MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA

,,DUNĂREA DE JOS’’ DIN GALAȚI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ

Curs: Frontiere și transformări urbane în Europa de Est

TEMA: Consumul de cultură în mediul urban – orașul Chișinău

Autor: Carauș Dorina, gr. 2

Profesor: lector, dr. Isof Luminița

Chișinău, 2020
 CUPRINS

1. Introducere
2. Spațiul urban
2.1 Istoria orașului Chișinău;
3. Cultura
3.1 Noțiunea de cultură;
3.2 Rolul culturii în viața omului;
4. Consumul de cultură
4.1 Importanța consumului de cultură;
4.2 Atranțiile cultura din Chișinău;
5. Aspecte practice ale cercetării
5.1 Analiza chestionarului;
6. Concluzii
7. Bibliografie
8. Anexe
 1. INTRODUCERE
Actualitatea şi importanţa subiectului abordat
Cultura reprezintă elementul definitoriu care este percepută ca fiind întregul complex de
caracteristici distinctive de natură spirituală, materială, intelectuală şi emoţională ce reprezintă o
societate sau un grup social. Ea include nu numai arta şi literatura, ci şi moduri de viaţă,
drepturile fundamentale, sisteme de valori, tradiţii şi credinţe.
Având în vedere că acest ansamblu de elemente constitutive are o importanță deosebită
pentru dezvoltarea și perpetuarea unui neam, practica de a încuraja consumul de cultură devine
actuală și chiar necesară. În acest sens consumul de cultură astăzi face parte din țesutul societății
pe baza căruia se fac strategiile de dezvoltare durabile.
Scopul lucrării îl constituie determinarea nivelului a consumului de cultură în orașul
Chișinău, capitala Republicii Moldova. De asmenea, se urmărește identificarea priorităților
cetățenilor în ceia ce privește consumul de cultură, în funcție de vârstă, veniturile lunare și starea
civilă.
Pentru atingerea acestui scop au fost trasate următoarele obiective:
O1. - Identificarea rolul culturii în viața omului;
O2. - Determinarea importanței consumului de cultură;
O3. - Evaluarea de către consumatori a ofertei culturale disponibile.
Printre metodele utilizate au fost următoarele:
Metoda observației – formă directă de obținere a informației despre interesul cetățenilor
față de consumul de cultură și prioritățile lor;
Metoda de cercetare istorică – analiza informaţiilor în cadrul studiilor de cercetare
ştiinţifică din domeniul ştiinţelor socioumane, am studiat evoluția și etapele dezvoltării culturii în
orașul Chișinău, prin întermediul studierii documentelor istorice.
Metoda deductivă – este forma de studiu care mi-a permis să fac o analiză mai detaliată a
pieții de comercializare a culturii și necesitățile consumatorului.
Metoda comparativă – reprezintă procesul de compararea a diverșilor indicatori, pentru a
scoate în evidență asemănările și deosebirile dintre ele, ajungându-se astfel la identificarea unor
legități și la analiza lor.
Metoda descrierii – a fost utilizată în lucrare pentru a reda nevoile și intersele
consumatorului, preferințele acestuia în raport cu posibiltățile.

Metoda anchetei – ancheta prin chestionar a fost una dintre cele mai bune oportunități
de a interoga cetățenii despre consumul personal de cultură, reprezentând o posibilitate de a
obține rezultate statistice măsurabile.
 2. SPAȚIUL URBAN
Zonele urbane sunt zone complexe: rezidenţiale, industriale, culturale, administrative,
ştiinţifice, de învăţământ, comerciale, având căi de comunicaţie interne şi externe complexe.
Dezvoltarea unui sistem urban este în mod substanţial influenţată de aplicarea unui management
adecvat. Oraşul fiind un complex de factori naturali şi artificiali, care aduc o serie de facilităţi
pentru desfăşurarea comodă a vieţii, poate expune populaţia la riscuri, în funcţie de modul de
organizare şi folosire al acestora, dar în mare parte creează comodități pentru un trai decent.
Fiecare mediu urban are la bază o istorie bine definită, pe care a dezvoltat-o în decursul
anilor. Ani plini de experiențe și eforturi, amintiri și evenimente, personalități care au promovat
și condus aceste zone. Pentru a râmâne în istorie, o zonă urbană, pe lângă spațiul geografic și
oameni, mai are nevoie și de cultură.

2.1. Istoria orașului Chișinău

Orașul Chișinău este atestat documentar prima dată la 1436 în calitate de localitate,
aşezată pe malurile râului Bâc. Dar acest loc a fost populat din timpuri străvechi. Arheologii au
descoperit aici aşezări umane, care datează încă din epoca de piatră (35-8 mii ani î. Hr.), aşezări
din epoca timpurie a fierului (sec. 10-8 î. Hr.) şi altele1.
În evul mediu satul Chişinău era dens populat. În secolele  XV-XVII, în vecinătatea
Chişinăului se atestă mai multe localităţi : Buiucani, Hrusca, Vovinţeni, Visterniceni, Gheţioani,
Munceşti, Schinoasa, care treptat, pe parcursul sec. XIX - lea au devenit suburbii ale
Chişinăului2.
În perioada când Chişinăul se afla în stăpânirea mănăstirii ieşene se constată o creştere
evidentă a populaţiei. Pe lângă ţărani, aici se stabilesc meşteşugari, negustori. Chişinăul devenea
un mic târg, un centru comercial nu prea mare, adică un orăşel. Treptat, Chişinăul devine un
important centru comercial, în care se consolidează comerţul permanet, de iarmaroc. Apar
cârciumele şi dughenele, creşte şi se diversifică asortimentul mărfurilor negustorilor locali.
Paralel cu creşterea şi transformarea Chişinăului într-un târg, urbea începe să se profileze
şi ca centru cultural-ecleziastic şi de învăţământ. Prima şcoală organizată şi susţinută de stat şi de
Mitropolia Moldovei o aflăm activând la Chişinău  în sec XVIII - lea. Şcolile funcţionau pe
lângă bisericile oraşului.

1
https://www.chisinau.md/pageview.php?l=ro&idc=495 Accesat 26.11.2020

2
Colesnic Iurie. Enciclopedie , Editura Museum, Chișinău, 1997 (pag. 556–564)
 Treptat Chişinăul se extinde teritorial spre actualul bd. Ştefan cel Mare, numit pe atunci
strada Moskovskaia. În 1830-1836 este înălţată Catedrala cu clopotniţa şi pusă baza unei grădini
publice. Creşterea oraşului a făcut ca satele Buiucani, Schinoasa, Tăbăcăria, Mălina să devină
suburbii ale Chişinăului în anii 1830-18403.
Denumirea oraşului Chişinău a început să-i intereseze pe oamenii de ştiinţă de mai multă
vreme şi mai ales după 1812, când acest orăşel din centrul Basarabiei a fost ridicat la rang de
centru al regiunii anexate la Imperiul Rusiei. În această privinţă şi-au expus părerea mai mulţi
istorici atât români, cât şi străini. Una din primele ipoteze e că denumirea oraşului provine de la
o noţiune mai veche din limba română care desemna o sursă de apă - un şipot, un izvor, o cădere
de apă4.
Oraşul îşi recapătă aspectul românesc după proclamarea Unirii cu România în 1918. Aici
sunt deschise mai multe şcoli, tipografii, biblioteci, teatre. Începe o nouă etapă pentru Chișinău,
care a durat până la începutul celui de-al doilea Război Mondial, când Basarabia este sub
conducerea URSS. În aceast timp a avut parte de multe schimbări.
Chişinăul de astăzi reprezintă nu numai o importantă aglomeraţie urbană industrială şi
comercială, dar şi un mare centru cultural şi ştiinţific al Republicii Moldova. Aici activează un
număr considerabil de cercetători științifici care manifestă un interes deosebit pentru istoria ţării,
a oraşului natal sunt sfere de cunoaştere dintre cele mai atractive, și fac tot posibilul pentru
dezvoltarea lui la nivel internațional.
3. CULTURA
,,Cultura rămâne atât timp cât există atmosfera spirituală, dogmele din care a izvorât.
Îmbătrâneşte, apoi se usucă şi moare. De aceea există o singură civilizaţie greacă, risipită o mie
de ani pe atâtea tărâmuri, şi există mai multe culturi, care nu sunt decât poziţiile spirituale ale
poporului elen.
Misiunea istorică a unui popor se judecă după creaţiunile lui spirituale. Singure valorile
culturale justifică existenţa şi misiunea unui popor. Istoria nu ţine seamă de popoare sterile din
fire.’’ 5
Mircea Eliade
3.1. Noțiunea de cultură
În Evul Mediu, cuvântul „cultură” a început să desemneze o metodă progresivă de
cultivare a cerealelor, astfel a apărut termenul agricultură sau arta agriculturii. Dar în secolele
XVIII și XIX au început să-l folosească în raport cu oamenii, prin urmare, dacă o persoană se
distinge prin eleganța manierelor și erudiția, era considerată „cultă”. Apoi, acest termen a fost
3
Ciobanu Şt. Basarabia, Chişinău, 1993.
4
Dron I. Cu privire la originea numelui topic Chişinău, în Revista de lingvistică şi ştiinţă literară, 1995, nr 3
5
http://subiecte.citatepedia.ro/despre.php?s=cultur%E3%2Cexisten%FE%E3#google_vignette Accesat 27.11.2020
aplicat în principal aristocraților pentru a-i separa de oamenii de rând „neculturați”. Noțiunea de
cultură provine de la cuvântul latin ,,colere – a cultiva, a onora’’6 și semnifică „totalitatea
valorilor materiale și spirituale acumulate de omenire în decursul vremurilor; totalitatea
vestigiilor materiale (unelte, ceramică, podoabe, arme, locuințe, așezări etc.) și spirituale
(manifestări artistice, magice – religioase și funerare) păstrate, prin intermediul cărora poate fi
reconstitută imaginea comunității omenești dintr-o anumită epocă; totalitatea cunoștințelor din
diverse domenii pe care le posedă cineva”. UNESCO consideră cultura drept „o serie de
caracteristici distincte ale unei societăți sau grup social în termeni spirituali, materiali,
intelectuali sau emoționali" 7.
Cuvântul german Kultur însemna și un nivel ridicat de civilizație. În viața noastră de astăzi,
cuvântul „cultură” este încă asociat cu opera, literatură excelentă, educație bună. Simbolizează
convingerile, valorile și mijloacele de exprimare (utilizate în literatură și artă) care sunt comune
unui grup; ele servesc la eficientizarea experienței și la reglarea comportamentului membrilor
acestui grup8. Convingerile și atitudinile unui subgrup sunt adesea denumite subculturi.
Asimilarea culturii se realizează cu ajutorul predării. Cultura este creată, cultura este predată.
Deoarece nu este dobândit biologic, fiecare generație îl reproduce și îl transmite generației
următoare. Acest proces este fundamentul socializării. Ca urmare a asimilării valorilor,
credințelor, normelor, regulilor și idealurilor, se formează personalitatea copilului și
comportamentul său este reglementat. Dacă procesul de socializare s-ar opri la scară masivă,
acest lucru ar duce la moartea culturii.
În viziunea autorului R. Kaes, „cultura reprezintă ceea ce rămâne în spirit și sensibilitate,
durabil și eficace, un fel de metodă și obișnuință pentru a ne conduce în viață”. Iar Abraham
Moles într-o abordare pragmatică consideră cultura „mobilare a creierului fiecăruia, în fiecare
clipă” 9.
Cultura este o parte integrantă a vieții umane. Aceasta îndeplinește în mare măsură aceeași
funcție pe care o îndeplinește comportamentul programat genetic în viața animală.

3.2. Rolul culturii în viața omului

6
MARCU, F., MANECA, C. Dicționar de neologisme. București, 1986, p.291
7
MOLDOVANU,M., IOAN – FRANC, V. Marketing și cultură. București: Expert. ISBN 973-9222-09-1
8
Vitanyi I.N. Societate. Cultură. Sociologie / I.N. Vitanyi - M., 1984 
9
MOLDOVANU,M., IOAN – FRANC, V. Marketing și cultură. București: Expert. ISBN 973-9222-09-1
 Cultura modelează personalitățile membrilor societății, astfel reglează în mare măsură
comportamentul lor. Cultura are un rol și o importanță esențiale în existența, evoluția și
afirmarea individului, în cristalizarea grupurilor și a comunităților, în dezvoltarea civilizațiilor.
Cultura orientează valoric blocul cultural în funcţie de interesele, tendinţele şi aspiraţiile
dominante ale unor epoci sau grupuri sociale, fiind structurată din interior de către agenţi
ideologici prezenţi în acea societate.
O parte a culturii materiale și spirituale create de generațiile trecute, care a trecut testul
timpului și este transmisă generațiilor viitoare ca ceva valoros și venerat, este moștenirea
culturală. Patrimoniul cultural joacă un rol extrem de important în perioade de criză și
instabilitate, acționând ca un factor al unificării națiunii, un mijloc de unificare. Fiecare națiune,
țară, chiar și unele grupuri ale societății au propria lor cultură, care poate avea o mulțime de
trăsături care nu coincid cu o cultură sau alta. Există multe culturi diferite pe pământ. Și totuși
sociologii identifică trăsături comune comune tuturor culturilor - universale culturale.
Cultura modelează personalitatea umană, prin tezaurizarea şi transmiterea modelelor
comportamentale, a atitudinilor omologate social, a reacţiilor dobândite şi învăţate, întregul
”corp” istoric al omului ca fiinţă socială.
Cultura joacă un rol foarte contradictoriu în viața umană. Pe de o parte, contribuie la
consolidarea celor mai valoroase și utile tipare de comportament și la transmiterea lor către
generațiile ulterioare, precum și către alte grupuri. Cultura ridică omul deasupra lumii animale,
creând o lume spirituală, promovează comunicarea umană. Pe de altă parte, cultura este capabilă
să perpetueze nedreptatea și superstiția, comportamentul inuman cu ajutorul normelor morale. În
plus, tot ceea ce este creat în cadrul culturii pentru a cuceri natura poate fi folosit pentru a
distruge oamenii. Prin urmare, este important să se studieze manifestările individuale ale culturii
pentru a putea reduce tensiunea în interacțiunea unei persoane cu cultura pe care a generat-o.
Cultura este un pilon important al societății, reușind cu ușurință să supraviețuiască într-o
lume ce tinde spre tehnologizare. Cultura este unul dintre elementele-cheie care ne ajuta sa fim
umani, capacitățile noastre intelectuale și artistice reprezentând o mare parte din ceea ce ne face
sa fim așa.

4. Consumul de cultură
 Cultura unei naţiuni dăinuie în inimile şi sufletele oamenilor săi, iar consumul de cultură
duce la păstrare și promovarea valorilor acelei națiuni.
Consumul cultural ca experienţă include aspectul emoţional al consumului, experienţa
senzorială şi modul în care oamenii „se ataşează” de obiectele / bunurile pe care le folosesc.
Consumul ca experienţă relevă aspectul hedonist – divertismentul şi plăcerea din spatele
acţiunii10.

4.1. Importanța consumului de cultură

Cât de importantă este cultura pentru funcționarea individului și a societății poate fi
judecată după comportamentul oamenilor care nu sunt acoperiți de socializare. Comportamentul
incontrolabil sau infantil al așa-numiților copii din junglă, care erau complet lipsiți de
comunicare cu oamenii, mărturisește faptul că, fără socializare, oamenii nu sunt capabili să
asimileze un stil de viață ordonat, să stăpânească limba și să învețe să câștige existența. ,,Ca
urmare a observării mai multor „creaturi care nu arătau niciun interes pentru ceea ce se întâmpla
în jur, care se legănau ritmic înainte și înapoi, ca animale sălbatice într-o grădină zoologică”,
naturalistul suedez al secolului al XVIII-lea. Karl Linnaeus a concluzionat că sunt reprezentanți
ai unei specii speciale11. Ulterior, oamenii de știință au realizat că acești copii sălbatici nu au
dezvoltat dezvoltarea personalității, ceea ce necesită comunicarea cu oamenii. Această
comunicare ar stimula dezvoltarea abilităților lor și formarea personalităților lor „umane”.
Consumul de cultură ne face să avem o poziție socială bună față de alte ființe din societate.
4.2. Atranțiile cultura din Chișinău
În capitala Republicii Moldova, orașul Chișinău aveți posibilitatea să vizitați zece muzee:
1. Casa-muzeu „Pușkin” din Chișinău;
2. Casa-muzeu „Șciusev” din Chișinău;
3. Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău;
4. Muzeul Armatei din Chișinău;
5. Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău;
6. Muzeul Național de Arheologie și Etnografie din Chișinău;
7. Muzeul Național de Artă al Moldovei;
8. Muzeul Național de Istorie a Moldovei;
9. Muzeul Transportului din Chișinău;
10. Muzeul Zemstvei.
Unsprezece galerii de artă:

10
Sokolov E.V. Cultură și personalitate / E.V. Sokolov - L., 1972
11
Kon I.S. Sociologia personalității / I.S. Kon - M., 1967 - p. 113-116
 1. Galeria „Constantin Brâncuși”;
2. Galeria „Andrei Mudrea”;
3. Galeria „Moldeco”;
4. Galeria „10:90”;
5. Galeria „Concept store”;
6. Galeria „Art Men”;
7. „The Wall Art Gallery”;
8. Galeria „L”;
9. Galeria „Alexander”;
10. Murano Cafe & Gallery;
11. Galerie ,,Muze”.
Cinci cinematografe:
1. Auto Cinema;
2. Cinematograful Odeon;
3. Cineplex;
4. Patria Loteanu;
5. Private Rooms.
Treisprezece teatre:
1. Teatrul "Eugene Ionesco" ;
2. Teatrul "A.P.Cehov" ;
3. Teatrul "De pe strada Trandafirilor";
4. Teatrul "Licurici" ;
5. Teatrul "Luceafarul";
6. Teatrul "Mihai Eminescu";
7. Teatrul "Spalatorie";
8. Teatrul Fără Nume ;
9. Teatrul Geneza Art ;
10. Teatrul Naţional de Operă şi Balet ;
11. Teatrul Național Satiricus Ion Luca Caragiale;
12. Teatrul poetic "Alexei Mateevici" ;
13. Teatrul ”Guguță”.
Patruzeci de biblioteci:
1. Biblioteca Municipală „B.P.Hașdeu” cu 32 de filiale poziționate în tot orașul;
2. Biblioteca Națională a Republicii Moldova;
3. Biblioteca Națională pentru copii I. Creangă;
4. Biblioteca Republicană Tehnologico-Științifică;
5. Biblioteca Specială Republicană Centralizată și Studiou de Înregistrări Sonore ale
Societății Orbilor din Moldova;
6. Biblioteca Științifică Centrală “Andrei Lupan” a A. S. M. ;
7. Biblioteca Științifică Medicală a Universității de Medicină și Farmacie „N.
Testemițeanu”;
8. Filiala de carte românească a Bibliotecii Naționale pentru copii „I. Creangă” și Bibliotecii
Județene „Gh. Asachi” din Iași.
Peste treisprezece librării cu filiale în tot orașul:
1. Librăria din Centru;
2. Librăria din Hol;
3. Cartego;
4. Bestseller. Books, Tea & Coffee;
5. Biblion;
6. Litera;
7. Librăria Dorinţa;
8. Librăria Făt-Frumos;
9. Librarius;
10. Ezotera;
11. Bookstore;
12. Elefant;
13. Libris.

5. Aspecte practice ale cercetării

 Pentru a determina elementele specifice ale consumului de cultură propriu locuitorilor
orașului Chișinău, am alcătuit un chestionar din 17 întrebări în care se reflectă diverse aspecte
ale acestui concept. Am considerat necesară specificarea vârstei, a nivelului de studii, a venitului
lunar pentru a putea stabili corelații între aceste categorii și activitățile care includ consumul de
cultură. Respectivul chestionar a fost creat cu ajutorul platformei docs.google.com și distribuit
în mediul online prin intermediul rețelelor de socializare. Studiul s-a efectuat în perioada 26 – 30
noiembrie 2020, la care au participat în total 200 respondenți. Am specificat în chestionarul
distribuit că răspunsurile oferite trebuie să vizeze modeul de viață pe care îl aveau chișinăuenii
înainte de instituirea pandemiei de Covid -19.

5.1. Analiza chestionarului

Fig. 1
Fig. 2

Fig. 3
Fig. 4

Fig. 5
Fig. 6

Fig. 7
Fig. 8

Fig. 9
Fig. 10

Fig. 11
Fig. 12

Fig. 13
Fig. 14

Fig. 15
 Fig. 16

Fig. 17

Din cele 200 de persoane chestionate 53,5 % (107 persoane ) sunt cu vârsta cuprinse
între 15 – 29 ani, 42,5 % (85 persoane) sunt maturi dintre 30 – 49 ani. Și doar 4 % (8 persoane)
sunt persoanele cu vârsta peste 50 ani, această participare mai pasivă din partea persoanelor de
vârsta a treia, poate fi expliată prin lipsa de acces la noile tehnologii sau platforma folosită de
mine mai necunoscută pentru ei.
Persoanele chestionate fac parte din diferite nivele de studii, 5,5 % (11 persoane) au
absolvit doar gimnaziul, 10% (20 persoane) au finisat cu success etapa liceală, 53,5 % (107
persoane) au absolvit facultatea, 27 % (53 persoane) sunt absolvenți la etapa de masterat și restul
4 % ( 8 persoane) sunt cu titlu de doctori în domeniile sale.
 La completarea formularului am ales să aflu și starea civilă a chestionatului, atâta timp
cât acesta este un factor important pentru o concluzie mai corectă. Astfel din totalul de 200
persoane 17,5 % (35 persoane) sunt încă singure, 14,5 % (29 persoane) sunt într-un parteneriat
domestic (este o formă de uniune juridică menită să ghideze viața în comun a doi oameni, fără o
înregistrare oficială12). Și 68% (136 persoane) sunt persoane căsătorite, deci au formate deja o
familie.
Cinematograful este unul dintre importantele mecanisme ale dezvoltării culturii și
societății umane în ansamblul ei – receptarea vizuală – a influențat decisiv de-a lungul timpului
evoluția socială, artistică și psihologică a omului modern. Apărută la sfârșitul secolului XIX –
lea, producția digitale și-a extins influența în aproape toate ariile de dezvoltare, fiind strâns
legate de uriașa evoluție tehnico-științifică actuală. Filmul a creat un limbaj cu adevărat
universal, bazat pe separarea lui absolută de elementele teatrului şi literaturii, cât și pe detașarea
de fotografie. Dependent de progresul tehnic, cinematograful a dovedit o perfectă conexiune cu
ceea ce se întâmpla în lumea ştiinţifică, în lumea culturală, constituindu-se într-o structură cu un
limbaj propriu. Din cele 200 de persoane chestionate 1,5 % (3 persoane) obișnuiau să meargă la
cinematograf în fiecare săptămână, 10,5 % (21 persoane) aleg acestă metodă de relaxare o data
pe lună, 68 % (136 persoane) merg mult mai rar la film și 20% (40 persoane) nu au fost niciodată
la cinematograf.
Teatrul este un limbaj universal, care uneşte culturi şi popoare. Este o formă de artă,
divertisment şi educaţie, în acelaşi timp. Teatrul exprimă sentimente şi trăiri, ne poate face să
zâmbim sau să plângem, ne pune pe gânduri şi ne transportă într-o altă lume, pe parcursul
reprezentaţiei. Teatrul există încă din Antichitate, a avut o istorie lungă şi interesantă şi s-a
dezvoltat împreună cu societatea.
La 10 octombrie 1920 își începe istoria primul Teatrul Național în Chișinău, a fost
înființat din inițiativa unui grup de fruntași ai vieții publice locale de epocă în frunte cu Sergiu T.
Niță, ministru al Basarabiei în guvernul României, Ștefan Ciobanu, membru al academiei
Române, scriitorii: Nicolae N. Beldiceanu, Nicolae Beldiman, Leon Donici și
regizorul Gheorghe Mitu Dumitriu. În anul 1994 teatrul devine Național „M.Eminescu", titlul
care onorează. O nouă perioadă a debutat cînd trupa teatrului a fost revigorată cu forțe actoricești
tinere, foști absolvenți ale prestigioaselor școli de teatru din Moscova, Tbilisi, Iași, Chișinău13.
Din cele 200 persoane participante la sondaj 2 % (4 persoane) aleg să meargă la teatru
săptămânal, 6,5 % ( 13 persoane) o dată în lună privesc o piesă teatrală, 68 % (136 persoane)
rareori se duc și 23,5 % (47 persoane) nu au fost niciodată la teatru.

12
https://www.wikiwand.com/ro/Parteneriatul_domestic accesat 30.12.2020
13
http://www.tnme.md/istoric accesat 01.12.2020
 Concertul este o modalitate de relaxare, o doză de energie și cultură. Ce poate fi mai frumos
decât să asculți live cântecele preferate interpretate chiar de interpret. Din toți participanții la
chestionar 1,5 % (3 persoane) merg la concert în fiecare săptămână, 5% ( 10 persoane) o data în
lună, 80 % (160 persoane) rareori au ajuns la un concert, iar 13,5 % (27 persoane) nu au fost
niciodată la concert.
Cartea este comoară fără preţ, în care unii îşi adună cele mai frumoase gânduri, ca alţii să le
poată folosi în voie.  Cartea reflectă ca o oglindă lungul şir de secole al vieţii omenirii, istoria
luptei sale pentru existenţă, pentru un viitor mai luminos, suferinţele, bucuriile, înfrângerile şi
biruinţele sale toate. Cartea ne este un prieten credincios și de nădejde. Lansarea de carte e un
eveniment care nu ar trebui să lipsească din experiența niciunui autor de carte pentru că este o
oportunitate unică de a se conecta cu cititorii, de a vinde cărți și de a primi acea energie pozitivă,
împreună cu recunoștința celor prezenți la eveniment. Printre cele 200 persoane chestionate s-au
înregistrat cu 1% ( 2 persoane) care merg în fiecare săptămână la lansare de carte, 4 % ( 8
persoane) o data în lună participă la un astfel de eveniment, 27 % (54 persoane) rareori și 68 %
(136 persoane) nu au fost încă niciodată la un astfel de eveniment.
Muzeele ne fac mai deștepți, ne trezesc curiozitate despre ce a fost o data… Muzeul este
un loc în care lucrurile nu mai sunt ce erau odată: dinozaurii nu mai sunt animale înfiorătoare,
banii nu mai pot cumpăra nimic, lingurile nu mai ating farfuriile, ciocanele nu mai bat cuie,
săgeţile nu mai ucid, arcurile nu mai ţintesc, hainele nu mai îmbracă, viorile nu mai cântă, cărţile
nu se mai citesc, pe scaune nu se mai stă, ceasul nu mai trebuie să meargă. Expozițiile din muzee
transmit vizitatorului interesul pentru studiul unei perioade de timp, al unei idei sau al unui
exponat, îți oferă o modalitate plăcută de a învăța lucruri noi. 
Trei persoane din totalul chestionate adică 1,5 % merg în vizită la muzeu în fiecare
săptămână, 7 % ( 14 persoane) în fiecare lună, 79,5 % ( 159 persoane) mul mai rar, iar 12 % (24
persoane) încă nu au fost niciodată.
Pentru Republica Moldova, ca de altfel pentru marea majoritate a statelor europene,
Teatrul de Operă şi Balet reprezintă o conştientizare la nivel superior a valorificării spirituale a
esenţei naţionale a poporului. Această instituţie de prim rang a culturii naţionale reprezintă un
simbol al înaltei responsabilităţi civice faţă de tradiţia naţională. Necesitatea existenţei acestei
importante instituţii de cultură a fost atestată de la începutul secolului, și activează până în
present.
Dintre cele 200 persoane participante la completarea formularului 1 % (2 persoane) merg
în fiecare săptămână la spectacolele Teatrului de Opera și Balet din Chișinău, 2,5 % (5 persoane)
o data pe săptămână, 36,5 % mai rar, iar 60 % (120 persoane) nu au fost niciodată.
 Încă din antichitate, evenimentele culturale atrăgeau un număr enorm de spectatori din
toate colţurile lumii. Astăzi festivalurile se desfășoară în mai multe localități ale țării. Ele
reprezintă un amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, păstoresc, religios,
dedicate unor persoane remarcante din lumea artistică sau unor evenimente. Toate aceste
evenimente au devenit deja o tradiţie, caracterizându-se prin sezonalitate accentuată pentru
anumite perioade ale anului. 3 % ( 6 persoane) din totatul chestionat merg la un festival în
fiecare lună, 26,5 % (53 persoane) o data în jumătate de an, 54,5 % (109 persoane) mul mai rar,
iar 16 % (32 persoane) nu au fost niciodată la festival.
Carte este mereu un izvor de cunoștințe, unul dintre cele mai importante motive pentru
care citim cărți este, să acumulăm cunoștințe noi. Cărțile sunt o sursă bogată de informații. Vom
citi despre subiecte variate și astfel ne vom mări sfera de cunoștințe. O carte nouă înseamnă cel
puțin o informație nouă. O carte ne poate relaxa mai bine decât o plimbare în parc sau decât
atunci când ascultăm muzică, dar aceste preferințe sunt individuale, asta putem concluziționa și
în urma analizei chetionarului unde am întrebat când persoana chestionată a citit o carte. Astfel
36 % (72 personoane) au răspuns că săptămâna trecută, 22,5 % ( 45 persoane) nu au mai citit de
luna trecută, 26,5 % (53 persoane) au citit anul acesta, iar 15 % (30 persoane) câțiva ani în urma
au savurat lectura unei cărți.
Trăim în era tehnologiilor, unde informația este atât de accesibilă, anunțurile cu
evenimentele culturale sunt plasate în toate sursele de informare. Din cele 200 persoane
participanți la chestionare 66 % (132 persoane) află despre evenimentele culturale de pe rețelele
de socializare, 1,5 % (3 persoane) sunt informate despre eveniment datorită afișelor stradale, 23
% (46 persoane) accesează site-urile specializate pentru a-și selecta evenimentul, 6 % (12
persoane) datorită spoturilor de la televizor sau radiou, iar 3,5 % (7 persoane) din alte surse.
Vacanța este perioada din an pe care o aștepți cu nerăbdare, deoarece este timpul tău de
relaxare, te bucuri în totalitate de compania celor dragi și nu trebuie să te mai gândești la rutina
zilnică. Indiferent de durată, o vacanță te ajută să-ți restartezi bateriile și să te încarcă cu energie.
Sănătatea fizică și mentală este pe primul loc în ierarhia avantajelor unei vacanțe. Un timp
petrecut departe de casă îți oferă perspective și provocări noi, te antrenează spre o viață activă și
te ajută la menținerea stării de bine.  Călătoriile scad nivelul de stres și ne readuc bunadispoziție,
care, în final, ajută la eficientizarea activității zilnice. Din totalul oamenilor interogate în
chestionar 2,5 % (5 persoane) merg în vacanțe o data în lună, 23,5 % (47 persoane) o data în
jumătate de an, 43,5 % (87 persoane) călătoresc în fiecare an, iar 30,5 % ( 61 persoane) își
programează o vanață o data la câțiva ani.
Consumul de cultură este necesar pentru dezvoltarea nostră personal, cât și a societății în
totalitate. Indiferent de vârstă sau statutul social toți suntem consumatori de cultură. Am decis să
aflu dacă sunt mulțumiți cetățenii orașului Chișinău de accesul la sursele ce facilitează consumul
de cultură, astfel 35,5 % (71 persoane) au răspuns cu Da, 37 % (74 persoane) nu sunt mulțumite,
și 27,5 % s-au abținut de la răspuns.
Târgurile culturale sau expozițiile se organizează, în primul rand, în beneficiul
expozanților care, prin participare, sunt interesați să-și mențină ori să-și sporească potențialul
competitiv pe piețele de interes, urmărind realizarea anumitor obiective și obținerea unor
avantaje. Este și o metodă frumoasă de a-ți petrece timpul liber și de a-ți achiziționa produsele
dorite la un preț accesibi și direct de la producători. Târgurile sunt organizate în diferite perioade
ale anului și au la bază diferite tematici, astfel din totalul participanților la sondaj 3 % (6
persoane) merg la târguri culturale în fiecare lună, 24,5 % (49 persoane) vizitează aceste
evenimente o data în jumătate de an, iar 72,5% ( 145 persoane) își petrec timpul liber pentru a
vizita un tărg cultural o data în an sau și mai rar.
După cum am stabilit anterior cultura reprezintă și totatilatea bunurilor material transmise
din generație în generație care amintesc despre anumite evenimente sau perioade semnificative.
În acest sens magazinele de anticariat prin comercializarea obiectelor artizanale reprezintă o
modatalitate de transmitere și de păstrare a valorilor și obiceiurilor culturale specific unui popor
sau unei regiuni. Adesea în magazinele de anticariat regăsim produse din diverse categorii: cărții,
bijuterii, articole de mobilier, țesături, articole de uz casnic, tablouri, oferind astfel o gamă largă
de elemente pentru persoanele care prefer acest tip de obiecte în casa lor. În același timp arta
modern și design nu întârzie să surprindă cu modele practice și plăcute ca aspect, pe care le
regăsim comercializate în magazinele de specialitate cât și în supermarketuri astfel raportul
dintre ofertele ce cuprind articole moderne și a locațiilor în care sunt expuse spre vânzare obiecte
de anticariat nu este unul egal, acesta ar putea reprezenta una dintre cause faptului că 84,5 %
( 169 persoane) un magazine modern când vor să achiziționeze un produs decorative pentru casă
sau o bijuterie, de altfel, în continuare mulți oameni au acces la obiecte vechi datorită buneilor
care au avut grijă să le transmită bunurile materiale din generție în generație, preferând astfel
obiecte ce sunt create de desinerii moderni. Luând în calcul valoarea spiritual pe care o
înglobează totalitatea articolelelor pe care le regăsim expuse în magazinele de anticariat, tariful
acestora este adesea mult peste bugetl alocat unei achiziții prin urmare oamenii preferă se
cheltuie o sumă mai mica pentru același articol expus într-un magazine modern în defavoarea
unui obiect de anticariat. Observăm totuși că 15,5 % (31 persoane) dintre respondenți prefer să
achiziționeze prodese din magazinele de anticariat, chiar data sfârșesc prin a plăti o sumă mai
mare, valoarea spirituală pe care o aduce acel obiect este incomensurabilă.
 Conform datelor publicate de statistica națională salariu mediu pe economie a anului
2019, în Republica Moldova este de 7233,7 lei14. Este bine cunoscut faptul că lunar oamenii sunt
nevoiți să aloce o sumă impunătoare pentru cheltuielile absolut vitale. Evenimentele culturale
fiind o obțiune sau chiar un lux pentru unii dintre ei în urma sondajului am constata că 25% (50
persoane) au venituri lunare cu mult mai mici peste media pe economie, înregistrând venituri de
până la 4000 lei. În dependență și de starea civilă cheltuielile pentru consumul de cultură este
diferit. Persoanele care sunt încă singure sau într-un parteneriat domestic aleg să-și reserve bani
pentru călătorii o data la 6 luni sau o data în an, festivalurile și târgurile sunt pe locul doi în
preferințele acestora, mult mai rar vizitează muzeele sau merg la teatru. Majoritatea persoanelor
din acestă categorie sunt cu vârsta cuprinse între 15 – 29 ani, putem admite că vârsta joacă si ea
un rol important în efectuarea acestor alegeri. Iar restul persoanelor chestionate care sunt deja
căsătorile și au venituri de până la 4000 lei lunar, aleg să citească cărți, și foarte rar să-și petreacă
timpul în spațiile publice, profitând mai mul de târgurile culturale, vizitându-le în fiacer an,
vacanțele și le programează o data la câțiva ani.
A doua grupă de persoane au venituri lunare între 4000 – 7000 lei, constituind 42,5 % (85
persoane) din total chestionate. Și aici statutul civil are importanță, persoanele necăsătorite aleg
să-și petreacă timpul la diferite evenimente culturale, festivalurile, concertele și vacanțele sunt în
lista de top a preferințelor sale. Iar persoanele cu familie se axează mai mult pe vacanțe și vizite
la spectacole și muzee, în dependență de vârstă și interes.
În grupul trei avem persoanele cu veniturile lunare cuprinse între 7000 – 10000 lei, deja
suma depășește salariu mediu pe economie în țară, oamenii au mai multe resurse astfel și mai
multe posibilități să aloce sume mai mari pentru evenimente culturale. Persoanele singure aleg
cinematografele și piesele de teatru, după vacanțele care și le programează în medie o data în 6
luni sau mai scute călătorii de weekend. La persoanele căsătorite deja observăm o prezență mult
mai activă la spectacole și vizite la muzee, sigur că și aceștea aleg vacanțele în fiecare an, plus
majoritatea merg la târgur și festivaluri în medie la fiecare jumătate de an.
Din grupul patru fac parte persoanele cu veniturile lunare peste 10000 lei, acestea
constituie 16,5 % (33 persoane) din totalul de 200 persoane chestionate. Venituri mari asta ne
face să credem că și posibilitățile sunt mai mari. Printe ele avem atât persoane singure cât și
căsătorite sau în parteneriat domestic. Chestionații singuri aleg concertele și festivalurile pe prim
plan, unde majoritatea merg în medie în fiecare lună, astfel vacanțele ocupă locul doi, ei
obișnuesc să călătorească la fiecare 6 luni, iar la cinematograf merg aproximativ în fiecare lună,
mai rar vizitează muzeele, merg la teatre, la spectacolele de opera și balet, la lansările de carte, ei
au alte interese culturale. Persoanele căsătorile însă sunt interesate de piesele teatrale, de vizitele

14
https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6742 accesat 01.12.2020
la muzeu, de operă și balet, aleg să călătorească în fiecare an, dar în perioada anului au grijă să
ajungă în fiecare lună la târgurile culturale și la festvaluri, astfel combinând acestea în funție de
desfășurarea lor. Mai rar aleg să-și petreacă timpul la lansările de carte, dar preferă ieșirile în alte
spații publice.

Concluzii
Cultura este transmisă de la o generație la alta în procesul de socializare. Formarea și
dezvoltarea unei personalități se datorează în mare măsură culturii. Ea oferă un sentiment de
apartenență la o comunitate, încurajează controlul asupra comportamentului său, determină stilul
de viață practică. În același timp, cultura este un mod decisiv de interacțiuni sociale, de integrare
a indivizilor în societate.
Astfel modul în care un om s-a format ca personalitate pe parcursul vieții se poate reflecta
și în alegerile pe care acesta le face atunci când face apel la consumul de cultură. Cetățenii
orașului Chișinău aleg vacanțele în raport cu evenimente culturale care au loc în regiune. Printre
elementele care constituie un factor de decizie se numără: vârsta, veniturile economice și starea
civilă, astfel tinerii singuri preferă să-și petreacă timpul liber în călătorii, concerte și festivaluri,
iar cei căsătoriți la acestă listă mai adaugă târgurile, spectacolele de teatru și vizitarea muzeelor.
O absență observăm la lansările de carte, chiar dacă acest eveniment în sine are
numeroase avantaje mulți dintre cei chestionați nu au fost niciodată. Dar sun în oraș iubitori de
carte.
Mă bucură că pe prim plan la mulți dintre cei chestionați sunt călătoriile, unde mereu afli
ceva nou, și fiecare destinație are un farmec aparte, indiferent dacă e nouă sau mergi întracolo
pentru a o revedea. Călătoriile pentru tineri sunt o parte din educație, iar pentru cei vârsnici o
parte a experinței trăite cândva. Plus la toate călătoriile ne și învață multe, indiferent de câte
cunoști, oricum mereu mai este mult de învățat.
Este nevoie să conservăm și să promovăm cultura pentru noi, pentru generația nouă,
pentru a nu ne uita trecutul, pentru a alege calea corectă în viitor. Cultura fiind ceea ce ne ajută
să rămânem oameni indiferent de circumstanțe, este o formă de rezistență. Iar pentru a o păstra
mereu vie trebuie să o creăm iar și iar, totuși ea rămâne o formă de iubire față de tot ce ne
înconjoară.

Bibliografie

1. Ciobanu Şt. Basarabia, Editura Universitas. Chişinău, 1993;

 2. Colesnic Iurie. Enciclopedie , Editura Museum, Chișinău, 1997;
3. Dron I. Cu privire la originea numelui topic Chişinău, în Revista de lingvistică şi
ştiinţă literară. Chișinău, 1995;
4. Kogan L. K Sociologia culturii. Editura Piter. Ekaterinburg, 1992;
5. Kon I.S. Sociologia personalității / I.S. Kon – M Editura Academiei Republicii
Socialiste România., 1967;
6. Marcu, F., Maneca, C. Dicționar de neologisme. Editura Academiei Române.
București, 1986;
7. Marshall, G. Scott, J. Dicționar de Sociologie, Editura All, București, 2014;
8. Moldovanu,M., Ioan – Franc, V. Marketing și cultură. Editura Expert. București,
1997;
9. Dobrenkov V.I., Yu.G. Volkov și alții. Sociologie. Editura Piter, 2000;
10. Sokolov E.V. Cultură și personalitate. Editura Moscova, 1972;
11. Vitanyi I.N. Societate. Cultură. Sociologie / Editura Moscova. 1984;

Adrese web - site

1. http://subiecte.citatepedia.ro/despre.php?s=cultur%E3%2Cexisten%FE
%E3#google_vignette
2. https://www.chisinau.md/pageview.php?l=ro&idc=495
3. https://www.wikiwand.com/ro/Parteneriatul_domestic
4. https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6742

Anexe
Formular: Consumul de cultură în mediul urban din Republica Moldova
 Vă rog să completați făcând referire la modul de viață pe care îl aveați înainte de
începutul pandemiei COVID – 19
1. Aveți vârsta cuprinsă între
- 15 – 29 ani
- 30 – 49 ani
- Peste 50 ani
2. Nivelul de studii
- Gimnaziu
- Liceu
- Facultate
- Masterat
- Doctorat
3. Starea civilă
- Singur
- Într-un parteneriat domestic
- Căsătorit
4. Cât de des mergeți la cinematograf?
- O data în săptămână
- O data în lună
- Rareori
- Niciodată
5. Cât de des mergeți la teatru?
- O data în săptămână
- O data în lună
- Rareori
- Niciodată
6. Cât de des alegeți să mergeți la un concert?
- O data în săptămână
- O data în lună
- Rareori
- Niciodată
7. Cât de des mergeți la o lansare de carte?
- O data în săptămână
- O data în lună
- Rareori
 - Niciodată
8. Cât de des mergeți la muzeu?
- O data în săptămână
- O data în lună
- Rareori
- Niciodată
9. Cât de des mergeți la spectacolele de opera și balet?
- O data în săptămână
- O data în lună
- Rareori
- Niciodată
10. Cât de des mergeți la festivaluri?
- O data în săptămână
- O data în lună
- Rareori
- Niciodată
11. Când ați citit ultima data o carte?
- Săptămâna trecută
- Luna trecută
- Anul trecut
- Câțiva ani în urmă
12. Ce sursă de informare folosiți atunci când alegeți un eveniment cultural?
- Rețelele de socializare
- Afișele stradale
- Site- urile specializate (ex. iTiket și altele)
- Televizorul sau radio
- Alte surse
13. Cât de des mergeți în vacanțe/ călătorii?
- O data în lună
- O data în jumătate de an
- O data în an
- O data la câțiva ani
14. Consideraț că în Republica Moldova aveți acces la suficiente surse ce facilitează
consumul de cultură?
- Da
 - Nu
- Mă abțin
15. Cât de des megeți la târgurile culturale?
- O data în lună
- O data în jumătate de an
- O data în an sau mai rar
16. Atunci când achiziționați un bun material, preferați:
- Magazinele modern
- Magazinele de anticariat
17. Venitul dumnevoastră lunar este:
- Până la 4000 MDL
- 4000 – 7000 MDL
- 7000 – 10000 MDL
- Peste 10000 MDL
Mulțumesc tuturor pentru participare.