Cultura de masă în „Epoca de Aur”: Cîntarea

României & Cenaclul Flacăra

Exhibitions

)
Proiect expozițional, cercetare și publicație
Cultura de masă în „Epoca de Aur” – Cîntarea României & Cenaclul Flacăra
2-23 august 2019, București
Proiectul „Cultura de masă în «Epoca de Aur» – Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” este
compus din cercetare, expoziție și publicație ce prezintă și analizează politicile culturale din
perioada lui Nicolae Ceaușescu.
Este produs de PostModernism Museum în cadrul programului său lansat în 2015 numit
DARE (Documentarea, Arhivarea, Reevaluarea și Expunerea artei și culturii vizuale produse
în România în perioada 1944-1989) și găzduit de Muzeul Municipiului Bucureşti – Muzeul
Nicolae Minovici în perioada 2-23 august 2019.
Pe 23 august la ora 11.00 are loc în cadrul expoziției lansarea cărții omonime și un ghidaj
specializat. Publicația „Cultura de masă în „Epoca de Aur” – Cîntarea României & Cenaclul
Flacăra” conține studiile autorilor: Cristina Anisescu, Daniela Apostol, Florin Dumitrescu,
Călin Hentea, Cosmin Nasui, Oana Nasui și Cristian Vasile și este în curs de apariție la
Editura PostModernism Museum, 2019.
Producător: PostModernism Museum
Spațiu desfășurare: Muzeul Municipiului Bucureşti – Muzeul Nicolae Minovici, Str. Dr Minovici
Nicolae nr. 1
Expoziție deschisă: 2-23.08.2019 /// miercuri-duminică 10.00-18.00, ultima intrare la 17.30
Eveniment pe 23 august 2019, ora 11.00: lansare carte „Cultura de masă în «Epoca de Aur» –
Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” și ghidaj specializat în expoziție.
Eveniment Facebook

Curator și cercetător: Cosmin Nasui

Cercetători consultanți: Cristian Vasile, istoric; Călin Hentea, artist plastic amator și istoric al
propagandei; Daniela Apostol, regizor și producător; Cristina Anisescu, doctor în psihologie; Florin
Dumitrescu, antropolog
Manager proiect și cercetare aplicată pe politici culturale de masă: Oana Nasui
Consultanți artistici: Andrei Ujică, Vasile Pop-Negreșteanu, Doru Ionescu
Context al cercetării
În perioada comunistă, cultura de masă din România, cu destinația ei specifică, a avut parte de un
program politic, fiind utilizată din punct de vedere ideologic. Comunismul înțelegea cultura, în sens
generic, ca un fenomen de masă specific clasei muncitoare, definit ca și „cultură a proletariatului”
(pe de-o parte opusă culturii „elitelor”, pe de alta fiind o componentă a formei de răspândire prin
participarea activă a maselor). Cu atât mai interesante sunt cercetările asupra acestor fenomene
culturale și sociale care au concentrat și propagat în mentalul colectiv modele care sunt și astăzi
parte din societate.
Studiul comunismului are în societatea românească o puternică conotație legată de documentarea,
arhivarea și scoaterea în evidență a suferinței, fricii, torturii, exterminării, crimelor regimurilor
comunismului. Datorită greutății acestor subiecte, recuperarea și apropierea necesară de istoria
recentă din partea tinerilor devine dificilă și problematică.
Expresia „Epoca de Aur” a fost atribuită de către propaganda oficială a anilor ’80, dictaturii
totalitare a lui Nicolae Ceaușescu, (în diferitele sale forme și funcții politice și publice între anii 1965-
1989). Această perioadă istorică este considerată azi marcată de național comunism și de cultul
personalității conducătorului Republicii Socialiste România.
Societatea comunistă a „Epocii de Aur” nu este una care să se fi dezvoltat fără amestecul ideologiei
și a manipulărilor prin programe politice, sociale și culturale.









































Expunerea cercetării
Cercetarea culturii de masă din proiectul de față are de aceea mai multe perspective și unghiuri de
abordare, atât antropologice, istorice, politice, ideologice, cât și sociale, artistice și estetice. Rolul
acestora este de a analiza complex contextul dar și reprezentările din cultura vizuală din perioada
1965-1989, din punctul de vedere al culturii de masă.
Sunt urmărite paralelismele între tipurile de fenomene culturale și sociale create prin intermediul
festivalurilor și publicațiilor specifice precum Revista Cîntarea României, Revista Flacăra, albume
muzicale și interpretativ-recitative dedicate festivalului național „Cîntarea României”, expoziții etc.
dar și a participării motivate atât ca audiențe cât și ca posibilități de premiere prin medalii și diplome
de diferite grade.
Proiectul de cercetare și expozițional „Cultura de masă în «Epoca de Aur» – Cîntarea României
& Cenaclul Flacăra” este prezentat în spațiu ca o viziune dinamică și constă în lucrări de artă,
publicații ale vremii, cataloage de artă, memorabilia, proiecții video, înregistrări audio, cercetări
sociologice. Proiectul include și o componentă de „cercetare continuă”, prin adunarea și
centralizarea de feedback de tip istorie orală recentă (comentarii, mărturii) din partea vizitatorilor,
care să fie integrat în prezentările ulterioare.
Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri: Muzeul Municipiului București – Muzeul Nicolae Minovici, Consiliul Național pentru
Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, Muzeul Cineastului Amator
Cartea „Cultura de masă în «Epoca de Aur» – Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” poate fi
găsită aici
Proiectul „Cultura de masă în „Epoca de Aur” – Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” face
parte din DARE, un program inițiat în 2015 de PostModernism Museum: „Documenting,
Archiving, Revaluing and Exhibiting the art and visual culture produced in Romania in 1944-
1989”.
Programul constă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor
români cu ideologii politice și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă
1944-1989.
Programul include o serie de expoziţii cercetare, dezbateri, conferinţe și publicații care încearcă să
reevalueze social și cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de
la Revoluția Română din 1989.
Conceptul inovator lansat de DARE este rezultatul unei viziuni pluridisciplinare istorice,
antropologice, artistice și sociologice. Cercetarea expozițională prezintă surse documentare
materiale de arhivă, memorabilia, filme, publicații, interviuri audio-video, în scopul de a deschide
serios și în sens larg discuții și subiecte încă sensibile și tensionate din punct de vedere istoric, prin
utilizarea expunerii, dezbaterii și publicațiilor ca mijloace de exprimare.
Fără să se subscrie la vreo teză sau interpretare, mecanismul expoziției-cercetare prezintă
propriile sale instrumente ca probe deschise, într-o relație nepartizană cu elemente diferite,
polarizat nefaste, politice sau ideologice. Publicațiile care însoțesc proiectele fac parte din
colecția „Lada de gunoi a istoriei” și apar la editura PostModernism Museum.
Expresia „Lada de Gunoi a Istoriei” este inventată de Leon Trotsky adresându-se menșevicilor
care plecau de la Congresul Sovietelor din 1917: „Mergeţi la locul unde de acum aparțineți – coșul
de gunoi al istoriei!” se referă figurativ cinic la acel loc în care oameni, evenimente, artefacte,
ideologii etc. au fost retrogradate prin uitare sau marginalizate în istorie.
Experții cu care lucrează PostModernism Museum pot fi vizionați
aici https://www.postmodernism.ro/experts/
///
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu
este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.
Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
„Cultura de masă, în măsura în care menținem această expresie devenită tautologică, devine tot mai
mult cultură pur și simplu, generalizată social, atât în largime, ca sferă de cuprindere, cât și în
adâncime, ca forță spirituală de îmbogâțire, de transformare și mobilizare a conștiințelor”[1]


Festivalul Flacara, 19 mai, 1975


Casa de cultura, Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta, 1964

In ajutorul propagandistilor, aprilie 1971

Consiliul culturii si educatiei socialiste, Romanie plai de glorie, 1972

Flacara nr 23 iunie 1973

Flacara 20 decembrie 1975

Flacara 18 octombrie 1975

Flacara 18 octombrie 1975 2

 Flacara 18 octombrie 1975 1
 Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu au vizitat expoziţiile artiştilor amatori şi
profesionişti dinstinşi în cadrul Festivalului naţional „Cântarea României”, ediţia a II-a, 1979

Cenaclul Flacara 1979: Florian Pittiș, Mircea Vintilă, Doru Stănculescu

Festivalul Cintarea Romaniei, Salonul Artelor editia a III-a, 1988

Punctul nostru de vedere, Centrul de indrumare a creatiei populare si a miscarii artistice de masa,
Tirgu-Jiu, 1976
Bulimar, Cultura socialista – tip superior de cultura, Editura politica, 1978

Scenarii de dans tematic, Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania, 1980

Consiliul judetean Olt al organizatiei pionierilor, Hora gandurilor, Slatina, 1972

Octavian Neamțu, Cultura ca acțiune socială, Editura Academiei RSR, 1976

Indreptarul Instructorului Brigazii Artistice de Agitatie, Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta, 1963

 Programe de brigazi artistice de agitatie, Fapte vii, Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta, 1964


Album artiști plastici amatori bucureșteni, 1975


Cîntarea României, Expoziție Republicană de Artă Plastică, 1981

Lauda patriei, Lucrari literare premiate la Festivalul national „Cintarea Romaniei”, Editura
Institutului de cercetari etnologice si dialectologice, 1977

Ioan Jinga, Cultura de masa, editura stiintifica si enciclopedica, 1975

Lectura la sate in Regiunea Bucuresti, Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta, 1965

Cultura socialista in Romania, Editura politica, 1974

A.N.Tisescu, Informarea politica la caminul cultural, Comitetul de Stat pentru cultura si arta, 1962

 Marcel Olinescu, Amintiri din Tara Oasului, 40×32 cm

 Festivalul Național al Educației și

Culturii Socialiste Cîntarea României 1978-1979, Artă platică de amatori, Editura Meridiane, 1980

 Mihai Florea, Prietenii mei concurenții, Formații și

portrete de artiști amatori, Editura Eminescu, 1976
 Indrumatorul Cultural nr 5 1956

 Indrumatorul cultural nr 2 1964

 Indrumatorul cultural nr 10 1972

 Indrumatorul cultural nr 11 1972

 Îndrumătorul Cultural nr 3 martie 1971

 Indrumatorul cultural nr 10 1976

 Indrumatorul cultural nr 3 1977
 Indrumatorul cultural nr 8 1976

 Indrumatorul cultural nr 5 1979

 Indrumatorul cultural nr 11 1979

 Îndrumatorul Cultural martie 1980

 Cintarea Romaniei, ianuarie 1981

 Cintarea Romaniei, aprilie 1981

 Cintarea Romaniei august 1980

 Cintarea Romaniei, februarie 1981

 Cintarea Romaniei, decembrie 1981

 Elena Greculesi, Partidul Comunist

Român
 Alexandru Ciucurencu, Omagiu
tovarășului Nicolae Ceaușescu

 Doru Rotaru, Nicolae și Elena Ceaușescu la 23 August

1944
 Aristotel Vasiliu, Omagiu

 Constantin Costa, Epoca

de Aur
 Constantin Nițescu, Tovarășul
Nicolae Ceaușescu în vizită la șantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră

 Dan Hatmanu,
Aniversare, 1983, detaliu
 Eftimie Modâlcă, Omagiu

 Eugen Palade, Primăvara

 Ion Vânău,
Tovarășul Nicolae Ceaușescu la Vaslui

 Juramântul, lucrare realizată de cercul

de pionieri din Drăgănești și oferită de C.J
 Natalia
Gadonschi, Nicolae Ceauşescu şi scene din istoria poporului, 1978




 Expozitia dovezi ale dragostei de care se bucura

presedintele N Ceausescu si tov E Ceausescu, Muzeul National de Istorie, 1978, 17 x 23,5 cm
 Urare din inima tarii, omagiu tovarasei
Elena Ceausescu, Editura Albatros, 1989

 Eugen Palade, Nicolae Ceausescu, 1985

 Dan Hatmanu, Satul Scobinti, Echipa la
Festivalul Cintarea Romaniei in Romania literara, nr 13, joi 30 martie 1978

 Afis Congresul Educatiei politice si al

Culturii Socialiste de I Molnar, 1976
 Alexandru Ciucurencu, Omagiu patriei
socialiste, 1976

 Horea Flamandu, Nicolae

Ceausescu in Arta, nr 9, 1983


Arta si Industrie Experiment Fabrica de Rulmenti Birlad, 1973

 Teatrul, nr 5, mai 1983
 Teatrul, nr 7-8, iulie-august 1983

 Premiul I Traian Cosovei, Cintarea

Romaniei, 1989
 Premiul I, Eugen Frunza,
Cintarea Romaniei, 1989
 Premiul I Radu Tudoran, Cintarea
Romaniei, 1987

 Indrumatorul cultural nr 3 1963
 Indrumatorul cultural nr 11 1966
 Indrumatorul cultural iunie 1970
 Indrumatorul cultural nr 4 aprilie 1971

Indrumatorul cultural nr 8, august 1971

Indrumatorul cultural nr 6 iunie 1971

Indrumatorul cultural nr 9 septembrie 1971

Indrumatorul cultural nr 7 iulie 1971

Indrumatorul cultural nr 11 noiembrie 1971

Indrumatorul cultural nr 10 octombrie 1971

Indrumatorul cultural nr 2 februarie 1972

Indrumatorul cultural, nr 5 mai 1971

Indrumatorul cultural nr 5 mai 1972

Indrumatorul cultural nr 8 august 1972

 Indrumatorul cultural nr 12 decembrie 1971

 Indrumatorul cultural nr 1, 1979

 Indrumator cultural nr 2, 1980
 Indrumator
cultural nr 7, 1980
 Indrumatorul cultural nr 8, 1979
 Indrumatorul cultural nr 5, 1980

 Indrumator cultural nr 4, 1980

 Indrumatorul cultural nr 10,
1979
 Indrumator cultural nr 12, 1979
 Locul – faptă și metaforă de
la Muzeul satului și de artă populara
 S I Garleanu, Haiducie si Haiduci, Editura
enciclopedica romana 1969
 Almanahul Flacara 1984, Un an
de exceptie al Cenaclului Flacara pg 88-89
 Nicolae Ceausescu, Cuvintarea la intilnirea cu
oamenii de arta si cultura, Editura Politica, 1971
 Civilizatia Socialista dimensiuni si
confruntari contamporane, Editura Academiei RSR, 1979

 Generatia epocii Nicolae Ceausescu, Dinu Marin

(coord.), Editura Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, 1983
 Contributii la fundamentarea stiintifica a
activitatii de popularizare a cunostintelor cultural stiintifice, 1969
 Arta plastica de amatori si arta populara, Editura
Meridiane, 1983

 1907 Antologie documente, literatura, arta, Editura didactica si

pedagogica, 1977
 Recomandari de repertoriu, in vederea alcatuirii
programelor dedicate celei de-a 50-a aniversari a PCR, Comitetul de Stat pentru cultura si arta,
1971

 Diploma
Spartachiada tineretului
 Revista România Pitorească, Anul VIII, nr. 90, 1979
 Cîntece patriotice antologie din creația
compozitorilor amatori, 1978-79, Editura muzicală, 1980
 Cintarea Romaniei, Revista Arta nr 9,
1981, pg 1
 Almanah Flacara 1986
 Almanah Flacara 1987
 Almanah Flacara 1988
 Almanah Flacara 1989
 Plenara Comitetului Central al PCR, 3-5
noiembrie, 1971, Editura politica, 1971

 Cinematograf
ele Capitalei Ghid, Intreprinderea cinematografica a municipiului Bucuresti
 Sindicatele
arădene la Festivalul național Cintarea Romaniei 1977
mai multe imagini despre cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu
Cultura ideologiei
„O temă de mare actualitate, pentru că e o realitate actuală – activitatea cultural-educativă de masă
și conducerea ei științifică. Masele – masele populare, în accepțiunea largă a cuvântului – au avut
întotdeauna o cultură a lor, cu plusurile și cu minusurile ei, exprimată în folclor. Acum însă nu de o
astfel de cultură e vorba, în primul rând, ci de una nouă, la nivelul științei și tehnicii moderne.”[2]
„În ultimii ani, în special ca urmare a hotârârilor plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, care a
analizat activitatea ideologică și de educație socialistă a maselor, s-a trecut la reexaminarea critică a
modului de a concepe, organiza și conduce activitatea cultural-educativă de masă.”[3]
„Conducerea științifică a activității cultural-educative de masă este posibilă întrucât: scopul și
obiectivele educației socialiste a maselor prin cultură stabilite cu claritate pentru fiecare etapă a
dezvoltării societății românești; activitatea cultural-educativă este preponderent instituționalizată;
există o bază materială și de cadre adecvată pentru acerastă activitate”[4] Activiștii culturali sunt
mediatorii care facilitează creearea cadrului cultural și al relațiilor interumane, cei care
transformă non-publicul în public al activităților culturale. Circuitul complex al ideologizării cuprinde:
comenzi de for public ale artiștilor, acordarea de premii precum Artist Emerit, Artist al Poporului,
merite culturale sau premii ale UAP. Monumentele devin locuri pentru depunderea coranelor, pentru
omagieri publice, evenimente pionierești etc. Apoi intră în circuitul culturii vizuale ca repere ale
mentalului colectiv, ale identității naționale.
De la ideologizarea culturii la cultură a ideologiei. Artiștii nu mai semnează lucrările atunci când sunt
reproduse pe primele pagini ale revistelor și ziarelor iar stilistica Epocii de Aur reușește să
uniformizeze stilul oficial de reprezentare.
Programe și publicații precum: „Indreptarul Instructorului Brigăzii Artistice de Agitație”, Comitetul de
Stat pentru Cultură și Artă, 1963, „Programe de brigăzi artistice de agitație, Fapte vii”, Comitetul de
Stat pentru Cultură și Artă, 1964, publicații precum „Cultura poporului”, „Îndrumătorul cultural”
„Educație pionierească” dar și multe altele, pregătesc și sunt reorganizate pentru a conduce mai
apoi în festivaluri precum Cîntarea României și Cenaclul Flacăra și publicații precum „Flacăra”.
 „Erau personaje care au jucat un rol important în epocă cum era Nicușor Ceaușescu care era stăpân
pe Costinești pe tinerețea lui și pe tineretul Constineștiului. În jurul persoanei lui, în jurul lui Adrian
Păunescu se creease un mit.” – Doina Papp, critic și istoric de teatru[5]
„Ceea ce strângea publicul și culegea apalauzele amfiteatrului nu era textul ci mai ales subtextul”.
„Cea mai frumoasă perioadă a fost între anii 1985-1990, la Costineşti, înainte de Iliescu. Era singurul
loc de libertate din România. Era o nebunie, o staţiune proaspăt făcută, pe vremea vestitului Nicu
Ceauşescu. Pe vremea respectivă, să vezi o instalaţie adusă din SUA sau un microfon era ceva
uimitor. Vreau să se înţeleagă că atunci nimic nu ieşea din ţară, nimic nu intra. Era un fel de Coreea
de Nord. De fapt, modelul ăsta a fost. Noi în `89 am participat la Festivalul Mondial al Tineretului din
Coreea de Nord şi l-am văzut pe bunicul lui Kim Jong-un, Kim Ir-sen, care a inventat tot ce urma să
se întâmple în România. Ceauşescu era mare fan Coreea de Nord. Cam 100.000 de coreeni studiau
aici. Am văzut ceea ce urma să se întâmple în România dacă învingea comunismul: cantine de bloc,
bani nu aveau – ei nu ştiau să umble cu banii –, securitate, comunism, totul pe faţă. Plus, o chestie
care pe noi ne-a marcat: dimineaţa, pentru că noi nu aveam somn din cauza schimbării de fus orar,
vedeam şiruri de camioane. Câte o mie de camioane de oameni plecau în tăcere din oraş. La
muncă, la orez…îi duceau afară ca să nu-i vedem. Ei erau oamenii care nu dădeau bine. Acolo s-au
pus bazele revoluţiei din România. O să ziceţi că sunt nebun. Nu sunt. Acolo erau toţi, de la
Isărescu, Adrian Năstase, soţia lui Petre Roman. Erau acolo toţi cei care ne-au condus după aceea,
prin reprezentanţi sau direct. La un moment dat am auzit chiar că coreeni s-au cam supărat şi au zis
„Băi, aţi venit aici să vorbiţi? Voi nu ştiţi că noi suntem prieteni, dar trebuie să vă raportăm? Chiar
aici v-aţi găsit voi să vorbiţi?“. În fine, se ştia că ceva se va întâmpla.”[6]
https://www.youtube.com/watch?v=HnQqccjtm1I
Cenaclul Flarăra
„• Cenaclul Flacăra a fost cea mai puternică mișcare de cultură tânără și nonconformistă din Europa
de Est (unii spun că nu numai din acest spațiu!) în perioada 1973-1985. A fost interzis de autorități,
pentru că promova libertatea, cultura și gândirea neîngrădită, prin muzică, versuri și dialog,
opunându-se cenzurii și dogmelor epocii totalitare. În primii 12 ani de activitate, au avut loc 1615
manifestări cu peste 6 milioane de spectatori. După reînființare, între 1990 și 2010, au mai avut loc
peste 1000 de manifestări.
 Pe scena Cenaclului s-au lansat ori și-au consolidat cariera: Cantautori, unii dintre ei nume de vârf
ale muzicii folk, rock și din alte genuri, ca: Tudor Gheorghe, Mircea Vintilă, Vali Sterian, Dan Andrei
Aldea, Vasile Şeicaru, Ducu Bertzi, Tatiana Stepa, Dumitru Fărcaşu, Marcela Saftiuc, Gil Ioniţă,
Anda Călugăreanu, Dorin Liviu Zaharia, Mircea Florian, Ion Zubaşcu, Valeriu Penişoară, Alexandru
Zărnescu, Horia Stoicanu, Gil Dobrică, Maria Nagy, Gheorghe Gheorghiu, Maria Dragomiroiu,
Emilian Onciu, Octavian Bud, Nica Zaharia, Ioan Gyuri Pascu, Angelica Stoican, Mădălina Manole;
Trupe rock: Phoenix, Iris, Voltaj, Holograf, Sfinx, Mondial, Pro Musica, Metropol, Krypton, Celelalte
cuvinte, Roşu şi Negru, Catena, Totuşi…; Grupuri folk: Partaj (Tatiana Stepa, Magda Puskas),
Flacăra Folk 73, Canon, Folk T…; Umoriști: Divertis, Mesaj, Reflex Flacăra…; Coruri: Madrigal,
Song, Preludiu, Voces Primavera, Doina al Armatei, Rapsodia Română, Finteuşu Mare, Bocsig,
Hideaga…
 La Cenaclu, au fost prezenți mari scriitori, actori, regizori: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan
Alexandru, Florian Pittiş, Amza Pellea, Radu Beligan, Florin Piersic, Ştefan Iordache, Mihail Stan,
Horaţiu Mălăele, Florin Zamfirescu, Leopoldina Bălănuţă, Virgil Ogăşanu, Ovidiu Iuliu Moldovan,
Valeria Seciu, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Octavian Cotescu, Mitică Popescu, Silvia Popovici, Ilinca
 Tomoroveanu, Rodica Mandache, Adam Erzsebet, Rozina Cambos, Mircea Diaconu, Gelu Colceag,
Ion Marinescu, George Mihăiţă, Cornel Diaconu, Dumitru Moroşanu…; mari sportivi: Ilie Năstase,
Nadia Comăneci, Nicolae Dobrin, Mircea Lucescu, Ilie Balaci, Ion Ţiriac, Virginia Ruzici, Margareta
Mureşan, echipele de fotbal Universitatea Craiova, Rapid, Poli Timişoara…
 În total, la cele peste 2000 de manifestări, care au avut loc între 1973 şi 2010, au participat peste 7
milioane de spectatori.
 Pe scena Cenaclului, Adrian Păunescu a afirmat pentru prima oară în România, încă din 1983, că 1
Decembrie 1918 este adevărata zi naţională a poporului român.
 La Cenaclu – manifestare multiculturală în sprijinul păcii și bunei înțelegeri – s-a cântat şi s-a recitat
în română, engleză, franceză, rusă, spaniolă, italiană, greacă, turcă, maghiară, germană, ebraică,
arabă, tătară, dialect aromân, idiş, japoneză, chineză, sârbo-croată, ţigănească, poloneză…
 De-a lungul manifestărilor, Adrian Păunescu a primit pe scenă circa o jumătate de milion de bilețele
de la spectatori, în care se exprimau cele mai diverse opţiuni artistice, sociale, politice și sportive.
 În total, manifestările Cenaclului au durat aproximativ 10.000 de ore, adică o medie de circa cinci ore
pentru o manifestare. Recordul de durată s-a consemnat la Galaţi, la Gala 1000, în iulie 1983, când
spectacolul a început la ora 18 şi s-a încheiat dimineaţa la ora 7.
 În drumurile sale prin ţară, Cenaclul a străbătut sute de mii de kilometri, cu automobilul, autocarul,
camionul, TIR-ul, microbuzul, tractorul, trenul, avionul, motocicleta, bicicleta, vaporul…
 Cenaclul Flacăra a avut chiar și o echipă de fotbal care a disputat, de-a lungul celor circa 10 ani de
activitate, peste o sută de partide, cu diverse echipe din ţară, nefiind niciodată înfrântă.
 La Cenaclul Flacăra s-au scris, s-au lansat sau au devenit celebre cântece și refrene ca: „Doamne,
ocrotește-i pe români”, „Rugă pentru părinți”, „Viața noastră unde e?” „Și totuși există iubire”,
„Treceți, batalioane române, Carpații”, „Cu căciulile pe frunte”, „Cozma Răcoare”, „Trăiască
România”, „O lume de douăzeci de ani”, „Nu uita că ești român”, „Doamne, vino, Doamne”, „Odată
am ucis o vrabie”, „Oameni de zăpadă”, „Tu Ardeal”, „Ridică-te, Ștefane, și vezi-ți fiii”, „La adio tu”,
„Puștoaica”, „Oltenia, eterna Terra Nova”, „Te salut, generație în blugi”, „Copaci fără pădure”,
„Niciodată să nu uităm de cei mai triști ca noi”, „Rău mă dor ochii mă dor”, „Nu uita că ești român”,
„Aruncarea în valuri”, „Broasca țestoasă”,„Trenul fără naș”, „La o cană cu vin”, „Nebun de alb”, „La
margini te chem” și multe altele.
(Andrei Păunescu, „Istoria Cenaclului Flacăra”, Fragment din descrierea evenimentului “Remember
Cenaclul Flacăra − Adrian Păunescu”)
Andrei Păunescu, fiul lui Adrian Păunescu și organizatorul spectacolului itinerant “Remember
Cenaclul Flacăra” răspunde recent unui interviu: „− Dacă, între 1973-1985, Cenaclul a avut 6
milioane de spectatori, câți ați spune că a avut după 1990?
− Da, e o cifră consemnată în cronicile vremii. A fost cel mai mare fenomen al culturii naționale,
probabil dintotdeauna. Din 1990 și până acum n-a fost atât de mare audiența ca înainte, dar
apreciem că în jurul a un milion de spectatori, în peste 1.000 de spectacole.”[7]
Cristian VASILE va trata formulele organizatorice/ instituționale care au premers fenomenul Cîntarea
României, fiind exploatate și perfecționate după 1976 de regimul Ceaușescu. El va documenta
caracteristici importante ale mișcării artistice de amatori și ale fenomenului Cîntarea României prin
apelul la documentele aflate la Arhivele Naționale [fondul CC al PCR – Secția propagandă și
Agitație]. În ceea ce privește Cenaclul Flacara, C.V. va aborda elemente din biografia politică și
intelectuală a lui Adrian Păunescu, animatorul Cenaclului, așa cum reies din sursele deschise și din
dosarele întocmite de organele de securitate în cadrul urmăririi informative.
///
Note:
[1] Al. Tănase, Conceptul de cultură de masă și semnificația lui actuală. În „Educația adulților.
Cercetare științifică și acțiune culturală”, București C.S.C.A., 1968, pg. 64
[2] Prefață Stanciu Stoian, membru corespondent al Academiei RSR, la Ioan Jinga, „Cultura de
masă”, editura științifică și enciclopedică, 1975, pg 5
[3] Ioan Jinga, „Cultura de masă”, editura științifică și enciclopedică, 1975, pg. 11
[4] Ioan Jinga, „Cultura de masă”, editura științifică și enciclopedică, 1975, pg. 13
[5] „FENOMENUL HOP”, Documentarul Galei Tânărului Actor HOP, ediția 2014, Costinești (52 min,
HD), Produs de Casa de producție TVR şi UNITER
[6] Lizeta Oprea, INTERVIU Dan Bittman: „În ’89 eram la un festival în Coreea de Nord. Acolo erau
toţi cei care ne-au condus apoi, acolo s-au pus bazele Revoluţiei din România“, 18 septembrie 2018
https://adevarul.ro/entertainment/celebritati/interviu-dan-bittman-In-89-festival-coreea-nord-erau-cei-
ne-au-condus-apoi-s-au-pus-bazele-revolutiei-romania-1_5ba00433df52022f758ba1b1/index.html
Accesat 23 septembrie 2018
[7] PressOne, Bianca Felseghi, 18.04.2018, De Centenar, Ministerul Culturii relansează Cenaclul
Flacăra https://pressone.ro/de-centenar-ministerul-culturii-relanseaza-cenaclul-flacara/
Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu
este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.
Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri: Muzeul Municipiului București, Muzeul Nicolae Minovici, Consiliul Național pentru
Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Cineastului
Amator
///
Experții cu care lucrează PostModernism Museum pot fi vizionați
aici https://www.postmodernism.ro/experts/
Proiectul face parte din DARE, un program inițiat În 2015 de PostModernism Museum:
„Documenting, Archiving, Revaluing and Exhibiting the art produced in Romania in 1944-1989”.
Programul consistă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor români
cu ideologii politice și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă 1944-1989.
Programul include o serie de expoziţii cercetare, dezbateri, conferinţe și publicații care încearcă să
reevalueze social și cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de
la Revoluția Română din 1989. Conceptul inovator lansat de DARE este rezultatul unei viziuni
pluridisciplinare istorice, antropologice, artistice și sociologice. Cercetarea expozițională prezintă
surse documentare materiale de arhivă, memorabilia, filme, publicații, interviuri audio-video, în
scopul de a deschide serios și în sens larg discuții și subiecte încă sensibile și tensionate din punct
de vedere istoric, prin utilizarea expunerii, dezbaterii și publicațiilor ca mijloace de exprimare.
Fără să se subscrie la vreo teză sau interpretare, mecanismul expoziției-cercetare prezintă propriile
sale instrumente ca probe deschise, într-o relație nepartizană cu elemente diferite, polarizat nefaste,
politice sau ideologice. Publicațiile care însoțesc proiectele fac parte din colecția „Lada de gunoi a
istoriei” și apar la editura PostModernism Museum.
Expresia „Lada de Gunoi a Istoriei” este inventată Leon Trotsky adresându-se menșevicilor care
plecau de la Congresul Sovietelor din 1917: „Mergeţi la locul unde de acum aparțineți – coșul de
gunoi al istoriei!” se referă figurativ cinic la acel loc în care oameni, evenimente, artefacte, ideologii
etc. au fost retrogradate prin uitare sau marginalizate în istorie.
ENGLISH version
Exhibitional project, research and publication:
”Mass culture in the «Golden Age» (1964-1989) – Cîntarea României & Cenaclul Flacăra”
August 2-23, 2019, Bucharest, Romania
The project ”Mass culture in the «Golden Age» (1964-1989) – Cîntarea României & Cenaclul
Flacăra” is composed of research, exhibition and publication, presenting and analyzing the
cultural policies of Nicolae Ceausescu’s period.
It is produced by PostModernism Museum, as part of its program, launched in 2015 and
called DARE (Documentating, Archiving, Reevaluating and Exhibiting visual art and culture
produced in Romania between 1944-1989) and hosted by the Bucharest Municipal Museum –
Nicolae Minovici Museum between August 2 and 23, 2019.
On August 23 at 11.00 am the exhibition will launch the homonymous book and a specialized
guided tour.
The publication ”Mass culture in the «Golden Age» (1964-1989) – Cîntarea României & Cenaclul
Flacăra” contains the studies of the authors: Cristina Anisescu, Daniela Apostol, Florin Dumitrescu,
Călin Hentea, Cosmin Nasui, Oana Nasui and Cristian Vasile (PostModernism Museum Publishing
House, 2019).
Producer: PostModernism Museum
Host: Bucharest Municipal Museum – Nicolae Minovici Museum, 10 Dr Minovici Nicolae str,
Open: 2-23.08.2019 /// Wednesday-Sunday 10.00 am-6.00 pm, last entry at 5.30 pm
Event on August 23, 2019, 11.00 am: book launch ”Mass culture in the «Golden Age» (1964-1989)
– Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” and specialized guide tour in the exhibition.
Facebook Event: https://www.facebook.com/events/441101729820245/
Curator and researcher: Cosmin Nasui
Research consultants: Cristian Vasile, historian; Călin Hentea, amateur plastic artist and
propaganda historian; Daniela Apostol, director and producer; Cristina Anisescu, PhD in psychology;
Florin Dumitrescu, anthropologist
Project and research manager applied to mass cultural policies: Oana Nasui
Artistic consultants: Andrei Ujică, Vasile Pop-Negreșteanu, Doru Ionescu
Research context
During the communist period, the mass culture in Romania, with its specific purpose, was part of a
political program, being used ideologically. Communism understood culture, in a generic sense, as a
mass phenomenon specific to the working class, defined as the “culture of the proletariat” (on the
one hand opposed to the culture of the “elites”, on the other being a component of the diffusion and
dissemination through active participation of the masses). All the more interesting are the
researches on these cultural and social phenomena which have concentrated and propagated in the
collective mind models that are still part of society.
The study of communism has a strong connotation in the Romanian society related to the
documentation, archiving and highlighting of the suffering, fear, torture, extermination, crimes of the
communist regimes. Due to the weight of these topics, the recovery and the necessary approach to
the recent history, from the young people, becomes difficult and problematic.
The expression “Golden Age” was attributed, by the official propaganda of the 1980s, to the
totalitarian dictatorship of Nicolae Ceausescu (in its various forms and political and public functions,
between 1965-1989). This historical period is considered today marked by national communism and
the cult of personality of the leader of the Socialist Republic of Romania.
The communist society of the “Golden Age” is not one that would have developed without the mix of
ideology and manipulations through political, social and cultural programs.
Exhibiting the research
Therefore, the presentation of the present research has more perspectives and angles of
approach, anthropological, historical, political, ideological, as well as social, artistic and
aesthetic. Their role is to analyze the context as well as the visual culture representations from
1965-1989, from the point of view of mass culture.
There are being followed parallels between the types of cultural and social phenomena created
through the specific festivals and publications, such as the Cîntarea României Magazine, the Flacara
Magazine, musical and interpretive-recitative albums dedicated to the national festival “Cîntarea
României”, exhibitions, but also the motivated participation of the people, both as audiences and as
award possibilities through medals and diplomas of different degrees.
The research and exhibition project ”Mass culture in the «Golden Age» (1964-1989) – Cîntarea
României & Cenaclul Flacăra” is presented within the host space as a dynamic vision and consists
of works of art, publications of the time, art catalogs, memorabilia, video projections, audio
recordings, sociological researches. The project also includes a component of “continuous
research”, by gathering and centralizing recent oral history feedback (comments, testimonies) from
visitors, to be integrated in subsequent presentations.
Cultural project co-financed by the Administration of the National Cultural Fund
Partners: Bucharest City Museum – Nicolae Minovici Museum, National Council for the Study of
Security Archives – CNSAS, Amateur Filmmaker Museum
The book ”Mass culture in the «Golden Age» (1964-1989) – Cîntarea României & Cenaclul Flacăra”
can be found here:
The project ”Mass culture in the «Golden Age» (1964-1989) – Cîntarea României & Cenaclul
Flacăra” is part of DARE, a program initiated in 2015 by the PostModernism Museum:
“Documenting, Archiving, Reevaluating and Exhibiting the art and visual culture produced in
Romania in 1944 -1989”. The program consists of a series of multidisciplinary researches that
analyze the relation of Romanian artists with different political ideologies and social climates, during
the post-war and communist period 1944-1989.The program includes a series of research
exhibitions, debates, conferences and publications that try to reassess the social and cultural
phenomenon of communism, on the occasion of the anniversary, in 2019, of 30 years since the 1989
Romanian Revolution.
The innovative concept launched by DARE is the result of a multidisciplinary historical,
anthropological, artistic and sociological vision. The exhibition-research presents documentary
sources of archive, memorabilia, films, publications, audio-video interviews, in order to open
seriously and broadly discussions and topics that are still historically sensitive and tense, by using
the exhibition, debate and publications. as a means of expression.Without subscribing to any thesis
or interpretation, the exhibition-research mechanism presents its own instruments as open evidence,
in a non-partisan relationship with different elements, polarized wrong, political or ideological.
The publications accompanying the projects are part of the collection “History Dustbin” and
appear in the PostModernism Museum Publishing House. The phrase “History Dustbin” is
coined by Leon Trotsky addressing the Mensheviks who left the Soviet Congress in 1917: “Go
to the place where you belong now – into the dustbin of history!” Cynically, it refers to that place in
which people, events, artifacts, ideologies etc., as they were downgraded by oblivion or
marginalized in history.
The experts working with PostModernism Museum can be viewed
here https://www.postmodernism.ro/experts
The project does not necessarily represent the position of the Administration of the National Cultural
Fund. AFCN is not responsible for the content of the project or how the results of the project can be
used. These are entirely the responsibility of the beneficiary of the financing.