PROIECT DE MANAGEMENT

AL DEZVOLTĂRII ŞI MODERNIZĂRII
CENTRULUI CULTURAL
“MIHAI EMINESCU”

pentru perioada 2013-2018

STAN RALUCA

SEPTEMBRIE 2013, BUCUREŞTI

A. Analiza socio-culturală a mediului în care îşi
desfăşoară activitatea instituţia şi propuneri
privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional
existent.

Instituţii/organizaţii care se adresează aceleaşi comunităţi

Dreptul cetăţeanului la cultură este stabilit în Declaraţia Drepturilor

Omului care prevede asigurarea dreptului la cultură a fiecărui individ, dar
şi prin numeroase declaraţii şi convenţii rezultate în urma conferinţelor
realizate de UNESCO şi de Consiliul Europei privind dezvoltarea şi
implementarea conceptului de politică culturală, toate acestea fiind
fundalul prin care naţiunile membre au datoria să dezvolte şi să
implementeze politica culturală ca o componentă importantă a dezvoltării
umane.
Mecanismul complex al vieţii culturale al unei societăţi poate fi
stabilit prin analiza părţilor ei componente: valorile-ideile care stabilesc
ceea ce este important pentru viaţă, normele-situaţiile, fiecare cultură
având metodele ei de impunere a acestora şi artefactele - părţile materiale
ale culturii, care derivă din valorile culturale şi din normele impuse de
societate.

1
 Comunitatea locală, parte a societăţii şi mai departe, a ţării, a
continentului se înscrie în toate aceste componente şi reguli, având
propriile moşteniri, propriile cunoştinţe şi propriile nevoi prezente şi
viitoare. Ea este formată din mai multe componente, reprezentative
pentru societatea românească în ansamblul ei, componente care au atât
tradiţie, cât şi nevoi specifice: componenta socială - reprezentată prin
segmente de populaţie de diverse facturi, cu niveluri de educaţie diferite,
componenta istorică - segmente de populaţie stabilite în funcţie de
vechimea apartenenţei la comunitate, urmare a migrărilor sociale, şi
componenta etnică/religioasă - care conţine segmente de populaţie
stabilite prin apartenenţa la o etnie sau religie care aduc la zestrea
comunităţii bagajul lor de moşteniri, dar şi nevoi în ceea ce priveşte
cultura.
Asemeni comunităţii globale şi a celei naţionale, şi comunitatea locală
(în aceste caz, o parte a capitalei) se loveşte de aceleaşi preocupări şi
necesităţi, pe care o insituţie având ca obiect de activitate cultura este
obligată să le identifice, să le cultive şi să le promoveze în rândul
beneficiarilor direcţi şi în rândul celor care ar putea contribui la realizarea
dezideratelor sale.
În Bucureşti funcţionează mai multe instituţii culturale solide, unele
dintre ele chiar cu notorietate pe plan naţional şi internaţional. Printre
acestea reamintim: Centrul de Proiecte Culturale ARCUB, finanţat de
Primăria Capitalei, Centrul Cultural „ Nicolae Bălcescu”, finanţat de
Primăria Sectorului 4, Centrul Cultural „ Mihai Eminescu”, finanţat de
Primăria Sectorului 2 , Centrul de Proiecte Culturale Europene, finanţat
de Primăria Sectorului 6 etc.

2
 În Sectorul 2 există mai multe instituţii cu specific cultural şi educativ
pentru toate categoriile de vârstă, fiecare instituţie se adresează unui
anumit segment, profilul fiind diferit de la o instituţie la alta. Acestea
sunt:
1. Clubul Seniorilor
2. Clubul Înţelepţilor
3. Clubul Calderon
4. Centrul „ Ion Creangă”
5. Centrul „ Sf. Mihail şi Gavriil”
6. Complexul de servicii socio-educative pentru elevi „ Sfânta Maria”
7. Complexul pentru Activităţ Recreative şi Educaţie „ Sfântul
Pantelimon”
8. Centrul Cultural „Mihai Eminescu”.

Temeliile Centrului Cultural „Mihai Eminescu” au fost puse în anul

1939 când, la 10 octombrie, Fundaţia Culturală Regală Principele Carol
înfiinţează „Căminul Cultural Orăşănesc Dichiu”.
După abdicarea regelui Mihai I, Căminul Cultural a trecut în
proprietatea statului, sub denumirea de Căminul Cultural „Mihai
Eminescu”, pentru ca, în anul 1955, să işi schimbe denumirea în Casa de
Cultură „Mihai Eminescu”.
În perioada comunistă, Casa de Cultură „Mihai Eminescu” a fost
spaţiul unde tinerii şi-au manifestat, liber de inhibiţiile şi restricţiile
impuse de vremuri, spiritualitatea şi personalitatea, în cadrul multor
manifestări culturale.

3
 În toamna anului 2002, datorită potenţialului instituţiei, evenimentelor
de mare amploare, cu sprijinul Consiliului Local, instituţia capătă noi
valenţe şi îşi schimbă denumirea în Centrul Cultural „ Mihai Eminescu”.

Cunoaşterea activităţii instituţiei în comunitatea beneficiară

După decembrie 1989, fenomenul de deschidere, migraţie, nu numai

socială, dar şi culturală, precum şi schimbările de idei, de informaţii au
făcut ca societatea românească să se confrunte cu beneficiile dar şi cu
neajunsurile unui permanent bombardament informaţional, goana după
nou şi nu în ultimul rând, după senzaţional şi facil.
Menirea instituţiilor care au ca rol modelarea spiritului a devenit în
acest context una extrem de importantă în ceea ce priveşte găsirea
echilibrului optim între elementele de bază care formează cultura unui
popor:
- păstrarea şi conservarea tradiţiilor naţionale, care ne definesc ca
popor, păstrarea moştenirii spirituale a poporului, alegerea şi
selecţia între calitatea culturii vechi româneşti şi normele care au
dus la „defectele spirituale” din perioada comunistă;
- descoperirea, promovarea şi menţinerea valorilor care răsar acum
din rândul tinerei generaţii;
- adaptarea, dezvoltarea şi integrarea comunităţii în noile condiţii
politice ale ţării, la noile tendinţe referitoare la comunicare

4
 interetnică, cetăţenie democratică, promovarea multiculturalităţii şi
a cooperării transfrontaliere.
Pentru comunitatea locală şi membrii acesteia, stabilirea priorităţilor
şi a nevoilor culturale este o cale prin care cetăţenii îşi pot (re)gasi sensul,
identitatea, viziunea proprie, având sentimentul, necesar de altfel, de
apartenenţă şi respect reciproc.
Pentru Administraţia Locală, promovarea culturii este un factor
important în dezvoltarea societăţii, aceasta contribuie la acumularea şi
transmiterea cunoştinţelor umane prin spiritul creativ şi antreprenorial
propriu, fiind un factor de coeziune socială şi un indicator de cuantificare a
calităţii vieţi.
Activităţi culturale promovate de Centrul Cultural în ultimii ani :
- evenimente de promovare a tradiţiilor naţionale, care păstrează şi
promovează spiritualitatea poporului român: Târgul de pâine, Şcoala D.O.R.
(Datini şi obiceiuri româneşti), festivaluri de colinde, festivaluri-concurs de
interpretare a muzicii populare;
- evenimente culturale de diverse facturi : festivalul de creaţie literară
„Mihai Eminescu”, festivaluri de muzică corală, decernări de premii unor
personalităţi ale lumii culturale şi ştiinţifice;
- spectacole muzicale şi de divertisment, cu participarea celor mai
importanţi artişti din România, dar şi nume sonore internaţionale;
- proiecte educative adresate tinerilor, având ca scop principal
descoperirea şi promovarea de talente, proiecte derulate pentru prevenirea şi
combaterea faptelor antisociale;

5
Acţiuni interprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activit ăţi de
PR şi de strategii media

Primul punct în dezvoltarea strategiei de comunicare trebuie să-l

constituie realizarea de parteneriate cu entităţi din toate domeniile: social,
economic, politic, cultural, media etc., atât pe plan local cât şi naţional sau
internaţional, cu personalităţi care pot multiplica prin apariţiile lor publice
comunicarea referitoare la Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, cu
organizaţii non-profit(fundaţii, asociaţii) sau cu instituţii similare din
Uniunea Europeană şi din lume.
Pentru informarea publicului, dar şi pentru transparenţa desfăşurării
activităţii, se vor organiza periodic conferinţe de presă şi vor fi trimise mass-
mediei comunicate referitoare la programele instituţiei.
În ceea ce priveşte promovarea se impune, de asemenea, realizarea
unor materiale promoţionale de impact şi a unui panotaj indoor şi outdoor în
punctele de aglomeraţii urbane.
Un domeniu foarte important este prezenţa pe internet, Centrul
Cultural „ Mihai Eminescu” existând în spaţiul virtual cu un site propriu şi
este mediatizat pe principalele reţele de socializare. Se impune îmbunătăţirea
activităţii culturale şi ofertei de produse şi servicii pe internet prin
promovarea în diferite publicaţii culturale online şi site-uri de specialitate.
De asemenea, se constată necesitatea îmbunătăţirii site-ului insituţiei prin
adaugarea de informaţii şi actualizarea permanentă a acestora. În prezent
insituţia nu dispune de personal specializat pentru realizarea şi urmărirea
permanentă a acestei activităţi.

6
Reflectarea instituţiei în presa de specialitate

În decursul anilor, Centrul Cultural „ Mihai Eminescu”, s-a bucurat de

o promovare activă în presa de specialitate, care a prezentat şi promovat
activitatea desfăşurată şi proiectele realizate.
Prin prezentul proiect de management propunem o mai bună
relaţionare cu presa naţională şi internaţională de specialitate pentru a putea
deveni o prezenţă activă şi constantă.

Profilul/portretul beneficiarului actual:

Beneficiarii actuali sunt locuitorii Sectorului 2, dar şi cei din

vecinătate, din toate categoriile de vârstă şi din toate domeniile profesionale.
Sunt realizate atât programe culturale adresate unui public foarte variat, cât
şi evenimente specifice unor categorii de vârstă/profesionale strict
delimitate.
În contextul general al existenţei Centrului Cultural “Mihai
Eminescu” şi al principiilor care guvernează politicile culturale
internaţionale şi europene stipulate în documente precum Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului, Pactul Internaţional privind Drepturile
Economice, Sociale şi Culturale, Convenţia Europeană privind Protecţia
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, Carta Drepturilor
Fundamentale a Uniunii Europene. Publicul ţintă al programelor propuse
prin prezentul Proiect de Managament este, în final, comunitatea locală.

7
 Cetăţenii Sectorului 2, în totalitate, în acelaşi timp individual şi
colectiv “dreptul de acces la viaţa culturală” şi dreptul de participare la viaţa
culturală”.

Beneficiarul - ţintă al activităţiilor instituţiei

Având în vedere misiunea şi obiectivele instituţiei, prezentul Proiect

de management, defineşte beneficiarul-ţintă în funcţie de cele două
componente principale, care definesc activitatea instituţiei: componenta
culturală şi componenta educativă.

1.În domeniul cultural regăsim umătoarele elemente : promovarea valorilor

culturale locale şi naţionale, susţinerea tinerilor talente şi realizarea de
activităţi de divertisment. Beneficiarul ţintă al acestor activităţi este
comunitatea locală a Sectorului 2, repartizată pe criterii de vârstă şi interes,
în funcţie de tipul proiectului realizat(artişti consacraţi, personalităţi ale
vieţii culturale, ale comunităţii academice, tineri cu înclinaţii artistice
deosebite şi publicul consumator de artă, spectacole şi alte activităţi de
divertisment).
2.Componenta educativă, prin care se urmăreşte descoperirea şi promovarea
de talente, completarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite prin sistemul
de învăţâmânt, prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, au ca beneficiar
ţintă copiii şi tinerii din Sectorul 2.

8
Descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de
beneficiari(tipul informaţiilor, studii, cercetări, alte surse de
informare).

În determinarea categoriilor de beneficiari, m-am bazat pe:

- obiectivele şi misiunea instituţiei stipulate în Caietul de obiective
pentru concursul de proiecte de management organizat pentru
Centrul Cultural „Mihai Eminescu”;
- legislaţia în vigoare şi documente europene privind cultura
(Rezoluţia cu privire la rolul culturii în Uniunea Europeană,
adoptată de Consiliul Europei);
- studiul „DIAGNOZA SECTORULUI CULTURAL” realizat de
Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii şi publicată la
Editura POLIROM + 2009;
- „Barometrul de consum cultural”, realizat de Centrul de Studii şi
Cercetări în Domeniul Culturi;
- datele statistice ale populaţiei;
- anuar statistic INSSE - cultură şi sport;
- Planul De Acţiuni 2013 - 2016 al Primăriei Sectorului 2;
- diverse articole apărute în presa de specialitate cu referire la
necesităţile culturale ale populaţiei;
- materiale apărute în presa naţională şi internaţională.

9
 Utilizarea spaţiilor instituţiei

Sediul actual al instituţiei este situat în Parcul Naţional Teatrul de

Vară, construcţie realizată în anii 1952-1953. Este un spaţiu amplu, dotat cu
un amfiteatru în aer liber cu cca 3.000 de locuri, sala interioara de expoziţii
şi o biblioteca în aer liber. Complexul mai cuprinde o troiţă sfinţită, opera
artistului popular Alexandru Perta-Cuza şi o casă maramureşeană veche de
doua secole, adusă şi donată instituţiei de autorităţile locale din comuna
Berbeşti, judeţul Maramureş.

Spaţiul interior al clădirii este propice realizării de vernisaje ale unor

expoziţii, lansări de carte, conferinţe de presă, întâlniri şi alte genuri de
manifestări cu un număr redus de persoane (maxim 100). Se pot asigura în
condiţii tehnice foarte bune: sonorizare, proiecţii video pe monitor
(diagonala 105 cm) şi ecran (2 x 3 m).

Propuneri de îmbunătăţire a spaţiilor: modificări, extinderi,

reparaţii, reabilitări

Alocarea de fonduri pentru reparaţii capitale şi consolidări la clădirea

în care Centrul Cultural “Mihai Eminescu” îşi desfăşoară activitatea. Întreg
imobilul precum şi amfiteatrul de vară necesită consolidări, reparaţii capitale
şi unele amenajări. În acest sens o soluţie ar putea fi contractarea unui
împrumut pe termen mediu sau lung cu o perioadă de graţie, de la o insituţie
financiară. Rambursarea creditului şi plata dobânzilor şi a spezelor, urmează
a se face din veniturile proprii ale instituţiei.

10
 O variantă mai puţin rezonabilă ar fi finanţarea acestor lucrări din bani
publici, respective subvenţie de la bugetul local.
Ar putea fi luată în calcul asocierea pe activităţi în exclusivitate
culturale cu o societate din domeniul culturii, prin care să se finanţeze
lucrările de reparaţii în contrapartidă cu utilizarea în comun a spaţiilor
disponibile ale Centrului Cultural “Mihai Eminescu”.
Utilizarea spaţiilor deschise pe perioada de vară sau când starea
vremii permite derularea de activităţi culturale.
Identificarea de spaţii comerciale, industriale sau din alte domenii,
unde se pot organiza evenimente culturale. În acest fel se pot organiza
parteneriate sau asocieri cu proprietarii acestor spaţii, în care Centrul
Cultural organizează evenimente în contrapartidă cu interesele materiale pe
care le optează proprietarii spaţiilor.
Identificarea unor spaţii neutilizate în diferite imobile, care pot fi
amenajate corespunzător şi care pot deveni puncte de lucru ale instituţiei,
ateliere pentru tinerii artişti, săli de repetiţii, puncte de întâlnire pentru
persoane cu interese culturale comune etc.

11
B. Analiza activităţii profesionale a instituţiei şi
propuneri de îmbunătăţire a acesteia

Analiza programelor/proiectelor instituţiei

Conform studiului „DIAGNOZA SECTORULUI CULTURAL” ,

cultura este un indicator al calităţii vieţii comunităţii, dar şi unul dintre
principalii factori ai aşa-zisei „revitalizări urbane” de care societatea
românească are nevoie în această perioadă. Cultura este un pilon de bază al
dezvoltării locale, contribuind la schimbul de capital, bunuri culturale şi
chiar tehnologie. Activităţile culturale se circumscriu cotidianului urban nu
numai în sens de entertaiment, de spectacol, ci şi în sens de cultură civică, de
valorificare a resurselor de patrimoniu, contribuţie economică la bugetul
local şi facilitare a coeziunii sociale. Evenimentele culturale oferă ocazia
interacţiunilor sociale, promovarea identităţii locale şi a responsabilităţii
civice, întărind astfel legăturile comunitare.
Având în vedere premisele naţionale şi europene, activitatea Centrului
Cultural „Mihai Eminescu” a fost structurată în ultimii ani pe categorii de
evenimente, care îndeplinesc pe lângă cerinţele consumatorului de cultură
din comunitatea locală şi dezideratele planurilor culturale multianuale la
nivel naţional şi european.

12
 Printre proiectele realizate în anii trecuţi de Centrul Cultural „ Mihai
Eminescu” reamintesc :

Festivalul Naţional de Creaţie Literară „ Mihai Eminescu”

Festival concurs ce se adresează creatorilor neconsacraţi, genurile
literare admise fiind diverse : poezie, proză scurtă, eseu, critică, teatru scurt.
De-a lungul timpului, scriitori şi critici literari de valoare au participat în
calitate de membrii ai juriului şi au contribuit la creşterea valorii festivalului:
Alex Ştefănescu, Daniel Cristea - Enache, Mihaela Helmis, Horia Gârbea,
Dan Cipariu, Varujan Vosganian, Mircea Micu, Fănuş Neagu, Ion Machidon
ş.a.
Şcoala D.O.R.( Datini şi obiceiuri româneşti)
Work-shop ce se adresează cursanţilor de toate vârstele şi categoriile
sociale. Participanţii pot opta pentru diverse ateliere de lucru, structurate pe
meşteşuguri tradiţionale româneşti : împletituri, cusături, cioplit în lemn,
desen şi pictură, modelaj în lut la roata olarului, rodul pământului şi altele.
Parcul Artelor
Eveniment cultural care promovează tinerii artişti. Derulat pe
parcursul a trei zile, festivalul prezintă proiecţii cinematografice, recitaluri
muzicale, expoziţii de artă plastică şi fotografie.
Târgul de Pâine
Eveniment emblematic al Sectorului 2 şi al Bucureştiului, derulat din
anul 2000.
Cu prilejul Târgului de Pâine, Centrul Cultural „Mihai Eminescu” a adus în
faţa publicului interesat de tradiţiile şi obiceiurile autentice expoziţii precum
„Pomul ritual” şi „ Pâinea rituală” folosită la diferite obiceiuri tradiţionale şi
religioase, reprezentative pentru momentele importante ale vieţii. În cadrul

13
evenimentului la expoziţiile cu vânzare au participat producători de pâine,
vin, miere, kurtoş-kalacs, cozonaci şi ducliuri preparate după reţete
tradiţionale autentice.
Demonstraţiile culinare ale socăcişelor din Maramureş şi ale
gospodinelor din Feregi-Hunedoara fac deliciul publicului, acesta fiind
încântat cu cele mai reprezentative produse din acele zone.
Meşterii populari prezenţi la eveniment vin din majoritatea zonelor
etno-folclorice ale ţării şi expun produsele pe care le realizează în atelierele
proprii: vase de lut, cioplituri şi sculpturi în lemn, păpuşi tradiţionale şi
obiective decorative.
Spectacolele folclorice nu lipsesc din programul târgului pentru a
completa frumuseţea acestui eveniment unic, printre invitaţi regăsindu-se
artişti de valoare ai folclorului românesc.

Festivalul Primăverii
Concerte cu cei mai renumiţi artişti din România, o incursiune în toate
genurile muzicale, proiect ce a fost derulat în fiecare an în spaţii publice din
Sectorul 2, având o adresabilitate variată.
Recitalurile din cadrul concertelor au fost susţinute de artişti
consacraţi, zona folclorică fiind reprezentată de Gheorghe Turda, Maria
Dragomiroiu, Gheorghe Roşoga, Ştefania Rareş, Sofia Vicoveanca, Irina
Loghin etc., zona dance de Morandi, IRIS, Voltaj, Holograf, Compact ş.a.
Evenimentul s-a bucurat în fiecare an de un număr mare de participanţi,
publicul fiind estimat la doua, trei mii de persoane.
O serie de proiecte ale Centrului Cultural „Mihai Eminescu” sunt
realizate în colaborare cu Primăria Sectorului 2 conform PLANULUI DE

14
ACŢIUNI 2013-2016 al Primărie Sectorului 2. Dintre acestea se pot
enumera:

Duminica Ortodoxiei
Slujbă de prăznuire care cuprinde procesiuni triumfale ale clerului şi
credincioşilor în jurul Bisericii, purtând icoanele hramului sau sfinţilor
parohiei şi pomeneşte restaurarea cinstirii icoanelor în tipicul Bisericii, dar şi
în viaţa particulară a creştinilor.

Nunta De Aur - Reînnoirea Jurămintelor în Stil European

Aniversarea cuplurilor care împlinesc 50 de ani sau peste 50 de ani de
la căsătorie.

Crosul Generaţiilor
Program prin care se urmăreşte atragerea elevilor din reţeaua de
învăţământ preuniversitar de stat din Sectorul 2 în acţiuni sportive(baschet,
footbal,şah etc.) pentru petrecerea timpului liber în mod util şi organizat şi
pentru conştientizarea importanţei sportului pentru sănătatea trupului şi
minţii.

Gala Olimpicilor „Oscar Pentru Inteligenţă”

Program prin care se recompensează performanţele din domeniul
educaţiei în vederea promovării şi mediatizării valorilor şi performanţelor
din acest domeniu şi asigurării unui sistem educaţional eficient. Acesta
constă în premierea elevilor câştigători ale locurilor I, II, III şi Menţiune la
olimpiadele şcolare, faza naţională şi internaţională, alături de cadrele

15
didactice îndrumătoare din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din
Sectorul 2.

Analiza misiunii actuale a instituţiei

Obiectivele Centrului Cultural Mihai Eminescu şi strategia sa

culturală au fost, incă de la inceput, bine definite, dar intotdeauna au fost
adaptate la nevoile mereu in schimbare ale unei societăţi ce işi
fundamentează o nouă viziune asupra diferitelor aspecte ale vieţii.
Se păstrează vie spiritualitatea neamului nostru prin conservarea şi punerea
în valoare a adevăratelor tradiţii româneşti, valori unice şi milenare:
obiceiuri, oameni, case şi obiecte, mitologie românească.
Generaţiilor tinere le sunt oferite cadouri sub formă de spectacole în
parcurile din Sectorul 2 al Capitalei, precum şi alternative pentru petrecerea
timpului liber. Se promovează literatura şi arta tradiţională şi se stimulează
potenţialul creator şi artistic al tinerilor.
Deschiderea şi interesul pentru comunicarea culturală, participarea instituţiei
la numeroase evenimente internaţionale sau cu participare internaţională
reprezintă o şansă de afirmare a culturii şi a valorilor naţionale.

16
 C. Analiza organizării instituţiei şi propuneri de
restructurare/reorganizare

Analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale actelor

normative incidente

Centrul Cultural „Mihai Eminescu” funcţionează în subordinea

Consiliului Local Sector 2, în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 95-
24.10.2002.
Ca aşezământ cultural de drept public cu personalitate juridică,
Centrul desfăşoară activităţi în domeniul cultural şi de educaţie permanentă,
reprezentând servicii culturale de utilitate publică, cu rol în asigurarea
coeziunii sociale şi accesul la informaţie. Finanţarea Centrului Cultural
„Mihai Eminescu” se realizează din subvenţii acordate de la bugetul local şi
din venituri proprii, prin bugetul Primăriei Sectorului 2.
Obiectivele instituţiei sunt definite pe baza strategiei culturale, care
are în vedere :
o elaborarea unor proiecte atractive şi utile de educaţie permanentă;
o protejarea şi tezaurizarea valorilor reprezentative ale creaţiei populare;
o păstrarea şi conservarea specificului zonal;
o desfăşurarea unor programe adecvate intereselor şi preocupărilor
locuitorilor, de petrecere a timpului liber, valorificând potenţialul
cultural şi de talent al sectorului;

17
o conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale
comunităţii pe raza careia funcţionează, precum şi ale patrimoniului
cultural naţional şi universal;
o integrarea în circuitul naţional şi internaţional al evenimentelor care
conserva şi promovează tradiţiile româneşti şi spiritualitatea poporului
român;
o păstrarea şi cultivarea specificului zonal;
o stimularea creativităţii şi talentului autentic;
o revitalizarea şi promovarea meseriilor şi îndeletnicirilor specifice
zonei în raza căreia funcţionează şi susţinerea celor care le practică;
o antrenarea cetăţenilor în activitatea de cunoaştere, ocrotire şi
întreţinere a mediului natural, cât şi a mediului cultural tradiţional;
o cultivarea valorilor şi a autenticităţii creaţiei populare contemporane şi
artei interpretative neprofesioniste, în toate genurile: muzică,
coregrafie, teatru etc.;
o dezvoltarea schimburilor culturale pe plan naţional şi internaţional;
Având în vedere realizarea acestor obiective, în cadrul Centrului
Cultural „Mihai Eminescu” sunt structurate 2 compartimente cu atribuţii
specifice stabilite în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare.

ŞTAT DE FUNCŢII LA DATA DE 16 IULIE 2013

18
 Nr. Nr. Compartiment/funcţia de Nivel studii
crt. crt. execuţie/funcţia de conducere
post
0 1 2 4
CONDUCERE
1 1 Manager –director S
SERVICIUL CONTABILITATE
FINANCIAR, RESURSE UMANE ŞI ADMINISTRATIV
2 1 Şef serviciu – inspector de S
specialitate
3 2 Referent M
4 3 Referent M
5 4 Referent de specialitate S
6 5 Referent de specialitate S
7 6 Inspector de specialitate S
8 7 Inspector de specialitate S
9 8 Casier M
10 9 Administrator M
11 10 Îngrijitor
SERVICIUL PROIECTE CULTURALE
12 1 Şef serviciu-inspector de S
specialitate
13 2 Referent de specialitate S
14 3 Referent M
15 4 Referent M
16 5 Referent S
17 6 Inspector de specialitate S
18 7 Inspector de specialitate S
19 8 Inspector de specialitate S
20 9 Inspector de specialitate S
21 10 Referent M

În momentul de faţă instituţia având multe posturi vacante are un

deficit de personal. Prin ocuparea posturilor libere (specialist resurse
umane, specialist IT, sunetist şi alţii) se poate îmbunătăţi calitatea
programelor culturale derulate, vizibilitatea pe internet şi în mass-media a
instituţiei se poate dezvolta.
Pe viitor proiectul de management va avea în vedere, în limita
fondurilor disponibile, să creasca nivelul de performanţă al personalului

19
prin trimiterea acestora la cursuri de specializare şi training-uri; pentru
conducere, cursuri în domeniul managementului cultural, manageri de
proiect şi pentru personal: cursuri IT, cursuri pentru redactarea şi
Managementul Proiectelor Europene, cursuri de secretariat etc.

D. Analiza situaţiei economico-financiare a

instituţiei:

Analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz,

completate cu informaţii solicitate/obţinute de la instituţie.

20
 În temeiul prevederilor Hotărârii nr. 95/24.10.2002, Centrul Cultural
„Mihai Eminescu” funcţionează în subordinea Consiliului Local Sector 2,
ca instituţie publică de cultură. Finanţarea Centrului Cultural „Mihai
Eminescu” se realizează din subvenţii acordate de la bugetul local şi din
venituri proprii, prin bugetul Primăriei Sectorului 2.
Situaţia finanicară a instituţiei pentru anul 2012 se prezintă astfel:

I. Bugetul planificat şi aprobat pentru perioada

01.01.2012 -31.12.2012:

Total cheltuieli 4.079.000 din care:

a) Cheltuieli cu personalul - 224.000 lei

b) Cheltuieli cu bunuri şi servicii - 3.809.000 lei
c) Cheltuieli de capital - 46.000 lei

II. Contul de execuţie:

Total cheltuieli 4.064.400 lei din care:

a) Cheltuieli curente 4.019.100 din care:

cheltuieli cu personalul - 220.476 lei
cheltuieli cu bunuri şi servicii - 3.798.624, care au fost alcătuite
mai ales din cheltuieli cu manifestări culturale în proporţie de 95% şi
cheltuieli de întreţinere şi funcţionare în proporţie de 5%.
b) Cheltuieli de capital - 45.300

21
 Analiza comparativă a cheltuielilor

Analizând structura cheltuielilor efective se observă că o mare

pondere o au cheltuielile cu manifestările culturale, 95%, cheltuielile de
întreţinere şi funcţionare fiind de 5%.

Analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul

cheltuielilor

Pentru anul 2012 ponderea cheltuielor cu personalul sunt de 5,2% din

ponderea cheltuielilor. Cheltuielile cu personalul au fost suportate din
bugetul anual al instituţiei, buget asigurat de Primăria Sectorului 2, urmare a
aprobării Consiliului Local Sector 2.

Analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total

Cheltuielile de capital reprezintă 1,12% din totalul cheltuielilor şi se

referă la cheltuieli cu amortizarea activelor fixe.

Analiza gradului de acoperire a salariilor din

subvenţie/alocaţie

Instituţia nu a avut raporturi contractuale altele decât contractele de

muncă. Salariile aferente anului 2012 au fost acoperite intregral din bugetul
Consiliul Local Sector 2.

22
 E. Strategia, programele şi planul de acţiune
pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituţiei

Prezentarea strategiei culturale pentru perioada de

management

Premisele pentru elaborarea strategiei

Cultura este una dintre componentele esenţiale ale serviciilor sociale
pe care orice stat democratic are datoria de a le oferi cetăţenilor săi. Se
constituie într-un bun social public atipic comparativ cu celelalte, unul a
cărui valoare creşte proporţional cu numărul celor care îl acceptă. Oferta

23
culturală a statului se exprimă prin politici culturale bazate pe principii bine
determinate.
 principiul protejării patrimoniului cultural naţional prin care
valorile şi bunurile care aparţin moştenirii culturale au calitatea
de surse fundamentale ale cunoaşterii trecutului şi prezentului
propriu;
 principiul libertăţii de creaţie potrivit căruia libertatea de
exprimare artistică şi de comunicare publică a operelor şi
prestaţiilor artistice reprezintă nu numai un drept fundamental,
ci şi un element esenţial al progresului uman;
 principiul autonomiei instituţiei de cultură potrivit căruia
iniţierea şi desfăşurarea programelor şi proiectelor culturale nu
pot fi restrânse ori cenzurate pe criterii etnice, religioase,
politice ori pentru satisfacerea unor interese de grup;
 principiul primordialităţii valorii care asigură condiţiile
materiale şi morale pentru afirmarea creativităţii şi talentului;
 principiul şansei egale la cultură, potrivit căruia, prin
armonizarea politicilor culturale la nivel naţional cu cele la
nivel local se asigură accesul şi participarea tuturor cetăţenilor
la cultură, precum şi dezvoltarea vieţii spirituale a
colectivităţilor, în toată diversitatea acestora;
 principiul identităţii culturale în circuitul mondial de valori,
potrivit căruia se asigură protejarea şi punerea în valoare a
moştenirii culturale, se susţine şi se promovează introducerea în
circuitul cultural naţional şi internaţional a valorilor

24
 spiritualităţii naţionale şi se înlesneşte circulaţia în ţară a
valorilor culturale universale.

Ca şi celelalte politici publice, politicile culturale au o importantă

dimensiune sectorială, fiind legate, prin consultare şi participare, de o serie
de actori sociali: autorităţi, instituţii, entităţi economice, persoane sau
grupuri de interse. Formularea politicilor culturale, a strategiilor şi
programelor devine astfel o acţiune complexă care trebuie să ţină seama de
un întreg spectru de factori, de la nivelul economic al comunităţii până la
tradiţiile şi mentalităţile socio-culturale. Pentru ca programele culturale sa
fie viabile, ele trebuiesc împletite armonios cu politicile economice, cu cele
educative şi sociale, rezultând astfel politici de dezvoltare coerente. Nu sunt
suficiente stabilirea obiectivelor, definirea misiunii, monitorizarea
performanţei sau urmărirea publicului ţintă pentru ca politicile culturale să
aibă succes.
La toate acestea trebuie adăugată o evaluare lucidă şi transparentă,
bazată pe realităţile obiective ale spaţiului şi timpului ţintă pentru care se
concep strategiile culturale.
Pornind de la aceste premise şi folosind ca instrument-specific
managamentului - Analiza Swot, voi prezenta în continuare strategii de
dezvoltare pentru fiecare dintre obiectivele formulate în Caietul de obiective,
menţionând obiectivele specifice şi direcţiile de acţiune pe termen scurt,
mediu şi lung.

25
 Strategia pentru implementarea unui calendar cultural
structurat pe perioade de timp determinate, pentru asigurarea
unor programe culturale cu o largă adresabilitate.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

 proiecte culturale care au devenit tradiţionale, recunoscute

de cetăţeni ca aparţinând instituţiei;
 experienţă în realizare de proiecte pentru toate categoriile de
vârstă şi socio-profesionale;
 existenţa unui patrimoniu imobiliar important(amfiteatrul în
aer liber, săli etc.), în care se pot desfăşura evenimente
culturale de diverse tipuri;
 existenţa unei biblioteci cu un număr semnificativ de titluri
şi exemplare din diverse domenii ale culturii;
 colaborarea permanentă cu un număr mare de instituţii de
cultură din ţară, dar şi din străinătate;
 colaborarea permanentă cu reprezentanţii autorităţii locale şi
disponibilitatea deosebită a echipei Centrului Cultural
„Mihai Eminescu” de a colabora;
 numărul mare de artişti şi creatori cu care colaborează;
 cursurile organizate de instituţie pentru depistarea de talente
şi de promovarea acestora;

26
  utilizarea culturii şi a pregătirii la cursurile vocaţionale
organizate de instituţie, ca o participare la realizarea
coeziunii şi incluziunii sociale.

PUNCTE SLABE

 cotă parte redusă de realizare a unor venituri proprii, care să

asigure autofinanţarea activităţii instituţiei;
 amfiteatrul în aer liber se află într-o stare de degradare foarte
avansată, cronică, fapt care face imposibilă utilizarea sa;
 oferta culturală este discontinuă şi nestructurată, din cauza
apariţiei unor modificări de buget pe parcursul anului, fapt care
împiedică susţinerea unor proiecte culturale anuale;
 lipsa spaţiilor şi a fondurilor necesare amenajării amfiteatrului;
 lipsa resurselor necesare încurajării tinerilor creatori, ateliere de
creaţie, spaţii de expunere, săli de repetiţii.

OPORTUNITĂŢI

 cultura este motor al dezvoltării locale;

 interesul tot mai mare la nivel european pentru specificul
culturii şi tradiţiei româneşti;
 potenţialul de dezvoltare locală a industriilor creative, precum
şi al dezvoltării turismului cultural;

27
  existenţa unei baze de date dezvoltate, actualizată permanent -
personalităţi din diverse domenii, instituţii, ONG-uri din ţară şi
din străinătate:
 impact local asupra cetăţenilor prin organizarea unor activităţi
adresate publicului, de exemplu - Şcoala D.O.R.
 utilizarea site-ului instituţiei pentru oferta culturală;
 dialog permanent cu cetăţenii, comunitatea locală prin cursurile
organizate;
 colaborarea cu mediu de afaceri în scopul cunoaşterii modului
în care este percepută activitatea instituţiei, dar şi cu scopul
implicării mediului de afaceri în susţinerea financiară a
programelor culturale;
 identificarea posibilităţilor de accesare a fondurilor structurale
europene pentru susţinerea proiectelor culturale.

AMENINŢĂRI

 dezinteres şi slabă implicare din partea cetăţenilor pentru foarte

multe din manifestările culturale;
 lipsa unor programe de educare a publicului în relaţia sa cu
fenomenele culturale, respectiv pentru creşterea numărului de
producători dar si de consumatori de cultură;
 riscul ca un produs cultural al instituţiei să fie preluat şi însuşit
de alţi operatori culturali;

28
  tendinţa la nivelul autorităţilor centrale dar şi locale de a aloca
mai multe fonduri în favoarea bunurilor materiale şi în
detrimentul produselor culturale;
 ofensiva dezlănţuită de produsele subculturii – pictura de gang,
grafitii, manele, limbajul suburban etc – împotriva culturii
autentice.
 diminuarea tot mai mare a timpului dedicat actului de cultură,
în favoarea unor activităţi prin care se iroseşte în mod inutil
timpul individului.

Având în vedere strategiile de dezvoltare locală a comunităţii

Sectorului 2, consider că pentru a atenua punctele slabe şi ameninţările şi
pentru a promova punctele tari şi valorifica oportunităţile existente sunt
necesare a fi urmate câteva strategii:

OBIECTIVE DIRECŢII DE ACŢIUNE TERMEN

- organizarea concursurilor
pentru ocuparea posturilor
Asigurarea vacante în cadrul instituţiei
resurselor umane scurt
- întocmirea fişelor de post şi
repartizarea responsabilităţilor
Îmbunătăţirea - demararea procedurilor de Scurt,
infrastructurii renovare şi dotare a sediului mediu, lung
culturale a - achiziţionarea şi
instituţiei modernizarea dotărilor

29
 tehnice şi aparaturii actuale
- întocmirea bazelor de date
Susţinerea, locale şi arhive( biografii şi
protejarea şi evenimente, albume etc)
valorificarea digitalizarea informaţiilor şi
moştenirii stabilirea modalităţilor de Mediu, lung
culturale, a punere la dispoziţie pentru
identităţii publicul larg
spirituale locale - editarea de materiale(cărţi,
albume etc)
- identificarea, inventarierea
şi arhivarea, inclusiv în
Organizarea format electronic, a tuturor
arhivelor şi bazelor Scurt,
documentelor culturale ale
de date culturale mediu, lung
instituţiei;
- organizarea bazelor de date
şi a mecanismelor de punerea
ei la dispoziţia cetăţenilor.
Susţinerea - reactualizarea bazelor de
creativităţii locale, date;
promovarea - refacerea parteneriatelor cu
creatorilor locali şi diverse instituţii culturale;
Scurt,mediu,
dezvoltarea - demararea unor programe
lung
schimburilor culturale specifice, ateliere de
interculturale creaţie pentru tineri, programe
europene şi spectacole în aer liber.

30
 - redactarea şi publicarea
Agendei anuale a
evenimentelor culturale;
- editarea de reviste, broşuri
Comunicare/ Scurt,
cu profil cultural-artistic,
PR/Marketing mediu, lung
materiale culturale, afişe,
cultural
pliante, CD-uri, DVD-uri şi
alte materiale promoţionale,
publicitate in şi outdoor etc.

Programele propuse pentru întreaga perioada de management

Nr
crt Denumire Descriere activitate
proiect, perioada
Elitele noastre - Împreună cu Fundaţia Naţională pentru
1 promisiuni Ştiinţă şi Artă, Primăria Sectorului 2 acordă
împlinite premii de excelenţă pentru tineri cercetători în
Ianuarie domeniul ştiinţelor exacte şi umaniste.
Împreună cu Asociaţia Naţională a
Veteranilor de Război, filiala sector 2
Plenara Filialei “Mareşal Prezan”, Primăria Sectorului 2,
2 A.N.V.R. Sector 2, conform Protocolului de colaborare încheiat
„Mareşal Prezan” anual, acordă un interes constant faţă de
Ianuarie situaţia veteranilor de război, faţă de situatia
de ansamblu a Armatei României, precum şi
asigurarii integrale a drepturilor cuvenite
veteranilor şi invalizilor de război.
Obiectivul principal al proiectului este acela
Gala Partenerilor de a recompensa, într-o atmosferă festivă, pe
3 Primăriei Sectorului cei care, de-a lungul anului 2012, au oferit
2 sprijin Primăriei Sectorului 2 în realizarea

31
 Februarie programelor / proiectelor propuse.
Promovarea practicării activităţilor de
Cupa Mărţişorului la educaţie fizică şi sport de către elevi, fără
4 şah nicio formă de discriminare, într-un mediu
Martie curat şi sigur, în scopul socializării, educaţiei
şi sănătăţii.
”Trofeul Primăriei Revitalizarea sportului în licee, pentru
Sectorului 2” descoperirea şi promovarea elementelor de
Handbal - perspectivă în eşaloanele superioare ale
5 Licee - handbalului de performanţă şi pentru
Fete Şi Băieţi atragerea unui număr cât mai mare de elevi în
Martie practicarea handbalului.

Duminica
Ortodoxiei - Proiect de educaţie cultural-religioasă a
6 „Icoana Fereastră cetăţenilor de religie ortodoxă, destinat
spre Dumnezeu” sărbătoririi şi cinstirii Sfintelor Icoane.
Martie
Turnirul de poezie
7 Martie Competiţie literară adresată publicului iubitor
Iunie de literatură.
“Luceafărul de
8 dimineată” Susţinerea editării unor publicaţii culturale.
Martie-decembrie
“Bucureştiul
9 cultural” Susţinerea editării unor publicaţii culturale.
Martie-Decembrie
“Caiete critice” Susţinerea editării unor publicaţii culturale.
10 Martie-Decembrie
Aniversarea Zilei Administraţia Locală a Sectorului 2 sprijină
Naţionale a cooperarea culturală în spaţiul european prin
11 Republicii Elene punerea în comun a tradiţiilor din Grecia şi
Martie România, cu ocazia aniversării a 192 de ani
de la proclamarea independenţei republicii
elene.
„Cupa Primăverii
12 la Şah” Promovarea practicării activităţilor sportive
Ediţia 2013 de către cetăţenii Sectorului 2.
5 Aprilie

32
 « Messolonghi, Participarea unei delegaţii a Primăriei
13 pământ sfânt » Sectorului 2 la conferinţa « Messolonghi,
12-14 Aprilie pământ sfânt ».
Târgul tradiţiilor Târg al meşteşugarilor şi producătorilor
14 populare de tradiţionali din toate zonele ţării.
primăvară
19-21 aprilie
Trofeul Primăriei Promovarea practicării activităţilor de
sectorului 2” educaţie fizică şi sport de către elevi, fără
15 Baschet nicio formă de discriminare, într-un mediu
gimnaziu şi curat şi sigur, în scopul socializării, educaţiei
licee - băieţi şi sănătăţii.
22 Aprilie – 3 Mai
“Muntele catârilor” Editarea cărţii autorului.
16 de Ion Brad
Aprilie-Iunie 2013
Ziua Europei Aniversarea Zilei Europei - paradă militară,
17 9 Mai spectacol artistic, alte evenimente care
marchează triplul eveniment aniversat anual.
Materiale
18 promotionale
DCCRI Realizare materiale de promovare evenimente
Mai derulate de PS2.

Cupa Primarului la
19 Şah Realizarea unui turneu de şah pentru amatori.
10 Mai
”Trofeul Primăriei
Sectorului 2” Promovarea practicării activităţilor de
20 Fotbal - educaţie fizică şi sport de către elevi, fără
gimnaziu - nicio formă de discriminare, într-un mediu
Fete Şi Băieţ curat şi sigur, în scopul socializării, educaţiei
13-31 Mai şi sănătăţii.
Instituţiile publice şi Proiect al Primăriei Sectorului 2 -
societatea civilă, Dezvoltarea aptitudinilor individuale pentru
21 parteneri viaţa în condiţiile situaţiilor de urgenţă.
24 Mai Dislocarea şi evacuarea persoanelor în cazul
unor situaţii de urgenţă.
E ziua ta, copile Spectacole, concursuri cu premii, serbări -

33
22 1 Iunie evenimente dedicate copiilor din sistemul de
învăţământ, cu ocazia Zilei Internaţionale a
Copilului.
Crosul generaţiilor Promovarea practicării activităţilor de
8 Iunie educaţie fizică şi sport de către oameni de
23 toate categoriile de vârstă, fără nicio formă de
discriminare, într-un mediu curat şi sigur, în
scopul socializării, educaţiei şi sănătăţii.

24 Nunta de aur - 50 de Aniversarea în cadru festiv a cuplurilor din

ani de căsătorie - Sectorul 2 care aniversează 50 de ani de la
ediţia Iunie 2013 căsătorie.
23 Iunie
Cupa Primarului Concurs de pescuit sportiv la care participă.
25 Sectorului 2 la personalităţi ale vieţii culturale bucureştene.
pescuit
Iunie
Realizare plachete Realizarea unor plachete gravate,
gravate personalizate, ce se utilizează în cadrul
26 personalizate pentru proiectelor, pentru premierea unor
premii ale Primăriei personalităţi de marcă.
Sector 2
Iunie-Iulie
Schimb Primirea în România a vizitei unei delegaţii
27 intercultural constituite din 20 de tineri din Districtul
România – China Dingcheng din Beijing, Republica Populară
august Chineză.
Festival de tradiţii populare legate de
Târgul de Pâine
28 producerea pâinii în istoria poporului român
Septembrie
şi în ritualurile bisericeşti.
Program prin care se urmăreşte atragerea
elevilor din reţeaua de învăţământ
Trofeul Primăriei
29 preuniversitar de stat din Sectorul 2 în acţiuni
Sectorului 2 la
sportive (fotbal, baschet, sah, etc.) pentru
Baschet -
petrecerea timpului liber în mod util şi
gimnaziu, fete
organizat
Octombrie
şi pentru constientizarea importanţei sportului
pentru sănătate.
GALA Program prin care se recompensează

34
 performanţele din domeniul educaţiei în
vederea promovării şi mediatizării valorilor şi
performanţelor din acest domeniu şi asigurării
OLIMPICILOR - unui sistem educaţional eficient. Acesta
30 "Oscar pentru constă în premierea elevilor câstigători ai
Inteligenţă" locurilor I, II, III si Menţiune la olimpiadele
Octombrie scolare, faza naţională şi internaţională,
alături de cadrele didactice îndrumătoare, din
unităţile de învăţământ preuniversitar de stat
din Sectorul 2.
Program prin care se urmăreşte atragerea
salariaţilor din aparatul de specialitate al
Turneul
Primarului şi din cadrul direcţiilor
generaţiilor la
31 subordonate Consiliului Local al Sectorului 2
fotbal
într-o competiţie
Octombrie -
sportivă pentru petrecerea timpului liber în
Noiembrie
mod util şi organizat şi pentru constientizarea
importanţei sportului pentru sănătate.
În colaborare cu Asociaţia Scriitorilor
Bucureşti, Primăria Sectorului 2 oferă premii
Premiul "Tinere
unor tinere talente, ale căror lucrări literare au
Speranţe În
32 fost selectate de către un juriu de specialitate,
Literatură"
la diferite secţiuni: poezie, proză, traduceri,
Noiembrie
literatură pentru copii, dramaturgie, istorie,
critică literară.
Cetăţenii, bucureşteni din sectorul 2 şi nu
numai, asistă la o festivitate de celebrare a
Ziua Naţională a Zilei Naţionale a României, prin organizarea
33 României "FILE unei defilări a forţelor Poliţiei Comunitare a
DE ISTORIE" Sectorului 2, putând servi de asemenea
Decembrie tradiţională masă oştenească.

.
Program prin care se urmăreşte formarea şi
Festivalul de
dezvoltarea simţului artistic al elevilor
Colinde
34 (clasele I-XII) din reţeaua de învăţământ
"O, Ce Veste
preuniversitar de stat din Sectorul 2 şi care
Minunată!"
constă în organizarea unui festival de colinde.
Decembrie
Copiii din grădiniţele sectorului 2 colindă în

35
 35 Vine Moşul la
Obor
Parcul Obor.
Decembrie

Program prin care se urmăreşte atragerea

Turneul cetăţenilor din Sectorul 2 în acţiuni sportive
Internaţional de (table, rummy, sah, cros, etc.) pentru
36 Şah - Memorialul petrecerea timpului liber în mod util şi
Revoluţiei din organizat şi pentru constientizarea
Decembrie 1989 importanţei sportului pentru sănătate.
Decembrie

Nunta de aur - 50
de ani de căsătorie
Aniversarea cuplurilor care împlinesc 50 de
37 - ediţia decembrie
ani sau peste 50 de ani de căsătorie.
2013
Decembrie

Gala Premiilor de
Excelenţă în
Oferire de trofee şi diplome unor personalităţi
Civism "Om Între
de prestigiu ale vieţii ştiinţifice şi culturale
38 Oameni" - Ediţia a
româneşti.
IV-a
Decembrie

Obiceiuri şi
Organizarea de întâlniri cu oameni de cultură
39 Tradiţii la Români
şi artă cu prilejul sărbătorilor de iarnă .
– Crăciunul
Decembrie

Proiecte propuse în cadrul programelor

36
 Valoare
Nr. Proiecte Tipul proiect Activităţi Perioada de
Crt. proiectului lei desfăşurare
Dragobetel
e
Sărbătoarea mediu 30.000 Spectacol, concursuri
1. cu premii, karaoke Februarie
Iubirii la
Români

Campanie
educaţională, estetică Aprilie
2. Art Parc mediu 10.000 şi culturală pentru Septembrie
tineret
Expoziţie-concurs de
Mărţişoare desene tematice
3. până mediu 10.000 realizată de copii de Martie
la soare la şcolile şi gradiniţile
Sectorului 2

Concert Concert extraordinar Aprilie

4. extraordinar mare 40.000 de muzică clasică şi Mai
de Paşte poezie
Aniversarea zilelor
Bucureştii oraşului. Expozitie de
5. de ieri şi azi mare 40.000 pictură, spectacol Septembrie

muzică folk.

37
F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a
instituţiei, cu menţionarea resurselor financiare
necesare

Buget Venituri şi Cheltuieli

Denumire
indicator 2014 2015 2016 2017 2018

Venituri
4.106.000 4.120.000 4.170.000 4.185.000 4.240.000
Totale
A.Venituri
proprii din
27.000 lei 30.000 30.000 35.000 30.000
surse atrase,
din care:
a) prestări
20.000 lei 20.000 20.000 30.000 30.000
servici
b) donaţii şi

38
sponsorizări 7000 lei 10.000 20.000 20.000 30.000

B.Subvenţii
4.052.000 4.060.000 4.100.000 4.100.000 4.150.000
bugetare

II.Cheltuieli 4.033.000 4.075.000 4.130.000 4.160.000 4.220.000

a)Resurse
224.000 lei 225.000 230.000 250.000 250.000
umane
b)Cheltuieli
197.000 200.000 200.000 160.000 170.000
bunuri şi
servicii
c)Cheltuieli
3.612.000 lei 3.650.000 3.700.000 3.750.000 3.800.000
cu proiectele
Excedentul 73.000 45.000 40.000 25.000 20.000

Trebuie menţionat în prezentul proiect de management faptul că

viitorul management al Centrului Cultural „Mihai Eminescu” trebuie să aibă
în vedere atragerea de fonduri europene pentru finanţarea proiectelor şi
programelor viitoare şi pentru modernizarea şi dezvoltarea acestuia.

39