I.

Patrimoniul cultural imobil

1.1. Definiți Patrimoniului cultural imobil şi principalele componentele

Patrimoniul construit (imobil) reprezintă totalitatea elementelor de patrimoniu format din clădiri,

terenuri sau complexe de clădiri și terenuri, ce sunt clasate ca monumente istorice, situri și zone
arheologice sau sunt protejate ca peisaje culturale, parte a unor zone protejate.
Componente ale patrimoniului cultural imobil:
Monumente, lucrări de arhitectură, lucrări de sculptură sau pictură, elemente sau structuri arheologice
monumentale, cum ar fi inscripții, gravuri sau picturi în rocă, peșteri, monumente funerare sau orice
alt element care are valoare pentru artă, istorie sau civilizație națională și / sau universală;

1.2. Clasificați monumentele patrimoniului cultural imobil

Monumentele patrimoniului cultural imobil pot fi clasificate în mai multe categorii, în funcție de
diferite criterii. Iată câteva exemple de clasificări posibile:

1. Clasificare după vechime:

 Monumente preistorice: inclusiv monumente megalitice (cum ar fi Stonehenge), tumuli,
fortificații, așezări neolitice și alte structuri construite înainte de istorie scrisă.
 Monumente istorice: clădiri, monumente sau situri construite sau create în perioada istoriei scrise,
cum ar fi castele, biserici, palate, temple, situri arheologice, monumente comemorative etc.
2. Clasificare după stil sau perioadă:
 Monumente gotice: construcții care au fost construite în stil gotic, inclusiv catedrale, biserici,
fortărețe și palate.
 Monumente baroce: clădiri construite în stil baroc, caracterizate prin bogăția de detalii,
ornamente și forme complicate.
 Monumente neoclasice: construcții care au urmat stilul neoclasic, care a fost popular în Europa în
secolul al XVIII-lea și al XIX-lea, caracterizat prin simplitatea liniei și forma geometrică.
3. Clasificare după importanță sau semnificație:
 Monumente naționale: clădiri sau structuri care au o importanță deosebită pentru istoria sau
cultura națională.
 Monumente internaționale: monumente sau situri care au o semnificație deosebită pentru oamenii
din întreaga lume, cum ar fi Piramidele din Egipt sau Colosseumul din Roma.
 Monumente locale: clădiri sau structuri care au o semnificație istorică sau culturală pentru o
comunitate sau regiune specifică.

Rezervatia cultural-naturala „Orheiul Vechi”

Rezervaţia peisagistica Saharna şi Ţipova
Complexul monastic «Curchi»
Complexul monastic “Căpriana”

1.3. Argumentați necesitatea creării și respectării cadrului juridic a Patrimoniului cultural imobil

Crearea și respectarea unui cadrul juridic pentru patrimoniul cultural imobil este absolut necesară
pentru protejarea și conservarea moștenirii culturale a unei națiuni. Există mai multe motive pentru
care este important să avem o legislație solidă în acest domeniu, dintre care cele mai importante
sunt:

1. Protejarea patrimoniului cultural imobil pentru viitor - prin crearea unui cadru juridic solid, se
poate asigura că monumentele și siturile istorice sunt protejate și conservate pentru generațiile
viitoare. Fără o legislație adecvată, aceste monumente pot fi distruse sau deteriorate în mod
accidental sau intenționat.
2. Promovarea turismului cultural - patrimoniul cultural imobil este o resursă importantă pentru
dezvoltarea turismului cultural. O legislație solidă în acest domeniu poate promova turismul
cultural și poate aduce beneficii economice comunităților locale.
3. Protejarea identității culturale - monumentele și siturile istorice fac parte din identitatea culturală
a unei națiuni. Prin protejarea și conservarea lor, se poate păstra și promova identitatea culturală a
unei comunități sau a unei țări.
4. Responsabilizarea proprietarilor de monumente istorice - proprietarii de clădiri sau structuri
istorice trebuie să fie responsabili pentru conservarea acestora într-o stare bună. O legislație
adecvată poate asigura că aceștia respectă standardele de conservare și protejare a patrimoniului
cultural imobil.
5. Evitarea distrugerii patrimoniului cultural imobil în timpul dezvoltării urbane - o legislație
adecvată poate ajuta la prevenirea distrugerii monumentelor și siturilor istorice în timpul
dezvoltării urbane. Prin aplicarea unor standarde stricte de conservare și protecție, se poate
asigura că dezvoltarea urbană nu afectează negativ patrimoniul cultural imobil.
În concluzie, crearea și respectarea unui cadru juridic pentru patrimoniul cultural imobil este absolut
necesară pentru protejarea și conservarea moștenirii culturale a unei națiuni. O astfel de legislație
poate asigura protecția și conservarea monumentelor și siturilor istorice pentru generațiile viitoare și
poate promova turismul cultural, identitatea culturală și responsabilitatea proprietarilor de
monumente istorice.

II.Muzee din Chişinău

2.1. Enumerați principalele Muzee din oraşul Chişinău

Există mai multe muzee interesante în orașul Chișinău, Republica Moldova, iată câteva dintre cele
mai principale:

1. Muzeul Național de Istorie a Moldovei - este cel mai mare muzeu din Republica Moldova și
prezintă istoria și cultura Moldovei, începând cu perioada preistorică și până în prezent.
2. Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală - este un muzeu popular, care prezintă cultura,
tradițiile și obiceiurile poporului moldovenesc, precum și diversitatea lumii naturale.
3. Muzeul de Artă din Chișinău - este un muzeu important de artă din Moldova, care găzduiește o
colecție impresionantă de artă moldovenească, europeană și rusă.
4. Muzeul Memorial al Scriitorului Mihai Eminescu - este dedicat vieții și operei celebrului poet
român, Mihai Eminescu, care a trăit în Chișinău în anii 1870.
5. Muzeul Național de Literatură Mihai Eminescu - prezintă istoria literaturii moldovenești și
operele unor scriitori celebri din Moldova și România, inclusiv Mihai Eminescu.
Acestea sunt doar câteva dintre muzeele importante din Chișinău. Există și alte muzee mai mici, dar
la fel de interesante, care prezintă istoria și cultura orașului și a țării.
 2.2. Descrieți condițiile aparției lor.
Muzelele din orașul Chișinău au apărut în diferite perioade istorice și au fost fondate din diferite
motive.
Muzeul Național de Istorie a Moldovei, de exemplu, a fost fondat în 1983 ca parte a celebrării a 500
de ani de la unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești. Acesta a fost creat prin unificarea a
mai multor muzee mai mici, care prezentau diferite aspecte ale istoriei și culturii moldovenești.
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a fost fondat în 1889 și este unul dintre cele mai
vechi muzee din Republica Moldova. Acesta a fost creat ca o colecție de obiecte etnografice și de
istorie naturală, strânse de către savanții și cercetătorii din acea perioadă.
Muzeul de Artă din Chișinău a fost fondat în 1939 și a fost inițial numit Muzeul de Arte Plastice al
RSS Moldovenești. Acesta a fost creat ca o colecție de artă moldovenească și sovietică și a crescut
de-a lungul anilor prin achiziții și donații.
Muzeul Memorial al Scriitorului Mihai Eminescu a fost fondat în 1922, la inițiativa scriitorului
George Meniuc, care a vrut să păstreze casa în care a locuit Mihai Eminescu în timpul șederii sale în
Chișinău. Casa a fost transformată într-un muzeu dedicat vieții și operei lui Eminescu, și a fost
redeschisă în 1990 după o perioadă de restaurare.
Muzeul Național de Literatură Mihai Eminescu a fost fondat în 1955 ca Muzeul de Literatură și Artă
al RSS Moldovenești și a fost redenumit în onoarea lui Mihai Eminescu în 1972. Acesta prezintă o
colecție impresionantă de manuscrise, documente și obiecte personale ale unor scriitori celebri din
Moldova și România, inclusiv Mihai Eminescu.
În general, muzeelor din Chișinău au apărut din dorința de a păstra și promova patrimoniul cultural,
istoric și artistic al Moldovei și al altor zone geografice. Ele au fost create prin eforturile unor
cercetători, colecționari, oameni de cultură și instituții publice, și reprezintă o parte importantă a
moștenirii culturale a orașului și a țării.

2.3. Evaluati gradul de conservare şi posibilitățile de valorificare

Gradul de conservare a muzeelor din Chișinău este, în general, bun. Acestea au fost renovate și
modernizate de-a lungul anilor și sunt păstrate în condiții bune pentru a proteja colecțiile și obiectele
expuse. De asemenea, există programe continue de restaurare și conservare a colecțiilor pentru a se
asigura că acestea sunt păstrate în condiții optime pentru generațiile viitoare.
În ceea ce privește valorificarea, există numeroase posibilități de a face muzeelor mai accesibile și mai
atractive pentru publicul larg. În primul rând, ar putea fi organizate mai multe expoziții temporare, care să
ofere publicului șansa de a vedea colecții noi și diverse. De asemenea, ar putea fi dezvoltate programe
educaționale și culturale pentru copii și adulți, care să ofere o mai mare înțelegere și apreciere a
colecțiilor muzeelor.
Pe lângă acestea, muzeelor li se poate oferi o mai mare expunere în mediul online, prin intermediul unor
site-uri web interactive și a rețelelor sociale. Acest lucru ar putea atrage un public mai larg și ar face ca
muzeul să fie mai accesibil și pentru cei care nu au posibilitatea de a vizita fizic.
În concluzie, muzeelor din Chișinău le-ar putea fi îmbunătățite posibilitățile de valorificare prin
dezvoltarea unor programe educaționale și culturale, prin organizarea de expoziții temporare și prin
creșterea prezenței lor în mediul online. Cu toate acestea, gradul lor actual de conservare și protejare este
bun și ele reprezintă o parte importantă a moștenirii culturale a orașului și a țării.