PAROHIA ORTODOXĂ BIRDA

Vă invită:

să participați la Comemorarea ,,70 de

ani de la Deportarea în Bărăgan”,
Sâmbătă, 19 iunie la biserica cu hramul
,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”
din Sângeorge, jud. Timiș.

Din program:
Ora 10,00 Parastas pentru cei deportați
în Bărăgan din comuna Birda;
Cateheza ilustrată: ,,Fenomenul
deportării la Birda și Sângeorge”;
Expoziție de carte și fotografie;
Vizionarea filmului documentar:
,,Memorialul Durerii. Deportarea în
Bărăgan”.
 Începutul comunismului în România
 Sfârșitul celui De-al doilea Război Mondial a coincis
cu împărțirea Europei de Marile Puteri învingătoare
prin înțelegerile de la Moscova (1944) și Ialta
(1945).
 Partea răsăriteană a Europei a intrat sub influen ța
Uniunii Sovietice aproape 50 de ani (1945-1989).
De la Tratatul de la Ialta se păstrează un Acord de
Procentaj scris de W. Churchill care prevedea
pentru România o influență sovietică de 90% și a
celorlate puteri (Statele Unite, Anglia) de 10%. Au
intrat sub influența sovietică partea răsăriteană a
Germaniei constituită într-un stat independent de
Germania de Vest numit Republica Democrată
Germană apoi Polonia, Cehoslovacia, Ungaria,
România, Bulgaria, Iugoslavia și Albania.
 În fiecare din aceste state (cu excepția Iugoslaviei
și Albaniei), Uniunea Sovietică și-a instaurat
guverne care au îndeplinit hotărârile Moscovei.
 Comunismul a însemnat o utopie prin aplicarea
unitară a unor hotărâri impuse de Moscova
neținându-se seama de specificul național, social și
economic al fiecărei țări în parte. Astfel că în
fiecare țară au avut mișcări de împotrivire contrare
regimului: R. D. G (1953), Ungaria (1956), Polonia
(1960, 1968, 1981), Cehoslovacia (1968) și
România (1977, 1987, 1989).
Începutul comunismului în România (II)
 România a luptat de la începutul războiului într-
o alianță împreună cu Germania, Italia și
Japonia, apoi prin lovitura de stat din 23 august
1944 România s-a alăturat Marilor Puteri
(Statele Unite, Anglia și Franța) în războiul
împotriva Germaniei fasciste.
 La finalul Războiului, România a avut de la 6
martie 1945 primul guvern comunist condus de
Dr. Petru Groza. Regimul politic comunist a
avut două etape distincte sub conducerea lui
Gh. Gheorghiu-Dej (1947-1965) și N. Ceaușescu
(1965-1989).
 Instaurarea regimului comunist a adus cu sine
mai multe măsuri coercitive împlinite de
serviciul Securității Statului care au însemnat:
naționalizarea întreprinderilor particulare,
colectivizarea agriculturii, controlul exercitat
asupra învățământului, sănătății și științei
românești. Pentru cei care se împotriveau
măsurilor impuse de guvern aveau ca ofertă
,,generoasă”: închisoarea, deportarea, munca
forțată pe șantierele patriei. Așa a luat naștere și
fenomenul Deportării în Bărăgan.
 Începutul comunismului în România (III)
 Întraga societate românească a resimțit șocul noii
orientări politice care s-a alăturat consecin țelor
războiului (pierderea de vieți oamenești, sărăcie
accentuată ș. a.), însă cel mai mult îndrăznim să
afirmăm cadrul social tradițional al viețurii umane
din țară.
 La 2 martie 1949, proprietatea asupra pământului
a fost luat complet din mâinile particularilor.
Pământul, efectivele de animale și echipamentul
proprietarilor de pământ, care posedaseră terenuri
până la 50 ha, în temeiul legii agrare din 1945, au
fost expropriate fără compensare.
 Credința creștină era fermentul care plămădea pe
țăran și meseriaș, ea era reazemul ultim al oricărei
activități. La ridicare unei case se căuta
întotdeauna locul bun, care trebuie să fie uscat,
însorit și înălțat spre deosebire de locul rău,
socotit a fi mlaștina. Aici pe această vatră bună
viețuia familia tradițională alături de bunici,
părinți și copii.
 Țăranul nu a agreat niciodată colectivismul.
Coeziunea socială rurală era marcată de vecinătăți
și rudenie. Acum toată viața rurală a fost spartă și
țăranul, lipsit de motivația sa. Furat de pământ,
țăranul frustrat încearcă să-și găsească noi
sensuri, o nouă clasă muncitoare rurală, un sat
fără țărani, fără pământ și fără preot.
Cauzele deportării
 Potrivit unui cercetător, Deportarea
în Bărăgan a fost o operațiune de tip
sovietic care a avut drept cauze:
rezistența armată din Munții
Banatului până în 1949; opoziția
împotriva colectivizării; ridicarea
locuitorilor de la Beba Veche până la
Goruia (jud. Mehedinți) și
militarizarea zonei prin ridicarea
unor cazemate în Câmpia Banatului
(vizibile și astăzi de la Jebel, Voiteg,
Sângeorge, Șumig ș. a.).
 Toate aceste cauze își au izvorul în
împotrivirea fizică față de noul
regim, la care se adaugă și tensiunea
dintre cei doi lideri, cel sovietic,
Stalin și cel iugoslav Tito. Dacă
primul își dorea o subordonare totală
a celorlalți lideri comuniști, Tito era
singurul din acești lideri care a
obținut conducerea statului fără
vreun amestec sovietic.
 Ținta finală: Dezrădăcinarea
 Acțiunea deportării în Bărăgan a fost una de
tip sovietic ce și-a propus spargerea unei
comunități bine închegate, dislocarea ei și
aducerea altei populații cu o altă tradiție și
mentalitate asupra spațiului și timpului.
Manevra a dat roade în Uniunea Sovietică
unde mulți basarabeni au luat drumul Siberiei
iar în Republica Moldova au fost aduși ruși,
ucraineni și găgăuzi fără vreo empatie la noua
lor viață.
 S-a păstrat mărturia lui Coriolan Babeți, un
fost deportat în Bărăgan care întărește cele
afirmate mai înainte: ,,Obsesia supraviețuirii
distruge toate celelalte ierarhii… Azi nu mai
regretăm nimic altceva, nici casă, nici
pământurile mănoase, nimic, decât această
pierdere mare pentru familia mea, memoria ei
adunată de multe generații. În urma noastră,
rugul de foc din curte mistuia cărți rare,
fotografii uriașe ale strămoșilor și documente
vechi de cel puțin 150 de ani și, poate,
scrierile străbunicului meu Andronic Valeriu
Babeți, despre care știu doar că primise un
premiu al Junimii…”.
 Imaginea Deportării

 18-19 iunie 1951, a doua zi de Rusalii a început deportarea a 40.320 de persoane (peste
44.000 de persoane după alți autori), care alcătuiau 12.791 de familii din zona de vest a
țării din actualele județe Timiș, Caraș-Severin și Mehedin ți, de pe o fâ șie lată de 25 km
de-a lungul graniței cu Iugoslavia.
 Cum s-a făcut deportarea?
 În noaptea de Rusalii a anului 1951,
numeroase familii din sate și orașe ale
Banatului și Olteniei, aflate în apropierea
graniței cu Iugoslavia, au fost ridicate și
duse într-o direcție, pentru ele,
necunoscută. Se zvonea că nu se vor opri
până în Siberia. În acea noapte de iunie au
năvălit în mai multe case țărănești
cufundate în somn ofițeri și soldați de
securitate cu armele gata de tragere. Li s-a
spus oamenilor să-și ia strictul necesar și să
nu creadă cumva că se vor întoarce
vreodată la vetrele lor. Unii, năuciți sau
disperați, au făcut gesturi de împotrivire.
 În Duminica Rusaliilor –mărturisea Teofil
Subu din Obad– era atmosferă încărcată.
Spre seară toboșarul satului a dat de știre la
tot omul că nimeni nu are voie să
părăsească localitatea. Vânzoleală mare la
sediul comunal de partid. Un binevoitor l-a
avertizat pe bunicul meu că este pe listă.
Nimeni n-a bănuit că va fi deportată
întreaga familie.
O destinație necunoscută: Bărăgan

 Destinația deportaților a oscilat ,,între

Siberia, cum dorea Ana Pauker, și
Bărăgan, cum a hotărât Gheorghiu-Dej
din slăbiciune patriotică”.
 Întreaga operațiune de deportare –scria
Marcel Sămânță– a avut ca model
anterior deportarea etnicilor germani
din România în URSS, în 1945, când
70.000 de persoane de această etnie
au fost dusă în lagăre de muncă în
Ucraina, din Kazahstan și alte regiuni
ale marelui imperiu condus de Stalin.
De asemenea, deportării în Bărăgan, a
premers, cu o săptămână înainte,
deportările în Siberia a peste 30.000
de români din Basarabia și nordul
Bucovinei, ocupate de sovietici.
 O destinație necunoscută: Bărăgan (II)

 Bărăganul a fost cunoscut ca un loc neprimitor

din punct de vedere al așezării lui geografice și
dezvoltării sociale și economice. Scriitorul
Panait Istrati în romanul Ciulinii Bărăganului
ne oferă o astfel de priveliște: ,,Căci Bărăganul e
singuratec. Pe spinarea lui, niciun copac! Și de
la un puț la altul, ai tot timpul să mori de sete.
Nici de foame nu te apără dar dacă cumva ești
înarmat contra acestor două nevoi ale gurii și
dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău,
atunci du-te în Bărăgan: e ținutul în care
Creatorul l-a hărăzit Munteniei pentru ca
românul să poată visa în voie. Ciulinii de care
vorbesc aici apar îndată ce se topește zăpada,
sub forma unei ciuperci, un zbârciog. În mai
puțin de o săptămână, dacă e cald, ei năpădesc
pământul. Așa e tot ce Bărăganul poate să
îndure pe spinarea lui. În ochii noștri de copii,
Bărăganul, despre care spunea că-i «nesfârșit»
însemna «tot pământul». Era pustiu, era sterp,
plin de primejdii, știam asta;…”.
O destinație necunoscută: Bărăgan (III)
 O mărturie deosebit de interesantă ne-o
oferă prof. Păun Antalag, director al Școlii
Gimnaziale din Birda în anii 1979-1987.
Născut la Gătaia, a urmat Filologia la
Oradea și Timișoara și a fost profesor de
limba și literatura română (1967-2005),
metodist, inspector de zonă, director școlar
(Cizer, jud. Sălaj, Birda și Gătaia, jud. Timiș):
,, ,,Am mers mai multe familii din
localitatea Gătaia, într-un vagon de marfă,
era un fel de copiere a deportării făcute de
naziști, au copiat și comuniștii ce au putut.
După un drum de coșmar, ne-am trezit în
comuna Bucu, după ce am trecut Ialomița,
într-un lan de grâu, un peisaj hieratic.
Aveam impresia că îngerii din icoanele de
acasă ne vizitau tot mai des prin lanul de
grâu să ne ajute la supraviețuire.
 Casa noastră avea să fie o colibă
încropită de părinții mei pe locul unde a
fost bătut un țăruș cu numele bunicului
meu, Păun Antalag. Iarna grea din primul an
al deportării am stat în acel bordei. In anul
următor cu ajutorul consătenilor, s-au
construit case din pământ bătut, o școală și
un dispensar. Era acolo o solidaritate, în
toată suferința. … Casa părintească a fost
atribuită C. A. P. –ului din localitate și noi
am fost nevoiți să stăm în două case în
chirie la familia Ateșan și apoi familia
Știopu, asta a durat vreo patru ani, abia în
vara lui 1960 am primit o casă. …”.
 O destinație necunoscută: Bărăgan (IV)
 Reconstrucția imaginii deportării ne este făcută
prin intermediul a altor două mărturii, a
doamnelor Cornelia Fetea și Valeria Munteanu.
Prima mărturie ne spune: ,,Noi am fost pedepsi ți
fără nicio vină, fără judecată și fără apărare. Am
înfruntat stetea, foamea, gerurile, crivățul, ar și ța
din pustiul Bărăganului. Copil fiind, așteptam
încolonați, ore în șir Crucea Roșie care aducea, pe
sămnătură, o bucată de pâine cu marmeladă…
truda părinților noștri, hărnicia lor, la muncile
din Balta Brăilei, la orezării, la tăiat de stuf,
demnitatea lor, ne-au făcut să supraviețuim”.
 A doua supraviețuitoare a deportării își amintește:
,,Când am ajuns acolo, –Movila Gâldăului– am
suit la Câmpia aia prin Bărăgan, acolo era numai
praf și niște spini așa, nu puteai să-i iei, îi
spuneam de-acolo, oamenii ăia, Colțu babii, le
spun ăia. Ne-am dus acolo, am fost înconjurați cu
sârmă ghimpată toată lumea și ni s-a pus o
tăbliță. La tăblița aia a fost pus așa o… fost o
scândură și scris număru la fiecare. Aicea vă este
casa! Ne-au debarcat acolo, era un vânt, o
prăfărie, ce să vă spun, mizerie nemaipomenită!
Copiii cereau apă și n-aveam apă de unde s-
aducem. Și atunci ni s-adus apă cu cisternele
ăstea care-s pentru curățarea WC-urilor”.
O destinație necunoscută: Bărăgan (V)
 Aceeași martoră a calvarului din Bărăgan, Valeria
Munteanu din Rusova, jud. Caraș-Severin ilustra
omenia bănățenilor: ,,Eram acolo din 70 de comune,
din multe părți. Din județul Timiș, județul Cara ș,
județul Mehedinți. Din fiecare comună s-au luat, nu
toți, așa câțiva. Ne-am înțeles foarte bine. To ți au
ținut așa, ca frații”.
 Folosindu-se munca obligatorie a deportaților în
fiecare localitate nou constituită s-au ridicat
clădirile instituților publice: Sfatul Popular, Miliția,
Dispensarul, Cooperativa și Școala.
 Deportații au muncit în 18 comune nou înfiin țate:
 Comuna Zagna, raionul Brăila (Fabrica de Conserve,
Gospodăria Agricolă de Stat Bărboși și Zagna, Ferma
Horticolă Zagna);
 Comuna Rubla, raionul Călmățui (G. A. S. ,,Iustin
Georgescu și Lișcoteanca, Șantierul de Construcții
Rubla);
 Comuna Măzăreni, raionul Brăila (G. A. S. Urleasca
și Romanu și ,,Prodaliment” Brăila);
 Comuna Bumbăcari, raionul Călmățui
(,,Prodaliment”; G. A. S și Spitalul ,,Nicolae Jianu”)
 O destinație necunoscută: Bărăgan (VI)
 Comuna Schei, raionul Călmățui (G. A. S., Șantier
Viziru);
 Comuna Răchitoasa, raionul Fetești (G. A. S. și Uzina
Electrică Fetești);
 Comuna Salcâmi, raionul Fetești (C. A. P. Mărculești,
Herghelia și G. A. S. Jegălia);
 Comuna Lătești, raionul Fetești (G. A. S Bordușani,
Șantier Fetești, S. M. T. Făcăieni);
 Comuna Movila Gâldăului, raionul Fetești (G. A. S.
Jegălia, Cocargeaua și Pietroiu, Șantier 02);
 Comuna Olaru, raionul Călărași (S. M. T, G. A. S și
Țantier I.C.A.Z Roșeți);
 Comuna Dropia, raionul Călărași (G. A. S Mărcule ști,
Fabrica Republica, I. C.A. Z. Dragalina);
 Comuna Dâlga, raionul Lehliu (G. A. S, Herghelia
,,Sighereanu”);
 Comuna Pelican, raionul Călărași (G. A. S ,,Vasilescu
Vasia”, Uzina de Apă Călărași, Silozul Călăra și, G. A. S
Roșeți);
 Comuna Viișoara, raionul Slobozia (G. A. S Mărcule ști,
Șantier IELIF Mărculești);
 Comuna Fundata, raionul Slobozia (G. A.S Perești,
Andreești, Pribegi-Amara);
 Comunele Ezerul, Brateș și Valea Viilor.
Deportații în Bărăgan din Birda
 Argotescu Cloșca, n. Birda, 8.02 1914
(membrii familiei: Lucian, Mariana, Rada)
deportat în Petroiu Nou;
 Babin Haralambie, orig. Basarabia
(Solomia), deportat în Mărculeștii Noi;
 Balici Constantin, orig. Basarabia
(Alexandru), deportat în Mărculeștii Noi;
 Beniuc Chirilă, orig. Basarabia (Elena,
Ecaterina, Neculai, Maria, Vasile, Ion,
Alexei), deportat în Mărculeștii Noi;
 Berizovschi Maria, orig. Basarabia,
deportată în Mărculeștii Noi;
 Besinger Iosif, orig. Iugoslavia (Sofia),
deportat Mărculeștii Noi;
 Bocancea Profir, orig. Basarabia (Ana),
deportat Mărculeștii Noi;
 Bodrug Vasile, orig. Basarabia (Valentina),
deportat Petroiu Nou;
 Bogutchi Ștefan, orig. Basarabia (Anelia),
deportat Petroiu Nou;
 Bogutchi Ioan, orig. Bararabia (Maria,
Stanislava, Anatolie) deportat Petroiu Nou;
 Deportații în Bărăgan din Birda (II)
 Bogutchi Ioan, orig. Basarabia (Nina, Nicolae),
deportat Petroiu Nou;
 Bolocan Floare, n. Voiteg (Solomia), deportată
Petroiu Nou;
 Bolocan Octavian, n. Birda (Solomia), deportat
în Petroiu Nou;
 Bolocan Iulian, n. Birda (Iulian, Octavian,
Sofia), deportat în Petroiu Nou;
 Boz Afanasie, orig. Basarabia (Anca, Elena,
Constantin, Vasile), deportat în Petroiu Nou;
 Brânda Ioan, orig. Iugoslavia (Cechina),
deportat în Petroiu Nou;
 Brașoveanu Nicolae, orig. Basarabia (Elena,
Margareta, Valentina, Emil), deportat în
Petroiu Nou;
 Buzumurga Alexandru, orig. Basarabia
(Zenovia, Elvira), deportat în Petroiu Nou;
 Ciobanu Gheorghe, orig. Basarabia (Maria)
deportat Mărculeștii Noi;
 Coviga Ioan, orig. Basarabia (Gorban
Alexandra), deportat în Petroiu Nou.
 Cristea Grigore, n. Birda, deportat Mărcule știi
Noi;
Deportații în Bărăgan din Birda (III)
 Danielescu Boris, orig. Basarabia (Taisia,
Natalia, Mariana), deportat Petroiu Nou;
 Dragutan Alexandru, orig. Basarabia,
deportat Mărculeștii Noi.
 Dumitraschevi Gheorghe, orig. Basarabia
(Raveica, Mihai, Vasile, Dragoș) deportat
Petroiu Nou;
 Fray Mihai, orig. Iugoslavia (Ecaterina),
deportat Petroiu Nou;
 Gașpar Alexei, orig. Basarabia (Maria),
deportat Petroiu Nou;
 Hack Andrei, n. Birda (Ana, Andrei, Conrad,
Margareta, Magdalena), deportat Petroiu
Nou;
 Hausler Friederic, n. Liebling (Barbara,
Kunz Elisabeta, Iacob, Friederich,
Henrich), deportat în Mărculeștii Noi;
 Hedrich Conrad (Elisabeta, Conrad,
Elisabeta), deportat în Petroiu Nou;
 Herman Elisabeta, n. S.U.A (Margareta,
Elisabeta), deportată în Petroiu Nou;
 Hlopețchi Gheorghe, orig. Basarabia
(Anastasia, Mihai), deportat în Petroiu Nou;
 Deportații în Bărăgan din Birda (IV)
 Ițu Pavel, n. Birda (Lucreția), deportat în
Petroiu Nou;
 Ițu Procopie, n. Birda (Persida, Procopie,
Floarea, Rusalin, Pavel, Lucreția), deportat
în Mărculeștii Noi;
 Ițu Ioachim, n. Birda (Luciana, Drăghina),
deportat Mărculeștii Noi;
 Ițu Vasile, n. Birda (Ecaterina, Ilie),
deportat Petroiu Nou;
 Iuhn Adam, n. Birda (Adam, Terezia,
Margareta), deportat în Petroiu Nou;
 Jebelean Petru, n. Birda (Silvia, Pavel),
deportat Petroiu Nou;
 Kreiling Iacob, n. Birda (Elisabeta,
Barbara, Iacob, Ecaterina, Iacob), deportat
în Petroiu Nou;
 Kreutzer Filip, n. Birda (Magdalena, Filip),
deportat în Mărculeștii Noi;
 Kreutzer Valentin, n. Birda (Terezia,
Petru), deportat în Petroiu Nou;
 Kunți Elisabeta, n. Birda (Frederich, Iacob,
Endrich), deportată în Mărculeștii Noi;
 Leanca Claudia, orig. Basarabia (Pavel,
Iachim, Constantin, Alexandra), deportată
în Mărculeștii Noi.
 Deportații în Bărăgan din Birda (V)
 Lupușor Petru, orig. Basarabia (Rosina), deportat în Dâlga Nouă;
 Marienciuc Aftanasie, orig Basarabia (Petrila Olga, Eugenia, Marenciuc Nicolae),
deportat în Dâlga Nouă;
 Michiciuc Victoria, orig Basarabia (Gheorghe), deportată în Mărcule știi Noi;
 Mihălceanu Dimitrie, orig. Basarabia (Elena), deportat în Mărcule știi Noi;
 Mihulcea Ioan, orig. Basarabia (Natalia, Ioan, Natalia), deportat în Petroiu Nou;
 Miler Iosif, orig. Basarabia (Margareta), deportat în Mărcule știi Noi;
 Mocanu Tudosie, orig. Basarabia (Tatiana, Mihai, Ana, Veniamin), deportat în
Mărculeștii Noi;
 Moglam Nicolae, orig. Basarabia (Anastasia), deportat în Petroiu Nou;
 Moisei Haralambie, orig. Basarabia (Vera, Ștefan, Gheorghe, Vladimir, Nina, Petru,
Anița, Georgeta), deportat în Petroiu Nou;
 Moldovan Agripina, orig. Basarabia, deportată în Petroiu Nou;
 Müller Conrad, n. Birda (Barbara, Margareta, Conrad, Iacob, Margareta, Iacob), deportat
în Petroiu Nou;
 Müller Ioan, n. Birda (Elisabeta, Walbert Elisabeta), deportat în Petroiu Nou;
 Muntean Dumitru, orig. Basarabia (Ana), deportat în Mărcule știi Noi;
 Notoci Zinovia, orig Basarabia (Valentina, Lucia), deportată în Măcule știi Noi;
 Oală Zamfir, n. Gătaia (Bojin Elena și Trandafir), deportat în Mărcule știi Noi;
 Penduș Vasile, orig Basarabia (Elisabeta), deportat în Mărcule știi Noi;
 Petruț Iosif, n. Birda (Ana, Vasile), deportat Mărcule știi Noi;
 Deportații în Bărăgan din Birda (VI)
 Petruț Simion, n. Birda (Persida, Maria, Ana), deportat în Mărcule știi Noi;
 Pleșca Dionisie, orig. Basarabia (Berezoschi Maria), deportat Petroiu Nou;
 Pluștea Cornel, n. Birda (Viorica, Maria), deportat Petroiu Nou;
 Popovici Vasile, orig. Basarabia (Vera, Iulia), deportat Petroiu Nou;
 Pungă Ioan, orig. Basarabia (Zinovia, Vasile, Mihai), deportat Petroiu Nou;
 Pungă Alexandru, orig. Basarabia (Vera, Marica, Anișoara), deportat în Petroiu Nou;
 Raranciuc Gheorghe, orig. Basarabia (Varvara, Tamara, Vasile, Nicolae), deportat în
Petroiu Nou.
 Rener Magdalena, n. Birda (Ecaterina), deportată în Petroiu Nou;
 Rener Valentin, n. Birda (Ecaterina, Ecaterina, Magdalena), deportat Petroiu Nou;
 Rener Iacob, n. Birda (Tereza, Tereza, Maria, Iacob), deportat în Petroiu Nou;
 Rener Valentin, n. Birda (Cristina, Valentin, Ecaterina, Magdalena), deportat
Mărculeștii Noi;
 Roșu Timofei, orig. Basarabia (Ecaterina), deportat în Petroiu Nou;
 Scherer Iosif, n. Iugoslavia (Margareta), deportat Mărcule știi Noi;
 Slovicov Serghei, orig. Basarabia (Maria), deportat Petroiu Nou;
 Staar Martin, n. Birda (Sofia, Martin), deportat Mărcule știi Noi;
 Stan Octavian, n. Birda (Srtan Maria, Petruți George, Petru ți Ana, Petru ți Octavian,
Petruți Gherghina), deportat în MĂrcule știi Noi;
 Stoianovici Alexandru, n. Birda (Florea), deportat în Mărcule știi Noi;
 Stoianovici Avacum, n. Birda (Maria, Ana), deportat Petroiu Nou;
Deportații în Bărăgan din Birda (VII) și Sângeorge
 Ursachi Mihai, orig. Basarabia (Alexandra,
Alexandru, Mihai), deportat în Petroiu Nou;
 Vanovanu Andrei, orig. Basarabia (Melania),
deportat în Petroiu Nou;
 Vehnovan Ilie, orig. Basarabia (Olga, Sofia,
Natalia, Domnica), deportat în Petroiu Nou;
 Walbert Friderich, n. Chicago (Elisabeta,
Henrich), deportat în Petroiu Nou.

Deportații din Sângeorge:

 Cnejevici Jiva, n. Sângeorge (Ioța, Iuliana,

Emilia, Iuliana, Leposava), deportat Petroiu
Nou;
 Cozarov Milan, n. Sângeorge (Giurgeu Sida,
Ivanca, Milca), deportat Petroiu Nou;
 Crista Ana, n. Birda (Mircea, Zagorca),
deportat în Petroiu Nou;
 Crâste Elena, n. Igriș (Terezia), deportată în
Mărculeștii Noi;
 Gheorghevici Ivan, n. Mănăștur (Ivanca,
Zorca), deportat în Mărculeștii Noi;
 Deportații în Bărăgan din Sângeorge (II)

 Glăvan Alexandru, n. Sângeorge (Smilia, Branislav), deportat în Petroiu Nou;

 Ionescu Arcadie, n. Igriș (Saveta, Dulea Maria), deportat în Petroiu Nou;
 Ivanov Panta, n. Sacu (Petrovici Maria), deportat în Petroiu Nou;
 Nichita Grigore, n. Văleni (Terezia, Romulus, Florica, Ion), deportat în Petroiu Nou;
 Onea Petre, n. Valcani (Floarea, Ioana, Floarea, Terezia, Petre), deportat în
Mărculeștii Noi;
 Panici Jiva, n. Sângeorge (Radoica, Jivco, Miladova), deportat în Mărcule știi Noi;
 Popovici Ivan, n. Sângeorge (Paulina. Petru, Jiva, Ana, Octavian), deportat în
Mărculeștii Noi;
 Raicov Șandor, n. Sângeorge (Milanca), deportat în Dragalina Nouă;
 Susa Ivanca, n. Sângeorge (Drăghina, Virgil, Ioana, Antonia Zaharia Hermina, Oprea
Cornelia, Siberia, Augustin, Vasile), deportat Petroiu Nou;
 Uverici Lazăr, n. Sângeorge (Etaterina, Ieta), deportat în Mărcule știi Noi;
 Uverici Nica, n. Sângeorge (Paulina, Ivan, Cata), deportat în Mărcule știi Noi;
 Varanic Ioan, n. Sângeorge, deportat în Petroiu Nou;
 Varerin Giurița, n. Sângeorge (Persida, Dobrinco, Raici Nevenca), deportat în
Mărculeștii Noi;
 Vitomir Jiva, n. Sângeorge (Milena, Ioan, Zlatinca, Milivoi), deportat în Mărcule știi
Noi;
 Vitomir Branco, n. Sângeorge (Cristina, Paia, Elena), deportat în Mărcule știi Noi.
 Cei rămași în Bărăgan

 Regimurile totalitare și-au dorit uciderea

,,memoriei” și controlul acesteia prin minciună și
mistificare.
 Așezările deportaților din Bărăgan au fost
acoperite de nisipurile și ciulinii acestui spațiu
geografic în care nu au mai rămas nici cimitirele.
 Însă memoria s-a păstrat prin fotografiile făcute
acolo dar și prin mărturiile supraviețuitorilor
acestei triste experiențe represive.
 Din lucrările monografice dedicate Deportării
avem cunoștiința unor oameni care au murit în
Bărăgan și care au fost socotiți a fi ,,Morți fără
morminte”. Din zona comunei Birda îi amintim
pe Despi Ilia, 67 ani din Berecuța (†22 august
1953, Viișoara, Ialomița), Ițu Stana, 78 ani din
Birda (†20 decembrie 1952, Movila Gâldăului,
Călărași) și Urecici Lazăr, 56 ani din Sângeorge
(†22 februarie 1954, Viișoara, Ialomița).
CONCLUZII:
 Prezentarea Deportarea în Bărăgan (1951-1956)
a fost pregătită pentru a aminti acest episod
din viața comunității rurale bănățene la debutul
regimului comunist din România.
 Pentru a ilustra această dramă socială au fost
prezentate mecanismele puterii comuniste:
naționalizarea, colectivizarea, munca forțată,
deportarea și închisoarea, dar și formele de
rezistență din Munții Banatului și lupta
împotriva colectivizării care rămâne străină
față de structura sufletească a românului.
 Au fost ilustrate: Scopul Deportării –
Dezrădăcinarea, numărul deportaților, locul
deportării prin mărturia unor sipravie țuitori ai
Deportării; înființarea a 18 comune noi în
Bărăgan și locurile în care au muncit românii
bănățeni.
 Legat de satele Birda și Sângeorge au fost
prezentate familiile deportaților (români, șvabi,
sârbi) cu locurile în care au trăit în Bărăgan:
Mărculeștii Noi, Pietroiu Nou, Dâlga Nouă și
Dragalina Nouă.
 CONCLUZII:
 În deportarea în Bărăgan au fost
duși 360 de persoane din Birda și
Sângeorge, 280 din Birda și 80
din Sângeorge de diferite vârste,
femei, bărbați, copii, de diverse
etnii: germani, sârbi și români,
din diverse provincii istorice:
Banat, Basarabia și Transilvania.
 Cei întorși din Bărăgan și-au
continuat cu excepția unor
familii de basarabeni traiul în
cele două sate cu aceleași valori
ale neamului: iubirea de patrie și
credința în Dumnezeu.
 Avem câteva exemple de
credincioși harnici și darnici:
Terezia Crâstea, cea care a
sprijinit cu tot sufletul ei
biserica din Sângeorge; Bolocan
Nicolae care a ctitorit capela
mortuară de la Birda; Oprea Ioan
care a ridicat crucea cimitirului
din Sângeorge. Mai mulți
deportați: Ițu, Pluștea și Bolocan
au fost consilieri bisericești ai
Parohiei Birda contribuind activ
la înfrumusețarea bisericilor și la
bunul mers al activităților
acesteia.
 BIBLIOGRAFIE:
 Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, Timișoara, Bărăgan 1951. Fotometria
unei deportări, Ediția a II-a, revizuită și adăugată, text și explica ții de Viorel
Marineasa și Daniel Vighi, Editura Mirton, Timișoara, 2015;
 Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, Timișoara, Deportații în Bărăgan (1951-
1956), coordonator Silviu Sarafolean, Editura Mirton, Timi șoara, 2001;
 Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, 65 de ani de la Deportarea în Bărăgan
(1951-1956), Editura Mirton, Timișoara, 2017;
 Bugariu Valentin, Gătaia. Monografie, Editura Sitech, Craiova, 2018;
 Gaga Lidia Maria, Norme sociale și atitudini individuale în obiceiurile de
familie în Banat, Editura Mirton, Timișoara, 2003;
 Istrati Panait, Chira Chiralina. Codin. Ciulinii Bărăganului, Editura Astro,
București, 2016;
 Marineasa Viorel, Vighi Daniel, Rusalii ᾽51. Fragmente din deportarea în
Bărăgan, Editura Marineasa, Timișoara, 2004;
 Rusan Romulus (coord.), Morți fără morminte în Bărăgan (1951-1956), Fundația
Academiei Civice, București, 2011;
 Vultur Smaranda, Istorie trăită – Istorie povestită. Deportarea în Bărăgan
(1951-1956), Editura Amarcord, Timișoara, 1997.
PAROHIA ORTODOXĂ BIRDA

Activitatea de comemorare
a Deportaților din
Bărăgan a fost pregătită
pentru împlinirea a 70
de ani de la debutul
acestui nefericit
experiment și totodată
de a face cunoscut Anul
comemorativ al celor
adormiți în Domnul.

Vă mulțumim pentru
atenție și răbdare!