Sunteți pe pagina 1din 4

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

MARKETING CULTURAL

Crearea produsului cultural


Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”

 Student: Stroe Ramona-Nicoleta


 Grupa: 1746C

Bucuresti

An universitar
2022-2023
1. Care este conceptul produsului cultural creat?
Muzeul Național din satul „Dimitrie Gusti” organizează tururi ghidate care oferă vizitatorilor
o experiență unică. Muzeul face parte din patrimoniul ariei culturale și naturale.
Muzeul este situat pe malul Lacului Herastrau in centrul Bucurestiului. Muzeul a fost inaugurat
la 10 mai 1936 în prezența Regelui Carol al II-lea al României și a fost deschis publicului la 17
mai 1936. Acum este una dintre cele mai mari atracții turistice ale Bucureștiului.
Crearea Muzeului Satului este rezultatul a mai bine de zece ani de cercetări teoretice și practice
și experimente muzeologice intense și continue, coordonate de profesorul Dimitri Gusti, fondatorul
Școlii de Sociologie din București. Vizitatorii au ocazia să descopere un adevărat „sat” cu
monumente și artefacte din secolul al XVII-lea până la începutul secolului al XX-lea.
Muzeul adăpostește o varietate de clădiri reprezentând anumite regiuni ale țării noastre.
Un tur al acestui muzeu permite vizitatorilor să „pășească înapoi” în timp și să se bucure de
arhitectura tradițională a satului românesc din diferite epoci.
2. Cărei / căror nevoi răspunde un astfel de produs cultural?
Produsul cultural răspunde nevoi de dezvoltare de sine, deoarece oamenii doresc să se auto-
realizeze și să se dezvolte personal, să știe mai multe despre lucrurile din jurul lor. Produsul
corespunde și nevoi de apartenență și recunoștere socială.

3. Care este avantajul cel mai important oferit consumatorului?


Avantajul oferit de produsul nostru constă în descoperirea arhitecturii tradițioanale
românești din diferite zone ale țării dar și a istoriei acestora, consumatorul are prilejul de a
descoperii cum erau satele românești în urmă cu mulți ani iar pentru câteva ore pot „trai” în
vremurile trecute.

În urma vizitării acestui muzeu consumatorii pot îmbina utilul cu plăcutul, pot învăța
lucruri legate de tradiție și obiceiuri bucurându-se de o plimbare liniștitoare unde pot admira casele
vechi și natura care este ferită de poluarea orașului.

4. Care este principala barieră ce va trebui să fie depăşită în promovarea şi valorificarea


produsului cultural creat?
Principala barieră care trebuie depășită în valorificarea și promovarea produsului cultural creat
este lipsa timpului și lipsa interesului față de activitățile culturale care este prezentă în rândul
persoanelor din țara noastră cât și in rândul persoanelor din celelalte țări.

Pentru a putea promova acest produs cultural este nevoie ca oamenii să înțeleagă că își pot
dedica câteva ore pentru a vizita și a descoperii locuri noi, în acest fel își pot recăpăta și interesul
pentru cultură.

5. Care sunt elementele corporale, elementele acorporale, elementele privind


comunicaţiile de produs şi elementele referitoare la imaginea produsului care vor fi
incluse în produsul cultural creat?
 Elementele corporale:
 construcțiile tărănești care includ case, grădinile acestora, anexe, biserici;
 elementele din interiorul construcțiilor : elemente de mobilier, țesături, obiecte de uz
casnic, unelte
 Elemente acorporale: obiceiurile și tradițiile românești din alte secole, evenimentele
istorice care au legătură cu obiectivele turistice din muzeu, personalitățile reprezentative;
 Comunicațiile de produs: informațiile pe care vizitatorii le primesc de la ghizi;
 Imaginea produsului: importanța cunoașterii istoriei României, aprecierea arhitecturii
tradiționale române, conștientizarea că acest obiect cultural este unul semnificativ și
valoros pentru țara noastră.

6. Care este publicul-ţintă căruia i se adresează produsul cultural creat?

Publicul țintă căruia i se adresează produsul cultural este alcătuit în special din tineri și
adulți (14-28 ani) care nu au avut prea multe contacte cu mediul rural, persoane care locuiesc în
București sau în apropierea acestuia, tinerilor indiferent de gen, profesie, stare civilă.

Din punct de vedere al veniturilor, aici se pot încadra cei cu venituri medii, deoarece taxele
de intrare ale acestui muzeu nu sunt foarte mari, dar și cei cu venituri peste medii care doresc să
desfășoare activități în medii culturale.
Muzeele chezășuiesc o reală posibilitate de supravieţuire mărturiilor, ştirilor şi ideilor
anterioare nouă, căci ele reprezintă oglinda în care un popor se poate recunoaște pe sine însuși. Cu
cât sunt mai variate tematic, izbutesc să reflecte o înfățișare mai apropiată de realitate.

S-ar putea să vă placă și