Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RECE.
BLOCADA
BERLINULUI
Clasa a XI-a B
Cuprins
– Blocada Berlinului (24 iunie 1948-11 mai 1949) a reprezentat una dintre primele crize majore ale
Războiului Rece.
– Această criză a fost marcată de momentul când Uniunea Sovietică a blocat accesul rutier și feroviar
către Berlinul de Vest
– La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, la 8 mai 1945, trupele sovietice și cele
occidentale (britanice, franceze și americane) se aflau pe poziții arbitrare. Conform Conferinței de la
Potsdam, Puterile Aliate victorioase au ajuns la o înțelegere: Germania va fi împărțită în 4 zone de
ocupație, inclusiv orașul Berlin. Cele 4 zone ale orașului Berlin vor fi: Berlinul de Est și Berlinul de
Vest.
– Sectoarele ocupate de Franța, SUA și Marea Britanie reprezentau o enclavă în sectorul URSS, fapt ce a
generat o tensiune continuă corespunzătoare prăbușirii alianței occidentale cu Uniunea Sovietică din
timpul războiului.
– Sovieticii au cerut mari despăgubiri din partea firmelor industriale din Berlinul de Vest, cu toate că
acest lucru nu făcea parte din înțelegere. Cererea sovieticilor a fost refuzată de către președintele
american Harry Truman. În replică, Iosif Stalin a răspuns prin separarea sectorului sovietic într-un stat
comunist est-german.
Tensiunile dintre SUA și URSS
– La 20 iunie 1948 au fost promulgate legi conform cărora moneda de circulație inițială
este scoasă din circulație și este introdusă marca germană. Această măsură avea ca scop
mărirea presiunii asupra Uniunii Sovietice pentru reconstruirea țării și pentru
reunificarea Germaniei. Această măsură a fost considerată o încălcare a Conferinței de
la Potsdam (1945) de către sovietici, înțelegere ce afirma că Germania va fi tratată ca o
singură unitate monetară.
– La 24 iunie 1948 URSS blochează accesul către Berlinul de Vest, astfel că sectoarele
Berlinului ocupate de SUA, Franța și Marea Britanie formează un teritoriu enclavă.
– Această criză a fost amplificată și de faptul că SUA și URSS nu au semnat un pact de
liberă circulație. În timpul discuțiilor din cadrul Conferinței de la Londra, sovieticii au
respins argumentele Blocului Apusean conform cărora ocuparea Berlinului oferă și
dreptul circulației libere.
– Pentru a amplifica și mai mult criza, URSS a oprit alimentarea Berlinului de Vest cu
energie electrică, în uz casnic și industrial.
Berlinul de Vest Berlinul de Est
Blocada Berlinului și populația
locală
– Cum toate încercările diplomatice au eșuat, SUA și aliații săi luau în calcul și o
invazie terestră, fapt ce ar duce la un război nuclear între cele două puteri, fapt de
care se temea toată lumea.
– La 25 iunie Clay a lansat ordinul unui masiv pod aerian, care a durat 462 de zile și
care a dus provizii în sectoarele vestice ale Berlinului peste blocada instituită în
perioada 1948-1949. Primul avion a zburat de-a doua zi, iar primul avion britanic pe
28 iunie. Această aprovizionare aeriană a Berlinului a devenit cunoscută drept Podul
Aerian al Berlinului.
– Acțiunii SUA i s-a dat numele de Operațiunea Vittles. Un plan britanic, deja existent
și cunoscut ca planul Knicker, a evoluat în planul Carter Paterson și, apoi, a devenit
operațiunea Plainfare, la începutul lunii iulie 1948.
– La 4 aprilie 1949, puterile vestice au semnat Tratatul Atlanticului de Nord, punând
bazele NATO, prin care un atac asupra uneia ar fi fost considerat atac asupra tuturor.
Gail Halvirsen, pilot în Forțele Aeriene ale SUA,
a avut ideea aruncării de dulciuri și gumă de
mestecat cu parașute minuscule, ceea ce,
ulterior, a fost numită operațiunea Little Vittles
Sfârșitul Blocadei