Sunteți pe pagina 1din 3

Chiriac Emanuel

Muzeul și colecțiile muzeale – Muzeul Național de Artă


Contemporană București

Dacă funcția unui muzeu este conservarea memoriei culturale sau retrospecția,
atunci de ce ar fi îndreptățită crearea unui spațiu în care se arhivează prezentul față de
care încă nu am luat suficientă distanță pentru a reflecta asupra sa? La această
întrebare MNAC a răspuns încă de la bun început prin misiunea pe care și-a asumat-o,
poziționându-se în primul rând ca un laborator de creație și de cercetare a prezentului
și trecutului deopotrivă. Mediul nuanțat al artei contemporane a găsit în MNAC o
modalitate de a se oglindi prin intermediul varietății de proiecte propuse specialiștilor
și publicului: expoziții, ateliere, dezbateri, spectacole, festivaluri. Acest lucru face ca
activitatea MNAC să nu integreze doar evoluția culturii vizuale, ci și schimbările
sociale și politice, evoluția mentalităților și a fracturilor ideologice din România
contemporană.
Amplasarea muzeului în incinta Casei Poporului/Palatului Parlamentului a
suscitat de la bun început ostilitatea unei părți a comunității artistice. Soluția atât de
ofertantă din punct de vedere al spațiulu a fost privită pe de altă parte ca fiind o șansă
la „exorcizare” istorică prin asumare. Direcția curatorială a muzeului a interiorizat de
la bun început această aparentă contradicție, transformând treptat muzeul într-un
spațiu de desfășurare propice oricărui spirit liber.
MNAC a fost înființat în anul 2001 și a funcționat mai întâi în sediul fostei
fundații Kalinderu sub numele de Kalinderu Medialab. Muzeul a luat naștere prin
unirea Departamentului de Artă Contemporană al Muzeului Național de Artă al
României (MNAR) cu Oficiul Național pentru Documentare și Expoziții de Artă
(ONDEA) al cărui director, Mihai Oroveanu, a devenit și primul director al muzeului.
Istoric de artă, fotograf, curator și colecționar de artă, Mihai Oroveanu a avut un rol
esențial în înființarea muzeului.
În anul 2004 MNAC s-a mutat cu sediul principal în incinta Palatului
Parlamentului.
Colecția MNAC reunește peste 7 000 de lucrări ce datează din perioada postbelică, și
a fost preluată în proporție de peste 90% de la cele două structuri instituționale care au
fuzionat: MNAR, respectiv ONDEA. La rândul său, ONDEA a moștenit în 1990
patrimoniul artistic gestionat în perioada dictaturii comuniste de către Oficiul de
Expoziții al Consiliului Culturii și Educației Socialiste.
MNAC deține o remarcabilă colecție de diapozitive și negative fotografice, un fond
documentar referitor la cultura vizuală din România, un fond de cataloage și publicații
de artă și un important fond de carte de specialitate, toate gestionate în
cadrul Centrului de Documentare și Cercetare a Culturii Vizuale „Mihai Oroveanu”.
Editura MNAC are o activitate susținută de analiză și promovare a fenomenului
artistic al României, tipărind în medie anuală 10 titluri (monografii și cataloage de
expoziții).
În perioada 2011 – 2015 o activitate expozițională considerabilă s-a desfășurat
în clădirea din Calea Moșilor 62-68, cunoscută sub denumirea de Anexa și atribuită
MNAC de către Ministerul Culturii. Anexa MNAC a fost de la bun început un spațiu
dedicat expozițiilor cu caracter experimental ale artiștilor tineri. Momentan clădirea se
află pe lista imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic și este închisă publicului.
Un alt spațiu expozițional satelit este MNAC Dalles care a fost redeschis în
aprilie 2015 sub forma unei platforme dedicate expozițiilor monografice ale unor
artiști consacrați în intervalul 1950-2000. Ultima expoziție a avut loc în anul 2017,
ulterior și acest spațiu fiind înscris pe lista imobilelor încadrate în clasa I de risc
seismic și închis publicului.
Prin intermediul celor două mari vernisaje — de primăvară și de toamnă —
muzeul promovează artiști români și internaționali printr-o abordare integratoare a
culturii vizuale ce atrage în fiecare an mii de vizitatori români și străini.
Misiunea Muzeului Național de Artă Contemporană este să ofere un mediu relevant și
stimulant pentru explorarea artei contemporane, să promoveze dialogul intra-
comunitar și să pună cultura vizuală contemporană din România în context
internațional. Muzeul este o instituție care desfășoară activități ample de cercetare,
mediere, comunicare și punere în relație a unor fenomene artistice contemporane cu
publicul larg, creând un cadru flexibil pentru cele mai diverse manifestări și proiecte
din zona culturală românească.
Moștenită în mare proporție pe cale instituțională și reflectând, până în anii
'90, mecanismele de achiziții ale vechilor structuri comuniste de propagandă culturală,
colecția Muzeului Național de Artă Contemporană este în măsură să ofere o privire
nuanțată asupra vieții artistice din România, nu doar după criterii de valoare, ci și din
perspectiva complexă a contextului social, economic și al directivelor politice care au
influențat-o.
Prezentată între noiembrie 2018 - septembrie 2021, expoziția cu caracter semi-
permanent Văzând istoria 1947 - 2007 a fost gândită ca o platformă deschisă de
prezentare, analiză și dezbatere, realizată pe principiile curatoriatului colectiv și
destinată unei continue transformări prin acumularea de cunoaștere. Istoria artei
contemporane din România este revizitată într-un discurs expozițional care pune pe
același plan dimensiunea documentară și pe cea artistică, producția de obiect cultural
și contextul în care aceasta a avut loc.
În 2020, Colecția Muzeului a fost completată în urma primei proceduri de
achiziții publice de artă contemporană din ultimii 12 ani, până la acel moment.
Aceasta a vizat creația artiștilor vizuali în viață, originari din România, activi pe scena
de artă în țară și în străinătate și a urmărit să se definească prin dimensiunea de
cercetare – centrală activității muzeale, în strânsă corelare cu dimensiunea
procesuală a actului de creație artistică. Rezultatele au putut fi văzute în
expoziția După doisprezece ani. Producția artistică din România în 180 de lucrări, în
București, și în versiunea sa itinerantă, Puls 20, în Craiova.
În 2022, 192 de lucrări completează colecția Muzeului în urma unei noi sesiuni de
achiziții, posibilă prin generozitatea reiterată a Ministerului Culturii. Acestea sunt
expuse în prezent în cadrul expoziției Puls 22, la sediul MNAC.
În același timp, începând din mai 2022, depozitul de sculptură de la etajul 2 al
Muzeului este deschis publicului pentru vizitare, în cadrul expoziției Leviathan. În
măruntaiele Colecției. Spațiul este conceput ca un labirint deschis, cu enclave pentru
activități temporare (expoziții tematice, ateliere educaționale, conferințe) și cu un
parcurs plin de surprize oferite de operele puse în rafturi și depozitate în moduri
ingenioase și creative.

S-ar putea să vă placă și