„Ghetoul din Chișinău - păstrarea memoriei”

O conferință de presă dedicată celei de-a optzecea aniversări de la crearea ghetoului din Chișinău a avut
loc la agenția de știri INFOTAG în data de 23 iulie 2021. L ea au participat președintele Comunității
Evreiești din Republica Moldova Alexander Bilinkis, vicepreședinte al partidului PAS, deputatul Mihai
Popșoi, Director afaceri internaționale din Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale
Americii, Paul Șapiro, care a luat parte la eveniment prin transmiterea unui mesaj video, doctor în
științe istorice Diana Dumitru și lector la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din
Moldova, doctor în științe, Galina Corman.

Președintele comunității evreiești din Republica Moldova, Alexander Bilinkis, consideră că mai mulți
oameni din capitală și în toată țara ar trebui să cunoască că în urmă cu 80 de ani a fost organizat un
ghetou la Chișinău și, potrivit diverselor surse, de la 9 la 11 mii evrei au fost deținuți în condiții inumane
în acesta. Puțini au supraviețuit. Evenimentul de astăzi este extrem de important pentru cei care au
decedat atunci; cei care trăiesc astăzi; și, mai mult, generațiile care vor veni după noi.

A fost menționat că la 16 iulie 1941, trupele germano-române au intrat în Chișinău, iar la 22 iulie a fost
creat un ghetou, unde au fost încarcerați evrei din oraș și satele vecine.

Alexander BILINKIS: Aceștia erau, în mare parte, persoane vârstnice și bolnave, precum și femei, copii
care nu au reușit să plece din oraș. Toți au fost deținuți în condiții inumane, au fost lipsiți de alimente și
îngrijiri medicale. Cei care au supraviețuit au fost deportați pe jos peste Nistru, unde au fost asasinați.
Până în august 1942, 143 evrei au rămas în viață la Chișinău (conform datelor administrației militare
române). La 80 de ani de la înființarea ghetoului din Chișinău, țin să reamintesc tuturor celor care trăiesc
astăzi în orașul nostru că evreii au fost uciși nu doar undeva în Babi Iar sau în Auschwitz, ci și aici, pe
străzile noastre. Trebuie să ne amintim de această pagină tragică din istoria regiunii și să onorăm
memoria celor, care au fost exterminați necruțător.

Există două monumente în Chișinău ce comemorează victimele Holocaustului. Monumentul victimelor

ghetoului din Chișinău, care este situat în fostul ghetou de-a lungul străzii Ierusalim și Memorialul
victimelor fascismului din str. Calea Orheiului. La locul unde a fost ridicat monumentul, au avut loc
execuții în masă ale evreilor.

Alexander BILINKIS: Există monumente în memoria evreilor uciși în sate și în alte orașe din țară. Din
păcate, de 30 de ani autoritățile nu au sprijinit sau inițiat edificarea de monumente pentru a perpetua
memoria victimelor. „Istoria Holocaustului” este predată doar opțional, deși, în opinia mea, ar trebui să
fie obligatorie în toate școlile și universitățile. Acest lucru este necesar și pentru că tinerilor trebuie să
învețe toleranță, care le este insuflată cu împreună cu aversiune față de fenomene precum xenofobia,
antisemitismul și șovinismul.

Liderul comunității evreiești a mulțumit Parlamentului pentru modificările operate la legislație, care
prevăd pedeapsa penală pentru propaganda nazismului și negarea Holocaustului.

El a spus că la Chișinău este în curs de implementare proiectul „Pietrele poticnirii”, care a fost inițiat în
țările UE. Proiectul presupune perpetuarea memoriei evreilor uciși în Holocaust. Lângă casele în care
locuiau sunt montate plăci de bronz cu numele și datele lor biografice.

Vicepreședintele partidului PAS, deputatul Mihai Popșoi a accentuat necesitatea de a aprecia fiecare
cetățean al Republicii Moldova, indiferent de limbă, religie sau naționalitate.

Mihai POPȘOI: În viitorul apropiat, noi (Parlamentul) intenționăm să criminalizăm utilizarea discursurilor
de ură, să creăm condiții favorabile comunităților etnice, astfel încât toți cetățenii din Moldova să se
simtă membri egali ai societății, să simtă empatie și respect reciproc. Trebuie să ne amintim întotdeauna
de aceste pagini triste ale istoriei noastre, ca așa ceva să nu se mai întâmple niciodată pe pământul
nostru.

Director afaceri internaționale din Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, Paul
Șapiro, a reamintit importanța păstrării memoriei victimelor ghetoului și a crimelor care au avut loc în
ghetoul din Chișinău.

Paul SHAPIRO: Populația ghetoului, bătrânii, femeile, copiii au murit din cauza unor condiții insalubre, a
aglomerării, a foamei și a condițiilor de detenție insuportabile. Unii dintre evreii din ghetou au fost duși
la periferia Chișinăului - la Ghidigici și Visterniceni unde au fost împușcați. Evreii au fost uciși La
Mărculești, Secăreni și alte localități din Basarabia. Supraviețuitorii au fost deportați câteva luni mai
târziu, în timp ce unii au murit pe drum. Este de datoria noastră să păstrăm amintirea lor. Comunitatea
evreiască își amintește astăzi soarta tragică a victimelor ghetoului de la Chișinău.

Doctorul în științe istorice Diana Dumitru a vorbit despre situația studierii Holocaustului în instituțiile de
învățământ din Moldova.

Diana DUMITRU - Există un interes internațional pentru tema Holocaustului, în special a Holocaustului
din Est. Cercetările din ultimele două decenii au schimbat percepția generală a fenomenului
Holocaustului. Astfel, dacă până acum Auschwitz sau Babi Iar erau considerate „simbolurile”
Holocaustului, astăzi se știe deja că mai mult de jumătate dintre victime au murit în Europa de Est, în
lagăre și ghetouri sau au fost împușcate masiv chiar în stradă, care a dat naștere conceptului de
„Holocaust prin gloanțe”.

Dacă vorbim despre studierea Holocaustului în școli și universități, pot spune că în ultimii 10 ani situația
s-a schimbat cu siguranță spre bine. Multe măsuri pozitive au fost realizate în predarea Holocaustului.
Cu sprijinul OSCE și sub auspiciile Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, informațiile despre
Holocaust au fost introduse în manuale pentru clasele 9-12. Pe 27 ianuarie, de Ziua Internațională a
Comemorării în victimelor Holocaustului, școlile găzduiesc evenimente comemorative și mese rotunde.

Doctor în științe, lector al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, Galina
Corman, a împărtășit datele cu privire la un proiect internațional tematic implementat recent.

Galina Corman - Proiectul internațional „Cartografierea Ghetourilor: Grodno – Cernăuți – Chişinău” este

un proiect inițiat de Institutul de Cultură și Istorie Germană din Europa de Sud-Est la Universitatea
Ludwig-Maximilian din München cu sprijin financiar din partea Ministerului Federal de Afacerile Externe
al Germaniei în cadrul „extinderii cooperării cu societatea civilă a țărilor Parteneriatului estic și a Rusiei”.
Proiectul s-a desfășurat din octombrie până în decembrie 2020, la el au participat 20 de studenți din
Ucraina, Belarus și Republica Moldova. Studenții au avut ocazia să transfere cunoștințe despre memoria
colectivă și istoria ghetoului de la Chișinău. Prin măsurarea, localizarea, documentarea caselor, piețelor,
studierea soartei evreilor și a vieții în ghetou, au fost create trei materiale jurnalistice: „Cartografierea
ghetoului”, „Pietre de poticnire”, „Ghettoul de la Chișinău: Cartografierea suferințelor umane”. Aceste
materiale au fost prezentate în școli, pentru a perpetua memoria victimelor și a transmite aceste
cunoștințe generațiilor viitoare.

La 25 iulie, membrii Comunității Evreiești din Republica Moldova, în frunte cu președintele acesteia,
Alexander Bilinkis, au onorat memoria victimelor ghetoului din Chișinău, depunând flori la Monumentul
victimelor ghetoului de pe strada Ierusalim.

Războiul a schimbat radical aspectul Chișinăului și compoziția etnică a locuitorilor lui. Dacă Chișinăul de
dinainte de război era populat de evrei în mare parte (40% din populație erau evrei), atunci, deja în
primii ani de război, practic nu mai existau evrei în el. După război, o parte din populația evreiască s-a
întors în oraș după evacuare, dar Chișinăul nu a devenit niciodată ceea ce a fost anterior.
Vă reamintim că pe 23 iulie a avut loc inaugurarea expoziției „80 de ani de la înființarea ghetoului din
Chișinău” pe strada Ierusalim, care este dedicată istoriei ghetoului din Chișinău. Expoziția se va
desfășura până la 31 iulie 2021. Intrare este libera.