Holocaustul in Romania

Cum a inceput Holocaustul in Romania?

• Antisemitismul a luat amploare și a început să se exprime deschis odată ce independența României a devenit
o certitudine. Liderii români de la 1866 au instrumentalizat chestiunea cetățeniei evreilor prezentându-i ca un
obstacol în calea independenței și emancipării materiale și culturale a României. Dezbaterile ocazionate de
Tratatul de la Berlin, care garanta independența României cu condiția acordării cetățeniei evreilor, au dus la
radicalizarea curentului antisemit. S-a remarcat în acest context antisemitismul lui Ion Brătianu, radicalizat
după 1867, dar și cel al lui Mihail Kogălniceanu.
• În România, ostilitatea față de evrei își are originile în mișcarea naționalistă a secolului XIX și se
întrepătrunde cu istoria unirii principatelor și crearea României Mari. Primii pași ai declanșării
antisemitismului premergător Holocaustului s-au pornit odată cu începuturile fascizării României, în anii 20'
și au ajuns la apogeu în anii 1930, perioadă în care partidele politice i-au învinuit pe cetățenii evrei de marea
criză economică în care se înglodase populația. Discursul anti-evreiesc în România a fost încurajat și de
ascensiunea lui Hitler și transformarea antisemitismului în politică de stat în Germania Nazistă.
 Din Germania in Romania
•Sâmbătă, 9 octombrie, în România este marcată Ziua
Holocaustului, în memoria populației evreiești deportate
forțat, în principal din Basarabia și Bucovina, în
Transnistria, la data de 9 octombrie 1941, acum 80 de
ani.
•Holocaustul a început odată cu „Noaptea de Cristal” –
9 noiembrie 1938, când, la ordinul autorităţilor naziste,
civili şi militari germani au devastat case şi magazine
evreieşti din Austria şi Germania
•În ţara noastră, Holocaustul se referă şi la deportarea şi
exterminarea evreilor din Basarabia, Bucovina şi nordul
Moldovei – jud. Dorohoi, în lagărele din Transnistria.
•Însă înainte de momentul 9 octombrie 1941, trebuie menţionate alte două repere cronologice legate de
Holocaustul din ţara noastră.
•Astfel, la 21 ianuarie 1941, a început o rebeliune legionară în timpul căreia au fost ucişi peste 120 de evrei
din Bucureşti.
•La 29 iunie 1941 a avut loc „Pogromul de la Iaşi” – jandarmii şi poliţiştii au arestat câteva mii de evrei, iar
alte câteva mii de evrei din Iaşi au fost înghesuiţi în „trenurile morţii”, unde au pierit prin asfixiere şi
deshidratare, în perioada 29 iunie-6 iulie 1941.
•Pe 9 octombrie 1941 au început deportările forţate, în vagoane de marfă închise, ale evreilor din Bucovina
de sud, teritoriu aflat administraţie românească.
•În perioada 9-11 octombrie au fost deportaţi peste 5000 de evrei, fiind luaţi cu forţa, deopotrivă copii,
bătrâni, bolnavi şi femei.
•La 1 noiembrie 1941, un raport secret adresat Preşedinţiei Consiliului de Miniştri de guvernatorul
Transnistriei, Gheorghe Alexianu, atrăgea atenţia asupra „condiţiilor foarte grele şi neomenoase” în care se
desfăşoară măsurile de purificare etnică a Basarabiei, Bucovinei şi Moldovei de nord, începute în iulie 1941,
solicitând reducerea fluxului de evacuaţi. Astfel evreii deportaţi mureau de epuizare, de frig, de foame, de
boli sau, pur şi simplu erau împuşcaţi.
•La jumătatea lunii decembrie 1941 fuseseră duşi în Transnistria circa 118.000 de evrei, pentru ca în final
numărul total al evreilor deportaţi în Transnistria să fie de circa 150.000.
•În decembrie 1941, au apărut câteva cazuri de tifos în lagărul de concentrare de la Bogdanovca din
Transnistria, unde erau ținuți captivi aproximativ 50.000 de oameni. Ca urmare, consilierul german de pe
lângă administrația românească a districtului și comisarul român de district au decis să ucidă toți deținuții,
începând cu 21 decembrie. Mii de deținuți bolnavi au fost împinși în două grajduri încuiate, care au fost
stropite cu kerosen și aprinse, arzându-i de vii pe toți cei dinăuntru, iar alți deținuți au fost conduși în
grupuri la o prăpastie dintr-o pădure din apropiere și împușcați. Restul evreilor au săpat gropi cu mâinile
goale în frig, și le-au umplut cu cadavre înghețate, alte câteva mii de evrei murind astfel de frig.
•Se estimează că în perioada 21 – 31 decembrie 1941 au fost ucişi peste 40.000 de evrei.
•Pe perioada celui de-al Doilea Război Mondial, guvernul român, aliat al naziştilor, a fost complice la
uciderea a aproximativ 280.000 – 380.000 de evrei, conform Raportului Comisiei Internaționale pentru
Studierea Holocaustului publicat în anul 2004.
 •Pe 9 octombrie 2006 a fost pusă piatra de temelie a
Memorialului Holocaustului, iar trei ani mai târziu, pe 8
octombrie 2009, monumentul a fost inaugurat.
•Memorialul, o creaţie abstractă a sculptorului Peter
Jacobi, situat la intersecția străzilor Anghel Saligny, Mihai
Vodă, Ion Brezoianu și Lipscani, şi întins pe o suprafață
de 2894 mp, cuprinde cinci construcții: un Memorial,
Steaua lui David, Via Dolorosa, Roata Țiganilor și
Coloana. Inițiativa realizării monumentului a aparținut
Ministerului Culturii și Cultelor, ca urmare a
recomandărilor Comisiei internaționale pentru studierea
Holocaustului din România și a consultărilor cu
reprezentanți ai Federației Comunităților Evreiești din
România, ai Comisiei Wiesel și ai supraviețuitorilor
Holocaustului.
• Deşi încă se mai produc erori publice şi negări pe tema Holocaustului, ţara noastră şi-a asumat greşelile
trecutului, în primul rând ca un semn al maturităţii societăţii noastre. Tocmai de aceea marcarea Zilei
Holocaustului vine ca o dureroasă aducere-aminte atât pentru evrei, cât şi pentru români şi reprezintă
exprimarea voinţei ca astfel de orori inimaginabile să nu se mai întâmple niciodată
 Drepti intre popoare
• În timpul Holocaustului, în România au fost și oameni care și-au riscat viața și avutul în încercarea de a-i
ajuta pe evrei. Aceste persoane au primit din partea Israelului - prin institutul Yad Vashem din Ierusalim,
înființat în 1953 cu scopul de a cinsti memoria victimelor și eroilor din timpul Holocaustului - „Cetățenia de
Onoare” și titlul de „Drepți între popoare”. Acest titlu a fost primit de 60 de români, printre care:

 Avocatul Traian Popovici - a fost primar al Cernăuțiului și a refuzat să aplice o politică discriminatorie,
refuzând să creeze un ghetou și, astfel, salvând de la deportare 20.000 de evrei.
 Viorica Agarici - a fost președinta Crucii Roșii Roman. Acesta s-a așezat pe șine la Roman și nu a lăsat
trenul Iași-Călărași să treacă până când evreii nu au primit îngrijiri medicale și decedații nu au fostr
înmormântați
 Regina mamă Elena - a apelat direct la Ion Antonescu pentru a nu deporta evreii din Cernăuți, a trimis ajutor
în Transnistria și a contribuit decisiv la întoarcerea evreilor acasă în 1942-1943
 Áron Márton - Episcop romano-catolic al Arhidiecezei de Alba Iulia între anii 1938 și 1980, a fost unul
dintre cei mai vocali contestatari ai politicilor antisemite din Transilvania ocupată. În mai 1944, în ajunul
expulzării evreilor din Cluj, episcopul a ținut o slujbă la Biserica Sf. Mihail prin care a făcut un apel
credincioșilor să își apere vecinii evrei.
 Agarici Viorica - A fost președinta Crucii Roșii românești în orașul Roman. A ajutat supraviețuitori
evrei din „Trenul Morții” după Pogromul de la Iași.
 Antal Rozalia - S-a oferit să-i ascundă pe vecinii ei, familia Handler, în casa sa.
 Cojoc Gheorghe - Inginer forestier din vecinătatea orașului Târgu Neamț. În iulie 1942, Cojoc a aranjat
cu autoritățile din orașul Piatra Neamț ca 50 de evrei să muncească în pădurile din jurul Târgu
Neamțului. În acest fel, a salvat pe acești evrei de la deportarea în Transnistria.
 Profir Grigore - Inginerul Grigore Profir era directorul morii de făină Dacia din Iași. În iunie 1941,
când Profir a aflat că încolonau evreii și îi duceau la secția de poliție, a adus noi muncitori, i-a dus la
moara și i-a pus să descarce sacii de făină, salvându-i de la a fi uciși.
 Suta Ioan –9 evrei care fugiseră din detașamentul de muncă au fost salvați datorită ajutorului lui Suta.
 Marculescu Emilian - În 1942, după câteva călătorii la Cernăuți, Mărculescu a reușit să mituiască un ofițer
de poliție român, care a scos cinci evrei din închisoare în mijlocul nopții, sub pretextul că trebuia să-i
transfere nemților, spre a fi executați.
• Biografie: Radio Cultural Romania
Wikipedia
Inshr-ew