HOLOCAUSTUL N ROMNIA

Holocaustul din Romania si mastile aceluiasi diavol

de Vlad Mixich Hotnes!"o#$eutsche %elle
&oi' ( octom)"ie *++,' -./01 Actualitate 2 3senial

Memorialul Holocaustului din Bucuresti
Foto: HotNews.ro
La propunerea unui deputat al FSN, in 1991 Parlamentul Romaniei
pastra un moment de reculegere in memoria maresalului on
Antonescu ca semn de multumire pentru "serviciile aduse statului
roman. Abia iesite de sub poala unei dictaturi comuniste absurde,
institutiile noului stat democratic se grabeau sa-l recupereze pe un alt
dictator, ale carui decizii au influentat tragic viata a sute de mii de
romani.
Mai multe masti
n 1940, statul condus de maresalul on Antonescu promulga prima
lege cu caracter antisemit, urmata de o serie de pogromuri, la
Bucuresti, asi, Galati sau Dorohoi, si de deportari ale evreilor si
tiganilor din Romania. Rezultatul? Peste 250.000 de evrei romani si
cateva zeci de mii de tigani au murit in acei ani. O tragedie care, in
urma curgerii istoriei, a devenit unul dintre cele mai sensibile subiecte
ale Romaniei post-comuniste.
Disparitiei dictaturii antonesciene i-a urmat in scurt timp impunerea
unui sever regim comunist. Vreme de 50 de ani, ideologii comunisti
au inlocuit criteriile rasiale folosite de catre guvernarea Antonescu cu
criteriile luptei de clasa. Fascismul era in primul rand anticomunist si
antimuncitoresc, abia in ultimul rand fiind amintit antisemitismul de
1
catre manualele de istorie ale Romaniei anilor '80.
Beneficiind de sprijinul miliardarului roman osif Constantin Dragan,
un colaborator apropiat al dictaturii comuniste, imaginea regimului
Antonescu este remodelata in Romania de dupa 1989. Proces
sprijinit de revigorarea partidelor nationaliste a caror ideologie de
extrema dreapta echivala in fapt cu imaginea aceluiasi diavol, care si-
a schimbat doar masca. Caci poetii de curte ai dictatorului
Ceausescu devenisera, dupa 1989, inflacarati suporteri ai memoriei
dictatorului Antonescu.
Trei presedinti, o singura parere
Purtat insa de dezideratul integrarii europene, care beneficia de un
larg suport popular, statul roman intra, dupa cateva ezitari provocate
de presiunile exercitate de partidele extremiste, in normalitatea
recunoasterii si asumarii greselilor din trecut.
Tonul a fost dat de presedintele Emil Constantinescu, in aprilie 1997,
apoi de presedintele on liescu care a infiintat in 2004 Comisia pentru
Studierea Holocaustului in Romania.
Alexandru Florian, directorul nstitutului National pentru Studierea
Holocaustului din Romania, a rezumat concluziile raportului rezultat:
"n ceea ce priveste soarta evreilor originari din Romania incepand cu
toamna anului 1940, comisia Wiesel a concluzionat ca soarta evreilor
romani si ucrainieni, pentru ca in teritoriile respective erau si evrei de
origine ucraineana, a fost sub directa responsabilitate a guvernului
on Antonescu si ca, in cadrul unora dintre evenimentele grave care
au dus la exterminare ceea ce s-a intamplat pe teren s-a putut
petrece datorita colaborarii dintre institutiile romanesti, in special
Jandarmeria si Armata, si trupele germane aflate in acele zone.
n vara lui 2006, sub mandatul presedintelui Traian Basescu, se
lanseaza competitia de proiecte pentru construirea Memorialului
Holocaustului la Bucuresti, gest simbolic prin care guvernul Romaniei
,si-a asumat partea de responsabilitate a statului roman din urma cu
60 de ani pentru victimele Holocaustului.
Alexandru Florian limpezeste un subiect care a fost multi ani munitie
pentru discursuri de un anume tip: ,Responsabilitatea politica este
2
indiscutabil a guvernului Romaniei din acea perioada. Daca exista o
vina a natiunii romane, in nici un caz nu este vorba despre o
responsabilitate care s-ar putea traduce in termeni juridici. Dupa
parerea mea, Holocaustul este un proces istoric care a angrenat in
sine trei componente care au relationat: pe de o parte victimele, pe
de alta parte cei responsabili si pe de alta parte martorii, acele
persoane care au asistat la diverse evenimente si fac parte din
categoria martorilor pasivi.
Criminali ghinionisti, criminali norocosi
Desi in Romania a existat un curent important de negare a
Holocaustului, acesta "este din ce in ce mai putin vizibil dupa aparitia
raportului Ellie Wiesel, deci dupa 2004, afirma Florian. Teorie
confirmata si de Peter Jacobi, sculptorul care a creat monumentul
Holocaustului de la Bucuresti: ,Noi am putut sa lucram fara sa fim
deranjati, nimeni nu ne-a amenintat, nimeni nu ne-a deranjat, n-au
fost proteste.
Daca ignoram extremele, asa cum si merita, intrebarea aflata inca pe
masa societatii romanesti se refera la existenta la Bucuresti a unui
Memorial al Holocaustului, dar absenta unui Memorial dedicat
victimelor comunismului. Este un subiect ce nu trebuie privit prin
lentila competitiei, ci prin cea a exemplului.
Dar este un fapt ca in timp ce calaii din perioada antonesciana sunt
morti, o buna parte dintre criminalii comunisti traiesc, beneficiind chiar
de pensii consistente.
Etimologic, cuvantul Holocaust, provine din limba greaca:
Holoskaustos sau Holokauton, Holos inseamna intreg; Kaustos sau
Kautos inseamna ardere, adica ardere totala. Vechea semnificatie a
Holocaustului indica:
a) -sacrificiu oferit zeilor prin arderea totala a obiectului sacrificat.
b) -o distrugere completa a populatiei si a animalelor.
c) -o distrugere masiva, totala.
Ulterior, semnificatia Holocaustului s'a extins cuprinzand categorii ca
pogromuri, genocid, exterminarea unei rase... Astazi, Holocaustul
este identificat cu tragedia suferita de evrei in cel de-al -lea Razboi
Mondial; specific, in uciderea a peste 6 milioane de evrei in lagarele
3
de concentrare germane afate pe teritoriul polonez: Auschwitz,
Treblinka, etc. Cifra de 6 milioane de evrei arsi in crematoriile naziste
a fost avansata de catre diversele "birouri" si "centre" de studii in
majoritate evreiesti, ale Holocaustului. Cifra enorma de 6 milioane a
fost contestata de diversi istorici si cercetatori ai fenomenelor celui
de-al -lea Razboi Mondial. nsa foarte repede, legi speciale au fost
"adoptate" in majoritatea tarilor vestice din Europa precum si in St.
Unite si Canada, legi care fac un criminal din cel ce contesta
veridicitatea Holocaustului. Recent, un profesor pe nume Ernst
Zundel, a fost condamnat la 15 luni de inchisoare de catre un tribunal
din Canada pentru crima de a fi scris o carte intitulata "Holocaust,
cea mai mare contrafacere a tuturor timpurilor". n aceasta carte,
prof. Zundel originar din Germania, sustine ca nu a existat nici un
pogrom de ucidere sistematica a evreilor in masa dupa cum n'a
existat nici o gazare urmata de ardere a celor 6 milioane de evrei, in
contradictie cu faptele stabilite de catre "centrele" de studii evreiesti.
Cartea prof. Zundel nu face insa obiectul articolului nostru. Un lucru
ramane insa clar: nimic nu este stabilit odata pentru totdeauna. Traim
intr'o epoca a relativismului, in care ceea ce prea adevarat ieri este
dovedit ca fals astazi. storia nu face nici ea exceptie.
n cazul Romaniei regula pare inversata. Ceea ce prea adevarat ieri
se incearca a se dovedi fals astazi. De exemplu, astazi diversele
"centre" de studii evreiesti incearca sa acrediteze ideia c n
Romania dinaintea si in timpul celui de-al -lea Razboi Mondial ar fi
existat un holocaust evreiesc [in miniatura cu cel din Germania] ce ar
fi consemnat aproximativ 400.000 de evrei dupa unii, 600.000 dupa
altii. Cifrele sunt in evidenta contradictie cu datele oficiale ale
anchetelor guvernamentale din acele timpuri.
ata ce gasim in "Encyclopedia udaica Jerusalem" la pagina 1472:
"Garda de Fier tinea conferinte si demonstratii studentesti deseori
acompaniate de razmerite anti-evreiesti in care distrugeau sinagoge,
magazine si ziare evreiesti ca in Oradea-Mare si Cluj [1922] si in
Timisoara [1938] ... n perioada unie-Septembrie 1940 Garda de Fier
reconciliata cu regele Carol al -lea, a comis masacre impotriva
evreilor in special in Moldova. La 6 Septembrie 1940, Garda de Fier
proclama Statul National-Legionar impreuna cu on Antonescu.
mediat au fost promulgate legi pentru eliminarea evreilor din viata
4
politica, culturala si economica a Romaniei. Telul final al Garzii de
Fier era deportarea tuturor evreilor [N.R. -deportare deci, nu ucidere].
O lupta pentru putere a dus la rebeliunea legionara din 19-20
anuarie 1941, in care au fost ucisi 120 de evrei in Bucuresti si cca.
30 de alti evrei in provincie [in special in Ploiesti si Constanta].
Rebeliunea a fost inabusita si Conducatorul miscarii legionare Horia
Sima impreuna cu alti lideri legionari s'au refugiat in strainatate.
Odata cu izbucnirea razboiului contra Rusiei Sovietice [unie 1941],
fortele germane impreuna cu politia antonesciana la care s'au
alaturat elemente ale Garzii de Feir au comis atacuri impotriva
evreilor ca Pogromul de la asi [29 unie 1941] si "trenurile mortii", si
alte atacuri in Moldova soldate cu 7.500-10.000 de victime".
Deci s recapitulm:
n timpul rebeliunii, legionarii au ucis 120 de evrei in Bucuresti si 30
de alti evrei in provincie. Totalul "pogromului" dela asi, "trenurile
mortii", etc. s'au soldat cu 7.500-10.000 de victme. Adunnd ajungem
la cifra maxima de 10.150 de evrei, victime ale Holocaustului in
Romania. Cifra este data de catre "centrele" evreiesti de studii de
atunci.
Dupa cifrele oficiale ale guvernului Antonescu, care nici el nu putea fi
banuit de iubire fata de legionari, rebeliunea s'a incheiat cu 416 morti,
370 in Bucuresti si 46 in provincie, din care 120 erau evrei. n
perioada 6 Septembrie 1940 si 20 anuarie 1941, tot dupa datele
guvernului Antonescu, legionarii au facut 73 de victime in majoritate
formate de grupul celor detinuti la Jilava pentru crimele comise contra
tineretului trii. Niciunul nu era evreu. Nu putem decat sa constatam
discrepanta chiar in cifrele de atunci maximum 10.150 de evrei, si
enorma cifra maxima de 600.000 de evrei prezentata astazi de catre
forurile evreiesti mondiale.
Analizand statisticile prezentate, un fapt se desprinde cu claritate:
Miscarea Legionara, vnat de regele Carol al -lea pana in
Septembrie 1940 si de generalul Antonescu dupa anuarie 1941 este
scoasa din cauza. Ramane deci singura imputatie de ucidere a 120
de evrei in timpul rebeliunii declansate de generalul Antonescu.
Desigur, victime au fost [416 morti], dar acesta este pretul platit cand
doua forte se confrunta armat. Gloantele nu selecteaza pe cei ce se
5
afla pe strazi in timpul unui conflict. Dovada: au murit de 4 ori mai
multi crestini decat evrei. Si daca mai adaugam si faptul ca la acea
data atat Basarabia cat si Ardealul de Nord nu mai erau sub
jurisdictia Romaniei, credem ca afirmatiile celor ce arata ca in
Romania ar fi existat un Holocaust al evreilor ce ar fi devorat circa
600.000 de evrei sunt marcate nu numai de exagerari arbitrare si
iresponsabie, dar si de o falsitate ce raneste adanc sensibilitatea
poporului roman n snul cruia comunitatea evreiasca a avut si are o
pozitie privilegiata unica in intreaga lume. Notiunea de Holocaust
indeamna la respect si compasiune fata de victime, la repulsie si
oroare fata de calai si la hotarrea de a lupta pentru ca asemenea
lucruri sa nu se mai repete. Avem in fata Holocaustul crestin comis de
catre Comunismul nternational care a devorat pana acum peste 140
de milioane de victime si continua sa ucida in ritm accelerat nu numai
crestini dar si musulmani, budhisti, mozaici...
140 de milioane oferite pe altarul Satanei spre arderea totala. n
acest context, motivul refuzului Presedintelui R. Reagan de a vizita
fostul lagar german din Dachau ar trebui sa dea serios de gandit
celor ce incearca sa foloseasca tragedia umana in scopuri
speculative. Problema actuala este una de supravietuire a fiintei
umane. Este nevoie de un efort urias, comun, al tuturor natiunilor
spre a distruge Comunismul nternational. Prezentarea denaturata a
adevarului nu ajuta aceasta cauza. Problema "Holocaustului
evreiesc" in Romania va ramane deschisa tuturor cititorilor nostri de
la care asteptam date documentate spre o eventuala publicare.
Cel de-al doilea razboi mondial este istorie. Dintr-o conflagratie de
asemenea proportii se trag nvataminte de catre cei multi si avantaje
economice si politice de catre cei interesati. Plnge cineva sacrificiul
celor 30 de milioane de oameni (dupa unii, 100 de milioane) cazuti n
cel de-al doilea razboi mondial? Ei sunt de mult uitati! Nu este cazul
si cu cei aproximativ 6 milioane de evrei ucisi tot atunci.
Cei care sustin de ctiva ani de zile existenta Holocaustului n
Romnia sunt probabil extremisti care profita de remanenta
propagandei sovietice n istoriografia romna pentru a acoperi
fenomenul aderentei la comunism a unei parti importante din
comunitatea evreiasca si a impune o imagine de participanta la
6
Holocaust a Romniei.
Se stie ca pe toata perioada razboiului, conducerea Romniei a
ncercat sa rezolve problema evreiasca prin emigrarea n Palestina.
Demersurile au avut un caracter extern preponderent, deoarece ele
implicau o relatie a regimului progerman cu Marea Britanie si SUA.
Antonescu a cerut liderilor comunitatii evreiesti sa tina aceasta
legatura, avnd n vedere ca n-o putea face oficial si ca relatiile
personalitatilor evreiesti erau mai eficiente. La 30 septembrie 1940,
dr. Filderman - presedinte al Uniunii Evreilor din Romnia, presedinte
al Federatiei Uniunilor de Comunitati Evreiesti din Romnia,
presedinte al Comitetului Joint distribution pentru Romnia, membru
al Parlamentului Romn - a naintat un memoriu n care esentiala era
propunerea de a facilita emigrarea unui numar ct mai mare de evrei
n Palestina, propunere la care Antonescu s-a raliat imediat.
De notat nsa ca Anglia, importanta militanta pentru drepturile
evreilor, folosea solutia deportarii evreilor sositi ilegal n Palestina,
atitudine pe care nu a recunoscut-o regimului Antonescu pentru evreii
aflati ilegal n Romnia. n pofida acestei situatii, guvernul romn era
dispus n continuare sa favorizeze emigrarile prin acceptare tacita.
Anglia s-a opus nca o data categoric. La propunerea facuta de dr.
Filderman pentru o emigrare n SUA pe baza de reciprocitate, Brutus
Coste, nsarcinatul cu afaceri ad interim la Washington preciza:
,Evreii din rasaritul Europei n-au fost niciodata considerati aici ca
elemente a caror emigrare trebuie ncurajata. S-a facut si se face o
deosebire marcata ntre evreii din Occidentul Europei si cei din
Polonia, Rusia si Romnia. Cnd e vorba de fapte, simpatia
americana pentru evrei opereaza doar pna la un punct: interventii
indignate n favoarea evreilor din Europa - da; admiterea n masa a
mult deplnselor victime ale persecutiilor antisemite - nu.
n ciuda tuturor piedicilor ntmpinate, Antonescu a continuat sa
insiste pe ideea sa, iar ntr-o adresa trimisa Ministrului Afacerilor
Straine a reconfirmat principiile emigrarii.
Emigrarile au continuat, nu n numarul scontat, ci n numar mic, cu
acordul guvernului romn si cu riscuri mari pentru emigranti.
Zigu Ornea si aminteste: ,Antonescu si Filderman au fost colegi de
7
liceu si erau prieteni. Antonescu s-a angajat sa protejeze populatia
evreiasca n Romnia si si-a respectat angajamentul; aceasta
populatie nu a fost decimata si supusa holocaustului.
Dupa razboi, cnd au venit comunistii evrei la putere, conducerea
evreiasca ce salvase comunitatea de la disparitie, a fost ostracizata,
amenintata si obligata sa fuga din tara clandestin Filderman - sau
expulzata sef Rabinul {afran. Alexandru {afran a fost unul dintre cei
la care s-au prezentat echipei de militari ca sa aresteze un criminal
de razboi. El nu a fost niciodata agreat de comunisti n frunte cu
Ana Pauker, care l considera un tradator.
n ceea ce priveste existenta unui Holocaust n Romnia, n care zic
unii ca au murit 400.000 de evrei, altii pretind 800.000, nu este de
crezut ca va fi gasita dovada ca ar fi cazut atitia evrei victime ai unor
legi si acte de guvernare ndreptate mpotriva lor si urmarind
exterminarea fizica a acestora. Au fost unii evrei executati prin
sentinta Curtii Martiale, dar pentru tradare de tara, spionaj si acte de
diversiune n favoarea unui stat inamic, cu care ne aflam n stare de
razboi: Uniunea Sovietica. Singurii evrei din Romnia care au suferit
prigoana, suferintele si jertfele unui Holocaust, au fost cei din Nordul
Ardealului, ajunsi n stapnirea Budapestei prin Diktatul de la Viena
din august 1940. Au fost dusi n lagare cu acte n regula, cu toate
dovezile necesare sau cei din Basarabia, Bucovina si Transnistria,
dar pe care Ucraina sau Rusia refuza sa-i contabilizeze.
Sa se produca un Holocaust n Europa, la mijlocul secolului XX, ntr-o
tara n care au venit la putere evreii comunisti, iar despre cele
400.000 sau 800.000 de victime sa nu se stie nimic si sa ramna
ascunsa aceasta crima gigantica? Evident, intrebarea este retorica.
Cu multi ani n urma, circula printre romni povestea unei ntmplari
anecdota: Alexandru Rosetti, invitat n srael, este dus sa viziteze si
muzeul memorial al Holocaustului de la Yed Vashem. Acolo da peste
o statistica a victimelor nregistrate pe tari, n care Romnia era
trecuta cu 500.000 victime. Om cu crestere aleasa, Rosetti citeste si
nu zice nimic gazdelor. Cnd se ntoarce la ambasada Romniei, se
duce la ambasador si l ia la rost, cum de admite asemenea ineptii.
,Lasati domnule academician ca nca e bine, i raspunde
ambasadorul. ,La nceput au vrut sa ne treaca cu 600.000, dar am
8
mai discutat cu ei, am mai dus cteva roti de cascaval, icre negre,
niste Murfatlar, si au lasat la 500.000! Mai mult n-am putut! N-am avut
cu ce!
Si iata si declaratia-testament facuta de Wilhelm Filderman n
lucrarea Populatia evreiasca n timpul celui de-al doilea razboi
mondial, publicata la asi n 1994, editura Fundatiei Culturale
Romne, editie bilingva, scoasa de Gheorghe Buzatu:
,A fost mult acuzat regimul Maresalului on Antonescu ca fiind
nfeudat nazismului si Maresalul nsusi a fost executat de agentii
Moscovei ca fascist. Adevarul este ca maresalul Antonescu este cel
care a pus capat miscarii fasciste n Romnia, oprind activitatile
teroriste ale Garzii de Fier din 1941 si suprimnd toate activitatile
politice ale acestei organizatii. Eu nsumi, raspunznd unei ntrebari a
lui Antonescu la procesul sau montat de comunisti am confirmat
ca teroarea fascista de strada a fost oprita n Romnia la 21 ianuarie
1941, zi n care maresalul a luat masuri draconice pentru a face sa
nceteze anarhia fascista provocata de aceasta organizatie si
restabilirea ordinii n tara. n timpul dominatiei hitleriste n Europa, eu
am fost n contact permanent cu Maresalul Antonescu, care a facut
foarte mult bine pentru ndulcirea soartei evreilor expusi persecutiilor
rasiale naziste. Eu am fost martorul unor scene emotionante de
solidaritate si de ajutor ntre romni si evrei n momente de grele
ncercari din timpurile imperiului nazist din Europa. Maresalul
Antonescu a rezistat cu succes presiunilor naziste care cereau
masuri dure contra evreilor.
El este cel care mi-a dat pasapoarte n alb pentru salvarea de
teroarea nazista a evreilor din Ungaria a caror viata era n pericol!
Datorita politicii sale, averile evreilor au fost puse sub un regim de
administratie tranzitorie care, facndu-le sa para pierdute, le-a
asigurat conservarea n scopul restituirii lor la momentul oportun.
Am mentionat aceste lucruri pentru a sublinia faptul ca poporul
romn, chiar cnd a avut ntr-o masura limitata controlul tarii, a
demonstrat sentimente umaniste si de moderatie politica.
De asemenea, nu este prea trziu sa ne aducem aminte de cele
spuse n lucrarile lor de evreii Nicolae Steinhardt, Marcel Marcian,
9
Oliver Lustig despre sufletul acestui popor n mijlocul caruia s-au
nascut, au trait si au murit. Cu totii au marturisit despre situatia de
exceptie fericita n care s-au aflat evreii din Romnia n timpul
razboiului, sub dictatura antonesciana.
Credem n seriozitatea si nepartinirea echipei de istorici romni,
evrei, americani constituita recent la Bucuresti pentru a stabili daca a
fost Holocaust in Romania. nsa, credem la fel de mult ca acest popor
care a rezistat cu obstinatie timp de sute de ani valurilor de
navalitori si vremurilor de restriste nemeritate nu va crede si nu va
accepta niciodata o asemenea acuzatie monstruoasa.
n final, gasim binevenita concluzia lui W. Filderman, care a tinut
mpreuna cu Sabin Manuila o comunicare la Congresul nstitutului
nternational de Statistica, la Stockolm, n 8-5 august 1957, cu titlul
,Evolutia numerica regionala a populatiei evreiesti din Romnia: ,n
nici o tara dominata de nazisti n-a supravietuit o asa de mare
proportie a populatiei evreiesti.
Ziua Holocaustului in Romania
Andrei Oisteanu Societate
Ca si in cazul unui om, in cazul unei comunitati absenta memoriei
este nociva. A devenit un truism sa se spuna ca cei care isi uita
greselile sunt condamnati sa le repete. Dar si rememorarea in exces
poate avea efecte negative. Putem vorbi de exces de memorie in
ceea ce priveste Holocaustul din Romania? Dimpotriva, in aceasta
privinta suntem mai degraba in prima situatie: uitare, ignorare si
minimalizare a fenomenului. De aceea mi se pare binevenita
Hotararea de Guvern nr. 672, din 5 mai 2004, care instituie ziua de 9
octombrie ca "Ziua Holocaustului" in Romania. Cu acest prilej, se
mentioneaza in HG, "vor fi organizate actiuni culturale, simpozioane,
mese rotunde si alte actiuni cu tematica specifica". Autoritatile
administratiei publice "vor acorda sprijin de specialitate pentru
organizarea si desfasurarea manifestarilor ocazionate de acest
eveniment". Hotararea este semnata de primul-ministru si
contrasemnata de ministrul Culturii, iar data a fost aleasa "la
propunerea Comisiei nternationale pentru Studierea Holocaustului in
Romania". n mod exceptional, din cauza faptului ca 9 octombrie
10
cade sambata (de Sabat), anul acesta comemorarea se va tine pe 12
octombrie. Data fiind importanta simbolica a unei zile comemorative,
e important de vazut care sunt semnificatiile comemorarii in Romania
a "Zilei Holocaustului" si de ce a fost aleasa anume ziua de 9
octombrie si nu alta.
19 aprilie 1943
n 1951, Parlamentul noului stat israelian a adoptat o rezolutie prin
care ziua de 27 Nisan (19 aprilie) a fost declarata "Ziua de
comemorare a Holocaustului" (Yom ha-Shoah). n aceasta zi este
cinstita memoria celor circa 6 milioane de evrei ucisi in Europa in
perioada 1933-1945. Semnificativ este faptul ca data aleasa de
israelieni este legata de un moment eroic al Holocaustului: 19 aprilie
1943 - izbucnirea revoltei in ghetoul varsovian.
27 ianuarie 1945
Exista, de asemenea, o zi internationala a Holocaustului. Este vorba
de 27 ianuarie, data eliberarii in 1945 a lagarelor de exterminare
Auschwitz-Birkenau. Unele tari au legiferat aceasta data ca zi
nationala de comemorare a Holocaustului. n anul 2000, de pilda,
Parlamentul italian a stabilit prin lege ca 27 ianuarie sa fie "Ziua
Memoriei" - o data simbolica "de aducere aminte a Holocaustului, a
legilor rasiale, a persecutiei cetatenilor evrei de catre italieni". A
existat propunerea ca si Romania sa preia comemorarea acestei
date. Pe buna dreptate, propunerea a fost respinsa. Regimul fascist
italian nu a practicat forme extreme de antisemitism, iar numarul
evreilor din talia ucisi pe motive rasiale a fost relativ mic (circa
7.500). Nu este si cazul Romaniei in timpul regimului antonescian. De
aceea, s-a convenit, in principiu, ca ziua aleasa sa fie legata anume
de episodul romanesc al Holocaustului. Mai ales ca majoritatea
negationistilor romani nu contesta Holocaustul in general, ci anume
capitolul romanesc al acestuia, particularitatile sale, gradul de
implicare a autoritatilor romanesti, dimensiunile genocidului in
Romania si in teritoriile aflate sub administratie romaneasca.
16 mai 1944
Nici ziua de 16 mai nu a fost considerata adecvata. La aceasta data,
in 1944, a inceput deportarea la Auschwitz a evreilor din Transilvania
11
de Nord, aflata atunci sub ocupatie maghiara. A fost una dintre
ultimele actiuni de deportare in masa a evreilor din Europa si una
dintre cele mai rapide. Sub presiunea apropierii frontului, Adolf
Eichmann insusi a organizat in timp record cea mai completa epurare
etnica. n decurs de doar trei saptamani (16 mai-3 iunie) au fost
deportati 151.180 de evrei din Sighetul Marmatiei, Satu Mare,
Oradea, Cluj, Targu Mures, Dej, Baia Mare, Bistrita etc. Dintre
acestia, 130.000 au fost exterminati in lagare. Evident,
responsabilitatea pentru acest episod al Holocaustului revine
autoritatilor maghiare si germane.
21 ianuarie 1941
Pentru comemorarea zilei Holocaustului in Romania a fost luata in
discutie, printre altele, si ziua de 21 ianuarie, data la care, in 1941, a
inceput rebeliunea legionara in timpul careia au fost ucisi peste 120
de evrei din Bucuresti. Cred ca alegerea acestei zile comemorative ar
fi fost cea mai proasta solutie. Pe de o parte, ar fi permis unele
formule retorice de "eroizare" a maresalului Antonescu, aflat in acel
moment (din motive cunoscute) pe "partea buna a baricadei". Pe de
alta parte, accentul comemorarii anuale ar fi fost pus pe faptul ca
pentru capitolul romanesc al Holocaustului (doar) "legionarii sunt de
vina". Astfel ar fi fost incurajata una dintre formele "negarii deflective"
(in termenii lui Michael Shafir). De data aceasta, pentru inocentarea
institutiilor statului roman, responsabilitatea nu ar mai fi fost atribuita
nazistilor (forma de deflectare cea mai uzuala), ci unor segmente mai
mult sau mai putin periferice ale societatii romanesti. Ministerul
Educatiei si Cercetarii (un factor important in ecuatia comemorarii
Holocaustului) a sustinut cu o energie suspecta alegerea anume a
zilei de 21 ianuarie.
29 iunie 1941
29 iunie parea a fi o zi potrivita pentru comemorarea victimelor
Holocaustului din Romania. "Pogromul de la asi" este o denumire
inadecvata pentru ceea ce s-a intamplat in vara anului 1941.
Folosesc totusi aceasta sintagma (cu ghilimele) doar pentru ca ea s-a
incetatenit in literatura de specialitate. Pogromul (din rus. progrom =
"masacru") are o dinamica proprie a psihozei colective, fiind - ca si
linsajul - o actiune spontana, executata de grupuri de civili isterizati,
12
in care fortele de ordine intervin (de regula prea tarziu) pentru a limita
proportiile macelului. La asi, in vara anului 1941, nu a fost vorba de
un pogrom. n urma ordinelor primite pe cale ierarhica, jandarmii si
politistii au arestat cateva mii de evrei, pe care i-au masat in curtea
Chesturii de Politie unde au fost mitraliati de militari din armata
romana. Alte cateva mii de evrei din asi, inghesuiti in "trenurile
mortii", au pierit prin asfixiere si deshidratare (29 iunie-6 iulie). Atat
autoritatile militare ale statului, menite sa-i protejeze pe cetateni
(politie, jandarmerie, armata), cat si autoritatile civile (CFR,
administratie locala) au fost chiar cele care au executat masacrul.
Desi 29 iunie ar fi fost o data potrivita pentru a fi declarata "Ziua
Holocaustului" in Romania, totusi nu a fost adoptata aceasta solutie
pentru ca este o zi de vara, cand Parlamentul, scolile si universitatile
sunt in vacanta. n definitiv, rostul acestei comemorari este de a
disemina cunostintele referitoare la Holocaustul din Romania, de a-i
face pe oameni (mai ales pe tineri) sa inteleaga si sa constientizeze
cauzele acestui fenomen unic in istorie si consecintele sale. Pe buna
dreptate, s-a considerat ca - parlamentarii, studentii si elevii fiind in
vacanta - impactul comemorarii ar fi fost mult redus.
9 octombrie 1941
Capitolul romanesc al Holocaustului este foarte complex, insumand
actiuni si manifestari diverse, cu semnificatii nuantate. n principal, el
consta in deportarea si exterminarea evreilor (si, in mai mica masura,
a romilor) in lagarele din Transnistria. Regiunile din care cu precadere
au fost deportati evreii au fost Basarabia, Bucovina (de Nord si de
Sud), nordul Moldovei (jud. Dorohoi), mai putin din alte regiuni ale
tarii, inclusiv din Bucuresti. Aceasta situatie i-a condus pe unii
comentatori la bizare formule negationiste. n mai 2002, de pilda, la
sesiunea Academiei Romane menita sa defineasca Holocaustul din
Romania, ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, afirma
urmatoarele: "n Romania nu a avut loc Holocaustul, insa Romania a
participat la Holocaust prin guvernarea Antonescu, in spatiile acelea
sBasarabia si Bucovinat care erau in administratie temporar
romaneasca" (vezi Mediafax, 8 mai 2002). La fel ar fi putut zice si
nazistii, a comentat ulterior Michael Shafir, si anume ca Holocaustul
nu a avut loc atat in spatiul german, cat in special "in spatiile acelea
care erau in administratie temporara a celui de-al Treilea Reich" (ntre
negare si trivializare prin comparatie, Polirom, 2002, p.102).
13
Personal, cred ca alegerea zilei de 9 octombrie este oportuna.
Aceasta data pare sa intruneasca toate conditiile impuse de o corecta
comemorare a Holocaustului in Romania. Pe 9 octombrie 1941 au
inceput deportarile fortate, in vagoane de marfa incuiate, a evreilor
din Bucovina de sud, teritoriu aflat si atunci si acum sub administratie
romaneasca. n primele trei zile (9-11 octombrie) au fost deportati in
Transnistria peste 5.000 de evrei, inclusiv batrani, bolnavi, femei si
copii. "Din Suceava au fost evacuati 3.638 evrei, iar din comunele din
judet si anume: Solca, Burdujeni si tcani, au fost evacuati in total
1.395 evrei", se specifica intr-un raport al Prefecturii din Suceava. Au
urmat circa 9.000 de suflete din Dorohoi, Radauti, Darabani, Mihaileni
etc., etc. Deportat la varsta de 5 ani din Burdujeni, scriitorul Norman
Manea rememoreaza evenimentul in romanul autobiografic
ntoarcerea huliganului, Polirom, 2003, pp. 84-86. ntr-un raport
secret din 1 noiembrie 1941, adresat Presedintiei Consiliului de
Ministri, guvernatorul Transnistriei, Gheorghe Alexianu, atragea
atentia asupra "conditiilor foarte grele si neomenoase" in care se
desfasoara "masurile hotarate" de purificare etnica a Basarabiei,
Bucovinei si Moldovei de nord (inceputa in iulie 1941), solicitand
reducerea fluxului de evacuati. Evreii deportati mureau de epuizare,
de frig, de foame, de boli sau, pur si simplu, de glont. Deportarea nu
a fost insa incetinita. ntr-un raport al nspectoratului de Jandarmi din
Transnistria (nr. 6373/15.X.1941), superiorii erau anuntati ca, pana
la jumatatea lunii decembrie, din aceste regiuni "au fost adusi in
Transnistria, pentru plasare la srault Bug, 118.847 evrei". Numarul
total al evreilor deportati in Transnistria a fost de cca 150.000. Este
semnificativ ce declara on Antonescu inainte si dupa data de 9
octombrie 1941. La sedinta Consiliului de Aprovizionare din 6
octombrie el afirma: "n ceea ce priveste pe evrei, am luat masura ca
sa-i scot definitiv si total din aceste regiuni. Masura este in curs. Mai
am in Basarabia aproximativ 40.000 de evrei, care in cateva zile vor fi
trecuti peste Nistru sCt Deci chestiunea evreiasca este o chestiune
care se rezolva pentru Basarabia in cateva saptamani si se va
rezolva si pentru Bucovina. Deci, domnule guvernator al Bucovinei,
trebuie sa fii pregatit pentru aceasta masura s...t Tendinta mea este
sa fac o politica de purificare a rasei romanesti si nu voi da inapoi in
fata nici unei piedici ca sa realizez acest deziderat istoric al neamului
nostru". La 11 octombrie, la o mare conferinta cu prefectii din tara, on
Antonescu spunea: "Voi face din neamul romanesc un grup omogen.
Tot ce este strain, incet-incet, trebuie sa plece. Am inceput realizarea
14
acestui deziderat cu inlaturarea evreilor s...t Am inceput cu
Basarabia. Basarabia nu va mai avea picior de evreu. De asemenea,
Bucovina va fi si ea purificata cu 80% din evreimea aflata acolo".
Este simptomatic faptul ca textul acestei cuvantari a maresalului a
fost publicat in Buletinul Ministerului Afacerilor nterne (nr. 4,
1.X.1941), dar nu si fragmentul de mai sus. Semn ca autoritatile erau
constiente de gravitatea masurilor de etnocid adoptate, chiar si in
cazul unui regim dictatorial pe timp de razboi.
Purificare etnica si etnocid
Actiunile propriu-zise de purificare etnica si etnocid au fost pregatite
de discursurile guvernantilor si declansate la ordinele acestora. "Cu
riscul de a nu fi inteles de unii traditionalisti care mai pot fi intre dvs. -
se adresa Mihai Antonescu membrilor Consiliului de Ministri la
sedinta din 8 iulie 1941 -, eu sunt pentru migratiunea fortata a
intregului element evreiesc din Basarabia si Bucovina, care trebuie
azvarlit peste granita s...t mi este indiferent daca in istorie vom intra
ca barbari s...t Nu stiu peste cate veacuri neamul nostru romanesc se
va intalni cu libertatea de actiune totala, cu posibilitatea de purificare
etnica s...t Asa ca va rog sa fiti implacabili. Omenia siropoasa,
vaporoasa, filozofica n-are ce cauta aici s...t Sa folosim acest
moment istoric si sa curatim pamantul romanesc si natiunea noastra
s...t Daca este nevoie, sa trageti cu mitraliera s...t Sa va impiedicati
cat mai putin de lucruri formale." Peste aproape doua luni (la 3
septembrie 1941), retorica maresalului Antonescu atinge cote
paranoice: "Toti evreii sa fie readusi in lagare, preferabil in cele din
Basarabia, fiindca de acolo ii voi impinge in Transnistria s...t Trebuie
sa se inteleaga de toti ca nu este lupta cu slavii, ci cu evreii. Este o
lupta pe viata si pe moarte. Ori invingem noi si lumea se va purifica,
ori inving ei si devenim sclavii lor s...t Ca sa invingem trebuie sa fim
fermi intr-o atitudine s...t Ea snatiuneat nu depinde de afacerile
infloritoare ale unora, ci de victoria tuturor in contra Satanei. Si
razboiul in general si luptele de la Odessa in special au facut cu
prisosinta dovada ca Satana este evreul". Ca si tizul sau Mihai
Antonescu, maresalul on Antonescu era obsedat ca ar putea rata
"momentul acesta istoric" si sa piarda "razboiul cu evreii". La sedinta
guvernului din 5 septembrie 1941, conducatorul statului spunea: "Am
hotarat sa deparazitez viata neamului romanesc de toti evreii s...t
Daca scapam momentul acesta istoric de acum, l-am scapat pentru
15
totdeauna. Si daca castiga evreii razboiul, noi nu mai existam.
Suntem complet condamnati pieirii. Am datoria ca sa apar aceasta
natie cu ultima energie. Deci nu trebuie sa pierdem timp" (vol.
Problema evreiasca in stenogramele Consiliului de Ministri, alcatuit
de Lya Benjamin, Hasefer, 1996, pp. 266-329). Emise intr-un cerc
foarte inchis, abia aceste declaratii reprezinta adevarata ideologie
(ultranationalista si visceral antisemita) a guvernantilor de atunci ai
Romaniei. Ele s-au pastrat in stenogramele sedintelor Consiliului de
Ministri. Pentru presa, opinia publica si cancelariile occidentale erau
ticluite alte declaratii, prezentand alte masuri si alte motivatii. Actiunile
genocidale intreprinse impotriva evreilor din estul tarii nu erau
motivate, de fapt, nici de pericolul iudeo-comunist, nici de tratamentul
rau aplicat de unii civili evrei militarilor romani care se retrageau din
Basarabia in iunie 1940. Acestea erau doar pretexte publice folosite
de Antonescu. Ele sunt preluate si azi de diversi negationisti, de la
on Coja la Paul Goma. n aceste cazuri, negarea Holocaustului tinde
sa devina justificarea Holocaustului.
n loc de concluzii
Holocaustul produs in Romania nu este, cum cred unii, doar "o
problema a evreilor". Este, de asemenea, "o problema a romanilor".
Dar, evident, nu poporul roman este culpabil de acest etnocid.
Responsabilitatea istorica, juridica si etica revine autoritatilor
regimului Antonescu precum si gruparilor si elementelor extremiste
care au incitat sau au participat la actiuni genocidale. De fapt,
Holocaustul din Romania este o problema a noastra, a tuturor.
Comemorarea decenta impreuna, romani si evrei, a "Zilei
Holocaustului" si implicit a victimelor unor orori petrecute cu numai
sase decenii in urma ar fi un important simptom de maturizare si
democratizare a societatii romanesti.
Cahiers de l'Echinox: Sighet - capitala Holocaustului si a Gulagului
din Romania
Duminic, 28 Octombrie 2007 17:19
Ce s-ar intampla daca, intr-o dimineata, te-ai trezi ca Gregor Samsa
16
metamorfozat intr-un gandac care nu-si mai aminteste nimic? Ai
repeta la nesfarsit greselile facute in trecut. Singurul lucru pe care il
invatam din istorie este ca nu invatam nimic din istorie. Dar daca te-ai
trezi metamorfozat intr-o ganganie kafkiana care nu uita nimic? Ai
acumula toate nefericirile intamplate in trecut. Pentru un om, ca si
pentru o comunitate, nu numai amnezia, dar si memoria excesiva
este nociva. Ramane ca fiecare om, fiecare comunitate, pentru a-si
pastra sanatatea mentala, sa gaseasca raportul adecvat intre uitare
si memorie. n forme diferite, ambele au functii ecologice.
Se construiesc memoriale si se inalta monumente ca locuri ale
memoriei. Ne amintim de ele la zile comemorative, cand se
implineste un deceniu sau un semicentenar de la producerea
evenimentului. Se aduc copii cu autobuze si fanfare militare. Se
depun coroane de flori si se tin discursuri solemne, in prezenta
primarului cu tricoloru-n banduliera. Exista insa riscul ca memoria sa
se leneveasca, iar locurile memoriei sa devina, mai degraba, locuri
ale uitarii. Memorialele se construiesc ca sa tinem minte un
eveniment istoric, dar de fapt sunt produsul luptei noastre impotriva
uitarii. Ele se nasc din si se hranesc cu teama noastra de uitare.
La Platon, de pilda, scrierea inventata de zeul Thoth ca sa-i faca pe
oameni "mai cu tinere de minte este perceputa de regele egiptean
Thamus, dimpotriva, ca un provocator al uitarii: "Scrisul va aduce cu
sine uitarea in sufletele celor care-l vor deprinde, lenevindu-le tinerea
de minte; punandu-si credinta in scris, oamenii isi vor aminti din
afara, cu ajutorul unor icoane straine, si nu dinlauntru, prin cazna
proprie. Leacul pe care tu [Thoth] l-ai gasit nu e facut sa invartoseze
tinerea de minte, ci doar readucerea aminte (Phaidros, 275 a).1
Cand locuitorii din satul Macondo au fost infestati de morbul uitarii, ei
au inceput sa scrie pe obiecte numele acestora si modul lor de
utilizare. "Era un prim simptom al amneziei, constata Mrquez.
nainte de a se "innamoli iremediabil in mlastinile uitarii, macondienii
au fixat pe strada principala a localitatii o pancarta care proclama:
"Dumnezeu exista.

n luna iulie 2006, Ana Blandiana si Romulus Rusan m-au invitat la
17
Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet sa tin o prelegere
despre soarta evreilor din Romania in timpul Holocaustului si sa
prezint filmul documentar al Luciei Hossu-Longin despre Mihail
Sebastian. -am intrebat care este rostul prezentarii acestor subiecte
la o scoala de vara centrata pe Gulagul romanesc. Mi-au raspuns
simplu: elevii nostri sunt inteligenti ("mai inteligenti decat elevii lor) si
vor sa inteleaga lumea pe care au mostenit-o.
ntr-adevar, studierea celor doua mari dictaturi ale secolului XX
(nazismul si comunismul) si a celor doua mari genociduri
(Holocaustul si Gulagul) te poate face sa intelegi mai bine lumea in
care traim azi. Din pacate, ecuatia in care au fost puse in Romania
anilor '90 cele doua genociduri a fost una profund inadecvata:
Holocaust versus Gulag. S-au emis chiar somatii privind studierea cu
prioritate a unuia sau altuia dintre ele. Personal, nu vad nici o ratiune
ca ororile din anii '30-'40, de pilda, sa fie studiate la concurenta si cu
atat mai putin in locul celor din anii '50-'60 sau invers. Astfel de studii
nu sunt concurentiale (dupa principiul sau-sau), ci complementare
(dupa principiul si-si). n conditiile in care extremele se ating si se
aseamana, studiile privind legionarismul le ajuta pe cele privind
comunismul romanesc si invers. Analizarea mecanismelor care au
produs in Romania derapajele spre extreme (de dreapta si de stanga)
este la fel de necesara si de "urgenta pentru societatea de astazi.
Atata cata este, democratia romaneasca este pandita de ambele
extreme si ca atare ambele pericole trebuie prezentate si intelese.
Nu intamplator, la jumatatea anilor '90 Gabriel Liiceanu simtea nevoia
sa precizeze: "Din respect pentru adevar si din teama de recidiva
istorica trebuie sa dobandim acest nou loc al discursului: unul in care
memoria mortii lui Mircea Vulcanescu in puscariile comuniste sa nu
ne impiedice sa discutam legionarismul lui Mircea Eliade; dar,
deopotriva, unul in care discutarea uratului din deceniul al patrulea
sa nu oculteze sirul de crime intins de comunism peste Romania
vreme de mai bine de patru decenii.
Putem sa analizam impreuna Gulagul si Holocaustul ? Evident ca da.
n fond, apartin aceluiasi tip de fenomene socio-patologice, fiind
declansate de maladii similare ale spiritului. Crimele in masa fac
astazi obiectul unei noi discipline stiintifice (Genocide studies),
studiata in universitati. Un seminar international in acest domeniu,
18
initiat de Ruxandra Cesereanu si avand tema Gulag si Holocaust in
constiinta romaneasca, se desfasoara in primavara anului 2007 la
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. nvitatia la seminar contine unele
conditionari semnificative: "Nu va exista o sectiune axata pe Gulag si
o alta axata pe Holocaust. Pentru intaia data cele doua chestiuni vor
fi tratate impreuna (acesta este si scopul simpozionului, de aceea
vorbim de o premiera nationala) in Romania. De aceea, lucrarea
dumneavoastra trebuie sa fie axata pe ambele chestiuni. Modul de
abordare s-a modificat sensibil in ultimul timp. Ceea ce parea a fi
cvasi-interzis, pare a fi acum cvasi-obligatoriu.
Putem sa comparam cele doua genociduri? Se spune ca nu.
Comparaison n'est pas raison. Se sustine ca Holocaustul este un
fenomen unic. Asa este, dar cum stabilim acest fapt fara sa-l
comparam cu alte genociduri. Pe de alta parte, si Gulagul este
fenomen unic. Unicitatea unuia nu anuleaza unicitatea celuilalt. Se
spune, de asemenea, ca "cele doua fenomene nu pot fi echivalate.
Asa este, dar a compara nu inseamna a echivala. Compararea este
un act de analiza stiintifica prin care se stabilesc diferentele si
asemanarile dintre doua fenomene. Or, Holocaustul si Gulagul,
nazismul si comunismul sunt fenomene socio-politice asemanatoare
din unele puncte de vedere si deosebite din altele. Cand a inceput sa
se informeze despre miscarea legionara, tanarul oan Petru Culianu a
avut o reactie de bun simt: "deologia legionara isi nota el in jurnal
in 1978 imi este tot atat de straina ca si cea comunista. Ele
seamana foarte mult.
Nu comparatia in sine, dintre Holocaust si Gulag, este maligna, ci cea
facuta cu rea intentie. Michael Shafir are dreptate: "Cand comparatia
este facuta cu scopul de a nega sau cu cel al minimalizarii reciproce
si/sau cu cel de a anula ceea ce este inerent unic Holocaustului sau
Gulagului, atunci a incetat cautarea similitudinilor si s-a pasit pe
odiosul camp mintal al negarii istorice.
Cu astfel de reflectii am incercat sa-i provoc pe elevii scolii de vara de
la Sighet (10-17 iulie 2006). Purtarea unor astfel de dezbateri anume
in acest oras mi s-a parut cu atat mai potrivita cu cat Sighetul are
tragicul privilegiu de a fi o capitala atat a Holocaustului, cat si a
Gulagului din Romania. Prezenta in oras a Casei memoriale Elie
Wiesel si a Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei
19
intaresc acest statut5. Capitala a Holocaustului pentru ca aici, in
Maramures (ca si in toata Transilvania de Nord, aflata sub autoritate
maghiara), s-a produs sub organizarea lui Adolf Eichman insusi
una dintre cele mai crunte deportari a evreilor. S-a produs tarziu, in
mai-iunie 1944 (cand soarta razboiului era pecetluita, frontul fiind pe
Prut), cu o graba isterica (in doua saptamani), cu un numar mare de
deportati la Auschwitz (circa 150.000 de suflete in Transilvania de
Nord, dintre care 39.000 din Maramures) si cu un grad imens de
exterminare (aproximativ 85 %). Pe de alta parte, Sighetul este si o
capitala a Gulagului pentru ca anume aici a fost in mod sistematic
decimata intreaga elita a Romaniei (politica, profesionala, religioasa,
intelectuala). Pentru acest genocid a fost ales un loc strategic:
Sighetul Marmatiei foarte departe de Bucuresti si foarte aproape de
granita cu URSS.
n iulie 2002, Elie Wiesel a facut o vizita in Romania, la Sighet, pentru
a inaugura Casa memoriala Wiesel casa in care s-a nascut,
devenita acum un muzeu al exterminarii marii comunitati a evreilor
din Maramures. Laureatul premiului Nobel pentru pace urma sa
viziteze si Memorialul Victimelor Comunismului. Presedintele
Romaniei, on liescu, care il insotea, l-a descurajat, spunandu-i ca la
Memorialul de la Sighet sunt comemorati legionari. Din pacate,
Wiesel i-a ascultat sfatul si nu s-a mai dus, intarind astfel nedreapta
legenda a eroizarii legionarilor la Sighet. on liescu si altii ca el erau
si sunt personal interesati sa discrediteze si astfel sa marginalizeze
Memorialul.
Memorialul de la Sighet este un ansamblu impresionant, pus sub
zodia unui motto inspirat: "Atunci cand justitia nu reuseste sa fie o
forma a memoriei, memoria singura poate fi o forma de justitie (Ana
Blandiana). Organizatorii au stiut sa puna in evidenta atat
dimensiunea macro a Gulagului (amploarea fenomenului), cat si
"detaliile semnificative (tragedia suferita de fiecare victima, de
fiecare familie). Ca si nazistii, comunistii stiau si ei ca "moartea a o
suta de oameni este o tragedie, dar moartea unui milion este
statistica (Adolf Eichman). Uciderea unui singur om provoaca o
trauma emotionala coplesitoare.
Emotia nu poate sa creasca direct proportional cu numarul de
victime. Ca si in cazul Holocaustului, numarul imens de victime ale
20
Gulagului te poate face cumva insensibil. Dar chipul demn al unui
detinut, privirea resemnata a unei vaduve, o carte postala cenzurata
de tortionari, gamela contorsionata din care a mancat istoricul
Gheorghe Bratianu sau o lumanare aprinsa in celula intunecoasa in
care a murit uliu Maniu sunt tot atatea declansatoare de emotie
profunda. Zidul de nume. Zidul de chipuri. Nume si chipuri ale
victimelor care au fost aruncate anonime, in gropi comune, fara cruci.
"Vreau sa-ti arat eu Memorialul, mi-a spus Ana Blandiana cand am
sosit. Am fost onorat de acest privilegiu. Dupa aceea insa l-am
revazut, pentru ca am simtit nevoia sa ma reculeg singur. Cu atat mai
mult avand in vedere rolul jucat in instaurarea comunismului de catre
unele dintre rudele mele. Memorialul de la Sighet este un loc al
suferintei pure, marcat nu de resentimente, ci de recuperarea
demnitatii umane. Adica exact ceea ce tortionarii au incercat sa
distruga. "storia a facut pipi pe noi, a rezumat Petre Tutea in stilu-i
inconfundabil. "Nu-mi spune ce a facut istoria din tine i s-ar putea
replica ; spune-mi ce ai facut tu cu ce a facut istoria din tine.

Note
1. Platon, Opere, Editura stiintifica si enciclopedica, vol. V,
traducerea dialogului Phaidros de Gabriel Liiceanu, Bucuresti, 1983,
p. 485.
2. Prefata la Leon Volovici, deologia nationalista si problema
evreiasca in Romania anilor '30, Ed. Humanitas, 1995, p. 7.
3. Dialoguri intrerupte. Corespondenta Mircea Eliade oan Petru
Culianu, Editie ingrijita si note de Tereza Culianu-Petrescu si Dan
Petrescu, prefata de matei Calinescu, Ed. Polirom, asi, 2004, p. 127.
4. Michael Shafir, ntre negare si trivializare prin comparatie. Negarea
Holocaustului in tarile postcomuniste din Europa centrala si de est,
Ed. Polirom, 2002, p. 131. Spre cinstea lui, Michael Shafir a donat
drepturile de autor pentru acest volum, in mod egal, Asociatiei
Evreilor din Romania Victime ale Holocaustului si Fundatiei Academia
Civica Memorialul Sighet.
21
5. Amintesc aici numele etnologului Mihai Dancus si al sociologului
Mihai Barlea pentru excelenta lor prestatie ca directori ai celor doua
muzee.

Un scurt rezumat al istoriei Holocaustului in Romnia
Satelii ai Germanei naziste, guverne romane succesive au tiat
drepturile evreilor, au jefuit evrei de proprietatea lor si au privat
numeroi evrei de cetatenia romana. Aceasta politica care a fost
implementata ncepnd cu sfarsitul lui 1937 de ctre guvernul
instaurat de Octavian Goga (Partidul Naional Taranesc) si Alexandru
Cuza (Liga de Aprare Naional Cretina) si au fost continuate de
dictatura fondata de Regele Carol al doilea in februarie 1938.
La sfarsitul lui iunie 1940, Uniunea Sovietica a forat Romnia sa
predea Basarabia si Bucovina de Nord iar trupele romane in
retragere si stenii locali au savarsit violente nenumrate mpotriva
evreilor. Astfel pe 30 iunie 1940, 200 de evrei au fost omorai in
Dorohoi, alte sute au fost omorai in sate, de ambele laturi ale noilor
granie si aproximativ zece mii de evrei au fost omorai intr-un mare
pogrom in ai. Pe 8 august 1940 guvernul roman a creat ,Statutul de
Evreu care anula cetatenia majoritatii evreilor si interzicea mariajele
mixte.
Pe 4 septembrie 1940 generalul on Antonescu a preluat puterea si a
invitat Garda de Fier fascista, condusa de Horia Sima sa se alture
guvernului sau care a lansat o campanie de teroare si intimidare
mpotriva evreilor intr-un efort de ai exclude din viata economica si
comerciala a tarii. Puin dup aceea Antonescu a exclus Garda de
Fier din guvernul sau dar rebeliunea lor din 21-23 ianuarie1941 a fost
insotita de revolte anti-evreiesti in care 127 de evrei au fost omorai
cu brutalitate. Dup excluderea Legionarilor, Antonescu a continuat
politicile sale anti-evreiesti care au fost legiferate si care au fost
aplicate printre alii de ctre Centrul Naional de Romanizare care a
implementat toate legile anti-evreiesti si a dirijat scoaterea peste
noapte a zeci de mii de evrei din casele lor.
zbucnirea rzboiului intre Germania si Uniunea Sovietica a condus la
escaladarea masurilor anti-evreiesti in Romnia. Regimul Antonescu
a privit rzboiul ca pe o oportunitate de a rezolva chestiunea
22
evreiasca si a nceput prin a expulza 40.000 evrei din orae si sate
confiscndu-le proprietatile. Aceasta a fost urmata de iniierea unei
campanii de ucidere in masa a evreilor din Basarabia si Bucovina. n
prima sa faza, unitati ale armatei romane si germane, asistate de
Einsatzgruppe D si de localnici ucrainieni au ucis 160.000 evrei iar pe
15 septembrie 1941 Antonescu a ordonat expulzarea in Transnistria a
150.000 de supravieuitori. n timpul expulzrii, zeci de mii de evrei au
fost omorai de escorta romana sau au murit de foame si de boli. n
perioada conducerii romane, zona Transnistriei a devenit un loc al
omorului in masa al evreilor dintre care 90.000 au pierit intre anii
1941-1944. Armata si jandarmeria romana au participat de asemenea
la lichidarea a zeci de mii de evrei ucrainieni pe care au
justificat-o acuznd evreii de colaborare cu ocupaia sovietica intre
1940-1941.
Guvernul roman a fost de acord iniial cu deportarea in lagrele morii
in Polonia a populaiei evreieti ramase dar cu timpul Antonescu a
realizat ca Germania ar putea pierde rzboiul, ca nu are nici o intenie
de a returna Transilvania de Nord Romniei. Aceti doi factori alturi
de cererile crescute de trupe romaneti de ctre Germania pentru a
lupta pe frontul de est precum si pentru petrol si provizii alimentare,
au convins romanii sa refuze cererile nazitilor de a deporta evreii
romani in lagrul morii de la Belsen (eforturile comunitatii evreieti
locale, condusa de Dr. Wilhelm Felderman care a primit ajutorul unor
figuri proeminente romane, a jucat de asemenea un rol important).
Ca rezultat, evreii din Regat si cei din Transilvania de Sud au fost
crutati de exterminarea in masa.
Dupa respingerea cererilor nazitilor de a implementa Soluia Finala,
guvernul roman a devenit contient ca ajutarea evreilor ar imbunatati
imaginea Romniei in ochii Aliailor si ar ajuta tara sa obtina o mai
avantajoasa intelegere dup razboi.Totusi in ciuda acestei atitudini,
politica discriminatorie anti-evreiasca a regimului Antonescu a
continuat in forta iar pauperizarea si exploatarea evreilor romani a
continuat in anii rzboiului.
n total 420.000 evrei care locuiau in Romnia in 1939 se estimeaz
a fi fost omorai in timpul Holocaustului. Aceasta cifra include evreii
omorai in Basarabia si Bucovina in vara lui 1941, a celor care au
murit in timpul expulzrii din Transnistria si in zona adiacenta, a celor
omorai in ai si in alte localitati, evreii din Transilvania de Nord
deportai la Auschwitz de unguri.
23
O supravietuitoare va vorbi la ONU despre Holocaustul din Romania
Duminica, 25 anuarie 2009, ora 19:52
Comenteaza acest articol | 149 comentarii
Cu prilejul Zilei nternationale a Comemorarii victimelor Holocaustului,
pe 27 ianuarie, o supravietuitoare a Holocaustului din Romania, Ruth
Glasberg Gold, va tine un discurs la Natiunile Unite.
Acum in varsta de 78 de ani, Ruth Glasberg Gold, locuieste in
localitatea Aventura, din statul american Florida, informeaza Miami
Herald.
Ea a fost invitata de organizatori pentru a-si istorisi povestea si a
vorbi despre situatia mai putin cunoscuta a evreilor deportati in
lagarele din Transnistria.
Familia lui Gold era din Cernauti. n 1941, soldatii romani si germani
au intrat in oras si au masacrat peste 2.000 de evrei.
Soldatii romani i-au inchis pe evrei in ghetouri iar la varsta de 11 ani,
Ruth a fost dusa impreuna cu familia intr-un lagar de concentrare.
"Holocaustul din Romania este aproape necunoscut", spune ea,
amintindu-si cum cei inchisi in lagare erau lasati sa moara de foame,
de frig sau din cauza bolilor.
Ramasa singura pe lume, dupa ce mama, tatal si fratele ei au murit
pe rand in lagar, Ruth a fost eliberata in 1944 si s-a refugiat in
ugoslavia, apoi a trecut granita in Cipru de unde a ajuns in srael si
apoi a emigrat in SUA.
Fosta asistenta medicala, Ruth Glasberg Gold a scris deja o carte de
memorii pe acest subiect.
Romnia i Holocaustul
24

Trenurile morii: 30 iunie-6 iulie 1941
n iunie-august 1940, printr-un pachet de legi similare Legilor de la
Nrnberg, autoritile romne i-au exclus din serviciul public pe
funcionarii evrei. Etnicilor evrei li s-a interzis excercitarea oricror
funcii publice, fiind nlturaii nu numai din aparatul funcionresc, din
armat i din magistratur, ci i din societile comerciale, din
echipele sportive etc. Totodat li s-a interzis cumprarea de imobile.
Pentru amnunte: Decretul-lege din 8 august 1940 privind situaia
juridic a evreilor, publicat n Monitorul Oficial nr. 183/1940. n
continuare, prin Decretul-lege din 9 august 1940, publicat n Monitorul
Oficial nr. 193/1940, au fost interzise cstoriile etnicilor romni cu
etnici evrei, iar cele deja existente au fost declarate nule. n
octombrie 1940 bunurile funciare ale evreilor au fost naionalizate.
Chiar i dup nlturarea de la putere a Grzii de Fier, regimul
Antonescu, aliat al Germaniei naziste, a continuat politica de
opresiune i masacrare a evreilor [necesit citare](i, mai apoi, a
iganilor), mai ales n teritoriile estice. Pogromurile i transporturile
erau la ordinea zilei n Moldova, Bucovina, i Basarabia[17]. Numrul
morilor este inc n discuie, dar i cea mai mic estimare [necesit
citare] atinge un numr de 250.000 [necesit citare] de evrei (i
25.000 rromi) n regiunile estice, n timp ce 120.000 dintre evreii din
Transilvania ocupata au fost adunai de autoritile maghiare i
transferai autoritilor germane[necesit citare]. Atrocitile au
nceput n luna iunie 1941 prin pogromul de la ai. n aa-numitele
trenuri ale morii (trenuri cu deportai plimbate atta timp prin
Moldova, pn cnd pasagerii au murit de sete i de foame) au fost
ucii aproximativ 4.400 de evrei. (Sursa: Muzeul Evreilor din
Romnia, citat de ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung din data de
joi, 24 ianuarie 2005). n conformitate cu raportul oficial al Comisiei
nternaionale privind Studierea Holocaustului n Romnia: ,n trenul
morii care a plecat din ai ctre Clrai, n sudul Romniei, care
transporta probabil pn la 5.000 de evrei, doar 1.011 au ajuns la
destinaie n via dup apte zile. (Poliia romn a numrat 1.258
de trupuri, dar sute de cadavre fuseser aruncate din tren pe drum, la
Mirceti, Roman, Sboani i noteti). Trenul morii ctre Podu
loaiei (la 15 km de ai) mbarcase aproape 2.700 de evrei la
plecare, dintre care doar 700 au mai cobort n via. n raportul
25
oficial, autoritile romne au declarat c 1.900 de evrei s-au urcat n
tren i "doar" 1.194 au murit"[necesit citare]. Trupele romne care
au ocupat oraul Odessa s-au fcut responsabile de masacrele de la
Odesa, n timpul crora peste 100.000 de evrei au fost mpucai n
toamna anului 1941.
Totui, n zona Europei Centrale i de Est, majoritatea evreilor de
naionalitate romn au supravieuit rzboiului[necesit citare].
Regimul Antonescu fcuse planuri pentru deportri n mas din
Valahia, sudul Transilvaniei, i din sudul i vestul Moldovei[necesit
citare], dar nu le-a pus niciodat n practic. storicii nu s-au pus de
acord cu privire la rolul fostului coleg de clas, evreul Wilhelm
Filderman, n nepunere n aplicare a acestor planuri, sau Antonescu a
calculat c Romnia de Vest nu era destul de anti-semit pentru a
putea pune n aplicare planurile, sau nu voia s nlture contribuia
evreiasc la economia romneasc[necesit citare]. (Este de notat c
dei antisemit, mama vitreg a lui Antonescu era evreic precum i
prima sa soie a fost o evreic de naionalitate francez.)
Aceasta este o list parial a legilor antievreieti promulgate ntre
anii 1940 - 1942 n Romnia.
Decret-Lege Articol Dat Tem \ aprobat \
semnat
1220 03/05/1940 "Definiia" rasial a evreilor
2 07/08/1940"Definiia" rasial a evreilor
2650 08/08/1940 Starea juridic a locuitorilor
evrei din Romnia \ Carol al -lea \ primul ministru on Gigurtu i
ministrul Justiiei on V. Gruia
2651 08/08/1940 nterzicere a cstoriilor
ntre romni de snge i evrei
26
153377 29/08/1940 Regimul de educaie a
evreilor (numerus clausus, numerus nullus) \ Decizia Ministerului de
Educaie Naional
3294 1 03/10/1940 nterzice evreilor dreptul de
a concesiona altora farmacii[1].
3347 1, 3, 4, 5, 6, 10 05/10/1940Expropriere rural[2].
3438 11/10/1940Regimul de educaie a evreilor
(numerus clausus, numerus nullus)[3].
3758 10/11/1940nterzice evreilor vnzarea
produselor, monopol de stat (sare, chibrituri, tutun)
42352 2 11/11/1940 Cultul mozaic a fost eliminat dintre
cultele istorice, protejate i autorizate[4].
42181 1 11/11/1940 Excluderea total a personalului
evreiesc de la teatrele naionale i particulare, chiar nesubvenionate
de stat[5].
64,258 28/11/1940 Obliga magazinele alimentare
aparinnd evreilor s in nchis duminica, avnd n vedere
promovarea comerului romnesc \ Ministerului Muncii
3789 7, 39, 40, 43, 45, 46, 53, 55, 420 13/11/1940 Colegiul
Medicilor i exclude pe medicii evrei, de religie mozaic sau
cretinai... Se instituie asociaii profesionale judeene ale medicilor
evrei, care aveau dreptul de a ngriji numai bolnavi evrei. Medicii
evrei nu aveau dreptul de a colabora la revistele tiinifice de
specialitate i nu puteau fi membri ai societilor tiinifice.
Membrii Colegiului Medicilor (cretini) puteau ngriji numai bolnavi
cretini de origine etnic romn sau arian i bolnavi turci, putnd n
mod excepional, da ngrijiri bolnavilor evrei numai n caz de
urgen[6].
3810 17/11/1940 Expropriere rural
3825 16/11/1940 romnizarea personalului din ntreprinderi,
27
(obligaie de concediere a salariailor evrei)[7].
3847 16/10/1940nterdicia practicii, limitarea drepturilor
avocailor evrei
3910 17/11/1940 Exproprierea industriilor i facilitilor de
exploatare a pdurilor i lemnului
3968 04/12/1940Exproprierea i interdicia evreilor de
proprietate de vapoare
3984 05/12/1940Excluderea evreilor de la serviciul militar.
Evreii din Romnia sunt obligai ,de a presta munci n interes
obtesc...
4218 08/09/1940Tot personalul evreiesc al teatrelor i operelor
din Romnia e concediat. Sunt nfiinate teatre i trupe de teatru
evreieti, care erau autorizate a prezenta piese n limba romn, dar
nu piese aparinnd unor autori romni. / Ministerului Cultelor i
Artelor.
4235 09/09/1940 Toate sinagogile pot
funciona numai pe baza unei aprobri speciale a ministerului n
cauz \ Ministerul Cultelor i Artelor
42,352 09/09/1940 Suspendare, interdicia de
manifestare religioas evreiasc /decizie ministerial
42,354 09/09/1940 Suspendare, interdicia de
manifestare religioas evreiasc /decizie ministerial
43,932 19/09/1940 Suspendare, interdicia de
manifestare religioas evreiasc /decizie ministerial
132 20/01/1941 Mrirea taxelor militare
datorate de fiecare evreu. Erau obligai s plteasc aceste taxe i
evreii rechiziionai la munc n diverse ntreprinderi, fiind scutii
numai evreii folosii la munca obligatorie, pe timpul acestei munci.
842 28/03/1941 Preemiune a proprietilor urbane
(mai ales imobiliare) a evreilor
28
853 27/03/1941 Expropiere, administrarea statului
i revinderea proprietilor evreieti ne-evreilor
1216-1220 02/05/1941 Exproprierea titlurilor de rent
\ipoteci, spitale i sanatorii proprietatea evreilor. \ Ministerul
Romnizrii
1253 07/05/1941 nterzice evreilor s posede
aparate de radio-recepie.
2030 14/07/1941 Excluderea din armat, plata i
munca obligatorie pentru evrei (revizuire)

4,672 18/07/1941Evaluarea proprietilor evreieti \
Decizie ministerial
2815-2816 10/10/1941 Exproprierea titlurilor de rent
\ipoteci, spitale i sanatorii proprietatea evreilor evacuarea
proprietilor evreieti. Preemiune a proprietilor urbane (mai ales
imobiliare) a evreilor \ Ministerul de Romnizare
936 21/10/1941 Evreii sunt obligai, n funcie de
venitul anual, s predea Armatei Romne o anumit cantitate de
mbrcminte i nclminte nou i de bun calitate.
1309 29/10/1941 nterzice evreilor de a lua n
concesiune farmacii. Evreii nu au, de asemenea, dreptul de a deine
autorizaii pentru drogherii, depozite de medicamente sau laboratoare
de produse medicale. Legislaia n domeniul medical a fost adoptat
n numele meninerii, dezvoltrii i ameliorrii sntii elementelor
etnice romneti.
17/12/1941 Recensmntul locuitorilor avnd
,snge evreiesc, sunt socotii evrei i cei avnd un singur bunic
evreu.
81,677 17/01/1942Proprietate evreieasc,
exproprietat de stat, nchiriat neevreilor. \ Decizie ministerial
29
315 30/01/1942 "Proprieti abandonate"
313 31/01/1942 nstane speciale pentru procese
legate de exproprierea proprietailor evreieti de stat
7881 25/03/1942 nterzice accesul cu marf
ranilor n locuinele evreieti. Evreii aveau voie s se aprovizioneze
n piee i n magazine numai ntre orele 10 i 12 dimineaa \
Prefectul militar al judeului Botoani.
storia evreilor n Romnia
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Sinagoga din Timioara, Cetate

Sinagoga din Braov
Minoritatea (etnia) evreiasc pe teritoriul actual al Romniei are o
istorie ce se ntinde pe aproximativ dou milenii[1], dar a devenit
semnificativ din punct de vedere numeric i al ponderii economice i
culturale mai ales ncepnd cu secolul al XX-lea. Potrivit
recensmntului oficial din 1930, totalul evreilor din Romnia era de -
756 930[2]).
Aceast minoritate a ncetat - practic - s mai existe la sfritul sec.
XX. n 2002 au fost recensionai n Romnia 6.179 evrei.Cuprins
[ascunde]
1 nceputurile prezenei evreieti
30
2 Perioada medieval
3 Situaia evreilor din Principatele Romne i apoi n Regatul
Romniei n sec. XX[10]
4 Sionismul n Romnia
5 Evreii n Romnia interbelic. Emanciparea politic
6 Evreii n Romnia interbelic. Curentele iudaismului
7 Date demografice
8 Soluia final a ,problemei evreieti din Romnia n secolul al XX-
lea
8.1 Antisemitismul activ: Legile privind minoritatea evreiasc ale lui
Octavian Goga i on Gigurtu
8.2 Retragerea din Basarabia i nordul Bucovinei
8.3 Regimul lui Antonescu i ,curirea terenului
8.4 Situaia cetenilor romni de etnie evreiasc n regimul comunist
9 Evreii ,romni din diaspora
9.1 Evreii de origine romn n srael
9.2 Evreii de origine romn n alte ri
10 Note
11 Referine
12 Bibliografie
13 Vezi i:
14 Legturi externe
[modific]
nceputurile prezenei evreieti
nceputurile prezenei evreieti au fost plasate de istoriografia mai
veche, nainte de cucerirea Daciei de ctre Traian, ns aceast
opinie a fost revizuit de cercetrile actuale, deoarece nu este
confirmat de mrturii arheologice. Existena evreilor n Dacia nainte
de cucerirea roman nu este susinut de istoriografia actual.
Chemarea evreilor de ctre Decebal dup distrugerea celui de-al
doilea Templu s-a dovedit a fi o legend. Au fost dezminite i teoriile
unor istorici ai secolului XX cu privire la etimologia evreiasc a
numelor localitilor Tlmaciu, Beclean i Aiud sau la contribuiile
evreieti la dezvoltarea mineritului pe teritoriul Transilvaniei[3].
Probabil, primii evrei au ajuns n Dacia odat cu instalarea puterii
romane. Pe la nceputul erei noi majoritatea poporului evreu locuia n
afara sraelului antic, (dintre care, cam 6-7 milioane pe teritoriul
31
actualei talii). Rscoalele evreieti anti-romane, ncepute prin anii 60
d.Ch. (Rzboiul iudeilor) i terminate cu rscoala lui Bar-Kohba (132-
135 d.Ch.) care s-au incheiat prin victoria armatei romane asupra
evreilor au avut urmri tragice pentru nvini (vae victis): incendierea
erusalimului i a celui de al -lea Templu, masacre, robie i exil pe
tot teritoriul controlat de romani. Ponderea colonitilor evrei pe
teritoriul Daciei rmne i n acest caz, discutabil. Studiul
demografic al lui Solin din 1983 nu pomenete nici un izvor
arheologic cu privire la prezena unor astfel de populaii pe teritoriul
Daciei romane, dar exist unele mrturii, mai ales monede, care o
confirm<[4][5] [6].
[modific]
Perioada medieval

Templul Coral din Bucureti
Cnd Roman a ntemeiat oraul Roman au fost i evrei printre primii
locuitori. Roman i-a eliberat pe evrei de serviciul militar n schimbul
unui impozit. n sec. XV, n Principatele Romne au venit evrei din
Europa Central (evrei akenazi), iar n timpul dominaiei otomane, s-
au stabilit aici n special evrei de origine spaniol, sefarzi. Jewish
Enciclopedia amintete c la curtea lui Stefan cel Mare a fost logoft
un evreu, hak fiul lui Beniamin Sor. Printre medicii lui Stefan cel
Mare era i un medic evreu.[7] La Bucureti, n jurul anilor 1550, este
pomenit un grup de evrei condus de David bn Usa, probabil liderul
religios al comunitii i mai sunt pomenii sac Rufus i Habib Amato,
care aveau prvlii n Bucureti, cei doi fiind prdai de o slug, uda
Gerson, care a murit, aparent prin spnzurare; la cercetarea
mprejurrilor morii sale au mai participat ali patru evrei.[8] David bn
Usa se afla n legtur cu rabinul Salonicului, puternicul centru al
sefarzilor din Balcani.
n urma pogromurilor din Ucraina din secolul al 16-lea a venit n
Romnia un val de evrei akenazi vorbitori de idi. n anul 1694, la
Bucureti, sub Brncoveanu, evreii au pltit ca breasl 100 ugh[9].
Pe data de 28 ianuarie 1739 Constantin Mavrocordat l-a numit pe
,Marco al lui Lazr s fie staroste de jidovi la Brlad.[9] n anul
1740 erau comuniti evreieti n oraele Roman, Bacu i Galai. La
ai, la data de 24 septembrie 1741, ,cpitanii breslei semneaz un
act n numele breslei.[9]
32
Din a doua jumtate a sec. XV i mai ales n prima parte a sec.
XX, datorit nspririi situaiei evreilor din Galiia, un nou val de evrei
se refugiaz n Moldova i Transilvania, unde autoritile erau mai
tolerante.
[modific]
Situaia evreilor din Principatele Romne i apoi n Regatul Romniei
n sec. XX[10]
Calea spre emanciparea evreilor din Moldova i Valahia a fost lung
i plin de obstacole. ncurajai de promisiunile paoptitilor, care au
importat idealuri liberale vest-europene, de soluionare umanist a
problemei minoritilor i a emanciprii evreieti - ,...emanciparea
israeliilor i drepturi egale pentru toi locuitorii... n |ara
Romneasc i respectiv, ,...emanciparea treptat a israeliilor... n
Moldova - promisiuni care urmau s le deschid porile spre
prosperitate economic i social, spre modernizare i libertate -
evreii au sprijinit cu entuziasm revoluia din 1848 i gruprile politice
care au dus la unirea principatelor. Barbu scovescu, Solomon
Halfon, Davicion Bally, Hillel Manoah i muli ali evrei au participat la
revoluia paoptist din |ara Romneasc. Pictorul revoluionar
Constantin Daniel Rosenthal a pltit cu viaa participarea la revoluie
fiind prins de ctre autoritile austro-ungare, dus la Budapesta i
torturat pn la moarte.
La 9 (21) iunie 1848, Proclamaia de la slaz a revoluionarilor
paoptiti din |ara Romneasc proclama ,emanciparea israeliilor i
drepturi politice pentru compatrioii de alt credin (art. 21)[11].
n anii urmtori Unirii, Alexandru oan Cuza a fcut primii pai spre
emancipare. Au fost cooptai evrei n posturi publice iar legea
comunal din 1864 le asigura dreptul de a participa - n anumite
condiii - la alegerile municipale. Codul Civil din acela an (art. 7)
stipula ,naturalizarea evreilor dup zece ani de reziden n ar.
Dup 25 de ani de la revoluie paoptitii liberali, (on C. Brtianu,
Mihail Koglniceanu, on Ghica) i-au schimbat radical idealurile i au
uitat promisiunile fa de evrei. Dup nlocuirea lui A. . Cuza, articolul
7 din Codul Civil a fost reformulat n sensul c cetenia va fi
acordat numai locuitorilor cretini. Agitnd teoria pericolului
33
demografic conductorii partidului liberal au pornit la o serie de
aciuni anti-evreieti, precum interdicii de a locui n mediul rural,
expulzri, restricii de ordin economic, etc., care au fost agravate de
abuzurile administraiei locale nsrcinate cu aplicarea acestor
directive.

Nicolae Grigorescu, Evreul cu gsca (ca. 1880)
Spre deosebire de aciunile anti-evreieti ale liberalilor, conservatorii
au abordat o politic mai atenuat. Guvernul lui Lascr Catargiu
(ntre 1872 - 1896, cu ntreruperi), sprijinit de personaliti cu vederi
conservatoare ( P.P. Carp, Titu Maiorescu, Take onescu, etc.) a
cutat o soluie mai echitabil a problemei evreieti.
Ca urmare a Rzboiului de ndependen (1877-1878), la Congresul
de Pace de la Berlin, Marile Puteri au fost de acord s-i recunoasc
Romniei noile granie i independena cu condiia corectrii
amendamentului la articolul 7 al Constituiei, n sensul asigurrii de
drepturi civile tuturor locuitorilor rii, independent de apartenena
etnic sau religioas. Aceste presiuni au provocat reacii nefavorabile
n cercurile politice romneti. Opoziia la modificarea Constituiei a
dus la alegeri i schimbri de guverne i intervenii diplomatice n
capitalele europene, n ncercarea de a folosi disensiunile dintre
Marea Britanie, Frana, Germania i Rusia. Rezultatul final a fost o
reformulare ambigu a articolului 7 care s dea posibilitatea acordrii
individuale a ceteniei unor evrei cu rezideni minimum zece ani pe
teritoriul Romniei - cu excepia ncetenirii n bloc a 883 de
participani la Rzboiul de ndependen. Aceast corectare a
Constituiei a facilitat semnarea - cu o ntrziere de un an - a tratatului
care recunotea independena i graniele Romniei, dar a fcut
ncetenirea evreilor impracticabil - ntre 1878-1913 numrul celor
ncetenii nu a depit 52 924 evrei.
Ulterior, n octombrie 1942 marealul on Antonescu va critica
vehement, ntr-o scrisoare ctre C..C. Brtianu, att acceptarea
acestei formulri, ct i a semnrii tratatului de pace din 1919: ,...care
au fost impuse de jidani care, mpreun cu englezii i americanii, au
dictat pacea, (...) iar on C. Brtianu a fost nevoit s primeasc (n
1878) condiia njositoare a acordrii de drepturi ceteneti evreilor,
(...) datorit creia s-a jidovit ara i s-a compromis economia
34
romneasc i puritatea rasei noastre... (Brtianu) ...a provocat
decderea moral a Romniei prin capitularea n faa evreilor i a
francmasonilor, care i-a cptat expresia prin instaurarea sistemului
democrat-liberal, ce a acordat drepturi tuturor."[12]
[modific]
Sionismul n Romnia
n zilele 30 i 31 decembrie 1881 s-a desfurat la Focani primul
congres sionist al asociaiilor ,ubitorilor Sionului (Hibat |ion sau
Hovevei |ion) din Romnia.

Teatrul evreiesc de stat din Bucureti
Scopul acestora era sionismul practic - recolonizarea cu evrei a |rii
srael, cunoscut i ca Palestina sau |ara Sfnt i aflat atunci sub
stpnire turceasc. La congres au participat 56 de delegai care au
reprezentat 33 de organizaii sioniste locale, reprezentnd
aproximativ 70 000 de membri.
Preedintele congresului a fost Samuel Pineles din Galai i
secretarul congresului a fost David Rintzler. La congresul din Focani
a fost intonat pentru prima oara ,Hatikva - astzi, imnul naional al
Statului srael, a crui muzic se bazeaz pe o melodie popular
romneasc.
Primul val de emigrani sioniti spre |ara srael a ieit din Romnia n
anul 1882, condui de Moe David ancovici. Aceti emigrani au
fondat coloniile Rosh Pina i Zikhron Ya'aqov.
[modific]
Evreii n Romnia interbelic. Emanciparea politic
Considerndu-se parte integrant a poporului Regatului Romniei i
solidar cu restul locuitorilor rii, minoritatea evreiasc a participat
masiv, n cadrul armatei romne, la Primul Rzboi Mondial. Soldaii i
ofieri evrei, pn la gradul de colonel (Mauriciu Brociner), s-au luptat
cu eroism, au czut, au fost rnii, au fost decorai, au fost citai n
ordine de zi, etc.
La sfritul rzboiului, primul tratat de pace al Antantei fost ncheiat
cu Germania, la Versailles (28 iunie 1919), urmat de tratatul cu
Austria, la Saint- Germain en Laye (10 septembrie), pe care Romnia
35
(reprezentat de Alexandru Vaida-Voevod, ministru fr portofoliu i
Nicolae Miu, ambasadorul Romniei la Londra) nu l-a semnat, din
cauz c i se impuneau iari clauze referitoare la minoriti, care au
determinat demisiile succesive ale guvernelor conduse de on . C.
Brtianu i de generalul Artur Vitoianu. [13][14]. n cele din urm, la
9 decembrie1919, guvernul romn, condus de generalul Constantin
Coand) a semnat cu Puterile aliate i asociate Tratatul asupra
minoritilor. Prevederile acestui tratat au fost ulterior legiferate prin
Constituia din 29 martie 1923 i legea din 25 februarie 1924, prin
care dobndeau cetenia romn, cu drepturi depline, toi locuitorii
foti ceteni ai mperiului Austro Ungar sau Rus care aveau domiciliu
administrativ n Transilvania, Banat, Criana i Maramure la 1
decembrie 1918, n Bucovina la 28 noiembrie 1918 i n Basarabia la
9 aprilie 1918[15].
[modific]
Evreii n Romnia interbelic. Curentele iudaismului
n Romnia interbelic comunitatea evreiasc nu era uniform,
comunitile din regiunile alipite dup rzboi fuseser influenate de
istoriile diverse din mperiul Rus, mperiul Austro-Ungar i din
Bulgaria. Comunitile evreieti reforme din Banat i din Ardeal sau
unit cu o parte din comunitile statu quo ante i au format Uniunea
Comunitilor de rit occidental din Ardeal i Banat.
[modific]
Date demografice
n Moldova:
1803: 15.000
1859: 118.000
1899: 197.000
n |ara Romneasc:
1831: 4.000
1859: 9.000
1899: 61.000
De asemenea, ntre 1881-1914, aproximativ 75.000 de evrei au
emigrat din Romnia, destinaia principal fiind Statele Unite.[16]

Populaia evreiasc din Romnia la recensmntul din 1930
36
Potrivit recensmntului oficial din 1930, totalul evreilor din Romnia
era de - 756 930[17].
n urma amputrilor teritoriale a Romniei din vara anului 1940,
populaia evreiasc s-a mprit n felul urmtor:
- n Romnia restant - 312 972;
- n U.R.S.S. (Basarabia i nordul Bucovinei) - 275 419;
- n Ungaria (Transilvania de NV) - 138 917;
- n Bulgaria (Cadrilater) - 807;
- total - 728 115.
Surse diferite prezint date diferite despre bilanul demografic al
evreilor din Romnia ntre anii 1940-1944. Statisticienii acord marje
de aproximaie destul de largi chiar i unui recensmnt fcut dup
metodele performante actuale. Cu att mai problematic devine acest
bilan pe vremuri de rzboi, cu refugieri, transmutri i deportri de
populaii, ocultri de identitate i interese clare, att ale populaiei
mpilate, ct i a organelor represive de a mistifica numerele reale.
Un bilan demografic care se bazeaz pe surse diferite i serioase
este urmtorul[18]:
A. n 1940 se notau n Romnia Mare circa 800 000 de evrei, din
care:
1. Evrei-romni rmai in via n 1945: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . 410 000
2. Evrei-romni masacrai n Transilvania de Nord (cedat Ungariei -
guvernul Szlasi). . 135 000
3. Evrei-romni disprui, ucii sau transmutai nainte de intrarea
trupelor romne . . . . .100 000
4. Evrei-romni masacrai sub guvernul Antonescu (800 000 minus
645 000) . . . . . . . . .155 000
B. Evrei-ucrainieni din Transnistria aflat sub ocupaia Armatei
Romne: . . . . . . . . . 135 000
Dintre care
1. Rmai n
via: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
20 000
37
2. Mascrai sub guvernul
Antonescu: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 000
C. Numrul total al evreilor ucii sub guvernul
Antonescu: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270 000
Dup Al doilea Rzboi Mondial exodul evreilor ctre srael (dar ntr-o
msur mai redus i ctre Occident) a dus dispariia aproape total
a acestora n Romnia. De exemplu, n 1945 triau 410.000 evrei, n
1961 225.000 evrei, n 1968 100.000 evrei. Astzi, numrul lor nu
depete 7.000 persoane.
[modific]
Soluia final a ,problemei evreieti din Romnia n secolul al XX-lea
[modific]
Antisemitismul activ: Legile privind minoritatea evreiasc ale lui
Octavian Goga i on Gigurtu
De-a lungul anilor de conlocuire, att poporul romn ct i Biserica
Ortodox Romn au manifestat fa de evrei - conform sintagmei lui
Serban Papacostea - o toleran ostil. De menionat c actele
pogromiste - aate de lozincile vinei de deicid i de o mare varietate
de acuzaii -nu erau iniiate sau sprijinite de conducerea Bisericii
Ortodoxe Romne
Antisemitismul romnesc interbelic - dei inspirat din ideologia
antisemit european, mai ales din Germania, Austria, Frana i
Rusia i ajuns la apogeu n regimurile de tip naional-socialist i
fascist - a fost de o factur socio-economic, cu rdcinele adnc
nfipte n straturile sociale medii i superioare, politice, academice,
economice i culturale ale populaiei majoritare romne, dar fr
priz marcat n cadrul marei mase a poporului. Acuzia de deicid era
un pretext, un instrument de manipulare a maselor, dar nu o cauz.
Muli intelectuali romni notorii au ales postura de teoreticieni ai
antisemitismului sau au fcut propagand antisemit. Ura, fascismul,
xenofobia, calomnia, mistificarea, rstlmcirea i neghiobia i-au dat
mna pentru reuita acestei misiuni. n iunie 1934 a aprut romanul
lui Mihail Sebastian, ,De dou mii de ani..., cu o prefa de Nae
onescu. Conceput ca o antitez la tematica romanului, aceast
prefa justifica antisemitismul prin perspective teologice, concluznd
c: ,evreii nu au nici o putin de salvare ntruct sunt evrei. Dup ce
38
i-au demonizat, protipendada romn a nceput s cread n
potenialul demonic al evreilor, n capacitile lor intelectuale,
comerciale, etc cu care ,bietul romn nu s-ar fi putut msura". Aceste
capaciti deosebite, demonice atribuite evreilor, aceast concuren
neloial - de care erau convini c exist - erau considerate ca
subversive, ca fiind ndreptate mpotriva poporului majoritar i prin
urmare, pturile conductoare cereau contracararea lor prin toate
mijloacele. Antisemitismul activ romn a avut ca principal int
eliminarea acestul pericol prin blocarea accesului evreilor la
posibilitile de studiu, de creere i de exprimare, excluderea din
instituiile de tiin i cercetare, din instituii de cultur - teatre,
interzicerea intelectualilor de a-i exercita profesia, ngrdirea oricrei
posibiliti de dezvoltare economic, jaful legalizat (,romnizarea)
sau nu, mergnd pn la violen fizic - teroare, deportare i
exterminare.
Sub pretextul c ntre anii 1918 i 1924 s-ar fi infiltrat n Romnia
evrei din fostele imperii austro-ungar i rus, guvernul prezidat de
Octavian Goga[a] a publicat la 21 ianuarie 1938 Decretul nr. 169 de
revizuire a ceteniei, prin care toi evreii ceteni romni vor trebui
s-i redovedeasc cu acte dreptul la cetenie, conform legii din 25
februarie 1924, n termen de 20 de zile de la afiarea listelor pe
comune i orae. Ca urmare a acestui decret a fost revizuit situaia
a 617.396 de evrei, dintre care 392.172 (63,50%) au pstrat cetenia
romn, iar 225 222 (36,50%) au pierdut-o. Acetia din urm au
primit certificate de identitate valabile pe un an, cu posibilitatea de
prelungire. Ei erau considerai strini fr paaport i supui
regimului juridic ca atare.
Pe un fundal de dezbinare politic[b], speriat de capitularea n faa
ofensivei germane a Belgiei i mai ales, a Franei, principalul sprijin al
Romniei fa de expansionismul Axei[19] i simindu-se vinovat de
retagerea haotic din Basarabia regele Carol a decis ,s cumpere
cu moned evreiasc simpatia i sprijinul lui Hitler la viitoarele
tratative cu Budapesta i Sofia ale cror pretenii teritoriale erau
susinute de Berlin. El semneaz la 8 august 1940, la propunerea
primului ministru on Gigurtu[c], ,Decretul lege privitor la starea
juridic a locuitorilor evrei din Romnia care stabilete:
- distincia politic i juridic ntre romnii de snge i cetenii
romni;
39
- definete ca evrei pe toi cei de religie mozaic, inclusiv cei nscui
din cstoriile mixte (evrei-cretini) i "evrei atei";
- datoria militar se nlocuiete cu obligaie fiscal sau prestare de
munc;
- evreilor li se interzice s dobndeasc proprieti rurale;
- li se interzice s poarte nume romneti;
- n 3-6 luni toi salariaii evrei vor fi nlturai;
- se va opera segregarea n nvmntul de toate gradele;
- nclcarea acestor dispoziii se va pedepsi cu nchisoare
corecional de la 1 la 12 ani.
Un al doilea decret, din aceeai dat, interzice ,cstoriile ntre
romni i evreii de snge sub sanciunea de nchisoare corecional
de la 2 la 5 ani[20]. Aceste legi copiau Legile de la Nrnberg[21][22].
[modific]
Retragerea din Basarabia i nordul Bucovinei
Cedarea fr lupt - dictat de interese germane, ca urmare a
Acordului Ribbentrop-Molotov - a Basarabiei i nordului Bucovinei a
constituit o tragedie naional romn. Ea a ubrezit regimul lui Carol
al -lea i a accelerat nazificarea Romniei[23]. A devenit popular
sloganul conform cruia evreii - tradiionalul ap ispitor pentru toate
tarele - ar fi fost responsabili i pentru aceast pierdere de teritorii.
storia amputrilor teritoriale i a retagerii ncepe s se scrie pe baza
unor cercetri tiinifice obiective, abia n ultimii ani[24][25][26][27][28]
[29]. Sub o cenzur practicat, ntr-o form sau alta, pn n 1989,
strdaniile autorilor de a gsi un vinovat, prezentarea rectificat a
adevrului din documentele vremii, inclusiv cele ale armatei, au dus
la o literatur istoric i memorialistic ampl dar, de o obiectivitate
precar. Din surse sovietice au picurat documente puine i
tendenioase, posibil - falsificate, n funcie de necesitile politice ale
vremii. Pactul Ribbentrop-Molotov era mult vreme un subiect tabu
pe care Romnia era printre puinele ri din blocul sovietic care i-a
permis s-l pomeneasc tangenial. Studiile pe aceast tem care au
fost publicate n strintate[30][31][32] sufer i ele, de tarele
menionate: victimizare, tendeniozitate, cutare de ,vinovai,
reticena, refuzul de a accepta o realitate incomod, dureroas a
trecutului att la autorii romni ct i la cei evrei, bine neles, de pe
poziii opuse.
40
,Pentru ca s nu creieze panic n rndul oamenilor guvernul romn
a ordonat evacuarea Basarabiei la 28 iunie 1940, ora 9,00. Ultimul
tren a prsit Cernuii n aceiai zi, la 14,00, ora la care, conform
ultimatumului sovietic, Armata Roie urma s treac grania (n
realitate, a fcut-o mult mai devreme, infiltrnd uniti paramilitare cu
menirea s pregteasc terenul i s contracareze o eventual
ncercare de rezisten). Romnia deinea pe teritoriul ce trebuia
cedat mari uniti militare, cu un efectiv de 1 200 000 de soldai i
ofieri, n afar de civilii care refuzau s rmn sub regim comunist,
administraia, poliia, jandarmeria, etc., inclusiv familiile personalului
lor. Era o imposibilitate ca o astfel de mas de oameni s poat trece
Prutul n mod organizat, n cinci ore. Rezultatul acestei hotrri a fost
dezorganizarea, retagerea haotic nsoit de lupte pentru fiecare
cru sau alt mijloc de transport, abandonarea de utilaj militar i civil,
de documente, de armament, etc. Soldai romni-basarabeni au
dezertat n mas de teama c retragerea lor va duce, pe deoparte, la
ruperea definitiv de familie, de glia strbun, iar pe de alta, la
posibila pereclitare a familiei rmas sub guvernarea sovietic. Ca
urmare a dezertrilor, diviziile 12, 15, 21, 26 i 27 au pierdut mai mult
de jumtate din efectiv. Ofensiva rapid a armatei sovietice a
devansat trupele romneti n retragere. Ea a plasat puncte de
control pentru a dezarma, a amenina cu moartea i a umili pe militarii
romni[33]. Muli ofieri i soldai au fost luai prizonieri. Stiid c
atitudinea armatei sovietice fa de ofierii prizonieri era mult mai dur
dect fa de soldai au fost ofieri care s-au debarasat de revolver i
de galoane. Ulterior, pentru a evita Curtea Marial ei s-au
dezvinovtit afirmnd c evreii i-au dezarmat i le-au smuls epoleii.
Minoritatea evreiasc din Basarabia (275 419 evrei, respectiv, 7,27%
din populaie)[d] s-a vzut prins ntre ciocanul comunist sovietic i
nicovala antisemitismului activ a Bucuretiului. Evreii s-au simit
trdai, nelai, exploatai, expropiai de drepturi i de averi, de un
stat care avea datoria s-i ocroteasc cetenii. Dupa instaurarea
dictaturii regale , cu legislatia guvernului Goga - Cuza si introducerea
legilor rasiale din 1940, statul romn s-a dezis de toate obligaiile
internaionale asumate n privina egalitii n drepturi a minoritilor,
consemnate i semnate solemn n tratatele de pace i consfinite n
Constituie. Statul romn nu le-a mai lsat evreilor nici o opie, nici
mcar aceea de a se dovedi buni ceteni: ,Populaia civil va putea
41
fi evacuat la ordin, dar populaia minoritar nesimpatizant rmne
pe loc[34].
Aplicarea directivelor discriminatorii la periferia rii s-a efectuat
inegal, n funcie de administratorii locali, unii, din ei dnd dovad de
omenie, alii considerndu-le ocazii de rotunjire a propriilor venituri,
alii, cu o cruzime antisemit dezlnuit, instituind legea bunului plac.
n mprejurarile retragerii, n unele locuri au fost unele cazuri de
rfuieli ale unor evrei cu astfel de despoi locali. Este greu de apreciat
frecvena, sau chiar existena unor astfel de incidente dintr-o
documentaie n care evreii foloseau ca pretext al retragerii. Sintagme
de genul: ,evreii din Bucovina, ,evreii din Chiinu, ,populaia
evreiasc din Bli, ,evreii i comunitii din Romneti (Partidul
Comunist din Basarabia cuprindea n total 375 de membri iar
Comsomolul, 511) sfidau orice obiectivitate i raiune, dar erau
suficiente pentru a crea o psihoz antisemit rzbunatoare n cadrul
populaiei, care a dus la un val de violene ndreptate mpotriva
cetenilor evrei, att n teritoriile cedate ct i n restul rii. Grupuri
de militari romni, soldai i ofieri s-au dedat la violene, jafuri i
crime, n general condamnate de Marele Stat Major care n unele
cazuri n-a ezitat s-i pedepseasc pe vinovai[e]. Este de menionat
perioada de teroare din trenuri, cu deosebire n Moldova, cnd soldai
i civili atacau i aruncau din mersul trenului ceteni i soldai cu
,aspect evreiesc, din greal chiar unii romni etnici. Amploarea
acestor violene a determinat Marele Stat Major s acioneze patrule
i razii prin trenuri i gri care au dus pe la mijlocul lunii iulie 1940 la
sistarea acestor acte[35].
Dup intrarea Romniei n rzboi, Marele Stat Major a ncetat s mai
acorde - ba chiar a pedepsit cu asprime - oriice asisten acordat
cetenilor romni de etnie evreiasc executnd - cu mici excepii -
ordinele criminale ale lui on Antonescu (vezi mai jos).
[modific]
Regimul lui Antonescu i ,curirea terenului
Antisemitismul activ, importat i propagat de Micarea Legionar,
legiferat prin legile lui Octavian Goga i on Gigurtu i amplificat de
propaganda prilejuit de cedrile de teritorii a fost aplicat minoritii
evreieti - ca misiune principal de stat - de regimul antonescian. El
s-a exprimat prin masacre, atrociti i jafuri fa de cetenii romni
42
de etnie evreiasc: Pogromul de la Dorohoi, Pogromul de la
Bucureti, Pogromul de la ai, Trenurile morii, Deportrile n
Transnistria (au fost deportai n Transnistria 195 000 de ceteni
romni de etnie evreiasc dintre care, la 15 noiembrie 1943 au rmas
n via 49 927) etc. i mai ales, fa de evreii din teritoriile ocupate
de Romnia.
Politica de purificare etnic declanat i controlat de on Antonescu
s-a exprimat prin distrugerea fizic a cetenilor romni de etnie
evreiasc simultan cu jaful organizat, de stat, pentru distrugerea lor
economic[36].
Limitarea drepturilor i libertilor: Li s-au anulat autorizaiile pentru
vnzarea ,produselor monopolului statului (tutun, sare); au fost
,romnizate casele de film, slile de cinematograf, birourile de voiaj
i turism; vasele maritime sau fluviale aflate n proprietatea evreilor
au fost confiscate. Li s-a interzis s foloseasc aparatele de radio
recepie, ,pentru a nu rspndi tiri de propagand contra intereselor
rii..., alarmnd permanent populatia. Li s-au retras permisele de
conducere a autovehiculelor.
Confiscri i deposedri de bunuri: Au fost confiscate i trecute n
patrimoniul statului, cu tot inventarul lor, proprietile rurale ale
evreilor, sub orice titlu le-ar deine, de asemenea , proprietile
urbane. Pn la 31 decembrie 1943, msura a cuprins 75 385 de
apartamente, din care 1 656 au fost repartizate unor instituii, iar 58
980 la particulari.
mpuneri la felurite contribuii sau prestaii. Prestarea de ,munc
obligatorie, obligaia evreilor de a contribui la ,constituirea de stocuri
de mbrcminte n interes social - valoarea hainelor i a altor
contribuii n natur a fost, pna n ianuarie 1943, de 1 800 135 650
de lei[37].
Articole redacionale din presa romneasc la sfritul lui octombrie
1941 - care exprimau linia oficial au anunat romnilor c
,problema evreiasc a intrat n faza soluiei finale i c nici un om din
lume i nici o minune nu pot mpiedica soluionarea ei. Guvernul a
anunat c ,Romnia s'a nscris printre naiunile care sunt hotrte s
colaboreze efectiv pentru rezolvarea definitiv a problemei evreieti,
nu numai locale, dar i europene"[38]. ntr-o scrisoare trimis unui
intelectual care a elogiat politica antisemit a Conductorului, on
Antonescu s-a obligat s elimine cu totul pe evrei din Romnia:
43
,Nimeni i nimic nu m va mpiedica, atta timp ct voi tri, de a
mplini opera de purificare[39].
La reuniunea cabinetului din 8 iulie 1941, Mihai Antonescu, viceprim-
ministru i ministru de externe n guvernul on Antonescu s-a adresat
minitrilor: ,Aa c v rog s fii implacabili, omenia siropoas,
vaporoas, filozofic nu are ce cuta aici. Cu riscul de a nu fi neles
de unii tradiionaliti care mai pot fi printre dv., eu sunt pentru
migrarea forat a ntregului element evreu din Basarabia i
Bucovina, care trebuie zvrlit peste grani. Vei fi fr mil cu ei.
Nu tiu peste cte veacuri neamul romnesc se va mai ntlni cu
libertatea de aciune total, cu posibilitatea de purificare etnic i
revizuire naional. Dac este nevoie, s tragei cu mitraliera. mi
este indiferent dac n istorie vom intra ca barbari. mi iau
rspunderea n mod formal i spun c nu exist lege. Deci, fr
forme (formaliti), cu libertate complet (de aciune)[40].
,Curirea terenului era numele de cod folosit de regimul on
Antonescu pentru sintagma german ,soluia final. Ordinul de
curirea terenului, de exterminare a unei pri a evreilor din
Basarabia i Bucovina i de deportare a restului a fost dat de on
Antonescu din proprie iniiativ i nu ca rezultat al presiunilor
germane. Pentru punerea n aplicare a acestei sarcini, el a ales
jandarmeria i armata, n special administraia civil a armatei,
Pretoratul. Seful Marelui Stat Major al Armatei, generalul acobici, a
ordonat comandantului Biroului 2, locotenent-colonel Alexandru
onescu, s pun n aplicare ,un plan pentru nlturarea elementului
iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea i acionarea de
echipe, care s devanseze trupele romne. Planul a fost pus n
aplicare ncepnd cu 9 iulie 1941. Armata a primit ,ordine speciale
prin generalul Steflea, executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al
Armatei, generalul on Topor[41]. Jandarmeria a primit ordinul de
curirea terenului cu trei-patru zile nainte de 21 iunie 1941, n trei
locuri diferite din Moldova: Roman, Flticeni i Galai. nspectorul
general al jandarmeriei, generalul Constantin (Piki) Vasiliu, a declarat
n faa subofierilor i ofierilor de jandarmi la Roman c ,prima
msur pe care sunt datori s-o aduc la ndeplinire va fi aceea de
curire a terenului, prin care se nelege: exterminarea pe loc a
tuturor evreilor aflai pe teritoriul rural; nchiderea n ghetouri a
evreilor de pe teritoriul urban; arestarea tuturor suspecilor, a
44
activitilor de partid, a acelora care au ocupat funciuni de rspundere
sub autoritatea sovietic i trimiterea lor sub paz la legiune.
Comandantul legiunii de jandarmi Orhei, Constantin Popoiu a atras
atenia jandarmilor si c ,trebuie s-i extermine pe evrei dela
pruncul n fa pn la btrnul neputincios, toi fiind periculoi
pentru naia romn[42].

Evrei deportai sub supravegherea unui soldat romn
,Ordinele speciale erau considerate ,secret de stat i transmise
verbal sau ca documente cu regim secret, de fiecare dat cnd
autoritile militare sau civile evitau s-i execute pe evrei, fie, de
teama consecinelor, fie, c nu credeau n existena unor asemenea
ordine. De exemplu, cazul maiorului Frigan din garnizoana Cetatea
Alb, care nu a cunoscut ordinele speciale i a cerut instruciuni n
scris pentru executarea evreilor - Pretorul Armatei a -a, colonelul
Marcel Petala, s-a deplasat la Cetatea Alb pentru a ordona personal
maiorului directivele. mediat au fost executai toi cei 3 500 de evrei
care mai rmseser n ghetou[43]. Ordinele speciale erau date
direct de on Antonescu Armatei, Serviciului special de informaii i
Jandarmeriei, iar Mihai Antonescu ordona administraiei civile.
Executantul ordinelor speciale, Marele pretor, generalul oan Topor,
era direct subordonat efului Marelui Cartier General, generalul lie
Steflea. Jandarmeria n cele dou provincii, prin inspectorii generali,
colonelul Teodor Meculescu, n Basarabia i colonelul oan
Mnecu, n Bucovina, era subordonat la nceputul operaiunii
generalului C. Vasiliu i apoi generalului Topor.
n urma acestor ordine speciale de curirea terenului teritoriul dintre
Nistru i Bug devenise un imens cimitir presrat cu zeci de mii de
cadavre despuiate de haine i lsate s putrezeasc de-a lungul
drumurilor. Apele Bugului, infestate cu cadavre, nu mai erau potabile.
ndiferena fa de sanitaie pereclita populaia local neevreiasc, pe
militarii romni i pe membrii minoritii germane din zona Bugului.
Bijuteriile, obiectele de valoare, dinii de aur, inelele i verighetele
(retezate mpreun cu degetul), banii jefuii, dispreau n drum spre
visteria statului. Mihai Antonescu stabilise acorduri (Abmachungen)
privind colaborarea pe teren cu SS-ul, adic cu Einsatzgruppe D i cu
alte formaiuni germane. nstructorii germani au raportat despre
cruzimea, rapacitatea, corupia i ineficiena camarazilor romni care
45
au acionat neplanificat, n-au ters urmele execuiilor n mas i au
comis jafuri, violuri sau mpucri pe strzi, n-au ngropat cadavrele
sau au primit mit de la evrei. Din schimburile de scrisori, protestele
i dispoziiile n aceast privin reiese c germanii erau furioi de
lipsa de organizare i planificare i nu din cauza crimelor n sine.
Rapoartele trimise de diversele uniti ale Einsatzgruppe D i de cele
ale Feldgendarmerie erau pline de informaii cu privire la execuii i
jafuri i despre modul de aciune neorganizat al romnilor,
concluznd c ,soluionarea problemei evreieti de ctre romni n
regiunea dintre Nistru i Nipru a fost dat pe mini
necorespunztoare. n darea de seam care a rezumat primele cinci
rapoarte ale Einsatzgruppe D, trimis la 30 octombrie 1941
ministrului de externe german Ribbentrop, comandantul poliiei de
siguran SD (Chef der Sicherheitspolizei und des SD) relata: ,Modul
n care romnii se comport cu evreii este complet lipsit de metod.
Nu am avea nimic de reproat numeroaselor execuii dac pregtirile
tehnice i execuiile ar fi suficient de corecte. n general, romnii las
cadavrele celor ucii pe locul n care au fost mpucai, fr s le
ngroape. [44].
Guvernanii romni s-au strduit s induc n eroare pe reprezentanii
puterilor occidentale privind ordinele speciale de curirea terenului.
Ambasadorul Statelor Unite la Bucureti, Franklin Mott Gunther,
primit n audien de on Antonescu i de Mihai Antonescu a protestat
contra atrocitilor antievreieti. La 4 noiembrie 1941 el a raportat
Ministerului de Externe de la Washington: ,Am atras atenia
permanent i persistent celor mai de seam autoriti romneti
reacia inevitabil a guvernului meu i a poporului american fa de
un astfel de tratament inuman i chiar ucideri nelegiuite de oameni
nevinovai i lipsii de aprare descriind pe larg atrocitile comise
contra evreilor din Romnia. Observaiile mele au trezit n marealul
Antonescu i la premierul ad-interim Mihai Antonescu manifestri de
regret pentru excesele comise ,din greeal sau de ,elemente
iresponsabile i (promisiuni) de moderaie n viitor. Programul de
exterminare sistematic continu totui i nu vd vreo speran
pentru evreii romni atta timp ct actualul regim ... va rmne la
putere[45].
n iunie 1942, Mihai Antonescu, n numele lui on Antonescu, a re-
acceptat, n cadrul convorbirilor secrete cu trimiii lui Himmler din
46
Sicherheitspolizei, soluia final n Romnia, adic deportarea tuturor
evreilor romni, cu foarte mici excepii, n lagrul de exterminare
Belzec din Polonia unde, conform planului german, urmau s fie
gazai i ari ntr-un ritm de 2 000 pe zi. n afar de 17 000 de evrei,
gsii ,utili economiei naionale sau cu drepturi excepionale,
ntreaga minoritate evreiasc din Romnia, care numra n mai 1942
(recensmntul a fost organizat n acest scop) 292 149 suflete, urma
s fie exterminat n decurs de circa 140 de zile[46]. La 13 octombrie
1942 acest plan a fost suspendat de ctre romni n urma nelegerii
faptului c interesele germane i cele romneti nu mai coincid, c
armata romn urmeaz s fie mcinat la Stalingrad i c n ciuda
tuturor sacrificiilor materiale (alimente, petrol, materii prime) i
umane, Hitler nu intenioneaz s napoieze Transilvania de nord
Romniei. Romnia dduse tot i nu primise nimic.
ntelectuali i politicieni romni de frunte - nfruntnd riscuri serioase -
au protestat sau au intervenit pentru ndulcirea sau anularea unor
ordine draconice, spre exemplu, intervenia Reginei mam, Elena,
mprun cu Patriarhul Nicodim Munteanu pentru ncetarea deportrii
evreilor bucovineni n Transnistria i repatrierea copiilor rmai orfani,
etc. ntervenia lui uliu Maniu, la cererea liderului evreu Willy
Filderman a strnit furia lui on Antonescu care era ferm decis s
termine cu evreii n 1942. n nota sa prezentat Consiliului de Minitri
la 31 august 1942 spunea: ,S se publice structura oraelor pentru
ca s vad i ara ct era de compromis i de ameninat viaa
economic i dezvoltarea spiritual din cauza ticloiei politicianiste
iudeo-masonice a cror exponeni erau partidele ,naionaliste din
Transilvania i Regat. Dac voi lsa motenitorilor regimului aceiai
situaie, voi face i regimul meu prta la aceast crim. Voi trece
peste toi i peste orice greutate pentru a purifica naia de aceast
neghin. Voi nfiera la timp pe toi acei care au venit ultimul dl.
Maniu i vor veni s m mpiedice a rspunde dorinei majoritii
imense a acestei naii. S se publice integral aceast rezoluie a
mea odat cu publicarea statisticei i memoriului de fa. Publicarea
pn la 10 septembrie[47].
Dup catastrofa militar de la Stalingrad, n ateptarea verdictului
puterilor democratice, care de la sfritul anului 1942 au avertizat c
vor pedepsi cu asprime state i conductori care au luat parte la
exterminarea populaiei civile, Mihai Antonescu, cu aprobarea lui on
47
Antonescu a iniiat o vast acuine secret de falsificare, sustragere
i nlocuire de documente incriminatorii pentru a minimaliza
rspunderea regimului pentru crimele comise mpotriva evreilor din
Romnia i Ucraina. Documentele false urmreau s arunce vina n
primul rnd, pe germani i pe legionari, pentru execuiile n mas
comise de armata i jandarmeria romn la ai, n Basarabia i n
Ucraina. Falsificarea documentelor urmrea nu numai problema
evreiasc, ci i absolvirea post-factum a regimului de cealalt mare
crim nfeudarea rii intereselor germane, participarea la rzboi
dincolo de obiectivul naional just al Romniei - eliberarea celor dou
provincii romneti ocupate de Uniunea Sovietic n iunie 1940 - i
de uriaele pierderi umane i materiale sacrificate de Romnia ntr-un
rzboi inutil i lipsit de glorie[g]. on Antonescu a sacrificat trupe
romne la Stalingrad din loialitate fa de Hitler, nepermind o
retragere a diviziilor romne ncercuite, cnd mai puteau s ias din
ncercuire. Echipa principal de falsificatori de documente a operat la
Ministerul de externe, dar fenomenul s-a nregistrat i la Ministerul de
nterne i n special la Marele Stat Major[f].
Rezultatele ordinelor speciale de curirea terenului au fost
urmtoarele:
- Romnia nu a predat evrei Germaniei pentru exterminare.
- Toate crimele i pogromurile anti evreieti de pe teritoriul aflat sub
conducerea Statului Romn au fost - exclusiv - rezultatul aciunilor
unor ceteni romni.
- Cu excepia Pogromului de la Dorohoi i a altor cazuri izolate,
marile aciuni anti evreieti (pogromuri, deportri, masacre, "munca
de folos obtesc" etc.) au fost "dictate de sus", fie, de
Comandamentul Micrii Legionare (Pogromul de la Bucureti), fie,
de guvernul antonescian.
- Din cei 441 293 de ceteni romni de etnie evreiasc nregistrai n
1941 ca locuitori ai teritoriilor Regatului, sudul Transilvaniei,
Basarabia i Bucovina au rmas n via n august 1944 puin peste
un sfert de milion.
- Cu toate masacrele i prigoana, situaia final a cetenilor de etnie
evreiasc n Romnia a fost mult mai blnd dect n rile vecine
(Ungaria, Polonia, Ucraina, Grecia, ugoslavia[g]) sau mai ndeprtate
(Frana, Olanda, Norvegia, Germania, talia, Austria, Cehoslovacia,
|rile Baltice).
48
Trebue de menionat adevrata nobilime a poporului romn, sute i
mii de oameni de moral i curaj, cu inima plin de iubirea aproapelui
care, n vremuri de urgie au salvat ce-au putut, aici, un copil, acolo, o
btrn, dincolo, aruncnd peste gardul ghetoului un coltuc de pine,
riscndu-i cu bun tire - viaa, familia i agoniseala. Cu mici
excepii (Viorica Agarici, Acad. Prof. Raoul Sorban) ei au fost ignorai
de Statul Romn. 55 dintre ei au fost distini de Statul srael cu
Cetenia de Onoare i cu titlul, diploma i medalia Drept ntre
popoare.
[modific]
Situaia cetenilor romni de etnie evreiasc n regimul comunist

Regimul comunist, instaurat n Romnia dup rzboi a garantat prin
Constituie emanciparea tuturor etniilor. n realitate, antisemitismul -
interzis prin lege - a mbrcat forme noi. ,Dictatura proletariatului a
acionat cu asprime fa de elementele burghezo-moiereti, ne
proletare, cu origine ne sntoas, cosmopolite, cu rude n
strintate, etc., care formau marea majoritate a evreilor din
Romnia. n Armata Romn s-au creat batalioane speciale de
munc n care, n locul serviciului militar obinuit, soldaii, care purtau
uniforme de culoare gri, erau pui la munci grele (pavare de osele,
concasare manual de piatr, etc.,) la un regim asemntor
nchisorilor. n perioade diferite, procentul soldailor evrei n aceste
uniti varia ntre 25-35%.
Antisemitismul ocult al conductorilor comuniti, sprijinit de cel
stalinist se exprima indirect dar efectiv. n toate documentele cu date
personale (actele de stare civil, formularele de nscriere la
universiti, adeziunea de admitere n Partid, U.T.M - Uniunea
Tineretului Muncitor, sindicat, A.R.L.U.S. - Asiciaia Romn pentru
strngerea Legturilor cu Uniunea Sovietic, etc.) menionarea
"naionalitii" i a numelui de familie anterior erau obligatorii. Evreii
comuniti erau folosii ca scule dispozabile de intimidare i de
oprimare a evreilor recalcitrani.
n ceea ce priveste relaiile noului regim cu cultele religioase, se
poate afirma c ncercrile comuniste-securiste de a se infiltra n
Biserica Ortodox Romn au fost ncununate cu succes. Biserica
Romn Unit cu Roma, Greco-Catolic, legat de Roma i de
49
Occident, a rmas inpenetrabil, i a fost desfinat prin Decretul 358
din 1 decembrie 1948, iar prelaii i ntreaga ei conducere au fost
arestai. Biserica Romano-Catolic, n schimb continua s fie, prin
definiie, legat de Vatican. Organizarea religioas evreiasc era slab
centralizat i cu o influen secundar asupra populaiei [i], instituia
dominant evreiasc fiind organizaiile sioniste care au devenit
pricipala int de atac a Partidului, paralel cu crearea Comitetului
Democrat Evreiesc - C.D.E., un organ de control i ndoctrinare n
snul populaiei evreieti, care s-a dovedit a fi un fiasco total[48].
Ajungerea la putere a regimului comunist nepopular in condiiile
ocupaiei sovietice a crescut intens motivaia unui mare numr de
ceteni ai rii de a pleca, de teama reformelor radicale ale
economiei i a regimului antidemocratic i de teroare cunoscute deja
din modelul aplicat n URSS. n aceste imprejurri a crescut i mai
mult motivaia de emigrare i in rndul naionalitii evreieti din
Romnia, la care micarea sionist avea deja un mare prestigiu i o
lunga tradiie.
Regimul comunist s-a distins ntr-adevr i n Romnia prin msurile
de control al micrilor populaiei i de la un anumit moment, de
stvilire, cu mijloace din cele mai dure, a ncercrilor de emigrare n
mas sau individual, ale romnilor majoritari sau ale minoritilor
naionale i religioase. Micarea sionist, al carei el era emigrarea i
autodeterminarea evreilor n srael, fu calificat drept ,burghez,
,naionalist-ovin i chiar ,fascist i deveni unul din obiectivele
represiunii comuniste. n mod firesc i alte curente de idei i politice,
laice, asimilaioniste sau religioase din rndul evreilor romni,
neconforme cu ideologia oficial - ca de pild bundismul, liberalismul,
rnismul de stnga, hasidismul, au fost i ele ru vzute,
condamnate, interzise sau oprimate.
Conflictul dintre conducerea comunitilor evreieti din Romnia i
partidul comunist izbucnise public nc de la 14 iunie 1944 cnd, n
cursul audienei dr. Willy Filderman la regele Mihai , la Castelul
Pele, liderul evreu i cere regelui s resping planul propus de
Lucreiu Ptrcanu i Emil Bodnra cu o zi nainte, la consftuirea
fruntailor politici i militari anti-fasciti, prin care regimul Antonescu
urma s fie rsturnat prin narmarea evreilor din lagre. Filderman l
anuna pe rege c evreii vor participa cu entuziasm la o astfel de
50
rscoal dar, exclusiv proporional-numeric cu populaia romneasc
participant (pentru a nu lsa impresia unei rscoale evreieti contra
Statului Romn).
Primul ziar suspendat n Romnia de ctre comuniti a fost ,Curierul
sraelit, n februarie 1945, cnd dr. Filderman a fost arestat pentru
prima oar. n anul 1948 Filderman a luat drumul exilului. n acelai
an va fi judecat n contumacie.
La 2 martie 1949, conducerea superioar a Securitii se ntrunete
pentu a decide soarta micrii sioniste din Romania. Din stenograma
acestei edinte: ,La edina convocat de tov. ministru Teohari
Georgescu, au luat parte urmtorii: tov. general-locotenent Gheorghe
Pintilie, tov. general-maior Alexandru Nicolschi, tov. general-maior
Vladimir Mazuru i tov. colonel Gavril Birta. Cu aceast ocazie, tov.
ministru Teohari Georgescu arat c problema sionist ne-a scpat
oarecum din obiectiv, din cauz c am considerat organizaiile
sioniste ca fiind mai puin periculoase dect celelalte. Analiznd
scopul i tendinele acestor organizaii i, mai ales, urmrind
elementele care le sprijin i care le folosesc n scopuri diversioniste,
putem s ne dm seama c nu exist nici o deosebire ntre scopurile
care le urmresc organizaiile sioniste i scopurile care le urmrete
orice alt organizaie fascist. Organizaiile sioniste sunt instrumente
n mna imperialitilor, pe care ei le subvenioneaz i le folosesc ca
instrumente de diversiune. Ca atare, n perioada de dictatur a
proletariatului, nu este permis a se mai tolera existena acestor
organizaii i, ca urmare, vor fi luate urmtoarele msuri: 1.
Dizolvarea tuturor organizaiilor sioniste i a anexelor lor. 2.
Urmrirea activitii elementelor sioniste, care activeaz sub orice
form. 3. Pedepsirea tuturor elementelor care intr n ar cu scopul
de a duce activitate sionist (instructorii). 4. Se vor lua msuri pentru
dizolvarea chibuurilor, iar tineretul s fie repartizat la muncile
corespunzatoare pregtirii lui, ca toi ceilali ceteni ai RPR. 5.
Dizolvarea i urmrirea organizaiei evreilor repatriai din URSS. n
aplicarea acestor msuri, se va proceda cu foarte mare atenie i
tact, n aa fel ca msurile luate s nu dea dumanului nici un
element pe care l-ar putea folosi n scopul de frnare a regimului,
prezentnd aceste msuri ca msuri antisemite. Va trebui s se aibe
grij de cminele de btrni i copii. ngrijirea acestora s fie preluat
de stat, iar in fruntea lor s fie puse la conducere elemente
51
democrate, care s nu dea posibilitate propagrii pe viitor a ideilor
sioniste.[49]
Anul 1953 aduce de dou ori populaia evreiasc din Romnia n
atenia Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc
Romn. La 14 ianuarie 1953, osif Chiinevschi, acuzatorul principal
al populaiei evreieti a declarat: ,Comunitile evreieti n tot timpul
au fost un cuib de jefuitori, de spioni. Comunitile au avut
ntotdeauna pe un Filderman i de la exploatarea i jefuirea
oamenilor sraci i pn la acte criminale de spionaj, acestea au fost
n programul lor. De aceea cred c aici trebuie s mergem ferm. S-i
ia dracu, dar pn la urm vor amui, altfel ne vor duna, nu numai
nou, dar i ntregului lagr al pcii (,Magazin istoric, 11/392
noiembrie 1999). A doua oar, n edina Biroului Politic din 2
septembrie 1953, Gheorghe Gheorghiu-Dej declara: ,Sunt cteva
procese de agenturi imperialiste care urmeaz s fie terminate.
Ancheta este gata, s-au terminat lucrrile i urmeaz s aib loc
procesul. E vorba de agenii ale serviciilor de spionaj francez, englez,
austriac, ai Vaticanului i francmasoni. Mai sunt i unii ageni ai
sraelului, care desfoar activitate de spionaj n favoarea
americanilor i ntelligence Service-ului, care vor fi judecai n calitate
de ageni ai acestor servicii de spionaj, pentru a nu se spune c am
avea ceva cu organizaiile sioniste sau cu elemente aparinnd
acestor organizaii. N-au dect s se desolidarizeze sionitii de aceti
oameni care au fcut spionaj. Noi de unde s tim c ei sunt sioniti,
noi am dat peste ei fcnd spionaj. n ce msur Statul srael i-a
ncurajat sau nu, asta pot s tie ei mai bine dect noi[50].
n decursul anilor 1953 - 1954, procesele anti-sioniste s-au succedat
unul dupa altul. Procesele s-au desfurat n tribunale militare, fr
avocai i procurorii au refuzat probele cu martori. nculpaii erau
adui n faa instanei dup ,pregtiri speciale, silii prin torturi i
nfometare, s semneze mrturii mincinoase n care recunoteau
cele mai abominabile crime ,mpotriva poporului romn i mpotriva
socialismului. Sentinele Tribunalului Militar au fost deosebit de dure,
ntre 6 i 25 ani de temni grea. Preedintele completului de
judecat a fost generalul Alexandru Petrescu, cel care n anii 1940-
1941, avnd gradul de locotenent colonel a condamnat la moarte
evrei din Cernui, cel care i-a trimis la moarte pe Romulus Cofler i
Emil Calmanovici sau i-a dat 25 de ani de munc silnic lui Belu
52
Zilber. n ,procesele spectacol erau numii ,aprtori din oficiu, cu
rolul de a susine acuzaiile procurorului. n puinele cazuri cnd
avocatul aprrii a avut curajul s intervin n favoarea acuzatului, a
fost ntrerupt de preedintele tribunalului cu grosolnie i cu
ameninarea c se va trezi pe aceeai banc de acuzare. Primii
condamnai au fost conductorii organizaiei sioniste ,Betar: Edgar
Kanner (condamnat la 18 ani nchisoare), Slomo Sitnovitzer (15 ani
nchisoare), Pascu Schechter-Gani (12 ani), Meir Horowitz (10 ani),
Marcel Tbcaru (10 ani), akov Littman-Litani (15 ani), Suzi
Benvenisti (10 ani) - (arhiva anchetei mpotriva sionitilor, dosarul SR
16385). Dup proces, deinuii au fost ncarcerai n odioasele
penitenciare i nchisori ale Securitii, printre care, cele de la Aiud,
Ghencea, Piteti i altele, pentru brbai, i Mislea pentru femei. n
temnia de la Piteti, dincolo de regimul dur de nchisoare, li s-a
aplicat deinuilor i un regim de ndoctrinare politic prin pedepse
corporale, sub supravegherea a doi ,instructori: legionarul |urcanu i
evreul Fuchs. Doi deinui sioniti au rmas disprui[h]. Ultimii
judecai au fost membrii organizaiei sioniste de stnga ,Haomer
Haair care au fost trimii la ,reeducare la Canalul Dunre-Marea
Neagr. Civa dintre ei nu s-au mai ntors.
Toate aceste acte anti-sioniste, (anti-evreieti) nu au limitat dorina
majoritii etniei evreieti de a emigra spre statul evreiesc nou creat
(n 1948), Statul srael. Presiunile internaionale asupra lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej pentru a permite emigrarea evreilor au nceput s dea
roade. Plecarea evreilor s-a produs n dou etape, prima, ntre anii
1954-1955, n care au fost lsai s plece btrni, invalizi i cei fr
studii superioare i a doua, dup anul 1958, caracterizat prin
plecrile n grupuri mici, cu ntreruperi. Completarea formularelor
pentru expatriere se fcea la sediile regionale ale miliiei, dup
ateptarea la cozi interminabile, iar rezultatul, deseori negativ, venea
dup 6-12 luni. Reacia imediat dup depunerea actelor era
exmatricularea din coli i universiti, n cadrul unor edine regizate
de demascare i nfierare a dumanilor poporului. ntelectualii erau
trimii ,la munca de jos, adic, la munci necalificate iar numele lor
era ters de pe lucrrile publicate - cele care nu puteau fi puse la
index.
Fericiii care primeau aprobarea de plecare - care putea fi anulat
aleatoriu, n orice moment pn la urcarea n avion, aveau la
53
dispoziie cteva zile pentru spulberarea avutului i pregtirea lzii cu
cele 35 kg. de bagaje - numai lucruri folosite, excluznd obiecte de
art, din metale preioase, cu excepia unei verighete, tablouri i
fotografii, etc. Cei aflai ,n cmpul muncii aveau dreptul la 70 kg.de
bagaje. Documentele ce trebuiau prezentate pentru plecare
cuprindeau renunarea la cetenia romn contra unei taxe foarte
mari (plecarea se fcea pe baza unui ,Certificat de Cltorie pentru
persoane fr cetenie), adeverina de retrocedare a tuturor
burselor, stipendiilor, scutirilor de taxe din toat perioada studiilor i
nc vreo cteva zeci de adeverine tampilate c nu nu mai au
datorii, la toate cooperativele, alimentarele, bibliotecile etc. din
localitate. Deoarece se tia ct de limitat este timpul emigrantului
potenial, aceste adeverine constituiau un atentat la corectitudinea
funcionarilor cu tampila. Dosarul se ncheia cu o urare de drum bun
a ofierului de Securitate: ,Nu uita c mai ai familie n ar, ajut-ne i
noi te vom ajuta.
Ceauescu s-a folosit de dorina evreilor de a emigra, ntr-un mod
mai eficient - el i-a vndut cu preuri ntre 3 000 - 9 000$ pe cap de
evreu, n valut forte, depus direct, n conturi speciale, la
sucursalele unor bnci romneti din Elveia. Dac ofierii de la
cenzura corespondenei descopereau c evreul candidat la vnzare
are prieteni sau familie solvabil n strintate, el era arestat pe un
motiv oarecare pentru a-i dubla preul de rscumprare.
Pe la sfritul sec. XX numrul evreilor ceteni romni, n Romnia a
sczut sub 7 000 astfel nct aceast minotitate naional poate fi
considerat astzi ca fiind pe cale de dispariie.
[modific]
Evreii ,romni din diaspora

Album de muzic romneasc emis de comunitatea evreilor emigrai
din Romnia n New York, la nceputul secolului XX
[modific]
Evreii de origine romn n srael
Cei circa 400 000 de evrei originari din Romnia, emigrai n srael, a
treia grup - numeric - fa de veniii din alte ri, au devenit o punte
de bune relaii ntre srael i Romnia. Ei au pstrat limba, obiceiurile,
cultura romneasc, au publicat ziare, reviste i cri n limba romn
54
- exist o secie de limba romn a Uniunii Scriitorilor din srael.Un
mijoc de comunicare,cunoatere reciproc a romnilor din Romnia
i vorbitorii de roman din srael este portalul-forum Romania-srael
[2]
n aprilie 2008 erau nregistrate n Romnia 5 143 de intreprinderi
israeliene (cam 20% dintre ele, de la intrarea Romniei n U.E.) cu un
capital investit de peste 2 miliarde C - printre primele zece ri ca nivel
de investiie n Romnia. Anual viziteaz Romnia cam 120 000 de
turiti din srael, cele patru curse zilnice de avion dintre Bucureti i
Tel Aviv fiind supra-aglomerate[51]. Procentul de israelieni printre
studenii strini care studiaz n Romnia este deosebit de mare
(spre exemplu, dei sraelul are dou faculti de stomatologie, cam
1/3 dintre medicii stomatologi israelieni au studiat n Romnia). Sunt
de menionat excelentele relaii mutuale dintre institutele de studii i
cercetri, cuprinznd schimburi de profesori, manuale i cri
publicate n colaborare, etc.
n Romnia lucreaz i locuiesc cu domiciliu permanent, sau
,navetiti cam 5 000 de ceteni israelieni, iar n srael, cam 15-20
000 de romni (n anii trecui, numrul cetenilor romni plecai la
munc n srael depea 100 000).
[modific]
Evreii de origine romn n alte ri
Numeroi evrei romni s-au stabilit de asemenea i Europa de Vest,
America de Nord i de Sud. Muli evrei de origine romn au rmas
ataai de locurile natale i se consider ambasadori ai culturii
romne.
[modific]
Note
[a] Poetul Octavian Goga s-a ,nmltinat n politic ntruct ,se
credea i se voia un Duce sau Fhrer romn[52]. Guvernul
prezidat de el (28 decembrie 1937 10 februarie 1938) s-a meninut,
n total, 44 de zile, cnd a fost demis prin instituirea dictaturii regale a
lui Carol al doilea. Partidul Naional Cretin a fost creat la ai prin
fuziunea, la 14 iulie 1935, a Ligii Aprrii Naional Cretine
(A.C.Cuza) i Partidului Naional Agrar (Octavian Goga)[53].
55
[b] Dei Romnia se gsea n pragul dezmembrrii teritoriale, a
nazificrii i a rzboiului, disensiunile dintre conductorii politici se
acutizau. Cele dou partide de extrem dreapt cu program
antisemit, Partidul Naional Cretin (9,20%) i Totul pentru |ar
(15,53%), rivale ntre ele, obinuser la ultimile alegeri parlamentare
(decembrie 1937) un procent de 24,73% din voturi, n timp ce
partidele democratice tradiionale - i ele aflate n competiie aprig -
ntruniser 66,89%. Dup Legea electoral n vigoare, pentru
formarea guvernului, un partid necesita un minimum de 40% din
voturi.
[c] Odat cu venirea sa la putere, Preedintele Consiliului de Minitri
ntre 4 iulie i 4 septembrie 1940, on Gigurtu a declarat c va duce o
politic nazist i antisemit i c Romnia trebuie s fac sacrificii
teritoriale pentru a justifica orientarea sa nazist i aderarea total a
Romniei la Axa Berlin - Roma. La sfritul lunii august 1940, n urma
ntlnirii dintre Gigurtu i Hitler, relativ la doleanele teritoriale
ungureti, Romnia a acceptat arbitrajul lui Hitler care a decis s se
cedeze Ungariei 44,000 km ptrai din teritoriul Transilvaniei, inclusiv
oraul Cluj. Dup tragedia retragerii pripite i haotice din Basarabia,
retragerea din nordul Ardealului a decurs mult mai organizat, n
decurs de dou sptmni.
[d] Cu cedarea Basarabiei, N. Bucovinei i a |inutului Hera,
Romnia a pierdut: suprafa 50.762 km. (20,5% din suprafaa
agricol a rii) i 3.776.309 locuitori, dintre care 53,49% romni,
10,34% rui, 15,30% ucraineni i ruteni, 7,27% evrei, 4,91% bulgari,
3,31% germani, 5,12% diveri.
[e] Vezi Pogromul din Dorohoi. Vezi i cazul maiorului Vasile Carp,
comandantul Reg. 86 vntori, care a comandat uciderea unor evrei
la Ciudei, judeul Storojine i la Zhneti, judeul Suceava[54], etc.
[f]Un exemplu de document fals a fost cel intercalat printre
documentele Ministerului de Externe, o telegram trimis chipurile de
Mihai Antonescu lui on Antonescu ,n trenul special al
Conductorului n drum spre o ntlnire inventat cu Hitler, de ctre
cel care s-a ocupat de falsificarea documentelor la Ministerul de
Externe[55] vezi i [56]. [g] Bulgaria s-a aliat Axei la 1 martie 1941.
Regele Boris al -lea al Bulgariei, a dus o politic de ambiguitate,
56
primind de la Hitler teritorii (Cadrilaterul, Macedonia greceasc) dar
fr s-i rite un singur soldat. Sub presiunea Bisericii Ortodoxe
Bulgare i a Parlamentului el a refuzat predarea pe mna germanilor
a evreilor bulgari, dar i-a predat pe toi evreii din Macedonia ocupat.
Evreii bulgari au fost salvai, cei macedoneni au fost deportai la
Auschwitz i exterminai.
[h] Exemplul lui A.L. Zissu, ziarist, scriitor, unul din conductorii
sionismului din Romnia. Drzenia lui, chiar n beciurile Securitii
(care n-a reuit s obin de la el cele dorite), i-a condus pe
anchetatori la aplicarea de presiuni psihologice. Zissu avea un singur
fiu, pilot n aviaia britanic, care czuse pe frontul din Africa de Nord,
n timpul celui de al doilea rzboi mondial. Cnd parautistul
Trachtenberg, parautat n spatele frontului n Romnia, i-a
comunicat, n numele comandamentului britanic, vestea cderii fiului,
Zissu s-a recules o clip i apoi a spus: ,Domnilor, s continum
edina. Anchetatorii de la Securitate i-au prezentat lui Zissu o
scrisoare plastografiat, ,scris de fiul su, care s-ar fi aflat undeva
n Uniunea Sovietic, condamnat la moarte ca spion englez i prin
care i conjura tatl ,s fie cuminte i s semneze ce-i cer
anchetatorii, ca s-i salveze viaa. Astfel, Zissu n-a mai rezistat[57].
[i] Dr. Alexandru Safran (n. 12 septembrie 1910 la Bacu, a devenit la
data de 3 martie 1940, la numai 29 de ani, Sef Rabin al Cultului
Mozaic din Romnia, funcie n virtutea creia a fost numit un timp,
senator de drept n Senatul Romniei. Lupta pentru aprarea
intereselor populaiei evreieti din Romnia, dus pe tot timpul
rzboiului, a fost continuat i dup terminarea acestuia. Aceast
activitate era incomod fa de regimul comunist, care l-a expulzat n
anul 1947, pentru a elibera locul unui personaj mai maleabil, Rabinul
Mozes Rosen. Numit n anul 1948 mare rabin al Comunitii Evreieti
din Geneva, Rabinul Alexandru Safran a revenit n vizit n Romnia,
pentru prima oar dup aproape jumtate de secol, n 1995. La 19
iunie 1997, el a fost ales ca membru de onoare al Academiei
Romne, iar la 7 mai 2008, ntr-o ceremonie festiv, Scoala nr. 15 din
Bacu a primit numele de ,Dr. Alexandru Safran.
Pentru detalii, vezi: Alexandru Safran.
[modific]
Referine
^ en Schwartzfeld, Elias. "The Jews of Roumania from the Earliest
57
Times to the Present Day. American Jewish Yearbook, Philadelphia:
1901, pp. 25-62
^ en Gymnt Ladislau: "The Romanian Jewry - Historical Destiny,
Tolerance, ntegration, Marginalisation" http://www.jsri.ro/old/html
%20version/index/no_3/ladislau_gyemant-articol.htm
^ Gymnt Ladislau: ,zvoare i mrturii referitoare la evreii din
Romnia, XX-XX, 1986,- Gymnt 2004, p. 9).
^ Gudea: ,zvoare i mrturii referitoare la evreii din Romnia, p.
141-144, 1986
^ Gudea: op.cit. p. 162-169, 1993
^ Gudea: op.cit. 1998, p. 199-202, 1998
^ Giurescu Constantin C.: storia romnilor, vol. , , p. 81
^ Eskenasy, Victor: ,zvoare i mrturii referitoare la evrei, vol. ,
Bucureti, Editura Federaiei Comunitilor Evreieti din Romnia, p.
30, nr. 38, 1986
^ a b c Giurescu, Constantin C.: ,storia romnilor, vol. , p. 409
^ en Gymnt Ladislau: "The Romanian Jewry - Historical Destiny,
Tolerance, ntegration, Marginalisation" http://www.jsri.ro/old/html
%20version/index/no_3/ladislau_gyemant-articol.htm
^ Proclamaia de la slaz
^ Drgan: Antonescu, , nr. 23, p. 24, n Jean Ancel: ,Surse
arhivistice despre ,Holocaustul din Romnia
http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf
^ en Dugdale, Blanche E. C., Bewes, Wyndham A.: "The Working of
the Minority Treaties", n Journal of the British nstitute of nternational
Affairs, Vol. 5, No. 2. mar., 1926)
http://www.jstor.org/view/14737981/di012216/01p02686/0 JSTOR
^ en Fink, Carole, Boemeke, Manfred Franz, Feldman, Gerald D.,
Glser, Elisabeth: "The minorities question at the Paris Peace
Conference in The Treaty of Versailles: A Reassessment After 75
Years", Cambridge University Press, 1998, SBN 0521621321,
http://books.google.com/books?id=zqj-
oHp4KsgC&pg=PA249&lpg=PA249&dq=versailles+minority+treaty+1
919&source=web&ots=5iZRs5-pyk&sig=jdFQMqbljRkd-
GZKxFLmEC-h58 Google Print - p.250 onward
^ Giurescu, Dinu C.: ,Evreii din Romnia (1939-1944), n ,Romnia
n al doilea rzboi mondial, 1939-1947, ed. ALL,
http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm
^ http://www.sephardicstudies.org/romania.html
^ en Gymnt, Ladislau: op.cit. http://www.jsri.ro/old/html
58
%20version/index/no_3/ladislau_gyemant-articol.htm
^ en Rozen M.: "The Holocaust in Romania Under the Antonescu
Government - Historical and Statistical Data About Jews in Romania,
1940-1944", p.21-24,
http://holocaustremembrance.net/2Postings/2MarcuRozen-
2book/024-Demography.html
^ Cretzianu Al.: Ocazia pierdut, nstitutul European, ai, p. 6, 1998
^ Giurescu, Dinu C.: op. cit.
http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm
^ - "Nurenberg Law for the Protection of German Blood and German
Honor", Sept.15, 1935, tradus n englez de University of the West
of England, http://www.ess.uwe.ac.uk/documents/gerblood.htm
^ - "Reich Citizenship Law", Sept.15, 1935, tradus n englez de
University of the West of England,
http://www.ess.uwe.ac.uk/documents/citizen.htm
^ Gafencu, Grigore: ,Jurnal, 1940-1942, ed. Globus, Bucureti, p 18-
19,1999
^ Dodrinescu, VF,: ,Btlia pentru Basarabia, Ed. Moldova, ai,
1990
^ Muat, M.: ,Drama Romniei Mari, Ed. Fundaiei Romnia
Mare,1992
^ Sicanu, on: ,Uniunea Sovietic-Romnia, 1940, Chiinu, 1995
^ Scurtu,, Hlihor C,: ,Anul 1940. Drama romnilor dintre Prut i
Nistru, ed. Acad. de nalte Studii Militare, Bucureti, 1994
^ Dodrinescu, VF, Constantin on,: ,Basarabia n anii celui de-al
doilea rzboi mondial, nstitutul European, ai, 1995
^ Constantiniu Fl.: ,O istorie sincer a poporului romn, ed. a -a
revzut i adugit, Univers Enciclopedic, Bucureti, 2003
^ Chirnoag, Platon: ,storia politic i militar a rzboiului Romniei
contra Uniunii Sovietice, Madrid, 1965
^ fr Gafenco Gregoire: ,Pr4liminaires de la guerre de l'Est, Fribourg,
1944
^ ,The Tragic Plight of Border Area; Bassarabia and Bucovina,
editat de Maria Manoliu-Manea, Los Angeles, 1983
^ Arhivele Militare Romne, fond 948, dos. 527, fila 37 (Raportul
cpitanului C. Georgescu, Div. 26 nfanterie)
^ Arhivele Militare Romne, fond 948, Secia a -a operaii, dos.
1836,p.23-24.
^ ,Retragerea din Basarabia i Bucovina de Nord n iunie-iulie 1940 i
consecinele ei asupra relaiilor interetnice n Romnia - Raportul
59
Yad-Vashem (pdf) http://yad-
vashem.org.il/about_yad/what_new/data_whats_new/pdf/Romanian/1
.3_Retreat_from_Bessarabia_and.pdf
^ en Ancel, Jean: The Economic Destruction of Romanian Jewry,
erusalim, Yad Vashem, 2007
^ Giurescu, Dinu C.: Evreii din Romnia (1939-1944), n:
http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm
Romnia n al doilea rzboi mondial, 1939-1947, ed. ALL
^ Editorial: Rezolvarea problemei evreieti, ,Unirea, 30.10.1941.
^ on Antonescu: Rspuns la scrisoarea Prof. . Gvnescu, Curentul,
3.11.1941
^ Din: Stenograma edinei guvernului din 8 iulie 1941(doc. 3) n
http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf - Ancel, Jean: ,Surse
arhivistice despre ,Holocaustul din Romnia
^ Despre participarea Armatei Romne la aplicarea ,ordinelor
speciale - Ancel, Jean: ,Contribuii la istoria Romniei - Problema
evreiasc, vol. p.119-125, ed. Hasefer, Bucureti, 2001.
^ n ,Rechizitoriul de urmrire mpotriva lui Popoiu Constantin,
comandantul legiunii de jandarmi Orhei i a altor comandani, p.4-5
n - Jean Ancel:Surse arhivistice despre ,Holocaustul din Romnia
^ Actul de acuzare mpotriva a 19 comandani militari i jandarmi care
au executat ordine speciale n Bucovina i Basarabia, 12 februarie
1946, n - Jean Ancel:Surse arhivistice despre ,Holocaustul din
Romnia
^ Documentele Procesului de la Nurnberg - NO2651, NO2934,
NO2938 NO2939, NO2949, NO2950, NO4540, NO52, n
http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf - Jean Ancel:Surse
arhivistice despre ,Holocaustul din Romnia
^ ,Raportul ambasadorului SUA, Gunther, din 4 noiembrie 1941, n -
Jean Ancel:Surse arhivistice despre ,Holocaustul din Romnia
^ Nota Subsecretarului de stat Martin Luther - Ministerul de externe
german, 17 august 1942, Arhiva Ministerului de externa german, K
212619-21, n - Ancel, Jean: Surse arhivistice despre ,Holocaustul
din Romnia
^ Preedenia Consiliului de Minitri - Nota din 31 august 1942 cu
adnotri ale lui Antonescu - n - Ancel, Jean: Surse arhivistice despre
,Holocaustul din Romnia
^ Petcu, Adrian Nicolae (coordonator): Partidul, Securitatea si cultele.
1945-1989, Ed. Nemira, Bucuresti, 2005.
^ http://www.ziua.net/display.php?id=149759&data=2004-06-12 -
60
ZUA - DOSARE - 12 iunie 2004, Solomovici, T.: ,50 de ani de la
marile procese impotriva sionismului
^ , ,Mecanismele terorii, Analele Sighet, vol. 7, 1949-
1953.http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=419
Memoria - procesul sionitilor
^ Oren, David Ambasadorul sraelului la Bucureti, la TVR, cu ocazia
aniversrii a 60-a a sraelului, [1]
^ Constantiniu, Florin: O istorie sincer a poporului romn, ed.
Univers Enciclopedic, Buc., 1997, p.351
^ Pop, Gheorghe T. - Caracterul antinaional i antipopular al activitii
Partidului Naional Cretin, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978
^ Arhivele Militare Romne, fond 948, seciunea a 2-a, informaii,
dosar 941, 1513.
^ Not asupra convorbirii(-lor) avute la 22-23 septembrie 1942 de Dl.
prof. Mihai Antonescu cu Fuhrerul Adolf Hitler i cu Dl. Ministru von
Ribbentrop la Marele Cartier General (Jitomir i Vijnia)
^ fr Barbul, G.: ,Memorial Antonescu, le -e Homme de l'Axe, Paris,
1950, p. 163 - n - Jean Ancel:Surse arhivistice despre ,Holocaustul
din Romnia
^ Pelin, Mihai: ,Sionitii sub anchet. A. L. Zissu. Declaraii,
confruntri, interogatorii. 10 mai 1951, 1 martie 1952, Bucureti,
1993. postfa - S. Avni
[modific]
Bibliografie
Hadeu, BP.: storia tolerantei religioase n Romnia, Bucureti,
1868;
orga, Nicolae: storia evreilor n rile noastre, Bucureti, 1913.
Carmilly-Weinberger, Moshe: storia evreilor din Transilvania (1623-
1944), Bucureti, Ed. Enciclopedic, 1994.
fr ancu, Carol: Les Juifs en Roumanie 1866-1912; de l'exclusion a
l'emancipation, Aix-en-Provence, p. 142-143, 1978.
en Gudea, Nicolae: Jews in Roman Dacia. . A Jewish coin in the
Roman fort from liua (Dacia Porolissensis), n: Studia Judaica 7, p.
199-202, 1998.
***zvoare i mrturii referitoare la evreii din Romnia, ed. Victor
Eskenasy, Bucureti 1986.
Sanie, Silviu: Cultele orientale n Dacia Roman, Bucureti, p 148-
162, 1981.
de Solin, Heikki : Juden und Syrer im westlichen Teil der rmischen
Welt. Eine ethnisch-demographische Studie mit besonderer
61
Bercksichtigung der sprachlichen Zustnde, n: Aufstieg und
Niedergang der rmischen Welt. Geschichte und Kultur im Spiegel
der neueren Forschung, ed. de Hildegard Temporini & Wolfgang
Haase, partea , vol. 29,2: Sprache und Literatur (Sprachen und
Schriften), Berlin / New York, (dt., engl., franz.), SBN 3-11-009525-4,
p. 587-789, despre Dacia Roman n capitolul 9: Die Donauprovinzen
und Dalmatien. A. Zeugnisse und bibliographische Hinweise. a.
Juden, b. Syrer und semitische Namen, Dakien, p. 761-769, 1983.
en Gudea, Nicolae: The Jews in the Roman Dacia. . A Bronze Coin
emitted by Simon Bar Kochba discovered at Pojejena (Cara-Severin
county), n: Studia Judaica (Cluj-Napoca) 2, p. 162-169, 1993.
ancu, Carol: Shoah n Romnia. Evreii n timpul regimului Antonescu
(1940-1944). Documente diplomatice franceze inedite, ai, Ed.
Polirom, 2001.
Ancel, Jean: Contribuii la istoria Romniei. Problema evreiasc
(1933 - 1944) (2 volume), Ed. Hasefer, 2001 i 2003.
Andreescu, Andreea; Nastas, Lucian i Varga, Andrea: Minoritii
Etnoculturale: Evreii, Mrturii, Documentare din Romnia, 1945-1965,
(desfurarea msurilor antisioniste), Cluj, CRDE, 2003.
Geller, aacov: Rezistena spiritual a evreilor romni n timpul
Holocaustului, Editura Hasefer, 2004.
Ancel, Jean: Preludiu la asasinat. Pogromul de la ai, 29 iunie 1941,
Ed. Polirom, ai, 2005.
oanid, Radu: Lotul Antonescu n ancheta SMERS, Moscova, 1944
1946. Documente din arhiva FSB, ed. Polirom, ai, 2006.
en Dean, Martin: Robbing the Jews - The Confiscation of Jewish
Property in the Holocaust, 1935 - 1945, Cambridge University Press,
2008.
Pogromul de la ai
De la Wikipedia, enciclopedia liber

62
Evrei din ai adunai i arestai n timpul pogromului

Evrei din ai adunai cu fora i arestai n timpul pogromului

Pe o strad din ai n timpul pogromului

Deschiderea uii unuia din vagoanele trenului morii de la ai
Pogromul de la ai din 27 iunie 1941 i pn pe 29 iunie 1941 a fost
unul din cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din Romnia,
iniiat de generalul on Antonescu, secondat de autoritile publice
locale, mpotriva cetenilor de etnie evreiasc din oraul ai. n
conformitate cu datele prezentate de autoritile romne, n cele trei
zile au fost ucii 13.266 de evrei.Cuprins [ascunde]
1 Desfurarea
2 Declaraiile din timpul anchetelor i a procesului criminalilor de
rzboi, 1946
3 Referine
4 Surse
5 Bibliografie
6 Legturi externe
[modific]
Desfurarea
n ziua de vineri, 27 iunie 1941, on Antonescu a telefonat
comandantului militar de la ai, Constantin Lupu i i-a ordonat s
curee aul de evrei. Autoritile romne (poliie, jandarmi, membri ai
serviciului romn de siguran), cu concursul unei pri a locuitorilor
oraului, au comis crime i jafuri asupra evreilor din ai. Mii dintre
acetia au fost ucii n casele lor i pe strad, alte mii au fost arestai
i dui la sediile poliiei[1].
Lazr Rozin, care avea doar paisprezece ani n iunie 1941, relateaz:
,Au intrat n casa noastr, urlnd i jefuindu-ne toate bunurile. Ne-au
poruncit s ieim cu toii din cas, inclusiv mama i surorile mele. Am
ajuns la secia de poliie i pe drum am vzut cum oamenii erau btui
i cadavre de evrei erau nirate pe strzi...
,(...)Ne-au ngrmdit n trenuri (...) nu tiam ce avea s se ntmple
(...) credeam c ar fi i dat foc vagoanelor dac nu le-ar fi fost team
63
s distrug locomotiva. ..Timp de cinci zile ne-am sufocat n trenul
supraaglomerat. Majoritatea oamenilor au murit n vagon (...)
dormeam pe cadavre(...)
Mrturia lui Lazr Rozin, arhivele de la Yad Vashem, grupul de
nregistrri 0,33, dosarul 7211.
n urmtoarea zi, Duminica neagr, soldaii romni au mpucat mii
de evrei care fuseser ncarcerai n secia de poliie[2].

Statuia Viorici Agarici din gara Roman
Aproximativ 4.000 de evrei, strni din toate prile oraului, au fost
nghesuii n vagoane i camioane de marf. Trenurile morii au
fost nchise ermetic i au circulat ntre mai multe gri din Moldova.
Trenurile erau pzite de trupe germane S.S. Nimeni nu avea voie s
se apropie de trenuri n gri, s le dea ap sau s le deschid pentru
a lua aer. Din cauza mirosului cadavrelor i a mizeriei rezultate ca
urmare a condiiilor inumane la care au fost supui, aproximativ 2.650
de evrei au murit de sufocare sau de sete, iar alii i-au pierdut
minile. O parte dintre ei au fost salvai n gara Roman prin intervenia
energic a preedintei Crucii Roii din Roman, Viorica Agarici[3].
Pentru c a slvat viei de oameni nevinovai, cu riscul oprobiului
public (datorit aciunilor obstructive ale autoritilor Agarici a fost
nevoit s se refugieze la Bucureti) ea este unul din cei 54 de
romni omagiai de Statul srael cu titlul "Drept ntre popoare"
La data de 30 august 1941, cei 980 de evrei care au supravieuit au
fost adui napoi n ai.
Regizorul Andrei Clrau (n. Bernard Gropper) i-a ales acest nume
deoarece populaia evreiasc din Clrai l-a ngrijit i i-a salvat viaa
cnd a fost scos muribund i singur din Trenul morii dup Pogromul
de la ai.
[modific]
Declaraiile din timpul anchetelor i a procesului criminalilor de rzboi,
1946
Condamnat la moarte la 17 mai 1946 de Tribunalul Poporului (din
Bucureti), on Antonescu a fost executat la Jilava la 1 iunie 1946,
alturi de fotii colaboratori, criminalii de rzboi Mihai Antonescu, fost
64
ministru de externe i vicepreedinte al consiliului de minitri,
generalul Constantin Z. Vasiliu, fost subsecretar de stat la Ministerul
de nterne (3 ianuarie 1942 - 23 august 1944), i Gheorghe Alexianu,
fost guvernator al Transnistriei[4][5][6].
n timpul procesului, on Antonescu nu i-a amintit nici de telefonul
dat colonelului Lupu, nici de ordinul dat de generalul Steflea, cu
privire la deportarea evreilor din ai, ,la momentul oportun. De
asemenea, interogatoriile preliminare au artat informaiile deinute
de on Antonescu n legtur cu faptele petrecute.
,on Antonescu: [...] [Dup pogrom] eu m-am dus la ai i am vorbit
cu comandantul general german, pentru c aul era atuncea n zon
militar german, acolo operau trupele germane i era i zona de
front i tot aul era ocupat de germani, de trupele care trebuiau s
treac Prutul. Si atuncea m-am dus la ai i am vorbit cu generalul
german i i-am spus: ,Dac se mai repet acest lucru, dau telegram
Fhrerului i las comanda frontului. Si atunci, generalul german mi-a
spus: ,V asigur, domnule general, c nu se va mai ntmpla. [...]
Preedintele: Era numai aciunea germanilor la ai?[...]
on Antonescu: Ei aveau..., noi frontul Moldovei... era mprit pe
sectoare. Era n sector german.
Preedintele: Stiu. Era n sector german, dar era i armat
romneasc acolo.
on Antonescu: Era sub comandamentul german, dup cum erau i
divizii germane n sectoarele romneti, la dispoziia
comandamentului romnesc.
nterogatoriul lui on Antonescu n timpul procesului, 06.05.1946.
,Au fost grupuri de legionari care au fcut acte de provocaie. Au tras
de pe acoperiuri n elemente germane i au mpins - tot prin acte de
provocaie - i civa dintre evrei, fie ca s se apere, fie ca s trag,
de asemenea. Faptul c s-au gsit 2-3, foarte puini, n orice caz,
aceasta a legitimat preteniile lor, intervenia unor uniti germane,
care, peste capul autoritilor romne i cu sprijinul legionarilor, au
trecut la acte de represiune pe loc i au cerut ca, fr ntrziere,
autoritile romne s evacueze populaia evreiasc, punnd, singuri
i direct, soldai i elemente ale armatei SS germane ca s
ntreprind aceast aciune de colectare i de conducere la trenuri,
unde au fost transportai n condiiuni cu totul necivilizate.
Mihai Antonescu, interogatoriu luat n 17.04.1946
,Preedintele: Este adevrat c ai minimalizat ... victimele,
65
numrul victimelor n pogromul de la ai?
on Antonescu: Domnule Preedinte, eu n-am tiut niciodat, dect
din Actul de acuzare, de 8.000, se spune. Acuma, domnul acuzator
public vorbete de 10.000. n Actul de acuzare vorbete... n-am tiut
niciodat. Eu am tiut de 2.000 care au fost bgai n gara ai ntr-un
vagon, presai acolo i au murit de asfixiere i m-am dus i am
protestat.
nterogatoriul lui on Antonescu n timpul procesului, 06.05.1946.
[modific]
Referine
^ Pogromul de la ai (28 -30 iunie 1941) - Prologul Holocaustului din
Romnia, 2006, Editura Polirom.
^ Pogromul de la ai (28 -30 iunie 1941), op. cit.
^ Pogromul de la ai (28 -30 iunie 1941), op. cit.
^ Ciuc, Marcel-Dumitru: ,Procesul marealului Antonescu, ed.
Saeculum i Europa Nova, Bucureti, vol. 2:211, 1995-98.
^ Ciuc, M-D.: ,Procesul marealului Antonescu, vol. 2:432-439.
^ Filmul execuiei lui on Antonescu [1]
Pogromul de la ai
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Evrei din ai adunai i arestai n timpul pogromului

Evrei din ai adunai cu fora i arestai n timpul pogromului

Pe o strad din ai n timpul pogromului

Deschiderea uii unuia din vagoanele trenului morii de la ai
Pogromul de la ai din 27 iunie 1941 i pn pe 29 iunie 1941 a fost
unul din cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din Romnia,
iniiat de generalul on Antonescu, secondat de autoritile publice
66
locale, mpotriva cetenilor de etnie evreiasc din oraul ai. n
conformitate cu datele prezentate de autoritile romne, n cele trei
zile au fost ucii 13.266 de evrei.Cuprins [ascunde]
1 Desfurarea
2 Declaraiile din timpul anchetelor i a procesului criminalilor de
rzboi, 1946
3 Referine
4 Surse
5 Bibliografie
6 Legturi externe
[modific]
Desfurarea
n ziua de vineri, 27 iunie 1941, on Antonescu a telefonat
comandantului militar de la ai, Constantin Lupu i i-a ordonat s
curee aul de evrei. Autoritile romne (poliie, jandarmi, membri ai
serviciului romn de siguran), cu concursul unei pri a locuitorilor
oraului, au comis crime i jafuri asupra evreilor din ai. Mii dintre
acetia au fost ucii n casele lor i pe strad, alte mii au fost arestai
i dui la sediile poliiei[1].
Lazr Rozin, care avea doar paisprezece ani n iunie 1941, relateaz:
,Au intrat n casa noastr, urlnd i jefuindu-ne toate bunurile. Ne-au
poruncit s ieim cu toii din cas, inclusiv mama i surorile mele. Am
ajuns la secia de poliie i pe drum am vzut cum oamenii erau btui
i cadavre de evrei erau nirate pe strzi...
,(...)Ne-au ngrmdit n trenuri (...) nu tiam ce avea s se ntmple
(...) credeam c ar fi i dat foc vagoanelor dac nu le-ar fi fost team
s distrug locomotiva. ..Timp de cinci zile ne-am sufocat n trenul
supraaglomerat. Majoritatea oamenilor au murit n vagon (...)
dormeam pe cadavre(...)
Mrturia lui Lazr Rozin, arhivele de la Yad Vashem, grupul de
nregistrri 0,33, dosarul 7211.
n urmtoarea zi, Duminica neagr, soldaii romni au mpucat mii
de evrei care fuseser ncarcerai n secia de poliie[2].

Statuia Viorici Agarici din gara Roman
67
Aproximativ 4.000 de evrei, strni din toate prile oraului, au fost
nghesuii n vagoane i camioane de marf. Trenurile morii au
fost nchise ermetic i au circulat ntre mai multe gri din Moldova.
Trenurile erau pzite de trupe germane S.S. Nimeni nu avea voie s
se apropie de trenuri n gri, s le dea ap sau s le deschid pentru
a lua aer. Din cauza mirosului cadavrelor i a mizeriei rezultate ca
urmare a condiiilor inumane la care au fost supui, aproximativ 2.650
de evrei au murit de sufocare sau de sete, iar alii i-au pierdut
minile. O parte dintre ei au fost salvai n gara Roman prin intervenia
energic a preedintei Crucii Roii din Roman, Viorica Agarici[3].
Pentru c a slvat viei de oameni nevinovai, cu riscul oprobiului
public (datorit aciunilor obstructive ale autoritilor Agarici a fost
nevoit s se refugieze la Bucureti) ea este unul din cei 54 de
romni omagiai de Statul srael cu titlul "Drept ntre popoare"
La data de 30 august 1941, cei 980 de evrei care au supravieuit au
fost adui napoi n ai.
Regizorul Andrei Clrau (n. Bernard Gropper) i-a ales acest nume
deoarece populaia evreiasc din Clrai l-a ngrijit i i-a salvat viaa
cnd a fost scos muribund i singur din Trenul morii dup Pogromul
de la ai.
[modific]
Declaraiile din timpul anchetelor i a procesului criminalilor de rzboi,
1946
Condamnat la moarte la 17 mai 1946 de Tribunalul Poporului (din
Bucureti), on Antonescu a fost executat la Jilava la 1 iunie 1946,
alturi de fotii colaboratori, criminalii de rzboi Mihai Antonescu, fost
ministru de externe i vicepreedinte al consiliului de minitri,
generalul Constantin Z. Vasiliu, fost subsecretar de stat la Ministerul
de nterne (3 ianuarie 1942 - 23 august 1944), i Gheorghe Alexianu,
fost guvernator al Transnistriei[4][5][6].
n timpul procesului, on Antonescu nu i-a amintit nici de telefonul
dat colonelului Lupu, nici de ordinul dat de generalul Steflea, cu
privire la deportarea evreilor din ai, ,la momentul oportun. De
asemenea, interogatoriile preliminare au artat informaiile deinute
de on Antonescu n legtur cu faptele petrecute.
,on Antonescu: [...] [Dup pogrom] eu m-am dus la ai i am vorbit
68
cu comandantul general german, pentru c aul era atuncea n zon
militar german, acolo operau trupele germane i era i zona de
front i tot aul era ocupat de germani, de trupele care trebuiau s
treac Prutul. Si atuncea m-am dus la ai i am vorbit cu generalul
german i i-am spus: ,Dac se mai repet acest lucru, dau telegram
Fhrerului i las comanda frontului. Si atunci, generalul german mi-a
spus: ,V asigur, domnule general, c nu se va mai ntmpla. [...]
Preedintele: Era numai aciunea germanilor la ai?[...]
on Antonescu: Ei aveau..., noi frontul Moldovei... era mprit pe
sectoare. Era n sector german.
Preedintele: Stiu. Era n sector german, dar era i armat
romneasc acolo.
on Antonescu: Era sub comandamentul german, dup cum erau i
divizii germane n sectoarele romneti, la dispoziia
comandamentului romnesc.
nterogatoriul lui on Antonescu n timpul procesului, 06.05.1946.
,Au fost grupuri de legionari care au fcut acte de provocaie. Au tras
de pe acoperiuri n elemente germane i au mpins - tot prin acte de
provocaie - i civa dintre evrei, fie ca s se apere, fie ca s trag,
de asemenea. Faptul c s-au gsit 2-3, foarte puini, n orice caz,
aceasta a legitimat preteniile lor, intervenia unor uniti germane,
care, peste capul autoritilor romne i cu sprijinul legionarilor, au
trecut la acte de represiune pe loc i au cerut ca, fr ntrziere,
autoritile romne s evacueze populaia evreiasc, punnd, singuri
i direct, soldai i elemente ale armatei SS germane ca s
ntreprind aceast aciune de colectare i de conducere la trenuri,
unde au fost transportai n condiiuni cu totul necivilizate.
Mihai Antonescu, interogatoriu luat n 17.04.1946
,Preedintele: Este adevrat c ai minimalizat ... victimele,
numrul victimelor n pogromul de la ai?
on Antonescu: Domnule Preedinte, eu n-am tiut niciodat, dect
din Actul de acuzare, de 8.000, se spune. Acuma, domnul acuzator
public vorbete de 10.000. n Actul de acuzare vorbete... n-am tiut
niciodat. Eu am tiut de 2.000 care au fost bgai n gara ai ntr-un
vagon, presai acolo i au murit de asfixiere i m-am dus i am
protestat.
nterogatoriul lui on Antonescu n timpul procesului, 06.05.1946.
[modific]
Referine
^ Pogromul de la ai (28 -30 iunie 1941) - Prologul Holocaustului din
69
Romnia, 2006, Editura Polirom.
^ Pogromul de la ai (28 -30 iunie 1941), op. cit.
^ Pogromul de la ai (28 -30 iunie 1941), op. cit.
^ Ciuc, Marcel-Dumitru: ,Procesul marealului Antonescu, ed.
Saeculum i Europa Nova, Bucureti, vol. 2:211, 1995-98.
^ Ciuc, M-D.: ,Procesul marealului Antonescu, vol. 2:432-439.
^ Filmul execuiei lui on Antonescu [1]
Pogromul de la ai
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Evrei din ai adunai i arestai n timpul pogromului

Evrei din ai adunai cu fora i arestai n timpul pogromului

Pe o strad din ai n timpul pogromului

Deschiderea uii unuia din vagoanele trenului morii de la ai
Pogromul de la ai din 27 iunie 1941 i pn pe 29 iunie 1941 a fost
unul din cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din Romnia,
iniiat de generalul on Antonescu, secondat de autoritile publice
locale, mpotriva cetenilor de etnie evreiasc din oraul ai. n
conformitate cu datele prezentate de autoritile romne, n cele trei
zile au fost ucii 13.266 de evrei.Cuprins [ascunde]
1 Desfurarea
2 Declaraiile din timpul anchetelor i a procesului criminalilor de
rzboi, 1946
3 Referine
4 Surse
5 Bibliografie
6 Legturi externe
70
[modific]
Desfurarea
n ziua de vineri, 27 iunie 1941, on Antonescu a telefonat
comandantului militar de la ai, Constantin Lupu i i-a ordonat s
curee aul de evrei. Autoritile romne (poliie, jandarmi, membri ai
serviciului romn de siguran), cu concursul unei pri a locuitorilor
oraului, au comis crime i jafuri asupra evreilor din ai. Mii dintre
acetia au fost ucii n casele lor i pe strad, alte mii au fost arestai
i dui la sediile poliiei[1].
Lazr Rozin, care avea doar paisprezece ani n iunie 1941, relateaz:
,Au intrat n casa noastr, urlnd i jefuindu-ne toate bunurile. Ne-au
poruncit s ieim cu toii din cas, inclusiv mama i surorile mele. Am
ajuns la secia de poliie i pe drum am vzut cum oamenii erau btui
i cadavre de evrei erau nirate pe strzi...
,(...)Ne-au ngrmdit n trenuri (...) nu tiam ce avea s se ntmple
(...) credeam c ar fi i dat foc vagoanelor dac nu le-ar fi fost team
s distrug locomotiva. ..Timp de cinci zile ne-am sufocat n trenul
supraaglomerat. Majoritatea oamenilor au murit n vagon (...)
dormeam pe cadavre(...)
Mrturia lui Lazr Rozin, arhivele de la Yad Vashem, grupul de
nregistrri 0,33, dosarul 7211.
n urmtoarea zi, Duminica neagr, soldaii romni au mpucat mii
de evrei care fuseser ncarcerai n secia de poliie[2].

Statuia Viorici Agarici din gara Roman
Aproximativ 4.000 de evrei, strni din toate prile oraului, au fost
nghesuii n vagoane i camioane de marf. Trenurile morii au
fost nchise ermetic i au circulat ntre mai multe gri din Moldova.
Trenurile erau pzite de trupe germane S.S. Nimeni nu avea voie s
se apropie de trenuri n gri, s le dea ap sau s le deschid pentru
a lua aer. Din cauza mirosului cadavrelor i a mizeriei rezultate ca
urmare a condiiilor inumane la care au fost supui, aproximativ 2.650
de evrei au murit de sufocare sau de sete, iar alii i-au pierdut
minile. O parte dintre ei au fost salvai n gara Roman prin intervenia
energic a preedintei Crucii Roii din Roman, Viorica Agarici[3].
71
Pentru c a slvat viei de oameni nevinovai, cu riscul oprobiului
public (datorit aciunilor obstructive ale autoritilor Agarici a fost
nevoit s se refugieze la Bucureti) ea este unul din cei 54 de
romni omagiai de Statul srael cu titlul "Drept ntre popoare"
La data de 30 august 1941, cei 980 de evrei care au supravieuit au
fost adui napoi n ai.
Regizorul Andrei Clrau (n. Bernard Gropper) i-a ales acest nume
deoarece populaia evreiasc din Clrai l-a ngrijit i i-a salvat viaa
cnd a fost scos muribund i singur din Trenul morii dup Pogromul
de la ai.
[modific]
Declaraiile din timpul anchetelor i a procesului criminalilor de rzboi,
1946
Condamnat la moarte la 17 mai 1946 de Tribunalul Poporului (din
Bucureti), on Antonescu a fost executat la Jilava la 1 iunie 1946,
alturi de fotii colaboratori, criminalii de rzboi Mihai Antonescu, fost
ministru de externe i vicepreedinte al consiliului de minitri,
generalul Constantin Z. Vasiliu, fost subsecretar de stat la Ministerul
de nterne (3 ianuarie 1942 - 23 august 1944), i Gheorghe Alexianu,
fost guvernator al Transnistriei[4][5][6].
n timpul procesului, on Antonescu nu i-a amintit nici de telefonul
dat colonelului Lupu, nici de ordinul dat de generalul Steflea, cu
privire la deportarea evreilor din ai, ,la momentul oportun. De
asemenea, interogatoriile preliminare au artat informaiile deinute
de on Antonescu n legtur cu faptele petrecute.
,on Antonescu: [...] [Dup pogrom] eu m-am dus la ai i am vorbit
cu comandantul general german, pentru c aul era atuncea n zon
militar german, acolo operau trupele germane i era i zona de
front i tot aul era ocupat de germani, de trupele care trebuiau s
treac Prutul. Si atuncea m-am dus la ai i am vorbit cu generalul
german i i-am spus: ,Dac se mai repet acest lucru, dau telegram
Fhrerului i las comanda frontului. Si atunci, generalul german mi-a
spus: ,V asigur, domnule general, c nu se va mai ntmpla. [...]
Preedintele: Era numai aciunea germanilor la ai?[...]
on Antonescu: Ei aveau..., noi frontul Moldovei... era mprit pe
sectoare. Era n sector german.
72
Preedintele: Stiu. Era n sector german, dar era i armat
romneasc acolo.
on Antonescu: Era sub comandamentul german, dup cum erau i
divizii germane n sectoarele romneti, la dispoziia
comandamentului romnesc.
nterogatoriul lui on Antonescu n timpul procesului, 06.05.1946.
,Au fost grupuri de legionari care au fcut acte de provocaie. Au tras
de pe acoperiuri n elemente germane i au mpins - tot prin acte de
provocaie - i civa dintre evrei, fie ca s se apere, fie ca s trag,
de asemenea. Faptul c s-au gsit 2-3, foarte puini, n orice caz,
aceasta a legitimat preteniile lor, intervenia unor uniti germane,
care, peste capul autoritilor romne i cu sprijinul legionarilor, au
trecut la acte de represiune pe loc i au cerut ca, fr ntrziere,
autoritile romne s evacueze populaia evreiasc, punnd, singuri
i direct, soldai i elemente ale armatei SS germane ca s
ntreprind aceast aciune de colectare i de conducere la trenuri,
unde au fost transportai n condiiuni cu totul necivilizate.
Mihai Antonescu, interogatoriu luat n 17.04.1946
,Preedintele: Este adevrat c ai minimalizat ... victimele,
numrul victimelor n pogromul de la ai?
on Antonescu: Domnule Preedinte, eu n-am tiut niciodat, dect
din Actul de acuzare, de 8.000, se spune. Acuma, domnul acuzator
public vorbete de 10.000. n Actul de acuzare vorbete... n-am tiut
niciodat. Eu am tiut de 2.000 care au fost bgai n gara ai ntr-un
vagon, presai acolo i au murit de asfixiere i m-am dus i am
protestat.
nterogatoriul lui on Antonescu n timpul procesului, 06.05.1946.
[modific]
Referine
^ Pogromul de la ai (28 -30 iunie 1941) - Prologul Holocaustului din
Romnia, 2006, Editura Polirom.
^ Pogromul de la ai (28 -30 iunie 1941), op. cit.
^ Pogromul de la ai (28 -30 iunie 1941), op. cit.
^ Ciuc, Marcel-Dumitru: ,Procesul marealului Antonescu, ed.
Saeculum i Europa Nova, Bucureti, vol. 2:211, 1995-98.
^ Ciuc, M-D.: ,Procesul marealului Antonescu, vol. 2:432-439.
^ Filmul execuiei lui on Antonescu [1]
73
74