Holocaustul din Moldova

Holocaust este un termen utilizat pentru a descrie uciderea a aproximativ șase milioane de
evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca
parte din „soluția finală a problemei evreiești”, programul de exterminare a evreilor, plănuit și
executat de regimul național-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler.

În vara anului 1941 pe teritoriul actual al Republicii Moldova existau 49 de lagăre de

concentrare şi ghetouri, iar în regiunea transnistreană - 189.

Satul Pepeni, raionul Sângerei – 300 de evrei ucişi într-o zi

Până în 1940, în satul Pepeni, raionul Sângerei, trăia o comunitate mare de evrei, majoritatea
dintre ei fiind comercianţi. Pe atunci, Andrei Vulpe, fost profesor de istorie la şcoala din
localitate, avea 10 ani. Dânsul ne-a împărtăşit amintirile despre vara anului 1941, când în satul
său au fost ucişi evrei, dintre care mulţi erau prietenii şi colegii săi de clasă.

„Iată acolo unde se vede turnul acela a avut loc măcelul. Tot acolo, în carieră, au şi fost
îngropaţi. Se vorbeşte că ar fi fost în jur de 300”, ne mărturiseşte domnul Vulpe. Acum pe acel
loc se află un monument pe care scrie în trei limbi (română, rusă şi ebraică): „În memoria
victimelor regimului nazist”, ne spune bătrânul de 81 de ani.

În acest sat a fost unul din cele peste 50 de ghetouri care au existat în Moldova. Istoria lagărului
din Pepeni este una tristă. Acesta a existat numai trei zile, până ce toţi evreii care nu au reuşit să
fugă din sat au fost ucişi. Astfel de soartă au avut multe lagăre din Moldova. „Aveam 10 ani în
‘41. Ţin minte cum a intrat armata germană în sat. La noi era o comunitate mare de evrei. Erau
vreo 27-28 de familii. Nemţii au trecut prin sat şi au întrebat numai atât: „Juden ist?”. Era
duminică, 13 iulie. Grupuri de militari au început a-i strânge pe evrei de pe la casele lor şi a-i
duce pe toţi în clădirea fostei administraţii din sat. Noi, fiind copii, ne uitam cum erau duşi
colegii noştri de şcoală evrei. Au stat luni, marţi... şi miercuri i-au împuşcat”, îşi aminteşte Andrei
Vulpe.

Romii au avut aceeași soartă

De pe urma crimelor regimului nazist au avut de suferit nu numai evreii, dar şi romii. Potrivit
cercetătorilor, în Moldova au fost exterminaţi peste 50 000 de romi. Istoricul Sergiu Nazaria a
scris o monografie despre Holocaustul de la noi. „Conform aşa numitei teorii rasiste, erau
popoare care nu aveau dreptul la existenţă. Romii erau consideraţi ca un popor care se află la
cel mai jos nivel al acestei piramide naziste. Conform acestei teorii, trebuiau ucise popoarele nu
numai după principiu naţional, dar şi după cel social. În această componentă a paraziţilor erau
incluşi şi romii. Ei erau consideraţi drept oameni care nu lucrează, care fură şi nu se adaptează
la condiţiile societăţii contemporane. În această categorie nimereau, în special, romii nomazi”,
spune istoricul.

De ce Holocaustul din Moldova este o enigmă?

După sfârşitul războiului, tema Holocaustului a fost închisă în arhive, pentru a nu declanşa
conflicte între naţiunile lagărului socialist. „În perioada sovietică această temă era cu adevărat
un tabu. Istoricii dădeau vina numai pe nemţi. Dar să nu uităm că la acest proces de exterminare
au participat şi români, şi croaţi, şi ucraineni, şi bieloruşi, şi lituanieni, şi letoni, inclusiv ruşii.
Sigur că nu putem învinui aceste popoare, dar erau printre ei şi călăi care au colaborat cu
naziştii. Pe nimeni nu se dădea vina, pentru ca să nu se pună o pată pe aceste popoare”

Deşi mulţi istorici consideră că de Holocaust se fac vinovaţi doar naziştii, istoricul Anatol
Petrenco a făcut nişte descoperiri surprinzătoare. El susţine că Holocaustul în Moldova a început
înainte de război, când trupele sovietice au deportat evreii din Moldova în lagărele din Siberia.
Astfel, istoricul consideră că mai mulţi cercetători şi politicieni ascund intenţionat adevărul.

„În 1940 comunitatea evreiască a fost lovită de regimul sovietic. Adică, acei evrei care au avut
oloiniţă, care au avut cât de cât o proprietate, au fost deportaţi împreună cu familiile lor. Colegii
istorici evrei au fost de acord cu părerea mea, că din punct de vedere economic această
comunitate evreiască a fost distrusă de regimul sovietic. Nu ştiu de ce se evită să se spună
aceste lucruri”, arată istoricul.

De asemenea, sunt istorici care susţin că, pe parcursul mai multor ani, masacrele din Moldova
împotriva evreilor au fost făcute exclusiv de trupele române. Istoricul Anatol Petrenco a găsit
însă argumente că aici au fost implicate trupe speciale germane.

„Poate puţină lume ştie că Hitler special a trimis un detaşament de SS aici în Chişinău, în frunte
cu colonelul Olendorf, care era nepotul lui Von Ribbentrop. Acest detaşament SS avea sarcina
să-i nimicească pe evrei. Deci când se vorbeşte de ghetoul din Chişinău, atunci aceştia erau
nemţi, care luau 100 de oameni, îi împuşcau şi dădeau drumul numai la doi care erau martori. Şi
vă daţi seama ce atmosferă era? Aceştia veneau şi povesteau ce se întâmplă”, spune Petrenco.