Mica Intelegere

Mica ntelegere (cunoscuta si sub numele Mica Antanta) a fost o organizatie politica defensiva, o alianta ntre Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei si Regatul Romniei. Formata n 1920, Mica ntelegere a avut ca scop mentinerea integritatii teritoriale a celor trei state, n fata pretentiilor revizioniste ale Ungariei si a tendintelor restauratoare ale Habsburgilor. Construita pe principii democratice, a fost efectiv a cincea putere europeana si a avut un pronuntat caracter federal. A constituit pentru mult timp un obstacol real n fata revizionistilor. Cu toate acestea nu a reusit sa supravietuiasca ntelegerilor dintre marile puteri si a fost desfiintata n 1938, ca urmare a Acordului de la Mnchen.

Premise

Mica ntelegere a fost rezultatul situatiei internationale nesigure de dupa primul razboi mondial, n care Societatea Natiunilor abia fusese creata, iar puterile nvingatoare exercitau presiuni asupra aliatilor mai mici. Mai mult, alianta a fost grabita de ncercarea de restaurare intreprinsa de Carol de Habsburg, dar si de planul francez de ntemeiere a unei confederatii danubiene, care ar fi presupus o slabire a suveranitatii nationale a celor trei state. Romnia, Cehoslovacia si Iugoslavia s-au apropiat tot mai mult si n final au format o alianta, pentru a impune respectarea tratatelor de pace si recunoasterea pe plan international a integritatii lor teritoriale.

nfiintarea

Primul pas a fost semnarea la 14 august 1920 a Conventiei de alianta cehoslovacoiugoslava. n aceeasi luna, ministrul de externe cehoslovac, Edvard Bene, s-a deplasat la Bucuresti, moment n care Romnia si-a dat pentru prima oara acordul de principiu fata de o posibila alianta cu Cehoslovacia si Iugoslavia. Take Ionescu, ministrul de externe de atunci, planuia o alianta mai mare care sa includa si Polonia si Grecia. Iugoslavia si Cehoslovacia erau si ele foarte favorabile alierii cu Polonia. Proiectul de alianta care se nfiripa, avea sustinerea Frantei, Marii Britanii si, la nceput, a Italiei. Proiectul aliantei celor 5 s-a lovit de nentelegerile cehoslovacopoloneze, ntre care exista o disputa teritoriala. Cu toate acestea, Polonia s-a aratat foarte dispusa sa se alieze cu Romnia, astfel ca, la 3 martie 1921, la Bucuresti, cele

doua tari au semnat o Conventie de alianta defensiva romno-polona si o Conventie militara. Era un pas prin care Romnia a ncercat si ea sa medieze disputa dintre Cehoslovacia si Polonia, n scopul final de atragere a polonezilor n alianta, nsa fara un succes direct. n fine, pe 23 aprilie se semneaza la Bucuresti Conventia de alianta defensiva romno-slovaca (intra n vigoare la 27 mai 1921), iar pe 7 iunie 1921 se semneaza Conventia de alianta romno-iugoslava, care consfinteste nfiintarea Micii ntelegeri ca organizatie politica.

Activitatea Micii Intelegeri

nca de la nceputul activitatii, organizatia a ncercat sa atraga n interiorul sau Polonia si Grecia. Mica ntelegere devenise un punct de atractie pentru statele mici. Cele trei state au luat de la bun nceput masuri rapide si concrete pentru a crea o zona central europeana, asa cum si-au propus nca din 1918, dar pentru atingerea acestui scop era esential ca cele trei state sa actioneze n mod unitar. Principalul obstacol l reprezentau cercurile revansarde din Ungaria, Germania si Italia, care doreau desfiintarea Micii ntelegeri.

Afirmarea pe arena internationala

Pe plan international, Mica ntelegere s-a prezentat de la nceput ca un grup unitar si solidar. Problema majora cu care se confrunta era ca tratatele semnate de marile puteri dupa ncheierea razboiului, lasau cale larga revizionismului si revansismului. De aceea Mica ntelegere era decisa sa actioneze ferm pentru a pastra ordinea politica, juridica si teritoriala instituita dupa razboi. Pentru prima data se impune la conferinta de pace de la Lausanne, unde reuseste sa se afirme, sustinuta fiind si de statele mici si mijlocii. Se poate spune ca Mica ntelegere a fost efectiv a cincea mare putere europeana.

Acordurile de la Locarno. Afirmarea fascismului si nazismului n Europa

Un capitol important din istoria Micii ntelegeri l-a constituit combaterea agresivitatii crescnde a nazismului si fascismului, care ncepe odata cu semnarea acordurilor de la Locarno dintre Marea Britanie si Franta pe deoparte si Germania pe de alta parte. Ca raspuns, Mica ntelegere creeaza un Locarno central european si ncearca crearea unui Locarno balcanic, care sa marginalizeze influenta marilor puteri si sa afirme principiile Societatii Natiunilor: egalitatea n drepturi a statelor participante, garantarea integritatii teritoriale, rezolvarea litigiilor prin arbitraj.

Atitudinea concesiva fata de Germania a dus inevitabil la manifestarea veleitatilor acesteia fata de Austria si apoi a ofensivei catre Europa centrala. Pe de alta parte, Italia era deosebit de iritata de initiativele Micii ntelegeri. Mussolini rupe tratatul de pace cu Iugoslavia si anexeaza Fiume, caruia tratatul de pace i asigura statutul de oras liber. n aceste conditii Mica ntelegere este nevoita sa treaca la masuri serioase de autoaparare.

Consolidarea economica si militara a Micii ntelegeri

La conferinta de la Ioachymow din 1927, cele trei state decid elaborarea unui plan economic comun. Fiecare stat si pastra suveranitatea, dar urmau sa fie nlaturate slabiciunile economice din interiorul aliantei, pna atunci axata mai mult pe latura politica si diplomatica. Sunt semnate numeroase tratate economice bilaterale. Cooperarea economica s-a adncit odata cu nfiintarea n 1933 a Consiliului Economic al aliantei. Erau vizate aplicarea de tarife preferentiale ntre cele trei state, un sistem de contingentare, colaborarea n industrie si agricultura, camere de comert mixte, unificarea tarifelor pe caile ferate, colaborarea n navigatia aeriana si maritima. Era urmarita circulatia rapida a obiectelor de aprovizionare si a armamentului. Cehoslovacia a propus formarea unui cartel industrial care sa faca fata marilor carteluri internationale. Romnia acorda Cehoslovaciei o zona franco-porto la Galati. S-au mai luat masuri de mbunatatire a navigatiei pe Dunare, a comunicatiilor feroviare, aeriene, postale, telefonice, telegrafice si radiofonice. n ce priveste colaborarea pe latura militara, fiecare stat a pus la punct un plan amanuntit de mobilizare economica si industriala n caz de razboi. Toate aceste masuri au iritat Germania si Italia, care considerau ca astfel statele aliantei duceau o politica agresiva.

Destramarea Micii ntelegeri

Cu toate eforturile depuse pentru mentinerea pacii, dupa 1936 principiul fortei se impune definitiv n relatiile internationale. Planul Hodza de reconciliere a Europei centrale este subminat de marile puteri fasciste si revizioniste. Germania si Italia reusesc sa sparga solidaritatea aliantei si conving Iugoslavia sa semneze pacte separate cu Bulgaria si Italia. n acest climat tensionat se constituie un nou Directorat n patru. Sub presiunea Marii Britanii si a Frantei, Romnia si Cehoslovacia se vad nevoite sa adopte o atitudine concesiva fata de Ungaria horthysta, spernd astfel sa si salveze integritatea teritoriala. n 1938 Germania anexeaza Austria, bizuindu-se pe aceeasi politica concesiva a Marii Britaniei si a Frantei. n fine, dupa mai multe eforturi disperate de a-si pastra integritatea si de a mentine principiul dreptului n relatiile internationale, prin Acordurile de la Mnchen din 29 septembrie 1938, Directoratul european n patru distruge Mica ntelegere. n acest fel se deschide drumul larg pentru planurile expansioniste ale Germaniei, care va dezmembra Cehoslovacia si va atrage mai trziu Romnia n rndurile Axei.