^ en Rozen M.: "The Holocaust in Romania Under the Antonescu Government - Historical and Statistical Data About Jews in Romania, 1940-1944", p.21-24, http://holocaustremembrance.net/2Postings/2MarcuRozen2book/024-Demography.html ^ Cretzianu Al.: Ocazia pierdut, Institutul European, Iai, p. 6, 1998 ^ Giurescu, Dinu C.: op. cit. http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm ^ I - "Nurenberg Law for the Protection of German Blood and German Honor", Sept.15, 1935, tradus n englez de University of the West of England, http://www.ess.uwe.ac.uk/documents/gerblood.htm ^ II - "Reich Citizenship Law", Sept.15, 1935, tradus n englez de University of the West of England, http://www.ess.uwe.ac.uk/documents/citizen.htm ^ Gafencu, Grigore: Jurnal, 1940-1942, ed. Globus, Bucureti, p 18-19,1999 ^ Dodrinescu, VF,: Btlia pentru Basarabia, Ed. Moldova, Iai, 1990 ^ Muat, M.: Drama Romniei Mari, Ed. Fundaiei Romnia Mare,1992 ^ Sicanu, Ion: Uniunea Sovietic-Romnia, 1940,
64

Chiinu, 1995 ^ Scurtu,I, Hlihor C,: Anul 1940. Drama romnilor dintre Prut i Nistru, ed. Acad. de nalte Studii Militare, Bucureti, 1994 ^ Dodrinescu, VF, Constantin Ion,: Basarabia n anii celui de-al doilea rzboi mondial, Institutul European, Iai, 1995 ^ Constantiniu Fl.: O istorie sincer a poporului romn, ed. a III-a revzut i adugit, Univers Enciclopedic, Bucureti, 2003 ^ Chirnoag, Platon: Istoria politic i militar a rzboiului Romniei contra Uniunii Sovietice, Madrid, 1965 ^ fr Gafenco Gregoire: Prliminaires de la guerre de l'Est, Fribourg, 1944 ^ The Tragic Plight of Border Area; Bassarabia and Bucovina, editat de Maria Manoliu-Manea, Los Angeles, 1983 ^ Arhivele Militare Romne, fond 948, dos. 527, fila 37 (Raportul cpitanului C. Georgescu, Div. 26 Infanterie) ^ Arhivele Militare Romne, fond 948, Secia a III-a operaii, dos. 1836,p.23-24. ^ Retragerea din Basarabia i Bucovina de Nord n iunieiulie 1940 i consecinele ei asupra relaiilor interetnice n Romnia - Raportul Yad-Vashem (pdf) http://yadvashem.org.il/about_yad/what_new/data_whats_new/pdf/Romanian/ 1.3_Retreat_from_Bessarabia_and.pdf ^ en Ancel, Jean: The Economic Destruction of Romanian Jewry, Ierusalim, Yad Vashem, 2007 ^ Giurescu, Dinu C.: Evreii din Romnia (1939-1944), n: http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.ht m Romnia n al doilea rzboi mondial, 1939-1947, ed. ALL ^ Editorial: Rezolvarea problemei evreieti, Unirea, 30.10.1941. ^ Ion Antonescu: Rspuns la scrisoarea Prof. I. Gvnescu, Curentul, 3.11.1941 ^ Din: Stenograma edinei guvernului din 8 iulie 1941(doc. 3) n http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf - Ancel, Jean: Surse arhivistice despre Holocaustul din Romnia ^ Despre participarea Armatei Romne la aplicarea ordinelor speciale - Ancel, Jean: Contribuii la istoria Romniei Problema evreiasc, vol.I p.119-125, ed. Hasefer, Bucureti,

65

2001. ^ n Rechizitoriul de urmrire mpotriva lui Popoiu Constantin, comandantul legiunii de jandarmi Orhei i a altor comandani, p.4-5 n - Jean Ancel:Surse arhivistice despre Holocaustul din Romnia ^ Actul de acuzare mpotriva a 19 comandani militari i jandarmi care au executat ordine speciale n Bucovina i Basarabia, 12 februarie 1946, n - Jean Ancel:Surse arhivistice despre Holocaustul din Romnia ^ Documentele Procesului de la Nrnberg - NO2651, NO2934, NO2938 NO2939, NO2949, NO2950, NO4540, NO52, n http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf - Jean Ancel:Surse arhivistice despre Holocaustul din Romnia ^ Raportul ambasadorului SUA, Gunther, din 4 noiembrie 1941, n Jean Ancel:Surse arhivistice despre Holocaustul din Romnia ^ Nota Subsecretarului de stat Martin Luther - Ministerul de externe german, 17 august 1942, Arhiva Ministerului de externa german, K 212619-21, n - Ancel, Jean: Surse arhivistice despre Holocaustul din Romnia ^ Preedenia Consiliului de Minitri - Nota din 31 august 1942 cu adnotri ale lui Antonescu - n - Ancel, Jean: Surse arhivistice despre Holocaustul din Romnia ^ Petcu, Adrian Nicolae (coordonator): Partidul, Securitatea si cultele. 1945-1989, Ed. Nemira, Bucuresti, 2005. ^ http://www.ziua.net/display.php?id=149759&data=2004-06-12 ZIUA - DOSARE - 12 iunie 2004, Solomovici, T.: 50 de ani de la marile procese impotriva sionismului ^ , Mecanismele terorii, Analele Sighet, vol. 7, 19491953.http://revista.memoria.ro/? location=view_article&id=419 Memoria - procesul sionitilor ^ Oren, David Ambasadorul Israelului la Bucureti, la TVRI, cu ocazia aniversrii a 60-a a Israelului, [1] ^ Constantiniu, Florin: O istorie sincer a poporului romn, ed. Univers Enciclopedic, Buc., 1997, p.351 ^ Pop, Gheorghe T. - Caracterul antinaional i antipopular al activitii Partidului Naional Cretin, editura Dacia, ClujNapoca, 1978 ^ Arhivele Militare Romne, fond 948, seciunea a 2-a, informaii, dosar 941, 1513.

66

^ Not asupra convorbirii(-lor) avute la 22-23 septembrie 1942 de Dl. prof. Mihai Antonescu cu Fhrerul Adolf Hitler i cu Dl. Ministru von Ribbentrop la Marele Cartier General (Jitomir i Vijnia) ^ fr Barbul, G.: Memorial Antonescu, le III-e Homme de l'Axe, Paris, 1950, p. 163 - n - Jean Ancel:Surse arhivistice despre Holocaustul din Romnia ^ Pelin, Mihai: Sionitii sub anchet. A. L. Zissu. Declaraii, confruntri, interogatorii. 10 mai 1951, 1 martie 1952, Bucureti, 1993. postfa - . Avni [modific] Bibliografie Hadeu, BP.: Istoria tolerantei religioase n Romnia, Bucureti, 1868; Iorga, Nicolae: Istoria evreilor n rile noastre, Bucureti, 1913. Carmilly-Weinberger, Moshe: Istoria evreilor din Transilvania (1623-1944), Bucureti, Ed. Enciclopedic, 1994. fr Iancu, Carol: Les Juifs en Roumanie 1866-1912; de l'exclusion a l'emancipation, Aix-en-Provence, p. 142-143, 1978. en Gudea, Nicolae: Jews in Roman Dacia. II. A Jewish coin in the Roman fort from Iliua (Dacia Porolissensis), n: Studia Judaica 7, p. 199-202, 1998. ***Izvoare i mrturii referitoare la evreii din Romnia, I ed. Victor Eskenasy, Bucureti 1986. Sanie, Silviu: Cultele orientale n Dacia Roman, Bucureti, p 148-162, 1981. de Solin, Heikki : Juden und Syrer im westlichen Teil der rmischen Welt. Eine ethnisch-demographische Studie mit besonderer Bercksichtigung der sprachlichen Zustnde, n: Aufstieg und Niedergang der rmischen Welt. Geschichte und Kultur im Spiegel der neueren Forschung, ed. de Hildegard Temporini & Wolfgang Haase, partea II, vol. 29,2: Sprache und Literatur (Sprachen und Schriften), Berlin / New York, (dt., engl., franz.), ISBN 3-11-009525-4, p. 587-789, despre Dacia Roman n capitolul 9: Die Donauprovinzen und Dalmatien. A. Zeugnisse und bibliographische Hinweise. a. Juden, b. Syrer und semitische Namen, Dakien, p. 761-769, 1983. en Gudea, Nicolae: The Jews in the Roman Dacia. I. A Bronze

67

Coin emitted by Simon Bar Kochba discovered at Pojejena (Cara-Severin county), n: Studia Judaica (Cluj-Napoca) 2, p. 162169, 1993. Iancu, Carol: Shoah n Romnia. Evreii n timpul regimului Antonescu (1940-1944). Documente diplomatice franceze inedite, Iai, Ed. Polirom, 2001. Ancel, Jean: Contribuii la istoria Romniei. Problema evreiasc (1933 - 1944) (2 volume), Ed. Hasefer, 2001 i 2003. Andreescu, Andreea; Nastas, Lucian i Varga, Andrea: Minoritii Etnoculturale: Evreii, Mrturii, Documentare din Romnia, 1945-1965,(desfurarea msurilor antisioniste), Cluj, CRDE, 2003. Geller, Iaacov: Rezistena spiritual a evreilor romni n timpul Holocaustului, Editura Hasefer, 2004. Ancel, Jean: Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iai, 29 iunie 1941, Ed. Polirom, Iai, 2005. Ioanid, Radu: Lotul Antonescu n ancheta SMER, Moscova, 1944 1946. Documente din arhiva FSB, ed. Polirom, Iai, 2006. en Dean, Martin: Robbing the Jews - The Confiscation of Jewish Property in the Holocaust, 1935 - 1945, Cambridge University Press, 2008.

Pogromul de la Iai De la Wikipedia, enciclopedia liber Evrei din Iai adunai i arestai n timpul pogromului Evrei din Iai adunai cu fora i arestai n timpul pogromului

68

Pe o strad din Iai n timpul pogromului Deschiderea uii unuia din vagoanele trenului morii de la Iai Pogromul de la Iai din 27 iunie 1941 i pn pe 29 iunie 1941 a fost unul din cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din Romnia, iniiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autoritile publice locale, mpotriva cetenilor de etnie evreiasc din oraul Iai. n conformitate cu datele prezentate de autoritile romne, n cele trei zile au fost ucii 13.266 de evrei.Cuprins [ascunde] 1 Desfurarea 2 Declaraiile din timpul anchetelor i a procesului criminalilor de rzboi, 1946 3 Referine 4 Surse 5 Bibliografie 6 Legturi externe [modific] Desfurarea n ziua de vineri, 27 iunie 1941, Ion Antonescu a telefonat comandantului militar de la Iai, Constantin Lupu i i-a ordonat s curee Iaul de evrei. Autoritile romne (poliie, jandarmi, membri ai serviciului romn de siguran), cu concursul unei pri a locuitorilor oraului, au comis crime i jafuri asupra evreilor din Iai. Mii dintre acetia au fost ucii n casele lor i pe strad, alte mii au fost arestai i dui la sediile poliiei[1]. Lazr Rozin, care avea doar paisprezece ani n iunie 1941, relateaz: Au intrat n casa noastr, urlnd i jefuindu-ne toate bunurile. Ne-au poruncit s ieim cu toii din cas, inclusiv mama i surorile mele. Am ajuns la secia de poliie i pe drum am vzut cum oamenii erau btui i cadavre de evrei

69

erau nirate pe strzi... (...)Ne-au ngrmdit n trenuri (...) nu tiam ce avea s se ntmple (...) credeam c ar fi i dat foc vagoanelor dac nu le-ar fi fost team s distrug locomotiva. ..Timp de cinci zile ne-am sufocat n trenul supraaglomerat. Majoritatea oamenilor au murit n vagon (...) dormeam pe cadavre(...) Mrturia lui Lazr Rozin, arhivele de la Yad Vashem, grupul de nregistrri 0,33, dosarul 7211. n urmtoarea zi, Duminica neagr, soldaii romni au mpucat mii de evrei care fuseser ncarcerai n secia de poliie[2]. Statuia Viorici Agarici din gara Roman Aproximativ 4.000 de evrei, strni din toate prile oraului, au fost nghesuii n vagoane i camioane de marf. Trenurile morii au fost nchise ermetic i au circulat ntre mai multe gri din Moldova. Trenurile erau pzite de trupe germane S.S. Nimeni nu avea voie s se apropie de trenuri n gri, s le dea ap sau s le deschid pentru a lua aer. Din cauza mirosului cadavrelor i a mizeriei rezultate ca urmare a condiiilor inumane la care au fost supui, aproximativ 2.650 de evrei au murit de sufocare sau de sete, iar alii iau pierdut minile. O parte dintre ei au fost salvai n gara Roman prin intervenia energic a preedintei Crucii Roii din Roman, Viorica Agarici[3]. Pentru c a slvat viei de oameni nevinovai, cu riscul oprobiului public (datorit aciunilor obstructive ale autoritilor Agarici a fost nevoit s se refugieze la Bucureti) ea este unul din cei 54 de romni omagiai de Statul Israel cu titlul "Drept ntre popoare" La data de 30 august 1941, cei 980 de evrei care au supravieuit au fost adui napoi n Iai. Regizorul Andrei Clrau (n. Bernard Gropper) i-a ales acest nume deoarece populaia evreiasc din Clrai l-a ngrijit i i-a salvat viaa cnd a fost scos muribund i singur din Trenul morii dup Pogromul de la Iai.

70

[modific] Declaraiile din timpul anchetelor i a procesului criminalilor de rzboi, 1946 Condamnat la moarte la 17 mai 1946 de Tribunalul Poporului (din Bucureti), Ion Antonescu a fost executat la Jilava la 1 iunie 1946, alturi de fotii colaboratori, criminalii de rzboi Mihai Antonescu, fost ministru de externe i vicepreedinte al consiliului de minitri, generalul Constantin Z. Vasiliu, fost subsecretar de stat la Ministerul de Interne (3 ianuarie 1942 - 23 august 1944), i Gheorghe Alexianu, fost guvernator al Transnistriei[4][5][6]. n timpul procesului, Ion Antonescu nu i-a amintit nici de telefonul dat colonelului Lupu, nici de ordinul dat de generalul teflea, cu privire la deportarea evreilor din Iai, la momentul oportun. De asemenea, interogatoriile preliminare au artat informaiile deinute de Ion Antonescu n legtur cu faptele petrecute. Ion Antonescu: [...] [Dup pogrom] eu m-am dus la Iai i am vorbit cu comandantul general german, pentru c Iaul era atuncea n zon militar german, acolo operau trupele germane i era i zona de front i tot Iaul era ocupat de germani, de trupele care trebuiau s treac Prutul. i atuncea m-am dus la Iai i am vorbit cu generalul german i i-am spus: Dac se mai repet acest lucru, dau telegram Fhrerului i las comanda frontului. i atunci, generalul german mi-a spus: V asigur, domnule general, c nu se va mai ntmpla. [...] Preedintele: Era numai aciunea germanilor la Iai?[...] Ion Antonescu: Ei aveau..., noi frontul Moldovei... era mprit pe sectoare. Era n sector german. Preedintele: tiu. Era n sector german, dar era i armat romneasc acolo. Ion Antonescu: Era sub comandamentul german, dup cum erau i divizii germane n sectoarele romneti, la dispoziia comandamentului romnesc. Interogatoriul lui Ion Antonescu n timpul procesului, 06.05.1946. Au fost grupuri de legionari care au fcut acte de

71

provocaie. Au tras de pe acoperiuri n elemente germane i au mpins - tot prin acte de provocaie - i civa dintre evrei, fie ca s se apere, fie ca s trag, de asemenea. Faptul c sau gsit 2-3, foarte puini, n orice caz, aceasta a legitimat preteniile lor, intervenia unor uniti germane, care, peste capul autoritilor romne i cu sprijinul legionarilor, au trecut la acte de represiune pe loc i au cerut ca, fr ntrziere, autoritile romne s evacueze populaia evreiasc, punnd, singuri i direct, soldai i elemente ale armatei SS germane ca s ntreprind aceast aciune de colectare i de conducere la trenuri, unde au fost transportai n condiiuni cu totul necivilizate. Mihai Antonescu, interogatoriu luat n 17.04.1946 Preedintele: Este adevrat c ai minimalizat ... victimele, numrul victimelor n pogromul de la Iai? Ion Antonescu: Domnule Preedinte, eu n-am tiut niciodat, dect din Actul de acuzare, de 8.000, se spune. Acuma, domnul acuzator public vorbete de 10.000. n Actul de acuzare vorbete... n-am tiut niciodat. Eu am tiut de 2.000 care au fost bgai n gara Iai ntr-un vagon, presai acolo i au murit de asfixiere i m-am dus i am protestat. Interogatoriul lui Ion Antonescu n timpul procesului, 06.05.1946. [modific] Referine ^ Pogromul de la Iai (28 -30 iunie 1941) - Prologul Holocaustului din Romnia, 2006, Editura Polirom. ^ Pogromul de la Iai (28 -30 iunie 1941), op. cit. ^ Pogromul de la Iai (28 -30 iunie 1941), op. cit. ^ Ciuc, Marcel-Dumitru: Procesul marealului Antonescu, ed. Saeculum i Europa Nova, Bucureti, vol. 2:211, 1995-98. ^ Ciuc, M-D.: Procesul marealului Antonescu, vol. 2:432439. ^ Filmul execuiei lui Ion Antonescu [1]

72

Pogromul de la Iai De la Wikipedia, enciclopedia liber Evrei din Iai adunai i arestai n timpul pogromului Evrei din Iai adunai cu fora i arestai n timpul pogromului Pe o strad din Iai n timpul pogromului Deschiderea uii unuia din vagoanele trenului morii de la Iai Pogromul de la Iai din 27 iunie 1941 i pn pe 29 iunie 1941 a fost unul din cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din Romnia, iniiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autoritile publice locale, mpotriva cetenilor de etnie evreiasc din oraul Iai. n conformitate cu datele prezentate de autoritile romne, n cele trei zile au fost ucii 13.266 de evrei.Cuprins [ascunde] 1 Desfurarea 2 Declaraiile din timpul anchetelor i a procesului criminalilor de rzboi, 1946 3 Referine 4 Surse 5 Bibliografie 6 Legturi externe [modific] Desfurarea n ziua de vineri, 27 iunie 1941, Ion Antonescu a telefonat comandantului militar de la Iai, Constantin Lupu i i-a ordonat s curee Iaul de evrei. Autoritile romne (poliie, jandarmi, membri ai serviciului romn de siguran), cu concursul unei pri a locuitorilor oraului, au comis crime i jafuri asupra evreilor din Iai. Mii dintre acetia au fost ucii

73

n casele lor i pe strad, alte mii au fost arestai i dui la sediile poliiei[1]. Lazr Rozin, care avea doar paisprezece ani n iunie 1941, relateaz: Au intrat n casa noastr, urlnd i jefuindu-ne toate bunurile. Ne-au poruncit s ieim cu toii din cas, inclusiv mama i surorile mele. Am ajuns la secia de poliie i pe drum am vzut cum oamenii erau btui i cadavre de evrei erau nirate pe strzi... (...)Ne-au ngrmdit n trenuri (...) nu tiam ce avea s se ntmple (...) credeam c ar fi i dat foc vagoanelor dac nu le-ar fi fost team s distrug locomotiva. ..Timp de cinci zile ne-am sufocat n trenul supraaglomerat. Majoritatea oamenilor au murit n vagon (...) dormeam pe cadavre(...) Mrturia lui Lazr Rozin, arhivele de la Yad Vashem, grupul de nregistrri 0,33, dosarul 7211. n urmtoarea zi, Duminica neagr, soldaii romni au mpucat mii de evrei care fuseser ncarcerai n secia de poliie[2]. Statuia Viorici Agarici din gara Roman Aproximativ 4.000 de evrei, strni din toate prile oraului, au fost nghesuii n vagoane i camioane de marf. Trenurile morii au fost nchise ermetic i au circulat ntre mai multe gri din Moldova. Trenurile erau pzite de trupe germane S.S. Nimeni nu avea voie s se apropie de trenuri n gri, s le dea ap sau s le deschid pentru a lua aer. Din cauza mirosului cadavrelor i a mizeriei rezultate ca urmare a condiiilor inumane la care au fost supui, aproximativ 2.650 de evrei au murit de sufocare sau de sete, iar alii iau pierdut minile. O parte dintre ei au fost salvai n gara Roman prin intervenia energic a preedintei Crucii Roii din Roman, Viorica Agarici[3]. Pentru c a slvat viei de oameni nevinovai, cu riscul oprobiului public (datorit aciunilor obstructive ale autoritilor Agarici a fost nevoit s se refugieze la Bucureti) ea este unul din cei 54 de romni

74

omagiai de Statul Israel cu titlul "Drept ntre popoare" La data de 30 august 1941, cei 980 de evrei care au supravieuit au fost adui napoi n Iai. Regizorul Andrei Clrau (n. Bernard Gropper) i-a ales acest nume deoarece populaia evreiasc din Clrai l-a ngrijit i i-a salvat viaa cnd a fost scos muribund i singur din Trenul morii dup Pogromul de la Iai. [modific] Declaraiile din timpul anchetelor i a procesului criminalilor de rzboi, 1946 Condamnat la moarte la 17 mai 1946 de Tribunalul Poporului (din Bucureti), Ion Antonescu a fost executat la Jilava la 1 iunie 1946, alturi de fotii colaboratori, criminalii de rzboi Mihai Antonescu, fost ministru de externe i vicepreedinte al consiliului de minitri, generalul Constantin Z. Vasiliu, fost subsecretar de stat la Ministerul de Interne (3 ianuarie 1942 - 23 august 1944), i Gheorghe Alexianu, fost guvernator al Transnistriei[4][5][6]. n timpul procesului, Ion Antonescu nu i-a amintit nici de telefonul dat colonelului Lupu, nici de ordinul dat de generalul teflea, cu privire la deportarea evreilor din Iai, la momentul oportun. De asemenea, interogatoriile preliminare au artat informaiile deinute de Ion Antonescu n legtur cu faptele petrecute. Ion Antonescu: [...] [Dup pogrom] eu m-am dus la Iai i am vorbit cu comandantul general german, pentru c Iaul era atuncea n zon militar german, acolo operau trupele germane i era i zona de front i tot Iaul era ocupat de germani, de trupele care trebuiau s treac Prutul. i atuncea m-am dus la Iai i am vorbit cu generalul german i i-am spus: Dac se mai repet acest lucru, dau telegram Fhrerului i las comanda frontului. i atunci, generalul german mi-a spus: V asigur, domnule general, c nu se va mai ntmpla. [...] Preedintele: Era numai aciunea germanilor la Iai?[...]

75

Ion Antonescu: Ei aveau..., noi frontul Moldovei... era mprit pe sectoare. Era n sector german. Preedintele: tiu. Era n sector german, dar era i armat romneasc acolo. Ion Antonescu: Era sub comandamentul german, dup cum erau i divizii germane n sectoarele romneti, la dispoziia comandamentului romnesc. Interogatoriul lui Ion Antonescu n timpul procesului, 06.05.1946. Au fost grupuri de legionari care au fcut acte de provocaie. Au tras de pe acoperiuri n elemente germane i au mpins - tot prin acte de provocaie - i civa dintre evrei, fie ca s se apere, fie ca s trag, de asemenea. Faptul c sau gsit 2-3, foarte puini, n orice caz, aceasta a legitimat preteniile lor, intervenia unor uniti germane, care, peste capul autoritilor romne i cu sprijinul legionarilor, au trecut la acte de represiune pe loc i au cerut ca, fr ntrziere, autoritile romne s evacueze populaia evreiasc, punnd, singuri i direct, soldai i elemente ale armatei SS germane ca s ntreprind aceast aciune de colectare i de conducere la trenuri, unde au fost transportai n condiiuni cu totul necivilizate. Mihai Antonescu, interogatoriu luat n 17.04.1946 Preedintele: Este adevrat c ai minimalizat ... victimele, numrul victimelor n pogromul de la Iai? Ion Antonescu: Domnule Preedinte, eu n-am tiut niciodat, dect din Actul de acuzare, de 8.000, se spune. Acuma, domnul acuzator public vorbete de 10.000. n Actul de acuzare vorbete... n-am tiut niciodat. Eu am tiut de 2.000 care au fost bgai n gara Iai ntr-un vagon, presai acolo i au murit de asfixiere i m-am dus i am protestat. Interogatoriul lui Ion Antonescu n timpul procesului, 06.05.1946. [modific] Referine ^ Pogromul de la Iai (28 -30 iunie 1941) - Prologul Holocaustului din Romnia, 2006, Editura Polirom. ^ Pogromul de la Iai (28 -30 iunie 1941), op. cit. ^ Pogromul de la Iai (28 -30 iunie 1941), op. cit. ^ Ciuc, Marcel-Dumitru: Procesul marealului Antonescu, ed. Saeculum i Europa Nova, Bucureti, vol. 2:211, 1995-98.

76

^ Ciuc, M-D.: Procesul marealului Antonescu, vol. 2:432439. ^ Filmul execuiei lui Ion Antonescu [1]

Pogromul de la Iai De la Wikipedia, enciclopedia liber Evrei din Iai adunai i arestai n timpul pogromului Evrei din Iai adunai cu fora i arestai n timpul pogromului Pe o strad din Iai n timpul pogromului Deschiderea uii unuia din vagoanele trenului morii de la Iai Pogromul de la Iai din 27 iunie 1941 i pn pe 29 iunie 1941 a fost unul din cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din Romnia, iniiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autoritile publice locale, mpotriva cetenilor de etnie evreiasc din oraul Iai. n conformitate cu datele prezentate de autoritile romne, n cele trei zile au fost ucii 13.266 de evrei.Cuprins [ascunde] 1 Desfurarea 2 Declaraiile din timpul anchetelor i a procesului criminalilor de rzboi, 1946 3 Referine 4 Surse 5 Bibliografie 6 Legturi externe

77

[modific] Desfurarea n ziua de vineri, 27 iunie 1941, Ion Antonescu a telefonat comandantului militar de la Iai, Constantin Lupu i i-a ordonat s curee Iaul de evrei. Autoritile romne (poliie, jandarmi, membri ai serviciului romn de siguran), cu concursul unei pri a locuitorilor oraului, au comis crime i jafuri asupra evreilor din Iai. Mii dintre acetia au fost ucii n casele lor i pe strad, alte mii au fost arestai i dui la sediile poliiei[1]. Lazr Rozin, care avea doar paisprezece ani n iunie 1941, relateaz: Au intrat n casa noastr, urlnd i jefuindu-ne toate bunurile. Ne-au poruncit s ieim cu toii din cas, inclusiv mama i surorile mele. Am ajuns la secia de poliie i pe drum am vzut cum oamenii erau btui i cadavre de evrei erau nirate pe strzi... (...)Ne-au ngrmdit n trenuri (...) nu tiam ce avea s se ntmple (...) credeam c ar fi i dat foc vagoanelor dac nu le-ar fi fost team s distrug locomotiva. ..Timp de cinci zile ne-am sufocat n trenul supraaglomerat. Majoritatea oamenilor au murit n vagon (...) dormeam pe cadavre(...) Mrturia lui Lazr Rozin, arhivele de la Yad Vashem, grupul de nregistrri 0,33, dosarul 7211. n urmtoarea zi, Duminica neagr, soldaii romni au mpucat mii de evrei care fuseser ncarcerai n secia de poliie[2]. Statuia Viorici Agarici din gara Roman Aproximativ 4.000 de evrei, strni din toate prile oraului, au fost nghesuii n vagoane i camioane de marf. Trenurile morii au fost nchise ermetic i au circulat ntre mai multe gri din Moldova. Trenurile erau pzite de trupe germane S.S. Nimeni nu avea voie s se apropie de trenuri n

78

gri, s le dea ap sau s le deschid pentru a lua aer. Din cauza mirosului cadavrelor i a mizeriei rezultate ca urmare a condiiilor inumane la care au fost supui, aproximativ 2.650 de evrei au murit de sufocare sau de sete, iar alii iau pierdut minile. O parte dintre ei au fost salvai n gara Roman prin intervenia energic a preedintei Crucii Roii din Roman, Viorica Agarici[3]. Pentru c a slvat viei de oameni nevinovai, cu riscul oprobiului public (datorit aciunilor obstructive ale autoritilor Agarici a fost nevoit s se refugieze la Bucureti) ea este unul din cei 54 de romni omagiai de Statul Israel cu titlul "Drept ntre popoare" La data de 30 august 1941, cei 980 de evrei care au supravieuit au fost adui napoi n Iai. Regizorul Andrei Clrau (n. Bernard Gropper) i-a ales acest nume deoarece populaia evreiasc din Clrai l-a ngrijit i i-a salvat viaa cnd a fost scos muribund i singur din Trenul morii dup Pogromul de la Iai. [modific] Declaraiile din timpul anchetelor i a procesului criminalilor de rzboi, 1946 Condamnat la moarte la 17 mai 1946 de Tribunalul Poporului (din Bucureti), Ion Antonescu a fost executat la Jilava la 1 iunie 1946, alturi de fotii colaboratori, criminalii de rzboi Mihai Antonescu, fost ministru de externe i vicepreedinte al consiliului de minitri, generalul Constantin Z. Vasiliu, fost subsecretar de stat la Ministerul de Interne (3 ianuarie 1942 - 23 august 1944), i Gheorghe Alexianu, fost guvernator al Transnistriei[4][5][6]. n timpul procesului, Ion Antonescu nu i-a amintit nici de telefonul dat colonelului Lupu, nici de ordinul dat de generalul teflea, cu privire la deportarea evreilor din Iai, la momentul oportun. De asemenea, interogatoriile preliminare au artat informaiile deinute de Ion Antonescu n legtur cu faptele petrecute. Ion Antonescu: [...] [Dup pogrom] eu m-am dus la Iai i

79

am vorbit cu comandantul general german, pentru c Iaul era atuncea n zon militar german, acolo operau trupele germane i era i zona de front i tot Iaul era ocupat de germani, de trupele care trebuiau s treac Prutul. i atuncea m-am dus la Iai i am vorbit cu generalul german i i-am spus: Dac se mai repet acest lucru, dau telegram Fhrerului i las comanda frontului. i atunci, generalul german mi-a spus: V asigur, domnule general, c nu se va mai ntmpla. [...] Preedintele: Era numai aciunea germanilor la Iai?[...] Ion Antonescu: Ei aveau..., noi frontul Moldovei... era mprit pe sectoare. Era n sector german. Preedintele: tiu. Era n sector german, dar era i armat romneasc acolo. Ion Antonescu: Era sub comandamentul german, dup cum erau i divizii germane n sectoarele romneti, la dispoziia comandamentului romnesc. Interogatoriul lui Ion Antonescu n timpul procesului, 06.05.1946. Au fost grupuri de legionari care au fcut acte de provocaie. Au tras de pe acoperiuri n elemente germane i au mpins - tot prin acte de provocaie - i civa dintre evrei, fie ca s se apere, fie ca s trag, de asemenea. Faptul c sau gsit 2-3, foarte puini, n orice caz, aceasta a legitimat preteniile lor, intervenia unor uniti germane, care, peste capul autoritilor romne i cu sprijinul legionarilor, au trecut la acte de represiune pe loc i au cerut ca, fr ntrziere, autoritile romne s evacueze populaia evreiasc, punnd, singuri i direct, soldai i elemente ale armatei SS germane ca s ntreprind aceast aciune de colectare i de conducere la trenuri, unde au fost transportai n condiiuni cu totul necivilizate. Mihai Antonescu, interogatoriu luat n 17.04.1946 Preedintele: Este adevrat c ai minimalizat ... victimele, numrul victimelor n pogromul de la Iai? Ion Antonescu: Domnule Preedinte, eu n-am tiut niciodat, dect din Actul de acuzare, de 8.000, se spune. Acuma, domnul acuzator public vorbete de 10.000. n Actul de acuzare vorbete... n-am tiut niciodat. Eu am tiut de 2.000 care au fost bgai n gara Iai ntr-un vagon, presai

80

acolo i au murit de asfixiere i m-am dus i am protestat. Interogatoriul lui Ion Antonescu n timpul procesului, 06.05.1946. [modific] Referine ^ Pogromul de la Iai (28 -30 iunie 1941) - Prologul Holocaustului din Romnia, 2006, Editura Polirom. ^ Pogromul de la Iai (28 -30 iunie 1941), op. cit. ^ Pogromul de la Iai (28 -30 iunie 1941), op. cit. ^ Ciuc, Marcel-Dumitru: Procesul marealului Antonescu, ed. Saeculum i Europa Nova, Bucureti, vol. 2:211, 1995-98. ^ Ciuc, M-D.: Procesul marealului Antonescu, vol. 2:432439. ^ Filmul execuiei lui Ion Antonescu [1]

81