Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vă invită:
Din program:
Ora 10,00 Parastas pentru cei deportați
în Bărăgan din comuna Birda;
Cateheza ilustrată: ,,Fenomenul
deportării la Birda și Sângeorge”;
Expoziție de carte și fotografie;
Vizionarea filmului documentar:
,,Memorialul Durerii. Deportarea în
Bărăgan”.
Începutul comunismului în România
Sfârșitul celui De-al doilea Război Mondial a coincis
cu împărțirea Europei de Marile Puteri învingătoare
prin înțelegerile de la Moscova (1944) și Ialta
(1945).
Partea răsăriteană a Europei a intrat sub influen ța
Uniunii Sovietice aproape 50 de ani (1945-1989).
De la Tratatul de la Ialta se păstrează un Acord de
Procentaj scris de W. Churchill care prevedea
pentru România o influență sovietică de 90% și a
celorlate puteri (Statele Unite, Anglia) de 10%. Au
intrat sub influența sovietică partea răsăriteană a
Germaniei constituită într-un stat independent de
Germania de Vest numit Republica Democrată
Germană apoi Polonia, Cehoslovacia, Ungaria,
România, Bulgaria, Iugoslavia și Albania.
În fiecare din aceste state (cu excepția Iugoslaviei
și Albaniei), Uniunea Sovietică și-a instaurat
guverne care au îndeplinit hotărârile Moscovei.
Comunismul a însemnat o utopie prin aplicarea
unitară a unor hotărâri impuse de Moscova
neținându-se seama de specificul național, social și
economic al fiecărei țări în parte. Astfel că în
fiecare țară au avut mișcări de împotrivire contrare
regimului: R. D. G (1953), Ungaria (1956), Polonia
(1960, 1968, 1981), Cehoslovacia (1968) și
România (1977, 1987, 1989).
Începutul comunismului în România (II)
România a luptat de la începutul războiului într-
o alianță împreună cu Germania, Italia și
Japonia, apoi prin lovitura de stat din 23 august
1944 România s-a alăturat Marilor Puteri
(Statele Unite, Anglia și Franța) în războiul
împotriva Germaniei fasciste.
La finalul Războiului, România a avut de la 6
martie 1945 primul guvern comunist condus de
Dr. Petru Groza. Regimul politic comunist a
avut două etape distincte sub conducerea lui
Gh. Gheorghiu-Dej (1947-1965) și N. Ceaușescu
(1965-1989).
Instaurarea regimului comunist a adus cu sine
mai multe măsuri coercitive împlinite de
serviciul Securității Statului care au însemnat:
naționalizarea întreprinderilor particulare,
colectivizarea agriculturii, controlul exercitat
asupra învățământului, sănătății și științei
românești. Pentru cei care se împotriveau
măsurilor impuse de guvern aveau ca ofertă
,,generoasă”: închisoarea, deportarea, munca
forțată pe șantierele patriei. Așa a luat naștere și
fenomenul Deportării în Bărăgan.
Începutul comunismului în România (III)
Întraga societate românească a resimțit șocul noii
orientări politice care s-a alăturat consecin țelor
războiului (pierderea de vieți oamenești, sărăcie
accentuată ș. a.), însă cel mai mult îndrăznim să
afirmăm cadrul social tradițional al viețurii umane
din țară.
La 2 martie 1949, proprietatea asupra pământului
a fost luat complet din mâinile particularilor.
Pământul, efectivele de animale și echipamentul
proprietarilor de pământ, care posedaseră terenuri
până la 50 ha, în temeiul legii agrare din 1945, au
fost expropriate fără compensare.
Credința creștină era fermentul care plămădea pe
țăran și meseriaș, ea era reazemul ultim al oricărei
activități. La ridicare unei case se căuta
întotdeauna locul bun, care trebuie să fie uscat,
însorit și înălțat spre deosebire de locul rău,
socotit a fi mlaștina. Aici pe această vatră bună
viețuia familia tradițională alături de bunici,
părinți și copii.
Țăranul nu a agreat niciodată colectivismul.
Coeziunea socială rurală era marcată de vecinătăți
și rudenie. Acum toată viața rurală a fost spartă și
țăranul, lipsit de motivația sa. Furat de pământ,
țăranul frustrat încearcă să-și găsească noi
sensuri, o nouă clasă muncitoare rurală, un sat
fără țărani, fără pământ și fără preot.
Cauzele deportării
Potrivit unui cercetător, Deportarea
în Bărăgan a fost o operațiune de tip
sovietic care a avut drept cauze:
rezistența armată din Munții
Banatului până în 1949; opoziția
împotriva colectivizării; ridicarea
locuitorilor de la Beba Veche până la
Goruia (jud. Mehedinți) și
militarizarea zonei prin ridicarea
unor cazemate în Câmpia Banatului
(vizibile și astăzi de la Jebel, Voiteg,
Sângeorge, Șumig ș. a.).
Toate aceste cauze își au izvorul în
împotrivirea fizică față de noul
regim, la care se adaugă și tensiunea
dintre cei doi lideri, cel sovietic,
Stalin și cel iugoslav Tito. Dacă
primul își dorea o subordonare totală
a celorlalți lideri comuniști, Tito era
singurul din acești lideri care a
obținut conducerea statului fără
vreun amestec sovietic.
Ținta finală: Dezrădăcinarea
Acțiunea deportării în Bărăgan a fost una de
tip sovietic ce și-a propus spargerea unei
comunități bine închegate, dislocarea ei și
aducerea altei populații cu o altă tradiție și
mentalitate asupra spațiului și timpului.
Manevra a dat roade în Uniunea Sovietică
unde mulți basarabeni au luat drumul Siberiei
iar în Republica Moldova au fost aduși ruși,
ucraineni și găgăuzi fără vreo empatie la noua
lor viață.
S-a păstrat mărturia lui Coriolan Babeți, un
fost deportat în Bărăgan care întărește cele
afirmate mai înainte: ,,Obsesia supraviețuirii
distruge toate celelalte ierarhii… Azi nu mai
regretăm nimic altceva, nici casă, nici
pământurile mănoase, nimic, decât această
pierdere mare pentru familia mea, memoria ei
adunată de multe generații. În urma noastră,
rugul de foc din curte mistuia cărți rare,
fotografii uriașe ale strămoșilor și documente
vechi de cel puțin 150 de ani și, poate,
scrierile străbunicului meu Andronic Valeriu
Babeți, despre care știu doar că primise un
premiu al Junimii…”.
Imaginea Deportării
18-19 iunie 1951, a doua zi de Rusalii a început deportarea a 40.320 de persoane (peste
44.000 de persoane după alți autori), care alcătuiau 12.791 de familii din zona de vest a
țării din actualele județe Timiș, Caraș-Severin și Mehedin ți, de pe o fâ șie lată de 25 km
de-a lungul graniței cu Iugoslavia.
Cum s-a făcut deportarea?
În noaptea de Rusalii a anului 1951,
numeroase familii din sate și orașe ale
Banatului și Olteniei, aflate în apropierea
graniței cu Iugoslavia, au fost ridicate și
duse într-o direcție, pentru ele,
necunoscută. Se zvonea că nu se vor opri
până în Siberia. În acea noapte de iunie au
năvălit în mai multe case țărănești
cufundate în somn ofițeri și soldați de
securitate cu armele gata de tragere. Li s-a
spus oamenilor să-și ia strictul necesar și să
nu creadă cumva că se vor întoarce
vreodată la vetrele lor. Unii, năuciți sau
disperați, au făcut gesturi de împotrivire.
În Duminica Rusaliilor –mărturisea Teofil
Subu din Obad– era atmosferă încărcată.
Spre seară toboșarul satului a dat de știre la
tot omul că nimeni nu are voie să
părăsească localitatea. Vânzoleală mare la
sediul comunal de partid. Un binevoitor l-a
avertizat pe bunicul meu că este pe listă.
Nimeni n-a bănuit că va fi deportată
întreaga familie.
O destinație necunoscută: Bărăgan
Activitatea de comemorare
a Deportaților din
Bărăgan a fost pregătită
pentru împlinirea a 70
de ani de la debutul
acestui nefericit
experiment și totodată
de a face cunoscut Anul
comemorativ al celor
adormiți în Domnul.
Vă mulțumim pentru
atenție și răbdare!