Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Edi ia a 3-a
2
TABLA DE MATERII
3
transfrontalier ……………………………………………………….29
2.3.3 Alte exemple de acorduri între colectivit ile teritoriale………….…29
3.1 Domeniile sau câmpurile de activitate ale cooper rii transfrontaliere... .34
4
3.2.5 Armonizarea……………………………………………………….. …..43
3.2.6 Integrarea…………………………………………………………... …..44
4.3 Dep irea obstacolelor din calea cooper rii transfrontaliere…………. …...50
5
5.2.2 Mizele sectoriale ale cooper rii transfrontaliere…………………… ……61
a) o con tientizare mai profund ceea ce presupune o nou
politic de comunicare
b) o dezvoltare concertat care implic o nou politic de
investi ii i de locuri de munc
c) un spa iu amenajat, ceea ce presupune o nou politic
de mediu i de amenajare a teritoriului
d) o sintez cultural , ceea ce presupune o nou politic
cultural articulat în domeniul form rii, al media i
al schimburilor asociative
A. Introducere…………………………………………………. .
B. Cooperarea transfrontalier privind servicile publice în
anumite state membre……………………………………... .
I. Exemple de cooperare transfrontalier între
colectivit ile teritoriale…………………………… .
II. Structurile cooper ri transfrontaliere………………. .
IIII. Motivele cooper rii transfrontaliere……………….. .
C. Concluzii
6
cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale……………………………………………………
7
CUVÂNT ÎNAINTE
Elaborarea unui “manual” de coperare transfrontalier care s fie atât sus inut de o
analiz politic cât i utilizabil de c tre oricine pe ansamblul cicatricilor frontaliere care
marcheaz Europa noastr de ast zi, comport anumite dificult i, uneori de netrecut.
Cum se poate prezenta, de altfel, o materie dificil i complex , într-un mod imediat
opera ional, p strând, pân la un anumit punct, referin ele de baz la principii filozofice,
la noi scenarii de geoopolitic european ? Este îns i concep ia de frontier care este
necesar s contureze:
4. Care sunt factorii care stimuleaz sau frâneaz rela iile transfrontaliere?
5. Care sunt perspectivele sau scenariile de imaginat pentru a face din spa iile
transfrontaliere puncte forte ale construc iei europene?
8
manual. De asemenea, o list de documente i acorduri de cooperare transfrontalier este
anexat la acest manual (Anexa II) cât i textul Conven iei – cadru europeane asupra
cooper rii transfrontaliere a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale împreun cu
modelele i schi ele acordurilor (Anexa III) i cu Protocolul adi ional la Conven ia-cadru
(Anexa IV), care a fost depus spre semnare în 1995. Informa ii suplimentare în ce
prive te exemplele, modelele i schi ele acordurilor care figureaz în Anexa II pot fi
ob inute de la Secretariatul Consiliul Europei.
9
INTRODUCERE
Orice regiune transfrontalier este format dintr-un spa iu, un anumit num r de
colectivit i umane i din re eaua specific de rela ii care leag aceste colectivit i i acest
spa iu, dar care sunt perturbate sau chiar în opozi ie din cauza frontierei. Oricare ar fi
sistemele politice în care se înscriu, regiunile frontaliere, deseori periferice, trebuie s
fac fa problemelor specifice la nivel spa ial, socio-economic, socio-cultural, politic i
institu ional.
1
Prof. Charles Ricq, Les Cantons frontaliers et l’intégration européenne, Acte Unique Européen – 1992,
Actele simpozionului din 28 octombrie 1988, p. 56
10
Spa iile frontaliere particip în felul lor la acest desen – ba chiar i la acest plan –
c ci fenomenul frontalier a influen at întotdeauna spa iul european; despre acest lucru
m rturise te întreaga istorie european i la ora actual . Construc ia politic european nu
poate decât s se inspire din aceste exemple de micro-integrare interregional
transfrontalier .
11
PARTEA I-a: CUM SE DEFINE TE O REGIUNE TRANSFRONTALIER ?
Prin acest defini ie, Denis de Rougemont provoac f r îndoial statele, dar mai
ales arat calea de urmat pentru a face s apar colectivit ile transfrontaliere, dac nu
politice, cel pu in func ionale.
Spa iul regiunilor transfrontaliere rezult din dou constat ri: pe de o parte,
frontiera ca limit fizic ; pe de alta, regiunea transfrontalier ca teritoriu al noilor leg turi
contractuale.
Frontiera este, mai înainte de toate, o limit fizic indicat adesea prin borne care
fixeaz aria teritorial a unui stat-na iune. În mod impicit, ea indic deci câmpul de
exercitare a suveranit ilor na ionale i constituie, prin acest fapt, un element cheie al
teritoriului na ional i al oric rui “sistem na ional”3, inclusiv al diferitelor sale
componente sau subsisteme.
Frontiera evuden ieaz o func ie esen ial a statelor-na iuni: aceea de a stabili o
baz teritorial identic pentru exercitarea tuturor sistemelor i sub-sistemelor care
înglobeaz teoretic suveranitatea na ional , cum sunt, de exemplu, cele care privesc
educa ia na ional , economia na ional , moneda na ional , ap rarea na ional , poli ia,
justi ia etc. Ne d m seama imediat c a face s corespund într-un mod strict limitele
tuturor sistemelor i sub-sistemelor unui stat-na iune în acela i spa iu nu poate decât s
genereze confrunt ri, dezechilibre sau chiar conflicte în regiunile traversate de o
2
Denis de Rougemont, L’Avenir este notre affaire, Seuil, Paris, 1978
3
Charles Ricq, La region, espace institutionnel et espace d’identité
12
frontier , c ci adesea e vorba de sisteme care se opun sau se ignor , din lips de pun i sau
de demersuri contractuale suficiente, cel pu in pân în prezent.
• dezechilibrele economice
• distan ele culturale
• caracteristicile politice.
4
Cuvântarea Consilierului de Stat din Tessin, Renzo Respini, colocviul de la Basel (5 februarie 1988)
despre mâna de lucru frontalier în Elve ia.
13
1.2 Defini ie inspirat din no iunea de spa iu
• în zone;
• în poli;
• în unit i administrative sau politice.
O dat stabilit ceea ce este, la nivel func ional i/sau politic, o regiune frontalier ,
trebuie ad ugat c acest termen nu e singurul utilizat pentru conotarea spa iului
transfrontalier; în anumite monografii se reg se te termenul de “zon frontalier ”. Uneori
este dificil s distingem cei doi termeni care, în anumite cazuri, pot fi folosi i unul în
locul celuilalt.
Totu i, într-un text care ine de analiza dreptului comunitar, se d urm toarea
defini ie a unei zone frontaliere:
Se vor g si totu i raze mai mult sau mai pu in întinse dup cum se poate vedea din
defini ia muncitorului frontalier dat de diferite state sau instan e comunitare. Astfel,
dac ne referim la nivelul cel mai de jos al numitorului comun, “muncitorul frontalier
este cel care, p strându- i reziden a sau domiciliul într-o zon frontalier de 10, 20 sau
5
Cuvântarea lui Chrispophe Bail, consilier juridic al Delega iei Permanente a Comisiei Comunit ilor
Europene la Geneva, Actes du Symposium du 28 octobre 1988 sur les cantons frontaliers et l’intégration
européenne, texte reunite de Charles Ricq.
14
chiar 50 km, domiciliu la care se întoarce cel pu in o dat pe s pt mân , ocup un loc de
munc stabil în statul vecin în interiorul unei zone de aceea i dimensiune”6.
Astfel, pentru U.E.O. (Uniunea Europei Occidentale), raza decis este de 10 km.
Pe scurt, aceste zone pot varia de la 10 la 50 km, dup statul sau institu ia la care
ne referim. Dar, la ora actual , abordarea zonal a spa iilor frontaliere este în mod serios
repus în discu ie în folosul unei abord ri (punctul 1.2.3) mai politice i administrative, i
anume aceea a ansamblului teritoriilor colectivit ilor teritoriale care sunt în preajma unei
frontiere.
6
Charles Ricq, Les travailleurs frontaliers en Europe, éd. Anthropos, Paris, 1982, p. 25.
7
Conven ia european de securitate social a Consiliului Europei, Acord complementar, adoptat la 10
martie 1972 i deschis spre semnare statelor membre începând cu 14 decembrie 1972, în vigoare de la 1
martie 1977.
15
Frontierele tehnice: este vorba de desfiin area barierelor zise tehnice, care se
aplic , de exemplu, la “libera circula ie” a muncitorilor, membrilor profesiilor liberale,
serviciilor, pie elor publice, mi c rilor de capital, bunurilor în general.
Frontierele fiscale:
8
Interven ia Dlui. Pierre Duvoisin, Consilier de Stat, Cantonul Vaud, cu ocazia colocviului de la Basel (5
februarie 1988) despre mâna de lucru frontalier în Elve ia.
9
Jean Boudeville, Les espaces économiques, éd. P.U.F., Colec ia Que Sais-je, No.l 950, Paris, 1961.
16
Frontiera, în multe cazuri, perturb sau denatureaz jocul normal al acestei sau al
acestor polariz ri ale esuturilor urbane, de unde “destr marea economiilor de anvergur ”
puse în eviden de economi ti în toate spa iile frontaliere.
• centralitate: care sunt centrele sau polii care constituie arm tura sa urban ?
Cum se ierarhizeaz ace tia? Care sunt func iile lor reciproce, leg turile lor de
dependen , de interdependen ?
17
concep ie zonal sau multipolar a spa iului frontalier, ci i pe decupajul în colectivit i
teritoriale politice i administrative cu care fiecare stat s-a dotat pe parcursul istoriei sale.
10
Anumite texte comunitare recente par s ia de asemenea în considera ie o frontier “maritim ” (cf. J.O.
no. C 180/60 din 1.7.94 asupra programului de ini iativ comunitar INTERREG II; paragraful II, 8).
18
Spa iile transfrontaliere sunt marcate în primul rând de problemele de mediu
înconjur tor i de amenajare a teritoriului, care condi ioneaz solu iile contractuale
schi ate de colectivit ile teritoriale stabilite de o parte i de alta a frontierei.
Fiecare regiune frontalier are problemele ei; acest fapt constituie dificultatea
elabor rii unui manual pentru toate regiunile frontaliere europene.
Anumite spa ii periferice, mereu frontaliere din motive fie religioase, fie
economice, fie politice, vehiculeaz în reprezent rile mintale ale locuitorilor lor mai mult
no iunea de “diferen ” decât cea de “asem nare”. Acest lucru accentueaz i mai mult
dificult ile abord rii problemelor ariilor transfrontaliere, indiferent dac abordarea este
global sau sectorial .
19
PARTEA II: CUM S SE AC IONEZE PENTRU APARI IA INSTITU IILOR
TRANSFRONTALIERE PRIN INTERMEDIUL DREPTULUI
INTERNA IONAL PUBLIC I PRIN ADOPTAREA UNOR
INSTRUMENTE JURIDICE ADECVATE
Rela ia între colectivit ile locale i regionale, pe deasupra unei frontiere, poate fi
formal sau informal , primar , adic spontan , sau secundar , adic organizat .
Institu iile transfrontaliere contribuie la acest tip de rela ie, cea organizat . Dac trebuie
s existe o generalizare a institu iilor frontaliere, nu trebuie tras concluzia c exist o
formul tip ce poate fi aplicat ca atare peste tot. Varietatea i complexitatea fenomenului
regional frontalier sunt de a a natur încât trebuie inventate formule variate de cooperare
transfrontalier care s corespund contextelor diferite ale fiec rei regiuni, chiar dac
poate fi sugerat o “solu ie-cadru” pentru toat Europa prin intermediul studiilor
Consiliului Europei.
Pentru aceste formule diferite trebuie inut cont, pe de o parte, de marea varietate
a parametrilor geografici, politici, culturali etc. a fiec rei regiuni transfrontaliere i, pe de
alt parte, de modalit ile diverse de exercitare a puterii locale, regionale i na ionale,
care genereaz , dup caz, solu ii transfrontaliere de tip consultativ mai degrab decât
deliberativ, cu valabilitate mai degrab sectorial decât global , de dimensiune mai
degrab local decât regional . Complexitatea fenomenului regional transfrontalier în
Europa e atât de mare încât solu iile prea omogene nu ar r spunde a tept rilor tuturor
colectivit ilor interesate, chiar dac se re ine o problematic de ansamblu specific
fenomenului transfrontalier i dac se stabile te o tipologie proprie problemelor spa iilor
transfrontaliere.
• un spa iu mai mult sau mai pu in întins, mai mult sau mai pu in delimitat;
• colectivit i sau entit i administrative separate printr-o frontier comun ;
• func ii cu caracter local sau regional, unic, multiplu sau global cu competen e
apropiate.
20
Dou exemple pot confirma, fiecare în felul lui, aceast defini ie; primul ine de
legisla ia francez , al doilea de un text constitu ional elve ian:
Cazul francez:
Art. 10: 1. Raporturile oficiale între cantoane i guvernele str ine sau
reprezentan ii lor au loc prin intermediul Consiliului Federal.
2. Totu i cantoanele pot coresponda direct cu autorit ile inferioare i angaja ii
unui stat str in, când e vorba de subiectele men ionate la articolul precedent”.
A doua cauz a apari iei rela iilor transfrontaliere institu ionalizate este
dimensiunea transna ional pe care o ia orice problem comun într-o regiune
transfrontalier . Pe viitor, solu ia de ansamblu ar consta în extinderea competen elor de
ordin juridic intern la comunit ile transfrontaliere, oricare ar fi competen ele interne ale
colectivit ilor sub-statale. La ora actual , atât institu iile europene cât i statele încearc
11
Proiect de lege relativ la drepturile i libert ile comunelor, departamentelor i regiunilor, votat la a treia
citire de Parlamentul francez în ianuarie 1982, art. 65 al.3.
21
s dezvolte pe plan interna ional noi instrumente de cooperare, pe de o parte, instrumente
care vizeaz recunoa terea unei sfere de competen a comunit ilor transfrontaliere de
lucru, i anume de a stabili în mod direct rela ii transfrontaliere, iar pe de alt parte,
instrumente de cooperare între guvernele na ionale, în care colectivit ile transfrontaliere
i-ar g si un loc adecvat.
Prin abordarea acestui subiect este vorba de o recunoa tere din partea statelor a
faptului c anumite probleme circumscrise în spa ii i limite de competen clar definite
pot, în ciuda aspectului lor “interna ional” – sau cel pu in transfrontalier sau transna ional
– s nu in de competen a exclusiv a statului de a între ine rela ii interna ionale, ci s
depind direct de comunit ile publice infrastatale, cel pu in în ceea ce prive te aplic rile
lor. În consecin , statele se angajeaz printr-un acord interna ional – deci între state – s
recunoasc colectivit ilor lor transfrontaliere, în cadrul ordinii lor juridice interne,
competen a de a între ine rela ii directe i de a încheia, dac e necesar, acte juridice cu
colectivit i transfrontaliere situate pe teritoriul unui alt stat semnatar12. Astfel, mai
degrab decât a c uta s dezvolte mecanisme noi de cooperare între state, acordurile
examinate vizeaz aici o redistribuire a competen elor în materie de rela ii interna ionale
de tip public între statul central i colectivit ile transfrontaliere. Acest obiectiv nu pare
înc a fi atins în cadrul acordurilor existente.
Trei acorduri care au ales aceast abordare sunt extrem de relevante, acordul
încheiat în 1977 în cadrul Consiliului rilor Nordice, Conven ia-cadru a Consiliului
Europei din 1980, Conven ia Benelux din 1986. Tot ce ine i se refer la aceast
Conven ie-cadru a Consiliului Europei e analizat pe scurt mai jos.
12
cf. Les Régions d’Europe: des espaces de paix et de prospérité, raport introductiv no 4 al Prof. Luigi
Condoreli i dl. Nicolas Levrat, Conferin a Permanent a Puterilor Locale i Regionale din Europa,
Conférence sur la régionalisation en Europe: bilan et perspectives, Geneva, 3-5 iunie 1993. Cf. listei
acordurilor anexat mai jos (Anexa I).
13
Cf. stadiului ratific rii Conven iei-cadru europene asupra cooper rii transfrontaliere a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale; Consiliul Europei, Strasbourg, la acea dat , 19 State din 38 au ratificat aceast
Conven ie (22 de state în 1999 – n.n.).
14
Cf. Anexa no.1.
22
Ea se voia, din punctul de vedere al Adun rii Parlamentare, cheia de bolt a noului
edificiu pe care construc ia european trebuia s -l privilegieze în spa iile frontaliere.
“Principiile formulate în acest text pot servi ca baz unei noi doctrine de drept
interna ional, care regleaz raporturile de bun vecin tate de-a lungul
frontierelor i repartizarea competen elor între puterile publice”15.
Prima constatare este leg tura pe care Conven ia-cadru o face între cooperarea
transfrontalier i toate raporturile de vecin tate, în general. În al doilea rând, dispozi iile
evocate de Conven ia-cadru sunt pu in restrictive, cu o structur particular a unui acord
relativ scurt, supus regimului comun prev zut de dreptul interna ional general al
tratatelor, i o serie de anexe sub form de “modele i schi e de acorduri, de statute i de
contracte” care, “fiind de natur indicativ , nu au valoare conven ional ”17. Aceast
conven ie insist ca fiecare stat s faciliteze i s promoveze cooperarea transfrontalier
între colectivit ile teritoriale i ca aceast cooperare s poat îmbr ca forma acordurilor
încheiate direct între aceste colectivit i, sub conducerea statelor.
15
Avizul no. 96 (1979), § 9.
16
Articolul 3 § 3 al Conven ie-cadru.
17
Articolul 3 § 1, alineatul 2.
23
teritoriale18. Acest sistem de acorduri între state are ca scop i eliminarea
incertitudinilor juridice de natur s provoace probleme (defini ia dreptului
aplicabil, jurisdic ii competente). Sunt deci de natur s limiteze libertatea
rela iilor transfrontaliere a colectivit ilor locale. Toate aceste modele de acorduri
între state figureaz în anex . De la semnarea Conven iei-cadru au fost sugerate
noi modele de acorduri. Protocolul adi ional la Conven ia-cadru a fost deschis
spre semnare în noiembrie 1995. El se refer la personalitatea juridic a
Comunit ilor de lucru transfrontaliere i la valoarea juridic a actelor lor (cf.
Anexa IV).
Acest protocol adi ional merge mult mai departe decât o simpl aducere la zi a
Conven iei-cadru. E vorba mai degrab de un nou instrument juridic care permite
fundamentarea juridic a rela iilor transfrontaliere ale colectivit ilor transfrontaliere. De
asemenea, este important adev rata recunoa tere a dreptului de a întreprinde ac iuni
directe în cadrul cooper rii transfrontaliere acordat colectivit ilor transfrontaliere
apar inând unor state semnatare a Protocolului adi ional.
Actul unic european preconizeaz suprimarea complet a func ion rii frontierelor,
de exemplu, el “prevede s dispar formalit ile i controalele la frontier , s-ar putea
spune chiar c el prevede ca frontierele s dispar (dac nu formal, cel pu in practic).
Pentru aceasta, al turi de dezvoltarea cooper rii interguvernamentale în materie de
poli ie, în lupta contra terorismului, stupefiantelor i traficului de arme, Comisia prevede
armonizarea legisla iilor na ionale, mai ales pentru introducerea unei politici comune a
vizelor, a unui sistem comun de extr dare, de lupt împotriva imigr rii clandestine etc.
Din nefericire, aceasta implic i o înt rire a frontierelor externe ale Comunit ii”19.
24
o baz juridic direct , solid , pentru dezvoltarea cooper rii între colectivit ile sub-
statale i, în special, între regiunile frontaliere, în cadrul spa iului comunitar.
În cel mai bun caz i în ciuda lipsei unei astfel de baze, regulamentul FEDER (art.
11.2 f i 21.1 d) stabile te c trebuie inut cont în hot rârile relative la interven ia
fondului cu caracter frontalier al programelor i proiectelor na ionale, iar art. 1.3. al
aceluia i fond stipuleaz de asemenea c “în ceea ce prive te regiunile frontaliere interne
comunit ii, statele membre în cauz fac eforturi ca s asigure, în cadrul rela iilor lor
bilaterale, o coordonare transfrontalier a dezvolt rii regionale prin mijloacele i la
nivelele pe care ei, de comun acord, le consider adecvate, i, în acest context, s
favorizeze cooperarea între instan ele regionale i locale în cauz ” (versiune neoficial ).
“Statele i regiunile vor utiliza din plin, pentru a studia, planifica i finan a
aceste activit i, posibilit ile oferite de fondurile structurale ale Comunit ii
Europene”.
20
Carta comunitar a regionaliz rii; text adoptat de Parlamentul European, vineri 18 noiembrie 1988.
25
2.2.4. Exemple de acorduri între state
Institu iile regionale ale tuturor statelor corespund din punct de vedere istoric i
politic unor sisteme coerente i stratificate de organizare intern care pun bazele i fac
posibil o func ionare de proximitate, referitoare, de exemplu, la problemele frontaliere
zilnice.
26
cita cea intitulat Euregio din Gronau, în RFG, care reune te din 1973, aproximativ o sut
de comune olandeze i germane.
De regul , acordurile care stau la baza acestor organisme sunt relativ lipsite de
considerente sau de declara ii de principii i se concentreaz asupra descrierii membrilor,
structurilor i func ion rii organiza iei. Este de altfel cunoscut faptul c se reg sesc
structuri i caracteristici similare în toate aceste Comunit i de lucru, fie în actul
constitutiv, fie dezvoltate în mod programatic de membrii lor, cinci domenii principale de
lucru figurând în toate acordurile sau protocoalele interregionale sau interteritoriale care
creaz aceste organisme transfrontaliere:
Uneori, grupuri de lucru mai precise trateaz chestiuni de interes sectorial cum ar
fi agricultura i industria agro-alimentar sau cercetarea i inova iile tehnologice,
problemele energetice sau economia hidraulic , politica muntelui etc.
Numai utilizarea dreptului intern sau extinderea lui asupra rela iilor
transfrontaliere, în situa iile în care legisla iile sau constitu iile statelor permit acest lucru,
apare din mai multe motive, în actele cooper rii transfrontaliere, ca insuficient în
determinarea acestor rela ii. În primul rând, interesul unor astfel de asocia ii este prin
natura sa transna ional. Pe de alt parte, dreptul na ional ca atare nu a c utat decât rar s
favorizeze dezvoltarea cooper rii transfrontaliere. Majoritatea actorilor acestei cooper ri
caut deci s se orienteze spre dreptul interna ional, în m sura în care acesta poate da o
solu ie. Din acest moment, nu e de mirare faptul c organismele de cooperare
transfrontalier care s-au dezvoltat pe lâng frontierele Europei occidentale sunt strâns
legate de Conven ia-cadru a Consiliului Europei, chiar dac unele dintre aceste organisme
sunt anterioare apari iei Conven iei-cadru21. Majoritatea Comunit ilor de lucru ap rute
dup semnarea Conven iei de la Madrid, fac toate aluzie la Conven ia-cadru într-un mod
mai mult sau mai pu in direct22.
21
ARGE-ALP (1973) i ALP-ADRIA (1977) etc.
22
COTRAO (1982), Comunitatea de lucru din Pirinei (1982), Comunitatea de lucru din Jura (1985),
Consiliul din Leman (1987) etc.
27
“s elaboreze un Protocol adi ional care s înt reasc influen a Conven iei-
cadru europene privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale i care s recunoasc :
i. puterea colectivit ilor locale de a între ine rela ii transfrontaliere;
ii. persoana juridic în drept intern a organismelor de cooperare
transfrontalier ;
iii. valoarea juridic în drept intern a actelor înf ptuite de aceste
organisme”.
“Autorit ile vizate la articolul 1 pot, pentru concretizarea cooper rii, s încheie
acorduri administrative i s creeze organe comune sau organisme publice”.
28
Pentru realizarea unei cooper ri extinse între colectivit ile locale, redactorii ei au
re inut trei solu ii care in de dreptul public. Mai întâi, crearea unui grup de lucru
comunal (Kommunale Arbeitsgemeinschaft) care s permit colectivit ilor publice s
delibereze asupra chestiunilor de interes comun. Ea nu permite luarea de m suri de
constrângere. Este mai degrab vorba aici de o form de cooperare care ine de
“concertare”. A doua metod de cooperare este aceea a unui sindicat al colectivit ilor
teritoriale, de drept public, având ca scop realizarea în comun a sarcinilor a c ror
executare colectivit ile teritoriale ar fi putut s o încredin eze unei asocia ii de drept
public. În ceea ce prive te cea de-a treia metod de cooperare transfrontalier , ea permite
colectivit ilor s realizeze acorduri de drept public, adic acte având efecte juridice
obligatorii atât între p r i cât i fa de ter i.
În sfâr it, al treilea punct care merit subliniat este dispozi ia privind raporturile
de responsabilitate, potrivit c ruia:
29
institu iei politice care le marcheaz în mod profund (vezi Anexa II, punctul 1.2, Institu ii
transfrontaliere).
30
de vecin tate”, ramur autonom a dreptului interna ional public, r mâne de inventat.
Faptul precede dreptul i în materie de cooperare transfrontalier .
31
PARTEA a III-a: CARE SUNT DOMENIILE I CARE SUNT ETAPELE
PENTRU DEZVOLTAREA COOPER RII
TRANSFRONTALIERE
23
J. Revel-Mouroz, 1980.
24
Al treilea colocviu interna ional asupra problemelor pie ii de lucru transfrontaliere, Comisia
Comunit ilor Europene (DGV); San Remo (Italia) 23-26 octombrie 1992, p.9.
32
3.1. Domeniile sau câmpurile de activitate ale cooper rii transfrontaliere
a) Mediul
Chiar dac geografia sau tiin a politic au dezvoltat îndelung ideea de frontier
natural , cooperarea transfrontalier , atingând domeniul mediului, descoper
continuitatea spa ial a ariilor transfrontaliere, i deci necesitatea de a gestiona în comun
spa ii transfrontaliere pentru a face fa problemelor polu rii, degrad rii i utiliz rii
optimale a solurilor.
• studii asupra polu rii i/sau trat rii diferitelor tipuri de de euri i realizarea de
re ele de instala ii destinate trat rii acestor de euri;
• programe de protec ie i de gestiune a mediului natural i cadrului de via
(teledetectarea incendiilor de p duri i a catastrofelor naturale), armonizarea
metodelor de lucru a sta iilor de observare a mediului;
• sensibilizarea la problemele mediului, interven ii comune în anumite cazuri
cum ar fi cele ale construc iei de linii de înalt tensiune, informarea asupra
riscurilor sau posibilit ilor de risc, de exemplu chimic, de-a lungul
frontierelor;
• organizarea unui plan de asisten mutual în caz de catastrofe cu utilizarea
mijloacelor aeropurtate;
• alc tuirea de b nci de date informatice comune asupra faunei i florei regiunii
sau alc tuirea de programe pentru cunoa terea i stabilirea cartografiei
pânzelor freatice; alc tuirea marilor infrastructuri interregionale i
transna ionale;
• manifest ri anuale pentru tineret de sensibilizare privind mediul înconjur tor;
• înfiin area de parcuri naturale transfrontaliere, de ini iative comune privind
calitatea apei, a râurilor, a lacurilor.
O dat cu problema energiei nucleare, mediul poate deveni un subiect tabu ignorat
de cooperarea transfrontalier institu ionalizat , problemele energetice, mai ales nucleare,
apar inând numai de resortul suveranit ilor na ionale. Singura modalitate de a dep i
aceast atitudine este de a completa institu iile transfrontaliere atât prin jocul liber al
vie ii asociative cât i printr-o mai bun articulare a proiectelor na ionale de baraj sau
control în zonele frontaliere.
33
b) Agricultura
c) Amenajarea teritoriului
25
Cf. Cartei europene a regiunilor de munte, art. 11 (p.11), care a fost validat la cea de-a treia Conferin
european a regiunilor de munte, organizat de Consiliul Europei (Congresul Puterilor Locale i
Regionale), la Chamonix (Fran a), la 15-17 septembrie 1994.
34
Anumite ini iative ar putea ap rea într-una sau alta din aceste trei rubrici. Este, de
exemplu, cazul realiz rilor de studii asupra climatului regional sau cazul elabor rii de
glosare pentru termenii tehnici utiliza i de c tre speciali tii protec iei mediului
înconjur tor (de exemplu, defini ia termenului de “de eu”) i de c tre speciali tii în
amenajarea teritoriului, în general.
Prin îns i voca ia lor, aceste sectoare constituie f r nici o îndoial una din
principalele categorii recenzate de c tre organele de cooperare transfrontalier . M surile
studiate pentru a r spunde principalelor probleme ale acestui domeniu, sunt urm toarele:
a) transporturile
b) securitatea
35
c) telecomunica iile
În acest important sector al cooper rii transfrontaliere, care ine de tiin ele
economice, distingem tot ce se raporteaz la:
• produc ie i venit;
• consum, investi ii, economii;
• import, export;
• bunurilor;
• serviciilor;
• capitalului;
• persoanelor;
a) în general
36
• cooperarea în domeniul energetic (re eaua de alimentare energetic );
• anuarele industriale transfrontaliere cuprinzând inventarul tuturor
întreprinderilor stabilite în regiune.
d) tehnologia
e) sectorul turismului
37
2. armonizarea infrastructurilor (investi ii i formare):
b) muncitorii frontalieri
c) infrastructurile de s n tate
38
3.1.5. Sectoarele educa iei, cercet rii i culturii
Este vorba de domeniul în care încerc rile de cooperare sunt cele mai avansate,
chiar dac se refer la domenii atât de variate ca cele ce urmeaz :
a) educa ie i formare
• schimb de responsabili privind educa ia, fie c este vorba de educa ia primar
sau cea secundar , superioar sau profesional ;
• organizarea de saloane cu prezentarea filierelor de formare i a pun ilor de
trecere între acestea, de fiecare parte a frontierei;
• cooper ri inter-universitare i crearea de institute universitare bi sau tripartite;
cooperare diversificat i aprofundat între universit i, la nivelul celui de-al
treilea ciclu, de exemplu;
• ajutor acordat proiectelor transfrontaliere în domeniul form rii i cercet rii;
• organizarea de programe de înv are i de perfec ionare a limbii popula iei
frontaliere vecine;
• recunoa terea reciproc a diplomelor, fie global , fie sectorial ; recunoa terea
anilor sau semestrelor de studii (sistemul “creditelor transfrontaliere”).
b) infrastructurile socio-culturale
c) cultur i regiune
Oamenii
Limbile
39
• dezvoltarea de itinerarii culturale bilingve, crearea de centre de întâlnire a
culturilor i sprijin al asocia iilor bilingve i bilingvismului.
d) telecomunica iile
Distan ele culturale impuse alt dat prin anumite politici na ionaliste pot s se
estompeze în mod treptat, s se întrep trund i s dea na tere unui profil transfrontalier
care diferen iaz aceste popula ii de cele din “interior” i s prevad în mod pozitiv
adev rate culturi transfrontaliere. Acestea din urm ar constitui sedimentul zonelor
transfrontaliere pe cale de microintegrare regional .
Institu iile transfrontaliere pot cel mult s încerce s articuleze sisteme, sub-
sisteme într-o optic mai mult sau mai pu in “func ional ”, adic f r referin la o
adev rat putere transfrontalier , i numai pentru stabilirea unei în elegeri, cooper ri, ba
chiar i a unei armonii între colectivit ile direct interesate într-o zon de frontier . În
acest sens, institu iile transfrontaliere nu sunt decât instrumente; conteaz numai re eaua
40
de rela ii transfrontaliere între to i actorii interesa i: aceast re ea este singura baz
valabil pentru apari ia unor regiuni transfrontaliere autentice. Important este de a
“democratiza” cooperarea transfrontalier , de a ajunge la adev rate “reflexe”
transfrontaliere, de a înfiin a o adev rat subsidiaritate transfrontalier .
Diferite entit i sau popula ii se ignor , tr iesc în autarhie sau se refer numai la
comunitatea lor na ional . Datorit acestui lucru, frontiera este perceput numai ca o
limit , o desp r ire, o linie de securitate. Aceast faz pare s fie dep it de aproape
toate statele Europei. Pentru colectivit ile publice infra-statale, aceast con tientizare a
frontierelor lor directe cu alte entit i asem n toare, de acela i nivel, dar supuse unor
sisteme politice na ionale diferite, este relativ recent . Într-adev r, pentru majoritatea
rilor Europei, eforturile de deconcentrare, de descentralizare a puterii statale, de
dep ire “func ional ” a frontierelor n-au fost întreprinse sistematic decât în ultimele trei
decenii. Acest fenomen, prezent mai ales în statele de tradi ie nefederalist , - statele
federaliste îl dezvoltaser deja mai devreme – se explic mai ales prin cre terea sarcinilor
de gestiune ale statului i prin concep ia din ce în ce mai r spândit a necesit ii
“proximit ii” politice i administrative fa de traiul zilnic al popula iilor.
Este faza primelor contacte. Ea este capital pentru colectivit ile locale, chiar
dac modalit ile de procedur sunt mai pu in uniform structurate ca pentru state:
reuniuni neoficiale între guverne sau autorit i politice i/sau administrative; schimb de
informa ii scrise etc. Pentru a coopera este important de a se cunoa te mai bine vecinul
împreun cu diferitele lui structuri politice, economice, sociale, culturale. Care sunt
diferen ele, de exemplu, între un “Consilier de stat” elve ian sau francez? Ce se poate
spune despre diferitele denumiri date responsabilului unei colectivit i locale: primar,
pre edinte, responsabil sindical, burgmaistru?
A se cunoa te mai bine vecinul este i o condi ie pentru a-l aprecia mai mult i
pentru a dezvolta cu el un adev rat parteneriat.
41
3.2.3 Concertarea
Înainte de a se lua o hot râre se obi nuie te din ce în ce mai mult de a informa i
de a consulta partenerii str ini i vecini în m sura în care ace tia pot fi afecta i de
m surile prev zute. Dar aceast consultare se face înc pe o baz neoficial ; i mai ales,
oricare ar fi rezultatul, aceasta nu are înc nici un caracter obligatoriu. Majoritatea
colectivit ilor locale frontaliere din Europa occidental au ajuns la acest stadiu, mai ales
în materie de amenajare a teritoriului sau de m suri de protec ie a mediului înconjur tor.
R mân multe eforturi de f cut; câte h r i teritoriale nu se opresc la frontiere, câte
manuale colare nu r mân în stadiul de început! În acest sens, se poate spune c ceea ce
apropie colectivit ile frontaliere i le determin s se consulte, ba chiar s coopereze în
mod real, sunt problemele de fiecare zi.
3.2.4 Cooperarea
Mai exist , în sfâr it, dup p rerea noastr , dou ultime stadii la care
colectivit ile intra-statale nu au ajuns înc în rela iile transfrontaliere între entit i care
apar in unor sisteme juridice diferite:
3.2.5 Armonizarea
În spa iile frontaliere, legisla iile sau reglement rile na ionale sau regionale, deja
la nivel comunitar i în nenum rate domenii, între altele cel al politicii sociale, nu acord
importan termenului de armonizare. Astfel, la DG V (Direc ia general a politicii
sociale), la Bruxelles, se vorbe te, de preferin , de “convergen ele sistemelor de
securitate social ” decât de armonizarea politicilor sociale. inând cont de avansul i
întârzierile acumulate în materie de protec ie social , se pare c nu s-a g sit înc un punct
42
de echilibru optim în acest domeniu; este o chestiune de timp. i ceea ce este adev rat în
domeniul socialului, este tot a a i în cel al politicilor regionale, cu atât mai mult în cel al
politicilor regionale transfrontaliere.
De aceea acest nivel optim al rela iilor transfrontaliere, care eviden iaz
armonizarea, nu este înc realizat în nici un spa iu transfrontalier, chiar intern Uniunii
Europene. Sunt înc de g sit un întreg ansamblu de osmoze, chiar de pun i, în toate
domeniile cooper rii transfrontaliere citate mai sus, înainte de a degaja un adev rat câmp
de rela ii contractuale, f cut prin armoniz ri, i mai mult prin integrare.
3.2.6 Integrarea
43
PARTEA a IV-a: CE STIMULEAZ SAU FRÂNEAZ COOPERAREA
TRANSFRONTALIER
În aceast a patra parte, este important de subliniat ceea ce constituie esen a îns i
a dezvolt rii cooper rii transfrontaliere i în consecin , ceea ce frâneaz i împiedic
apari ia unor adev rate regiuni transfrontaliere.
• favorizarea unui nou joc al rela iilor transfrontaliere între actorii respectivi, în
domenii tot atât de variate ca educa ia, cultura, s n tatea, economia, mediul
înconjur tor;
• urm rirea, accentuarea acestor rela ii neoficiale care existau înainte de crearea
institu iilor transfrontaliere, precum în cazul Regio Basiliensis sau al Euregio;
• crearea unor rela ii în scopul apari iei de astfel de institu ii i dezvolt rii lor
prin sinergie: cazul Arge-Alp, Alpe Adria, Comunit ii de Lucru din Jura sau
Comunit ii de Lucru din Pirinei.
Dac analiza institu ional este util în cazul cooper rii transfrontaliere, “teoria
ac iunii” este i ea tot atât de util pentru a scoate în eviden ceea ce este esen ial în
rela iile transfrontaliere. De aceast “teorie a ac iunii” se ata eaz analiza “voin ei
politice” indispensabil apari iei unor adev rate regiuni transfrontaliere.
44
4.1.1. Voin a politic a autorit ilor locale i regionale
4.1.2 Re eaua privilegiat i sus inut a rela iilor între diferi i actori
a) actorii socio-economici
De-a lungul frontierelor intra i extra comunitare, Comisia European a reu it,
prin intermediul adopt rii ini iativelor INTERREG i INTERRG II s dea în favoarea
regiunilor frontaliere, un anumit num r de impulsuri acestor acorduri transfrontaliere
dintre actorii socio-economici.
b) actorii culturali
Ac iunile întreprinse de actorii culturali apar inând institu iilor, administra iilor
sau asocia iilor contribuie de asemenea la dinamizarea spiritului transfrontalier. De altfel,
45
acesta e unul din domeniile în care progresele încep s fie vizibile. Un num r important
de ac iuni i de m suri culturale permit accentuarea sentimentului de apartenen la
acela i spa iu transfrontalier. Pentru a dinamiza i mai mult ansamblul rela iilor
frontaliere se cuvine a se insista mai ales asupra urm toarelor m suri în materie de
cooperare cultural transfrontalier i asupra ini ierii reflexelor transfrontaliere în
favoarea dezvolt rii con tiin elor regionale transfrontaliere prin:
Printre solu iile imediate în plan institu ional, se poate semnala crearea de pun i
între entit ile substatale frontaliere situate în state diferite. Deoarece formele pe care le
pot lua aceste pun i (asocia ii de drept privat, comisii consultative, societ i economice,
mixte etc.) sunt destul de numeroase, aceast solu ie prezint avantajul suple ei i
pragmatismului. Aceste pun i ar putea fi rezultatul autorit ilor locale i regionale alese
sau ale autorit ilor reprezentând statul central.
Totu i, la nivel de forme institu ionale, este necesar s se pun problema pun ilor
posibile între sisteme politice diferite, chiar i numai pe plan local i regional. În
problema “pun ilor” este posibil fie de a lua în considerare un numitor comun mai mic,
fie de a vorbi de o eventuala extrapolare – transfrontalierã – a competen elor pe care le au
deja landurile, regiunile, cantoanele, departamentele, provinciile, districtele sau comunele
în propriul lor teritoriu. Este vorba de extinderea, înc în faza de ipotez , a competen elor
în materie de drept intern, referitoare la rela ia transfrontalier de vecin tate.
46
Aceast dinamic transfrontalier trebuie s cuprind :
Inconvenientele pot proveni din surse diferite. Astfel, aceste noi institu ii pot s se
juxtapun rela iilor deja existente sau chiar sã frâneze, s blocheze i, la urma urmei, s
înghe e procesul de concertare transfrontalier . Ele pot, de asemenea, s sl beasc
contactele, fie s limiteze rela iile, chiar func ionale, fie s exercite constrângeri asupra
unui tip sau altul de contact sau de concertare.
Aceste dezechilibre, în regiunile frontaliere, sunt într-un fel “spa ializate”, traduse
în spa iu, de exemplu în domeniul investi iilor i al locuin elor. Nu numai c aceste
dezechilibre afecteaz un spa iu, dar genereaz i dezvolt rile închise în cadrul sistemelor
politico-economice si prin urmare provoac ritmuri diferite. Economi tii au insistat
mereu asupra efectelor perturbatoare ale frontierelor, asupra efectelor “induse”, pozitive
i mai ales negative, care duc la inegalit i economice între grupuri situate în acela i
spa iu transfrontalier.
Pu ine regiuni transfrontaliere sunt cu adev rat omogene i au acela i ritm socio-
economic. Majoritatea apar in unor spa ii regionale polarizate în jurul unuia sau a mai
multor poli lega i de centre mai mult sau mai pu in importante. Ipotezele de paralelism,
47
de complementaritate, chiar de suplementaritate economicã a acestor poli permit o
analiz comparat a problemelor structurilor economice ale regiunilor frontaliere i
punerea în eviden a dezechilibrelor evidente.
Aceste structuri se refer fie la locurile de munc , fie la produc ie, fie la
schimburi, fie la structurile bugetare, financiare, fiscale i monetare ale colectivit ilor în
cauz . Multe fluxuri economice “spa io-temporale”- termen îndr git de geografi – au luat
na tere din raporturile variabile ale cursului de schimb monetar.
Raportat la structurile locurilor de munc , problemele decurg fie din specializ rile
economice variate, prea paralele, de o parte i de alta a frontierei, fie din ritmurile de
dezvoltare diferen iate care dac nu duc la dezechilibre, duc cel pu in la asimetrii
evidente. Dac mâna de lucru frontalier constituie una din problemele sau una din
solu iile integr rii economiilor transfrontaliere, în schimb, analiza comparat a
sectoarelor, ramurilor, ad ugat calific rii adecvate sau inadecvate i pie ei locurilor de
munc , subliniaz , pe de o parte, eventualele diferen e de dezvoltare economic i
conflictele pe care aceasta le poate provoca, iar pe de alt parte, varia iile i varietatea
cererii i ofertei pe pie ele respective ale mâinii de lucru.
Distan ele culturale între colectivit ile desp r ite de o frontier nu se rezum
numai la problemele lingvistice. O întreag panoplie de reprezent ri colective, de
stereotipuri uneori primare, încarc con tiin ele i dau na tere înc destul de des în
spa iile frontaliere la sentimente de respingere sau de diferen iere negativ . Câte rele sau
probleme practice zilnice sunt puse pe seama vecinilor care devin “str inii” în în elesul
cel mai deplin al termenului! Toate aceste stereotipuri i mentalit i blocate, aceast
team de vecin, pot fi asimilate la ceea ce sociologii numesc “ap sarea mintalului”, fapt
ce împiedic , binen eles, diferitele forme de cooperare transfrontalier .
Blocajele cele mai sugestive se concentraz în plan institu ional. Este adev rat c
aceste blocaje sunt departe de a fi disp rut, chiar i în spa iul comunitar care, de la 1
26
Dup un studiu de Wolfgang Brücher i Heiko Riedel publicat în revista Espace, Populations, Sociétés,
1992-2, p. 153-165.
48
ianuarie 1993, va urmare a Actului Unic european, gestioneaz mai u or ansamblul
spa iilor transfrontaliere comunitare. În contextul actual, dialectica state-regiuni se
dovede te a fi deosebit de delicat din cauza ini iativei comunitare INTERREG, unde
ajutoarele comunitare trebuie s fie garantate, ba chiar gestionate, în cea mai mare parte a
timpului, numai de c tre ministerele na ionale. “Competen a transfrontalier ”, mai ales în
rela ie cu Comunitatea European , face înc obiectul a nenum rate negocieri între state i
colectivit i regionale.
O alt piedic serioas de ordin institu ional care se manifest în spa iile
frontaliere europene const în divergen a foarte mare dintre sistemele de reparti ie a
competen elor de o parte i de alta a frontierei. Armonizarea acestor sisteme s-ar putea
realiza într-un mod mai simplu prin crearea a ceea ce noi numim pun i cu caracter
transfrontalier i cu geometrie variabil .
Mai mult decât atât, majoritatea regiunilor frontaliere simt înc i ast zi lipsa
structurilor institu ionale adecvate i deplâng absen a serviciilor specifice cooper rii
transfrontaliere, situa ie care se dovede te uneori a fi o surs inutil de frustr ri, ba chiar
de conflicte sau de blocaje inutile.
Probleme Solu ii
* Centralizarea statal ( i/sau administrativ ) * A face s avanseze
* Rela iile i ac iunile externe concepute ca o regionalizarea i
competen exclusiv a statului (f r rezerve descentralizarea/ a face
i f r derog rii) s regreseze centralismul
* Rela iile i ac iunile externe concepute ca * dezvoltarea subsidiarit ii
un domeniu supus unei stricte supravegheri transfrontaliere
din partea instan elor na ionale, astfel încât
regiunile nu au decât o posibilitate redus de
ac iune chiar i în materie de vecin tate
49
spa iilor de dialog cu
participarea factorilor
publici i priva i
Surs : Livre Blanc de l’Ansamblée des Régiones d’Europe, Prof. Charles Ricq,
p.61 & 78.
Pentru a nu angaja colectivit ile transfrontaliere într-o rela ie juridic sunt înc
utilizate anumite subterfugii”. Astfel, acordurile sunt f cute între personalit i politice
(primari, pre edinti ai executivelor etc.) pe o baz personal , de aceea colectivit ilor
transfrontaliere le este dificil s identifice angajamentul juridic. O alt distinc ie subtil ,
“schi a de acord pentru coordonarea gestion rii afacerilor publice locale transfrontaliere”
anexat la Conven ia-cadru a Consiliului Europei, prevede o procedur de “conciliere” cu
i crearea unei “instan e de control” compus din exper i desemna i de cele dou p r i. O
astfel de dispozi ie nu este un indiciu c ar fi vorba de un acord juridic. Într-adev r,
“aceast clauz nu precizeaz un drept aplicabil i nici nu se refer la o jurizdic ie sau la
o instan arbitrar ”28.
27
Ulrich Beyerlin, Transrontier co-operation between local or regional authorities, Encyclopedia of Public
International Law, 1990, p. 468.
28
Nicolas Levrat, tez , Le droit applicable aux accords de coopération transfrontaliére entre collectivités
publiques infra-étatique, p. 273.
50
Recapitularea obstacolelor generale i sectoriale i solu iile la nivel juridic
Probleme Solu ii
Surs : Livre Blanc de l’Anssamblée des Régions d’Europe, Prof. Charles Ricq, p.60 & 77
Pe plan juridic, se observ existen a unor lacune grave, atât la nivel inter-statal,
na ional cât i regional. Aceste lacune, foarte stânjenitoare pentru cooperarea
transfrontalier , pot fi de natur constitu ional , legislativ i normativ . Astfel, aproape
toate organismele de cooperare interregional transfrontalier întâmpin greut i serioase
în ac iunile lor din cauz c nu au personalitate juridic . Consecin a este c actele emise
de aceste organisme nu au valoare juridic . Totu i, Consiliul Europei a elaborat
51
Protocolul adi ional la Conven ia-cadru asupra cooper rii transfrontaliere pentru a schi a
solu ii la aceste chestiuni juridice de vecin tate.
52
cultur 29” i c , numai o adev rat complementaritate transfrontalier va face posibil
na terea unui nou fenomen cultural în pragul celui de-al 21-lea secol: cel al apari iei
adev ratelor con tiin e transfrontaliere.
Probleme Solu ii
29
A. Miroglio, Le sens et la valeur des frontiéres, Revue de psychologie des peuples no 9, anul 25, 1970, p.
276.
53
Surs : Livre Blanc de l’Assemblée des Régions d’Europe, Prof. Charles Ricq, p.67
& 85.
Este de necontestat faptul c media poart o r spundere deosebit în men inerea
acestor distan e culturale în sensul c ea contribuie la împiedicarea form rii sentimentelor
colective transfrontaliere de apartenen sau numai de referin la acela i spa iu, la acea i
cultur , la acea i identitate, i aceasta în general de o manier incon tient . Totu i, încep
s se observe, pe ici pe colo, forme de cooperare transfrontalier în domeniul mass
media, ceea ce anun un viitor mai pozitiv în acest domeniu.
Altfel spus, chiar trecerea vamal prin “culoarele verzi” destinate muncitorilor
frontalieri, de exemplu, nu e de ajuns pentru a se uita faptul c exist alte realit i ale
frontierei care continu s persiste, cum ar fi “frontierele mentale”. Acestea provoac
absen a reflexului transfrontalier, a con tiin ei transfrontaliere. Dovad sunt
comportamentele na ionale sau regionale ale acelora i muncitori transfrontalieri fa de
mass media; foarte pu ini dintre ei citesc, ascult , privesc mass media vecinilor.
Nenum rate anchete dovedesc acest lucru.
a) reflexul transfrontalier:
54
specificitatea regiunilor frontaliere, prin ini iativele INTERREG i INTERREG II i prin
fondurile comunitare deblocate datorit acestor ini iative.
Dac exist deja de mult timp o con tientizare a diferen elor de nivel i de ritm de
dezvoltare economic , existente practic de-a lungul frontierelor europene, aceasta a
ap rut sau reap rut, la lumina zilei, datorit experien elor f cute în spa iile
(trans)frontaliere Est-Vest în urma transform rilor din rile fostului bloc de Est i a
organiz rii primelor încerc ri de cooperare transfrontalier în regiunile Europei centrale
i orientale.
Probleme Solu ii
55
În concluzia p r ii a patra consacrat ansamblului factorilor care propulseaz sau
frâneaz rela iile transfrontaliere, putem nota c ansamblul factorilor transfrontalieri,
oricare ar fi domeniul i competen a lor, fie c e vorba de factori priva i sau publici, sunt
confrunta i la ora actual , în toate spa iile frontaliere europene, cu acest aspect dialectic
“dinamic -frân ”. Ca urmare a unei ac iuni conjugate, în numele principiului de
subsidiaritate în eles în totalitate, regiunile transfrontaliere, statele i institu iile europene
trebuie s participe împreun la crearea unor veritabile regiuni transfrontaliere, de tip
func ional, pentru a realiza la nivel frontalier, ceea ce fondatorii Consiliului Europei i
Uniunii Europene au avut în vedere pentru întreaga Europ . Nu trebuie ca imensa
sparan pe care cooperarea transfrontalier , o reprezint pentru popula iile i
colectivit ile respective, s se transforme în decep ie, sau s fie îngropat sau diminuat
în avantajul altor prorit i europene, legitime i ele, bine în eles.
56
PARTEA a 5-a: CE PERSPECTIVE NOI SE POT A TEPTA DE LA
COOPERAREA TRANSFRONTALIER ?
57
cât i institu iile europene de la Strasbourg i Bruxelles, îl acord regiunilor
transfrontaliere, manifest ri i simboluri ale integr rii europene.
De sus, analiza integr rii europene arat c spa iul-miz , în zonele frontaliere, se
redefine te i se reechilibreaz în cadrul unei integr ri europene în avans, stagnare sau
recul. În ceea ce prive te spa iile frontaliere iberice, de exemplu, politicieni i cercet tori
creaz un anumit num r de scenarii pentru ca spa iile frontaliere, “zone tampon”, l sate
uneori la marginea dezvolt rii economice, s se înscrie mai mult ca regiuni de articulare
i deci, de sinergie economic . În acest sens, pariul european al Peninsulei Iberice
comport , printre priorit i, un pariu regional, care const dinspre partea portughez de
exemplu, într-un proces de regionalizare pe cale de realizare, care genereaz apari ia de
regiuni politice nu numai administrative i o descentralizare a competen elor i a
resurselor. Noul comitet al regiunilor prev zut de tratatul de la Maastricht (art.198 a,b,c)
i instalat în mod oficial la 9 martie 1994 la Bruxelles, va favoriza f r îndoial
regionalizarea în rile care nu au dezvoltat-o deloc pân în prezent. Reechilibrarea
economic , o mai bun inserare în Europa institu ional , înt rirea competen elor i a
identit ilor regionale reprezint deja o m rturie despre întreaga sinergie pe care o
autentic “subsidiaritate transfrontalier o poate realiza”. În felul acesta, departe de a
nega fenomenul de centralizare, procesul de regionalizare pe de o parte va redefini
teritoriul sub form de polariz ri controlate i complementare, pretutindeni în Europa, iar
pe de alt parte va permite dep irea dificult ilor de gestionare a spa iilor administrative
f r investi ii i infrastructuri suficiente, aflate în anumite spa ii periferice europene.
58
Toate aceste registre ale mizei spa iale, economice, politice i socio-culturale a
regiunilor frontaliere demonstreaz , printr-o re ea dens i rezistent de fluxuri i
schimburi, faptul c abordarea teritoriilor frontaliere într-o viziune numai juridic i
institu ional nu este suficient i nu suprim dezechilibrul i asimetria care marcheaz
regiunile transfrontaliere, în general. Miza principal a spa iilor frontaliere este
reechilibrarea i osmoza, având la baz respectul reciproc; aceasta presupune c via a
transfrontalier se sprijin pe o re ea dens i strâns de rela ii între to i factorii cooper rii
transfrontaliere, iar aceast re ea cere s fie în continuu înviorat .
Referitor la rela iile transfrontaliere între colectivit ile teritoriale ale unei ri din
Uniunea European i cele ale unei ri ne-membre, putem cita c “Parlamentul ia
cuno tin de dificult ile cu care se confrunt regiunile frontaliere situate la periferia
31
Doc. A2.170/86, § 6.
32
Doc. A2. 170/86 § 6.
59
Comunit ii, dar estimeaz c natura problemelor lor i a solu iilor ce trebuie g site nu
permite asimilarea lor la categoria regiunilor frontaliere situate în interiorul
Comunit ii”33.
Atât institu iile cât i rela iile transfrontaliere trebuie s aibe la baz , pentru a se
dezvolta i consolida, direc ii prioritare sau privilegiate. Acestea sunt în num r de patru:
33
Doc. A2. 170/86 § 6.
34
Doc. C 180/60/J.O. 1 iulie 1994.
60
mijloace politice la în l imea ambi iilor lor i s - i creasc imaginea lor de marc . De
exemplu, favorizând raporturile lor cu media, institu iile transfrontaliere vor contribui nu
numai la consolidarea credibilit ii lor ci i la crearea unei con tiin e transfrontaliere într-
o Europ în construc ie. Alternativa în fa a c reia se afl fiecare institu ie transfrontalier
este urm toarea: fie c dezvolt un parteneriat real bazat chiar pe concuren i
competitivitate fortificându- i astfel fundamentul, fie c nu întreprind nimic ap rând
riscul de a se dezmembra, fragmentându-se regiunea transfrontalier i astfel pierzându- i
unitatea sa func ional .
61
decompartimentarea regiunii, la reechilibrarea poten ialelor economice de o parte i alta a
frontierei i la dinamizarea celor mai slabe structuri. În acest fel, ea va contribui la
elaborarea unor noi politici de investi ii i de dezvoltare, articulate cu cele ale statelor i
ale institu iilor europene. Faptul c se tr ie te în dou ri diferite nu împiedic utilizarea
aceluia i spa iu i acelora i preocup ri. R mâne în sarcina fiec rei institu ii frontaliere de
a insufla tuturor membrilor i partenerilor s i conceptul i voin a de a avea o politic
transfrontalier comun .
Datorit muta iilor rapide cu care sunt confruntate toate regiunile europene,
spa iile transfrontaliere nu- i pot m ri dinamica i competitivitatea lor decât adaptându- i
instan ele lor de formare la exigen ele pie ei mâinii de lucru i dezvoltând anumite
sectoare profesionale în domeniul tehnologiei de vârf sau al serviciilor superioare. Este
important, dup caz, de a evalua posibilit ile de dezvoltare i adaptare a întreprinderilor
frontaliere mici i mijlocii, de a favoriza reînnoirea unui turism de calitate i de a încuraja
co-tratarea, schimburile tehnologice, ba chiar agroturismul.
Întreaga re ea asociativ care se întinde de-a lungul unui sau altui spa iu frontalier
ca i ansamblul mass-media care reprezint oglinda acestui spa iu merit o deosebit
62
aten ie. De asemenea, centrele de cercetare, adev ra i poli, vor primi impulsuri
indispensabile prin intermediul institu iei transfrontaliere.
Fiec rei regiuni transfrontaliere îi revine sarcina s schi eze priorit ile de
ansamblu ale spa iului ei i s procedeze la o concertare a eforturilor de dezvoltare socio-
cultural cu scopul de a evita o înmul ire a demersurilor în cadrul acelora i sectoare i o
cheltuial inutil de energie în perioade dificile. Tot fiec rei regiuni îi revine sarcina s
vegheze ca dezvoltarea unui sector s nu dezechilibreze alt sector i s nu produc daune
ireversibile.
Dup precizarea celor patru mari axe prioritare de ac iune ale institu iilor
transfrontaliere, trebuie reprezentate câteva metode ale institu iilor transfrontaliere de a- i
gestiona cât mai bine aceast sarcin prospectiv , indispensabil pentru viitorul fiec rui
spa iu transfrontalier în Europa.
63
dezvoltarea local , locurile de munc , cultura i comunica iile, re eaua industrial ,
mediul rural35”.
Aceste grupuri de prospectiv ar avea dou obiective:
Constituit cu ajutorul fiec ruia dintre membrii institu iei transfrontaliere, ba chiar
i ai institu iilor na ionale i europene, acest fond regional va permite ducerea la cap t a
anumitor proiecte precise pe termen scurt i midiu.
Prospectiva r spunde unei nevoi economice, sociale i culturale care apare ast zi
în ansamblul regiunilor europene i încearc s r spund i problemelor actuale i
viitoare ale acestora:
35
Ini iativa INTERREG
36
Cf.Scenariilor comunitare pentru “Europa 2000”, “Europa 2000 plus” preg tite de Comisia European ,
DG XVI, la Bruxelles.
64
pie ei mâinii de lucru i a locuin elor, cercet rii tehnologice i centrelor de cercetare etc.;
presupune:
65
• o simbioz cultural i o nou politic cultural articulat în domeniul
form rii, mass-media i a schimburilor asociative.
Interesul tot mai mare fa de regiunile frontaliere este în parte legat de sl birea
progresiv a liniilor de demarca ie politic i de dispari ia programat a barierelor
economice, tehnice i fiscale în cadrul Uniunii Europene.
Aceast faz integrativ , cea mai delicat i cea mai complex inând cont de
pluralismul cultural i democratic care st la baza construc iei europene – “unitatea în
diversitate” scria Denis de Rougemont – necesit o analiz în profunzime. Perspectiva
integr rii politice, economice, monetare, ba chiar militare care st la baza întregii ac iuni
a Uniunii Europene pentru viitorii ani, merit o aten ie deosebit în spa iile frontaliere
europene. Din moment ce în anumite medii se folose te expresia, pentru aceasta din
urm , de “spa ii de micro-integrare”, trebuie stabilite terenurile precise unde aceast
micro-integrare se poate realiza. F r îndoial cel al infrastructurii ar fi primul: câteva
exemple în materie de transporturi dovedesc aceast “micro-integrare” prin crearea
“comunit ilor tarifare”, a “comunit ilor de gestiune i de exploatare transfrontalier ”.
Exemplele de real “micro-integrare” sunt totu i înc rare, chiar în cadrul spa iilor
transfrontaliere interne ale Uniunii Europene. Frontierele mintale sunt înc foarte
prezente. Nu exist niciunde, de exemplu, fi iere transfrontaliere de omeri38 care s
indice dep irea concep iei mai mult sau mai pu in învechite de “pie e na ionale ale
locurilor de munc ”, ceea ce presupune acceptarea “bazinelor transfrontaliere de locuri de
munc ”, mergând chiar pân la coordonarea transfrontalier a locurilor de munc i a
form rii. Perspectiva de micro-integrare transfrontalier bazat pe principiul
subsidiarit ii, nu trebuie s conduc la uitarea ideei ini iale referitoare la mozaicul
european: acesta presupune un vast desen sau plan, fiecare pietricic f când parte din
întreg.
38
Eures-transfrontaliers; DG V, Bruxelles, septembrie 1994 “Les bassins d’emploi transfrontaliers: des
creusets pour la construction européenne”.
66
E de notat c cele dou faze de armonizare i integrare a rela iilor între entit ile
apar inând unor sisteme juridice diferite, ale colectivit ilor infra-statale sunt cele mai
greu de realizat, c ci uneori acestea depind de competen ele institu iilor na ionale i de
schemele culturale care decurg din “identit ile na ionale”. Pare deci rezonabil, de a
considera c într-un viitor apropiat “rela iile transfrontaliere” se vor înrudi mai mult cu
formele deja consacrate de cooperare i nu numai cu cele de concertare, chiar în cazul
regiunilor frontaliere externe Uniunii Europene.
Cele patru scopuri principale ale acestui program se reg sesc clar în termenii de
“prospectiv transfrontalier ”:
În acest scop, o list important de m suri eligibile a fost stabilit de Comisie, din
care statele membre vor trebui s aleag un ansamblu coerent de m suri, s stabileasc
“programe de dezvoltare regional integrat ” (P.D.R.I) sau “concepte comune de
67
dezvoltare” ajutate de “cadre comunitare de sprijin” (C.A.C), pentru a prelua
terminologia de la Bruxelles.
Aceasta presupune mai întâi apari ia, zi de zi, a unui reflex frontalier în via a
curent a popula iilor frontaliere, a serviciilor publice, a întreprinderilor mici i mijlocii.
Aceast integrare zilnic se refer la:
- agen ii economici în scopul cre rii unor scenarii care s examineze cum ar putea
eventual s se completeze activit ile industriale de o parte i de alta a frontierei în
domeniul investi iilor, gamelor de produse, s se sprijine fa de pie ele str ine,
s - i încredin eze reciproc posibilit i de sub-tratare etc., cu scopul de a definitiva
ajutoarele pentru dezvoltarea întreprinderilor mici i mijlocii, mai ales în
domeniile cercet rii i cooper rii tehnologice, pentru dezvoltarea turismului i
agro-turismului;
68
- factorii culturali, între altele, mass media i universit i pentru “formarea
formatorilor” cu o adev rat dimensiune transfrontalier .
ANEXA I
69
A. INTRODUCERE
70
I. Exemple de cooperare transfrontalier între colectivit ile teritoriale
Unit ile de pompieri din ora ele frontaliere ale districtului Ceske
Budejovice (Republica Ceh ) colaboreaz cu unit i austriece.
Mul umit unor asocia ii din ora e cehe ti, acest tip de cooperare
exist de asemenea în domenii cum ar fi unit ile de pompieri,
ajutorul medical de urgen ca i în utilizarea în comun a mijloacelor
tehnice pentru trasarea pistelor de ski nordic.
2. Austria i Germania
3. Austria i Ungaria
4. Austria i Italia
71
colectivit ii din Mauthen K tschach (Austria), printr-un contract de
drept privat.
5. Belgia i Fran a
6. Belgia i Germania
7. Belgia i Olanda
72
pentru leg turile între autobuzele belgiene i olandeze; re eaua de
televiziune prin cablu, instalat de c tre o întreprindere belgian , este
exploatat de o parte i de alta a frontierei; exist de asemenea o
cooperare în diferite domenii culturale.
73
portuare. Mol (provincia Anvers, Belgia), Lommel (provincia
Limburg, Belgia) i Luyksgestel (Olanda) au în comun proiecte
turistice.
8. Bulgaria
74
(Germania) privind desz pezirea podului frontalier care leag
Strazky i Philippsreut. Unit ile de pompieri din Prachatice
(Republica Ceh ) i Freyung-Grafenau (Landul Bavaria, Germania)
pot fi chemate dincolo de frontier i se ajut reciproc la nevoie. În
curând va fi semnat de c tre Bavaria i Republica Ceh un acord
asupra serviciilor aeriene de ajutor i de evacuare. Au fost constituite
asocia ii s te ti pentru ajutorul medical de urgen . Unele sta ii
service de munte în districtele Kaltovy i Prachatice (Republica Ceh )
au leg turi de cooperare cu omoloagele lor bavareze din Germania,
iar parcurile naturale din Sumava (Republica Ceh ) i din P durea
Bavarez (Germania) lucreaz în colaborare strâns în domeniul
conserv rii naturii. Proiectele Euregio P durea bavarez /Boemia i
Euregio Egrensis au acela i obiectiv. Ora ele Zelezna Ruda
(Republica Ceh ) i Eisenstein (Bavaria, Germania) sunt pe cale de a
elabora un plan regional comun care pune accentul pe rocadele de
devia ie, i care va fi terminat în 1995.
10. Republica Ceh i Polonia
Satul Tsar (districtul Hodonin, Republica Ceh ) prime te gaz iar satul Stary
Hrozenkov electricitate din Slovacia. Centrul de vacan ceh de la
Portas este alimentat cu electricitate i cu ap de uzinele din districtul
Povazska Bystrica (Slovacia). Sistemul de înc lzire din districtul
Hodonin (Republica Ceh ) serve te i pe cel din Holic din partea
slovac . De eurile menajere ale proprietarilor de re edin e secundare
sunt ridicate de c tre serviciile municipale din Vel’ke Karlovice
(districtul Cadca, Slovacia), ca i cele ale centrului de vacan din
Portas de c tre serviciile districtului Povazska Bystrica (Slovacia).
Între inerea drumurilor este asigurat iarna de c tre districtul Makov
75
(Republica Ceh ) pentru satul Kasarne (Slovacia) i împrejurimi.
Unit ile de pompieri lucreaz în colaborare cu districtul Vsetin
(Republica Ceh ).
76
Torino (Finlanda) i Haparanda (Suedia) gestioneaz în comun o
sta ie de epurare a apei i o instala ie de înc lzire urban . Aceast
cooperare este preluat de o organiza ie comun numit “Provincia
Bothiensis”. Cooperarea pe malul M rii Barents organizat la ora
actual i care poate fi considerat ca o extindere a cooper rii din
Nordkalott, înglobeaz de asemenea anumite regiuni din Federa ia
Rus . Ea se refer la domenii cum ar fi transportul, comunica iile i
protec ia mediului înconjur tor. Cooperarea exist între toate rile
limitrofe M rii Baltice, mai ales între colectivit ile lor locale i
regionale.
Liniile locale de autobus func ioneaz între ora ele Rastatt (Bade-
Würtemberg, Germania) i Seltz i Haguenau (Bas-Rhin, Fran a) cât
i între Strasbourg i Kehl (Bade-Würtemberg, Germania). Un
serviciu de transport la cerere gestionat de c tre o autoritate
regional din Rhenania-Palatinat, (Germania) deserve te de asemenea
77
un ora din Bas-Rhin (Fran a). Exist , de asemenea, i o cooperare în
domeniul transporturilor publice între Saar (Germania) i Fran a.
78
tratarea transfrontalier a apei, tratarea privind în special regiunea
Geneva (Elve ia) i lacurile sale. Municipalitatea din Viry (Haute-
Savoie, Fran a) a participat la finan area unei uzine de epurare la
Chancy (Elve ia), Bas Salève (Haute-Savoie, Fran a) utilizeaz sta ia
de epurare a cantonului Geneva de la Aïze (Elve ia). O uzin de
epurare este în construc ie la Bois-d’Amont (Jura, Fran a) cu un
împrumut al cantonului Vaud (Elve ia) pentru ameliorarea calit ii
apei din Orbe. Sindicatul francez SIVMAA i partenerul s u elve ian
SIG de la Geneva efectueaz împreun controale i m sur tori ale
polu rii râului Arve.
79
Autorit i locale din Rhenania-Palatinat (Germania) i din Luxemburg
gestioneaz o linie transfrontalier de autobus i un vas pe Mozela
care leag ora ele Oberbillig (Rhenania-Palatinat, Germania) i
Wasserbillig (Luxemburg). Autorit ile locale din Rhenania-Palatinat
(Germania) i din Luxemburg între in diverse poduri frontaliere
ocupându-se în special de desz pezire. Exist un acord de ajutor
reciproc între unit ile de pompieri de ambele p r i ale frontierei i
un serviciu comun de supraveghere aerian pentru protec ia
p durilor. P durea unei comune germane situat pe frontier între
Landul Rhenania-Palatinat (Germania) i Luxemburg este între inut
de autorit ile forestiere luxemburgheze.
80
Între inerea re elei rutiere este efectuat în comun între Kerkrade (Olanda)
i Herzogenrath (Germania) cât i între Gennep (Olanda) i Goch
(Germania). Dinxperlo (Olanda) i Suderwick (Germania)
colaboreaz în mai multe domenii legate de lucr ri publice.
24. Grecia
Nu exist acorduri în acest domeniu între colectivit ile locale grece ti i cele
ale altor ri.
81
26. Italia i Slovenia
82
Acordurile cooper rii transfrontaliere pe o baz ad hoc corespund cel mai
adesea unui început de colaborare, în special în domeniul luptei
împotriva incendiilor, aceste contracte transfrontaliere vizeaz dup
cum se pare înt rirea eficacit ii i capacit ilor unit ilor de
pompieri prin ac iuni comune. Nevoia real a colegilor de cealalt
parte a frontierei i faptul de a ti c ei în i i risc s se g seasc în
aceea i situa ie favorizeaz cooperarea transfrontalier , chiar dac nu
exist acorduri oficiale i constrâng toare. Faptul c aceste servicii
sunt furnizate f r o compensa ie financiar poate s explice de ce nu
este necesar existen a unor rela ii contractuale. De aceea, exemplele
citate cel mai des în materie de cooperare transfrontalier sunt lupta
împotriva incendiilor, prevenirea incendiilor i serviciile de ajutor.
83
publice, independent de orientarea lor na ional sau interna ional ,
întreprinderile publice sunt deci principalii parteneri ai cooper rii.
Dat fiind faptul c anumite guverne privatizeaz unele sectoare ale serviciilor
publice, întreprinderile private particip de asemenea, dar într-o mai
mic m sur , la acest tip de cooperare transfrontalier . Exemplele
cele mai interesante privesc atât ridicarea i tratarea de eurilor cât i
între inerea drumurilor i cur atul ora elor. În ceea ce prive te
prestarea de servicii interna ionale, întreprinderile private au ansa
de a fi mai suple datorit experien ei lor uneori destul de mari în
materie de clientel str in i c ut rii lor constante de noi clien i.
Totu i, întreprinderile private nu se intereseaz decât de sectoarele
rentabile iar sectoare cum ar fi lupta contra incendiilor sau
transporturile locale necesit un spa iu financiar de la stat sau de la
statele în cauz .
Bulgaria, Republica Ceh i Slovacia insist asupra dezvolt rii cooper rii
transfrontaliere la toate nivelele, iar vechea re inere fa de rile
occidentale, datorat diferen ei regimurilor politice, pare s fie
dep it . Sunt deci în curs studii asupra posibilit ilor de cooperare
iar tratate interna ionale sunt i vor fi semnate pentru a da
posibilitatea colectivit ilor locale s încheie acorduri transfrontaliere
privind, de exemplu, prestarea de servicii publice. Pân în prezent,
majoritatea contactelor cu colectivit ile str ine locale sunt neoficiale
sau sunt bazate pe contacte hot râte de guvernul central.
84
Vorpommern consider “Euregiunea Pomerania”, care se compune
dintr-o asocia ie comunal german i una polonez cu scop precis, ca
un exemplu de gestiune a serviciilor publice de c tre un organism
relevant de drept privat.
85
traversat dar nu i t iat în dou de o frontier . În sfâr it, situa ia
geografic poate juca un rol decisiv. Astfel, Laponia este a a de pu in
populat încât cooperarea transfrontalier este o necesitate vital .
Proximitatea unor sate situate de fiecare parte a unei frontiere când
satul cel mai apropiat din aceea i ar este foarte îndep rtat explic
adesea cooperarea.
C. CONCLUZII
86
i electricit ii, sunt adesea înso ite de fluxul transfrontalier care
utilizeaz o infrastructur comun .
De aceea ar fi bine s se creeze între colectivit ile locale unul sau mai multe
grupuri transfrontaliere de consultare capabile s furnizeze
administra iilor locale a regiunilor frontaliere asisten sau sfaturi de
ordin tehnic, juridic i administrativ privind posibilit ile actuale i
viitoare de recurgere la cooperarea transfrontalier . Se întâmpl ca
aceasta s func ioneze în mod neoficial între colectivit i locale dar, în
multe domenii, o baz juridic se adevere te a fi necesar . Schema de
87
acord asupra cre rii unui grup de concertare între colectivit ile
locale anexat la Conven ia-cadru european privind cooperarea
transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale ar putea
servi de exemplu sau de directiv în aceast privin . Se poate totu i
ca particularit ile diferitelor forme de cooperare s cear anumite
adapt ri. În acest sens, colectivit ile locale ar putea fi puse în situa ia
s cear sfaturi juridice sau administrative guvernului lor sau
grupului de consultare citat mai sus sau Consiliului Europei.
ANEXA II
DOCUMENTE I ACORDURI DE
COOPERARE TRANSFRONTALIER
ÎN EUROPA
88
2.1.1 II.2. Economie, turism, agricultur …………………………………
II.3. Transport, trafic………………………………………………..
II.4. Muncitori transfrontalieri………………………………………
II.5. Securitate, protec ia împotriva incendiilor, m suri de urgen …
89
European Outline Convention on Transfrontier Co-operation between
Territorial Communities or Authorities: Text of the Convention and
complementary documents/
Conven ia-cadru european privind cooperarea transfrontalier a
colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale: textul Conven iei i documente
complementare
[Transfront (91) 5]
[Transfront/Office (85) 5]
90
Standing Conference of Local Regional Authorities of Europe:
Resolution 227 (1991) on the external relations of local and regional
authorities/
Conferin a Permanent a Puterilor Locale i Regionale ale Europei:
Rezolu ia 227 (1991) asupra rela iilor externe ale colectivit ilor teritoriale
[Resolution 227 (1991]
91
Protocol de Prietenie i Cooperare între Consiliul Guvernoratului din
Bizerte i Consiliul Regional din Proventa-Alpi-Coasta de Azur, Bizerte, 12
ianuarie 1983
[Transfront/Office (83) 29]
92
Text der vereinbarung über die Bildung der Arbeitsgemeinschaft
Granzland: Kreis Heinsberg-Limburg/
Textul Acordului referitor la crearea Comunit ii de Lucru Grenzland:
districtul Heinsberg-Limburg
[Transfront/Office (83) 5]
93
Statutele unui organism public transfrontalier: Modelele elaborate ca
aplicare a articolului 3.5 din Conven ia Benelux asupra cooper rii
transfrontaliere între colectivit ile sau autorit ile teritoriale (Uniunea
Economic Benelux)
[Transfront (94) 1]
- Agreement Euregion Egrensis, 5.4.91/
Acordul Euroregiunii Egrensis, 5.4.91
94
Conven ia pentru stabilirea unei comisii parlamentare interregionale
pentru regiunea Saar-Lor-Lux
[Transfront/Office (86) 7]
- COMREGIO
Association communale de la grande région Saar-Lor-Lux-Rhénanie-
Palatinat: Statuts/
Asocia ia comunal a marii regiuni Saar-Lor-Lux-Renania-Palatinat:
Statute
[Transfront (89) 9]
95
- Echange de notes franco-suisses du 3 mai 1985 relatif à la Convention
instituant la Communauté de travail du Jura/
Exchange of notes between France and Switzerland of 3 May on the
Convention establishing the Jura mountains Association/
Schimb de note franco-elve iene din 3 mai 1985 referitor la Conven ia
care instituie Comunitatea de Lucru din Jura
[Transfront/Office (86) 12]
96
Setting up of an Association of the cantons and regions of the Western
Alps, Marseille, 2 April 1982 – Memorandum of agreement/
Crearea unei Comunit i de Lucru a cantoanelor i regiunilor din Alpii
Occidentali (CATRAO), Marseille, 2 aprilie 1982-Protocol de acord
[Transfront (83) 9]
97
“Alpen Adria”, Raportul d.lui Ralf UNKART.
[Transfront (86) 11]
98
Protocol de cooperare între Junta de Extremadura (Spania) i Comisia
de coordonare din Regiunea Centru (Portugalia), 27.5.94
(original spaniol i portughez)
[Transfront (95) 8]
99
[Transfront/Office (85) 23]
100
Die Deutsch-Schweizerische Raumordnungskommission, Bericht von
Dr. WEISSHAUPT/
Comisia germano-elve ian pentru amenajarea teritoriului, Raportul
d.lui K. WEISSHAUPT
[Transfront (86) 5]
101
Cottbus Declaration: Border municipalities and regions – pioneering
unity, understanding and co-operation between peoples/
Declara ia de la Cottbus: comunele i regiunile frontaliere – pioniere
ale uniunii, în elegerii i cooper rii între popoare
[Transfront (92) 1]
II.1. GENERALIT I
102
Acord între Finlanda i Norvegia asupra schimbului de informa ii i
rapoarte referitoare la echipamentele nucleare i evenimentul nuclear în
Finlanda i Norvegia, 25.2.87
103
- Convention Benelux concernant la coopération transfrontalière entre
collectivités ou autorités territoriales/
Benelux Convention on transfrontier co-operation between territorial
communities or authorities/
Conven ia Benelux privind cooperarea transfrontalier între
colectivit ile sau autorit ile teritoriale
[Transfront/Office (86) 14]
104
Empfehlung zur gegenseitigen Unterrichtung über neue Projekte im
Zuständigkeitsbereich der deutch-französisch-schweizerischen
Regierungskommission für nachbarschaftliche Fragen, 15 Oktober
1982/
Textul Recomand rii pentru informarea reciproc asupra noilor
proiecte în domeniul de competen al Comisiei interguvernamentale franco-
germano-elve iene asupra problemelor de vecin tate, adoptat de Comisia
tripartit interguvernamental la 15 octombrie 1982
[Transfront/Office (83) 2]
105
- Vereinbarung zwischen der Regierung der Schweizerischen Eidgenossenschft
und der Regierung des Bundesrepublik Deutschland über die gegenseitige
Unterrichtung beim Bau und Betrieb grenznaher kerntechnischer
Einrichtungen/
Accord entre le Gouvernement de la Confédération suisse et le
Gouvernement de la République fédérale d’Allemagne sur l’information
mutualle lors de la construction et l’exploitation d’installations nucléaires
proches de la frontiére, 10.8.82/
Acord între Guvernul Confedera iei Elve iene i Guvernul Republicii
Federale Germania asupra inform rii reciproce cu ocazia construc iei i
exploat rii instala iilor nucleare aproape de frontier
106
Conven ia între Cantonul Valais i regiunea autonom a V ii Aosta
asupra cooper rii i concert rii transfrontaliere, 22.5.90
107
- Dichiarazione d’intenti fra Regione Friuli-Venezia Giulia e Land della
Carinzia, 14.5.91 (subject: regional co-operation between Friuli-Venezia
Giulia, Italy and Karnten, Austria)/
Declara ie de inten ie între Regiunea Friuli-Vene ia Iulia i Landul
Karnten, Austria, 14.5.91 (subiect: cooperarea regional între Friuli-Vene ia
Iulia, Italia i Karnten, Austria)
108
- Acuerdo constitutivo de la comunidad de trabajo Galicia-Region Norte de
Portugal (31.Oct.91)/
Acord constitutiv al Comunit ii de Lucru Galicia – regiunea de Nord
a Portugaliei (31.oct.91)
109
Protocol de cooperare între Comisia de Coordonare a Regiunii Centru
(Portugalia) i Junta de Castilla y Leon (Spania), 1995
[Transfront (95) 10]
- Agreement on the Nordic Development Fund for the West Nordic Region
(Island, Greenland and Faeroe Islands) (SopS 51-52/1987), 19.8.86/
Acord privind Funda ia Nordic de Dezvoltare pentru Regiunea Nord-
Vestic (Islanda, Groenlanda i Insulele Faeroe) (SopS 51-52/1987), 19.8.86
110
Protocol între Guvernul Republicii Finlanda i Guvernul Uniunii
Sovietice asupra particip rii organiza iilor sovietice la activit ile de cre tere a
pe tilor pentru conservarea stocurilor de pe ti în lacul Inari, 14.12.83
111
restrictions as to use the Taubergiessen protected nature area, 22 December
1982/
Vereinbarung zwischen dem Land Baden-Würtemberg und der
Gemeinde Rhinau, über die Bewirtschaftung der gemeindeeigenen
Wiesenflächen und über die Ausüburg von Fischerei und Jagd auf dem Gebiet
der Bundesrepublik Deutschland sowie über Entschädigungen für vereinbarte
Nutzungsbeschränkungen im Naturschutzgebiet “Taubergiessen”, 22
Dezember 1982/
Conven ia între Landul Baden-Würtemberg i comuna Rhinau privind
gestiunea p unilor apar inând comunei i practicarea pescuitului i a
vân torii pe teritoriul Republicii Federale Germania, cât i indemniza iile
pentru restric iile de exploatare convenite în zona natural protejat de la
“Taubergiessen”, 22 decembrie 1982
[Transfront/Office (83) 32]
112
Acord frontalier între Asocia ia profesional din Aargau, Asocia ia
profesional a ora ului Basel, Asocia ia profesional cantonal a Landului
Basel, Asocia ia comercial din Baden, Circumscrip ia industrial i Camera
de comer de pe Rinul de Sus-Bodensee (Acord între asocia iile de comer din
Elve ia i Germania)
[Transfront/Office (85) 9]
- Abkommen zwischen der Republik Österreich und der Republik Italien über
die Regelung des erleichterten Warenaustausches zwischen den
Österreichischen Bundesländern Tirol und Vorarlberg und der italienischen
Region Trentino-Alto Adige, 12.5.49 (Agreement between Austria and Italy
on trade between Tirol, Vorarlberg and Trentino-Alto-Adige)/
Acord între Austria i Italia referitor la comer ul între Tirol,
Vorarlberg i Trentino-Alto Adgie, 12.5.49
113
- Muonionjoen yli Muonion kohdalla johtavan sillan rakentamista ja
kunnossapitoa koskeva sopimus (SopS 34/1985), 31.5.85/
Exchange of notes between the Republik of Finland and the Kingdom
of Sweden constituting an Agreement on the construction and maintenance of
a bridge across the Mounionjoki at Muonio, 31.5.85/
Schimb de note între Republica Finlanda i Regatul Suediei care
constituie un Acord asupra construc iei i între inerii unui pod peste
Muonionjoki la Muonio, 31.5.85
114
April1960 (Treaty between Germany and the Nederlands on the common
border, cross-border traffic etc)/
Tratat între Germania i Olanda asupra frontierelor comune, traficului
frontalier, Haga, 8 aprilie 1960
[Transfront/Office (83) 23]
- Vertrag zwischen der Republik Österreich und der Republik Slovenien über
den karawankenstrassentunnel vom 15.9.77 in der Fassung des Vertrages vom
20.10.80. (Treaty between Austria and Slovenia on the Karawanken tunnel)/
Tratat între Austria i Slovenia referitor la tunelul Karwanken,
20.10.80
115
via Sofia cu scopul de a lega Grecia de centrul Comunit ii Europene,
octombrie 1992
116
Conven ia nordic asupra securit ii sociale, 15.2.92
117
Agreement on co-operation regarding rescue services in the border
area between Finland and Norway, 16.1.86/
Acord între Finlanda i Norvegia asupra cooper rii în cadrul serviciilor
de ajutor în zonele frontaliere, 16.1.86
118
Prima conven ie suplimentar asupra punerii în practic a Conven iei
între Regatul Olandei i al Belgiei referitoare la asisten a mutual în caz de
catastrofe sau accidente, 5.2.90
119
Acord de asisten mutual în caz de catastrof sau accident grav între
Prefect, Comisarul Republicii Regiunii Alsacia, Comisarul Republicii
Departamentului Bas-Rhin i Regierungspräsident de la Karlsruhe, 7 februarie
1985
[Transfront/Office (85) 7]
120
- Abkommen zwischen der Republik Österreich und der Italienischen Republik
über die Erleichterung von Ambulanzflügen in den Grenzregionen bei
dringlichen Transporten von Verletzten oder Schwerkranken, 21.2.89
(Agreement between Austria and Italy to facilitate ambulance flights in border
regions)/
Acord între Republica Austria i Italia referitor la facilitarea zborurilor
de salvare în regiunile de grani , 21.2.89
121
II.6. MEDIUL ÎNCONJUR TOR, DE EURI, APE DE SCURGERE,
APROVIZIONARE CU AP
122
Action programme on the reduction of pollution and the
implementation of the protection of the marine environment in the Balitc sea
area and in other areas close to the common borders of the Republic of
Finland and the Russian Federation, 26.5.92/
Program de ac iune pentru reducerea polu rii i realizarea protec iei
mediului marin în zona M rii Baltice i în alte zone traversate de frontiera
comun între Finlanda i Federa ia Rus , 26.5.92
123
drainage and purification of waste water between the German municipality of
Selfkant and a Dutch water treatment association/
Acord referitor la drenarea i purificarea mutual a apelor poluate între
comuna german Selfkant i Asocia ia olandez pentru tratarea apei de la
Limburg in Roermond
[Transfront/Office (83) 8]
- Vertrag zwischen der Gemeinde Waldfeucht und der Gemeinde Echt sowie
der Waterschap Zuiveringschap Limburg und Roermond (Agreement between
the German municipalities of Waldfeucht and Echt and a Dutch water
association)/
Acord între comunele Waldfeucht i Echt (Germania) i asocia ia
olandez din Limburg i Roermond
[Transfront/Office (85) 4]
124
[Transfront/Office (84) 3]
125
Regierung der schweizerischen Eidgenossenschaft -Bonn, der 3 Dezember
1976/
Conven ia referitoare la protec ia Rinului împotriva polu rii cu cloruri
între guvernele Germaniei, Fran ei, Luxemburgului, Olandei i Elve iei -Bonn,
3 decembrie 1976
[Transfront/Office (83) 20]
126
- Protocole de coopération entre le parc naturel du Palatinant et le parc régional
des Vosges du Nord (Strasbourg, le 17 janvier 1985)/
Co-operation agreement between the Palatinate nature park and the
Northern Vosges regional nature Park (Strasbourg, 17 January 1985)/
Protocol de cooperare între parcul natural din Palatinant i parcul
natural regional din Vosges de Nord (Strasburg, 17 ianuarie 1985)
[Transfront/Office (86) 8]
127
Acord franco-elve ian referitor la interven ia organelor îns rcinate cu
lupta împotriva polu rii accidentale a apelor de c tre hidrocarburi sau alte
substan e susceptibile de a altera apele i recunoscute ca atare în cadrul
Conven iei franco-elve iene din 16 noiembrie 1962 privind protec ia apelor
Lacului Leman împotriva polu rii, 5.5.77
128
[Transfront/Office (85) 2]
129
Acord între Guvernul Federal al Austriei i Guvernul Republicii
Slovenia asupra problemei apei râului Drau, 25.5.54
130
- Recommandation relative aux modalités d’information mutuelle dans le cadre
de la protection de l’environnement pour les projets de création ou
d’extension d’installations classées de la Commission mixte
intergouvernementale franco-germano-luxembourgeoise pour la coopération
dans les régions frontalières Sarre – Rhénanie – Palatinat du Sud – Ouest –
Lorraine – Luxembourg/
Empfehlung zur gegenseitigen Unterrichtung über Neu und
Änderungsvorhaben bei genehmigungsbedürftigen Anlagen der Deutsch-
Französisch-Luxemburgerischen Regierungskommission für die
Zusammenarbeit in den Grenzgebieten Saarland/Südwestteil-Rheinland-Pfalz-
Lothringen-Kuxemburg/
Recomandare referitoare la modalit ile de informare reciproc în
cadrul protec iei mediului înconjur tor pentru proiectele de creare sau
extindere a instala iilor clasate ale Comisiei mixte interguvernamentale
franco-germano-luxemburgheze pentru cooperarea în regiunile frontaliere
Saar –Renania – Palatinatul de Sud – Vest – Lorena – Luxemburg
[Transfront/Office (87) 1]
131
Gebiete der Raumordung, 11.12.73 (Agreement between Austria and
Germany on co-operation in regional/spatial planning)
Acord între Guvernul Federal Austriac i Guvernul Republicii
Federale Germania asupra cooper rii în domeniul amenaj rii teritoriului,
11.12.73
132
Schimb de note din 17 aprilie 1986 între Consiliul Federal Elve ian i
Guvernul Republicii Italiene privind instituirea unei Comisii culturale
consultative italo-elve iene, 17.4.86
133
- Information soumise au Bureau d’Etude et de Documentation sur la
coopération transfrontalière par le Président du Conseil Général de la Savoie
concernant une convention déterminant les zones ou communes frontalières
italiennes et françaises, signée à Rome, 1er juillet 1949/
Information submitted to the Study and Information Office on
Transfrontier Co-operation by the President of the general Council of Savoie
concerning a Convention determining Italian and French frontier areas or
communes, signed in Rome, 1st July 1949/
Informa ie asupra cooper rii transfrontaliere supus Biroului de Studiu
i de Documentare de c tre Pre edintele Consiliului general din Savoia
privind o conven ie care determin zonele sau comunele frontaliere italiene i
franceze, semnat la Roma, 1 iulie 1949
[Transfront/Office (84) 5]
134
- Abkommen zwischen der Republik Österreich und der Republik Slovenien
über die gemeinsame Staatsgrenze vom 8.4.65 in der Fassung des Vertrages
vom 29.10.75 und des Notenwechsels vom 27.10.79 und 3.3.80 (Agreement
between Austria and Slovenia on the common border as amended)/
Acord între Republica Austriac i Republica Slovenia asupra
frontierelor comune din 8.4.65 în versiunea Acordului din 29.10.75 i a
schimbului de note din 27.10.79 i din 3.3.80
- Vertrag zwischen der Republik Österreich und der Italienischen Republik über
die wechselseitige Amtshilfe in Kraftfahrangelegenheiten, 27.5.88 (Treaty
between Austria and Italy on mutual administrative assistance in traffic
matters)/
Acord între Austria i Italia asupra asisten ei administrative reciproce
în materie de trafic, 27.5.88
135
- Vertrag zwischen der Republik Österreich und dem Fürstentum Liechtenstein
über die wechselseitige Amtshilfe in Kraftfahr-(Strassenverkehrs -)
angelegenheiten, 26.4.82 (Treaty between Austria and Liechtenstein on
mutual administrative assistance in traffic matters)/
Acord între Austria i Principatul Liechtenstein asupra asisten ei
mutuale administrative în materie de trafic, 26.4.82
136
ANEXA III
137
CONVEN IA-CADRU EUROPEAN
PRIVIND COOPERAREA TRANSFRONTALIER
A COLECTIVIT ILOR SAU
AUTORIT ILOR TERITORIALE
TABLA DE MATERII
138
1.3. Model de acord interstatal cu privire la concertarea
local transfrontalier ……………………………………
1.4. Model de acord interstatal privind cooperarea
transfrontalier contractual între autorit i locale ………..
1.5. Model de acord interstatal privind organismele de
cooperare transfrontalier între autorit i locale…………...
1.6. Model de acord referitor la cooperarea economic
i social interregional i/sau intercomunal ……………..
1.7. Model de acord referitor la cooperarea interguvernamental
în materie de amenajare a teritoriului ……………………
1.8. Model de acord privind cooperarea transfrontalier
interregional i/sau intercomunal în materie de
amenajare a teritoriului ……………………………………
1.9. Model de acord referitor la crearea parcurilor
transna ionale ………………………………………………
1.10. Model de acord referitor la crearea i gestionarea
parcurilor rurale transfrontaliere …………………………...
1.11. Model de acord interstatal privind cooperarea
transfrontalier în materie de formare permanent ,
de informare, de condi ii de angajare i de munc …………
1.12. Model de acord interstatal pentru promovarea schimburilor
colare cu caracter transfrontalier sau transna ional ……….
139
social interregional i/sau intercomunal ……………………
2.8. Model de acord privind cooperarea interregional
i/sau intercomunal transfrontalier în materie de
amenajarea teritoriului
………………………………………….
2.9. Model de acord privind crearea de parcuri transfrontaliere ……
2.10. Model de acord privind crearea i gestionarea de
parcuri rurale transfrontaliere …………………………………
2.11. Model de acord privind crearea i gestionarea de parcuri
transfrontaliere între asocia ii de drept privat ………………….
140
COOPERAREA TRANSFRONTALIER A
2.1.9 TERITORIALEx
PREAMBUL
Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei Conven ii,
Considerând importan a pe care o poate avea pentru urm rirea acestui obiectiv
cooperarea colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale frontaliere în probleme cum sunt
dezvoltarea regional , urban i rural , protec ia mediului înconjur tor, ameliorarea
infrastructurilor i serviciilor oferite cet enilor i întrajutorarea în caz de calamit i;
x
Adoptat la Madrid la 21 mai 1980. A intrat în vigoare la 22.12.1981. România a semnat Conven ia-cadru
la 27 februarie 1996 i a ratificat-o prin Legea nr.78 din 11 mai 1999 prin care s-a aprobat Ordonan a
Guvernului nr.120 din 28 august 1998. Textul conven iei-cadru este publicat în “Monitorul Oficial” nr. 329
din 31 august 1998.
Depunerea instrumentelor de ratificare a fost înso it de urm toarele declara ii:
a) România declar c aplicarea Conven iei-cadru europene privind cooperarea transfrontalier a
colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale, men ionat la art. 1, se subordoneaz încheierii unor
acorduri interstatale, iar zona de aplicare a prevederilor privind cooperarea trasfrontalier se poate
extinde pân la 25 km de la frontiera român , afar de cazurile în care este vorba de jude ele limitrofe;
b) România declar c , în sensul prevederilor art. 2 paragraful 2 din Conven ia-cadru european privind
cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale, colectivit ile sau autorit ile
teritoriale desemnate s exercite func iile regionale sunt, potrivit legisla iei sale în vigoare, jude ele,
respectiv consiliile jude ene.
141
Articolul 1
2.2
Articolul 2
2. In sensul prezentei Conven ii, prin expresia “colectivit i sau autorit i teritoriale”
se în eleg colectivit ile, autorit ile sau organismele care exercit func ii locale i
regionale i sunt considerate ca atare în dreptul intern al fiec rui Stat. Totu i,
fiecare Parte contractant poate, în momentul semn rii prezentei Conven ii sau pe
calea unei comunic ri ulterioare Secretarului general al Consiliului Europei, s
desemneze colectivit ile, autorit ile sau organismele, obiectele i formele la care
ea în elege s limiteze câmpul de aplicare sau pe care în elege s le exclud din
câmpul de aplicare al prezentei Conven ii.
Articolul 3
1. Conform prezentei Conven ii, P r ile contractante vor favoriza, sub rezerva
dispozi iilor articolului 2, paragraful 2, ini iativele colectivit ilor i autorit ilor
teritoriale inspirate de ini iativele i în elegerile cadru între colectivit i i
autorit i teritoriale, elaborate în cadrul Consiliului Europei. Ele vor putea, în
cazul în care consider necesar, s ia în considerare modelele de acorduri
interstatale, bilaterale sau multilaterale, schi ate în cadrul Consiliului Europei i
destinate s faciliteze cooperarea între colectivit ile i autorit ile teritoriale.
142
prezenta Conven ie numerotate de la 1.1 - 1.5 i 2.1 - 2.639, cu adapt rile pe care
le impune situa ia special proprie fiec rei P r i contractante. Aceste modele i
scheme de acorduri, de statute i de contracte, fiind de natur indicativ , nu au
valoare conven ional .
5. In acest scop, fiecare Parte contractant poate, în momentul semn rii prezentei
Conven ii sau pe calea unei comunic ri ulterioare Secretarului general al
Consiliului Europei, s indice autorit ile care, conform dreptului s u intern, sunt
competente s exercite controlul sau tutela fa de colectivit ile i autorit ile
teritoriale respective.
Articolul 4
Fiecare Parte contractant se va str dui s rezolve dificult ile de ordin juridic,
administrativ sau tehnic de natur s împiedice dezvoltatea i buna func ionare a
cooper rii transfrontaliere i se va consulta la nevoie, cu Partea sau P r ile
contractante interesate.
Articolul 5
Articolul 6
39
Publicarea modelelor i schemelor de acorduri adi ionale a fost autorizat ; anexate prezentei Conven ii
ele sunt numerotate de la 1.6 la 1.11 i de la 2.7 la 2.12.
143
Orice Parte contractant va furniza, în m sura posibilului, informa iile ce-i vor fi
cerute de o alt Parte contractant , cu scopul de a facilita realizarea de c tre
aceasta a obliga iilor care îi incumb în virtutea prevederilor prezentei Conven ii.
Articolul 7
Fiecare parte contractant va veghea ca atât colectivit ile cât i autorit ile
teritoriale respective s fie informate asupra mijloacelor de ac iune care le sunt
oferite de prezenta Conven ie.
Articolul 8
2. Orice propunere f cut de una sau mai multe P r i contractante pentru a completa
sau a dezvolta Conven ia sau modelele de acorduri i de aranjamente va fi
transmis Secretarului general al Consiliului Europei. Acesta o va supune
Comitetului Mini trilor al Consiliului Europei, care va decide asupra rezolv rii
sale.
Articolul 9
1. Prezenta Conven ie este deschis spre semnare statelor membre ale Consiliului
Europei. Ea va fi ratificat , acceptat sau aprobat . Instrumentele de ratificare,
acceptare sau aprobare vor fi depuse pe lâng Secretarul general al Consiliului
Europei.
Articolul 10
1. Dup intrarea în vigoare a prezentei Conven ii, Comitetul Mini trilor va putea
hot rî, prin unanimitatea voturilor exprimate, invitarea oric rui stat european
nemembru s adere la prezenta Conven ie. Aceast invita ie va trebui s
primeasc acordul expres al fiec ruia dintre statele care au ratificat Conven ia.
144
Articolul 11
2. Denun area va avea efect dup ase luni de la data primirii notific rii de c tre
Secretarul general.
Articolul 12
c. orice dat de intrare în vigoare a prezentei Conven ii, conform dispozi iilor
articolului 9;
145
Modele i scheme de acorduri, statute i contracte
în materie de cooperare transfrontalier a colectivit ilor
40
sau autorit ilor teritoriale
Dup cum se arat în tabla de materii de la pagina nr.74, numai cele dou modele
de acorduri interstatale privind cooperarea transfrontalier i privind concertarea
regional transfrontalier in exclusiv de competen a statului. Celelalte acorduri
interstatale nu fac decât s fixeze cadrul juridic, permi ând realizarea de acorduri
sau contracte între autorit ile sau colectivit ile teritoriale, ale c ror scheme sunt
clasate în a doua categorie.
40
Dup cum s-a indicat la articolul 3 paragraful 1 alineatul al doilea al Conven iei, modelele i schemele de acorduri,
statute i contracte fiind de natur indicativ , nu au valoare conven ional .
146
1. Modele de acorduri interstatale
147
au admis (modele de acord de la 1.2 - 1.5). Deschiderea unui singur “sertar”, ca i
cea a mai multor “sertare”, chiar a tuturor “sertarelor”, se poate concepe perfect în
acela i timp sau în perioade succesive. Este evident c în cazul unor acorduri între
state care au deja sisteme de drept foarte apropiate, de exemplu statele
scandinave, recurgerea la acorduri atât de precise ar putea s nu se impun .
Articolul a
Articolul b
Articolul c
P r ile vor informa autorit ile regionale i locale despre mijloacele de ac iune
care le sunt oferite i le vor încuraja s recurg la acestea.
Articolul d
Articolul e
Sfera i natura competen elor autorit ilor locale a a cum sunt ele definite de c tre
dreptul intern al statelor-p r i, nu sunt în nici un fel modificate prin prezentul
acord.
Articolul f
41
Acest paragraf 2 este suprimat pentru modelele de acord 1.3, 1.4 i 1.5.
148
Fiecare stat poate, în orice moment, s desemneze zonele de pe teritoriul s u,
obiectele i formele de cooperare care sunt excluse de la aplicarea prezentului
acord.
Articolul g
Articolul h
P r ile vor putea aduce prezentului acord, printr-un simplu schimb de note,
modific ri de mic importan , a c ror aplicare în practic se recomand ca
oportun .
Articolul i
2. Prezentul acord este încheiat pe o durat de cinci ani de la data intr rii sale în
vigoare. Dac nu va fi denun at cu ase luni înaintea expir rii sale, acordul va fi
reînnoit prin tacit reconduc iune i în acelea i condi ii pe o perioad de cinci ani
i a a mai departe.
3. Partea care notific denun area acordului î i poate limita acest act la unele articole
expres desemnate, la anumite regiuni geografice sau la anumite domenii de
activitate. În acest caz, acordul r mâne par ial în vigoare, cu excep ia denun rii
de c tre cealalt sau celelalte P r i, în termen de patru luni dup notificarea prin
care li se va anun a denun area par ial .
149
împreun cu unul sau cu mai multe modele de acorduri interstatale care figureaz
mai jos.
Guvernele……………………………………………………………………….
i ale………………………………….…………………………………………
con tiente de avantajele cooper rii transfrontaliere a a cum sunt definite în
Conven ia - cadru european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor
sau autorit ilor teritoriale, au convenit asupra dispozi iilor urm toare:
Articolul 1
Aceste m suri vor putea tinde în special la ameliorarea condi iilor dezvolt rii
regionale i urbane, protec iei bog iilor naturale, a întrajutor rii în caz de
dezastru i de calamitate, precum i la ameliorarea serviciilor acordate popula iei.
Articolul 2
P r ile fac eforturi, prin consultare reciproc , de a asigura autorit ilor regionale
care in de resortul lor mijloacele corespunz toare care s le permit stabilirea
între ele a unor leg turi de colaborare.
Articolul 3
Ele vor face eforturi, de asemenea, pentru favorizarea ini iativelor autorit ilor
locale în vederea stabilirii i dezvolt rii colabor rii transfrontaliere.
Articolul 4
Autorit ile competente ale fiec rei P r i vor veghea ca s fie prev zute creditele
necesare acoperirii cheltuielilor de func ionare a organelor îns rcinate s
promoveze cooperarea transfrontalier vizat în prezentul acord.
Articolul 5
150
Fiecare Parte va îns rcina un anumit organ, comisie sau institu ie pe care o va
desemna s examineze legisla ia i reglementarea na ional în vigoare, pentru a
propune modificarea dispozi iilor susceptibile s împiedice dezvoltarea cooper rii
locale transfrontaliere. Aceste organe vor studia în special ameliorarea
dispozi iilor fiscale i vamale, regulile în materie de schimb i de transfer de
capitaluri, precum i procedurile ce reglementeaz interven ia autorit ilor
superioare, îndeosebi în materie de tutel sau de control.
Articolul 6
P r ile vor veghea la g sirea, pe cale de arbitraj sau în alt mod, a unei solu ii
pentru probleme litigioase de importan local a c ror reglementare prealabil ar
fi necesar pentru reu ita ac iunilor de colaborare transfrontalier .
Not introductiv : Acest acord poate fi încheiat fie individual, fie împreun cu
unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1 - 1.5).
Articolul 1
Articolul 2
1 Comisia i Comitetul vor fi formate din delega ii compuse la ini iativa fiec reia
dintre P r i.
2 Delega iile Comisiei vor fi compuse din maximum 8 membri, dintre care cel pu in
trei reprezint autorit ile regionale. Pre edin ii delega iilor la Comitete sau
reprezentan ii lor vor participa, cu vot consultativ, la lucr rile Comisiei.42
42
Cifrele relative la num rul membrilor Comisiei n-au decât un caracter indicativ i vor trebui adaptate la
situa iile concrete, ca de altfel ansamblul dispozi iilor acestui model de acord. Autorii modelelor de acord
au vrut s sublinieze prin aceste cifre necesitatea de a crea Comisii compuse dintr-un num r limitat de
membri, capabili s lucreze cu eficacitate. Pe de alt parte ace tia au vrut, de asemenea, s dea indica ii
privind propor ia, pe de o parte, între reprezentan ii autorit ilor centrale, i, pe de alt parte, reprezentan ii
autorit ilor regionale.
151
3 Comitetele, formate din…delega ii de…membri, sunt constituite la ini iativa
Comisiei i în în elegere cu autorit ile regionale i locale ale zonelor frontaliere
vizate prin prezentul acord. Delega iile la Comitete vor fi compuse din
reprezentan i ai acestor autorit i sau ai organismelor regionale sau locale. În plus,
un delegat va fi desemnat de autorit ile centrale. Acesta din urm va fi, dac este
cazul, ales din organele care reprezint autorit ile centrale în zonele frontaliere
care intr în competen a Comitetelor.
Articolul 3
Articolul 4
Articolul 5
Articolul 6
1. Chestiunile care fac obiectul concert rii transfrontaliere sunt cele care se pun în
urm toarele domenii43:
43
Aceast list nu are decât o valoare indicativ i va trebui adaptat la fiecare caz de cooperare. Ea nu
poate fi interpretat ca modificând competen ele diferitelor autorit i teritoriale potrivit dreptului intern.
Într-adev r, în cadrul Comisiei sunt reprezentate atât autorit ile centrale cât i cele regionale.
152
- Energie (centrale pentru producere de energie, furniz ri de gaz,
electricitate, ap , etc.);
- Protec ia naturii (situri ce trebuie protejate, zone de recreere, parcuri
naturale etc);
- Protec ia apelor (lupta contra polu rii, construirea de sta ii de epurare);
- Protec ia aerului (poluare atmosferic , lupta împotriva zgomotului, zone
de lini te etc.);
- Inv mânt, formare profesional i cercetare;
- S n tate public (de exemplu, utilizarea unui centru de s n tate situat într-
una din zone, de c tre locuitorii celeilalte zone);
- Cultura, timpul liber i sportul (teatre, orchestre, centre sportive, colonii de
vacan , case ale tinerilor etc);
- Întrajutorarea în caz de catastrof (incendii, inunda ii, epidemii, accidente
de avion, cutremure de p mânt, accidente la munte etc.);
- Turismul (realiz ri comune pentru promovarea turismului);
- Probleme legate de muncitorii frontalieri (facilit i de transport, de cazare,
securitate social , chestiuni fiscale, probleme de angajare i de omaj etc.);
- Proiecte de activit i economice (proiecte de implementare industrial
etc.);
- Proiecte diverse (uzin de tratare a de eurilor, construire de canale de
scurgere etc.);
- Ameliorarea structurii agrare;
- Infrastructur social .
2 P r ile vor putea hot rî, printr-un simplu schimb de note, modificarea acestei
liste.
Articolul 7
2 Comisia are, în special, sarcina de a sesiza, dac este cazul, guvernele respective
asupra recomand rilor sale i asupra celor ale comitetelor sale, precum i asupra
unor eventuale proiecte vizând încheierea de acorduri interna ionale.
3 Comisia poate face apel la exper i pentru studiul unor chestiuni deosebite.
Articolul 8
153
P r ilor, precum i de institu ii, asocia ii sau alte organisme de drept public sau
privat. Ele pot, de asemenea, s se sesizeze din proprie ini iativ .
2 Comitetele pot constitui, pentru studierea acestor probleme, grupe de lucru. Ele
pot, de asemenea, s fac apel la exper i i s cear avize legale sau rapoarte
tehnice. Comitetele trebuie s procedeze în a a fel încât o consultare cât mai larg
cu putin s conduc la rezultate care s corespund intereselor popula iilor
respective.
Articolul 9
Articolul 10
1 Atât Comisia, cât i Comitetele sunt abilitate s regleze, cu acordul membrilor lor,
chestiunile de interes comun, în m sura în care membrii lor au competen
potrivit legisla iei respective a P r ilor.
2 Comisia i Comitetele se vor informa reciproc asupra deciziilor luate în leg tur
cu aceasta.
Articolul 11
1 Delega iile din cadrul Comisiei sau comitetelor se vor informa reciproc asupra
m surilor luate de autorit ile competente ca urmare a recomand rilor formulate
sau a proiectelor de acorduri elaborate conform articolului 7.2 i 9.2.
Not introductiv : Acest acord poate fi încheiat fie individual, fie împreun cu
unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1 - 1.5).
Articolul 1
154
În vederea unei mai bune inform ri reciproce si a dezvolt rii concert rii între
autorit ile locale de o parte si de cealalt a frontierelor, P r ile invit aceste
autorit i s examineze împreun problemele locale de interes comun în cadrul
grupurilor de concertare.
Articolul 2
Regulile de func ionare a acestor grupuri sunt definite prin acord între membrii
lor. Autorit ile superioare sunt asociate la lucr rile lor sau informate asupra
acestora.
Ele pot, de asemenea, interveni ca grupuri de consultare în cadrul aplic rii unor
acorduri interstatale cu obiect particular, încheiate în domeniul cooper rii
transfrontaliere.
Articolul 3
Totu i, în cadrul unor acorduri de cooperare, membrii acestor grupuri pot defini în
comun, în mod valabil, m surile sau restric iile care c l uzesc ac iunile lor
respective sau procedurile de consult ri prealabile pe care în eleg s le urmeze.
Articolul 4 (variant )
În vederea facilit rii activit ii acestor grupuri de concertare, autorit ile locale
interesate pot crea, în limitele puterilor care le sunt atribuite de dreptul intern,
asocia ii destinate s furnizeze un suport juridic cooper rii lor.
Aceste asocia ii vor fi constituite pe baza dreptului civil al asocia iilor sau al
dreptului comercial al unuia din statele respective. Pentru aplicarea regimului
juridic adoptat se face dac este cazul, abstrac ie de condi iile, formalit ile sau
autoriza iile speciale legate de na ionalitatea membrilor acestor asocia ii.
Informa iile transmise autorit ilor superioare, conform articolului 2, vor con ine
orice informa ie privind activit ile asocia iilor vizate în prezentul articol.
155
1.4. Model de acord interstatal privind cooperarea transfrontalier contractual
între autorit i locale
Not introductiv : Acest acord poate fi încheiat fie individual, fie în leg tur cu
unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1 - 1.5).
Articolul 1
Cooperarea transfrontalier între autorit ile locale este realizat , în special, prin
intermediul contractelor care au un obiect administrativ, economic sau tehnic.
Articolul 2
Ele se refer mai ales la furnizarea de presta ii sau de servicii, la realizarea unor
ac iuni comune, la crearea de asocia ii constituite pe baza dreptului civil sau
comercial al unuia dintre statele-p r i sau la participarea la astfel de asocia ii44.
Articolul 3
În absen a unei stipula ii relevante în contract, dreptul aplicabil este cel al statului
de care depinde autoritatea local , care, în virtutea acordului, este îns rcinat cu
executarea celei mai importante presta ii în natur , sau, în lips , autoritatea local
al c rei angajament financiar este cel mai important.
În orice situa ie, cet enii fiec reia dintre autorit ile locale care sunt p r i la
contract p streaz împotriva acestora orice drept de ac iune i de recurs de care ar
fi beneficiat fa de autorit ile men ionate, dac acestea ar fi p strat fa de ele
sarcina de a efectua prest ri, furniz ri sau servicii. Autorit ile locale care fac
obiectul unei astfel de ac iuni sau recurs dispun de dreptul de a face recurs
împotriva autorit ilor locale care i-au asumat sarcina prest rilor, furniz rilor sau
serviciilor.
Articolul 4
44
Coeren a acordului ar subzista chiar dac acest alineat nu ar fi inclus aici.
156
Proiectele de încheiere sau de modificare de contracte sunt supuse simultan, în
fiecare stat, regulilor ordinare care reglementeaz interven ia autorit ilor
superioare. Totu i nici o aprobare nu este cerut din partea autorit ilor care sunt
p r i la contract. Orice hot râre a unei autorit i superioare, care tinde s
împiedice încheierea sau aplicarea ori s provoace rezilierea unui contract de
cooperare transfrontalier , implic o concertare prealabil cu autorit i superioare
omoloage ale altor state interesate.
Articolul 5
Autorit ile superioare vor lua toate m surile ce le stau în putere pentru a asigura
o prompt executare a sentin elor judiciare, indiferent de na ionalitatea
tribunalului care le-a pronun at.
Articolul 6
Not introductiv : Acest acord poate fi încheiat fie individual, fie împreun cu
unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1 1.5).
Articolul 1
Pentru scopurile care, în virtutea dreptului intern, pot fi realizate în cadrul unei
asocia ii sau al unui sindicat, colectivit ile locale i alte persoane de drept public
pot participa la asocia ii sau sindicate de puteri locale, constituite pe teritoriul unei
alte P r i, conform dreptului intern al acesteia.
Articolul 2
În limitele atribu iilor membrilor lor, asocia iile sau sindicatele vizate la articolul
1 au dreptul de a- i exercita activit ile ce decurg din scopul lor social pe teritoriul
157
fiec reia din P r ile interesate. Acestea sunt supuse regulilor stabilite de acest stat,
cu excep ia derog rilor admise de acesta.
Articolul 3
2 Aceste acte i aprobarea lor vor fi aduse la cuno tin a tuturor popula iilor
interesate, potrivit modalit ilor de asigurare a publicit ii aplicate în fiecare stat.
Acela i lucru este valabil pentru orice schimbare a sediului social, precum i
pentru orice decizie privind persoanele apte s angajeze asocia ia sau sindicatul i
limitele competen elor lor.
3 Actele de mai sus vor fi întocmite în limbile oficiale folosite în fiecare dintre
statele în care acestea vor trebui s aib efect. Diversele texte vor avea aceea i
valabilitate.
Articolul 4
1 Statutele reglementeaz raporturile de drept ale asocia iei sau ale sindicatului. Ele
cuprind domeniile cerute de legisla ia relevant , conform articolului 1. În toate
cazurile ele desemneaz membrii, numele i sediul. Ele definesc misiunea
asocia iei sau a sindicatului i eventual func iile i locul de stabilire a structurilor
chemate s le realizeze. Ele reglementeaz condi iile în care organele de gestiune
i de administra ie sunt desemnate, dimensiunile obliga iilor celor asocia i i a
contribu iei lor la sarcinile comune. Organele de gestiune trebuie s aib cel pu in
un reprezentant al colectivit ilor locale membre ale fiec rei ri. Ele fixeaz
componen a i modul de deliberare al Adun rii generale, forma proceselor verbale
de edin , modalit ile de dizolvare i de lichidare, precum i regulile aplicabile
în materie de bugete i conturi.
Articolul 5
158
P r ile se angajeaz s acorde autoriza iile necesare pentru îndeplinirea pe
teritoriul lor, prin intermediul asocia iei sau al sindicatului, a misiunii ce revine
acestora, sub rezerva exigen elor respect rii ordinii sau securit ii publice.
Articolul 6
Articolul 7
1 Competen ele de tutel sau de control asupra asocia iei sau sindicatului sunt
exercitate, conform dreptului intern, de autorit ile competente ale statului unde
ele î i au sediul. Aceste autorit i vegheaz , de asemenea, la salvgardarea
intereselor colectivit ilor locale ce depind de alte state.
3 Autorit ile competente ale celorlalte state vor avea, de asemenea, dreptul de a
notifica asocia iei sau sindicatului c se vor opune ca acele colectivit i care in de
competen a lor s continue s participe la asocia ie sau la sindicat. Aceast
notificare motivat în mod corespunz tor va fi considerat o clauz de excludere
i specificat ca atare în statute. Autorit ile vizate la paragrafele 1 i 2 din
prezentul articol au, de asemenea, dreptul de a fi reprezentate de c tre un delegat
pe lâng organele de gestiune ale asocia iei sau ale sindicatului, acest delegat
având competen a de a asista la toate reuniunile organelor sus men ionate i de a
primi agendele reuniunilor i procesele lor verbale.
Articolul 8
Presta iile sau serviciile cu care asocia ia sau sindicatul vor fi îns rcinate pe
teritoriul membrilor lor, în conformitate cu statutele respective, vor fi efectuate
sub responsabilitatea lor i cu exonerarea complet de r spundere a membrilor lor.
Asocia ia sau sindicatul va fi r spunz tor fa de beneficiari i ter i. Totu i ace tia
159
vor conserva fa de autorit ile locale, în locurile în care au fost efectuate
prest rile sau furniz rile, toate drepturile, ac iunile i recursurile de care ar
beneficia fat de autorit ile men ionate dac acestea ar fi p strat, în ceea ce le
prive te, sarcina de a efectua prest ri sau furniz ri. Autorit ile care vor fi f cut
obiectul unor astfel de ac iuni sau recursuri vor putea face ele însele recurs
împotriva asocia iei sau sindicatului.
Articolul 9
1 În lipsa concilierii, contesta iile referitoare la func ionarea asocia iei sau a
sindicatului, i cele care îl opun pe acesta membrilor s i, sau care opun doi sau
mai mul i membri între ei, sunt aduse în fa a autorit ilor administrative i
judiciare ale statului în care asocia ia sau sindicatul î i are sediul.
2 Orice alte litigii în afara celor prev zute la paragraful 1 sunt aduse în fa a
autorit ilor administrative i judiciare competente conform regulilor obi nuite
aplicabile pe teritoriul statelor-p r i contractante, în afara cazului în care cei
interesa i nu convin s încredin eze solutionarea litigiului unei instan e arbitrare
desemnate de ele.
3 Statele p r i vor lua m surile necesare pentru a asigura pe teritoriul lor executarea
hot rârilor i sentin elor relative la dispozi iile de mai sus.
Articolul 10
(Varianta 1)
Guvernele………………………………………………………………………
i al ……………………………………………………………………………
(varianta A):
160
(varianta B)
(varianta 2)
Ale statelor……………………………………………………………………. i
…………………………………………….
- convinse de a putea exploata mai bine atuurile i poten ialele endogene ale
regiunilor pe plan economic i social, în interesul reciproc al p r ilor,
Articolul 1
Articolul 2
(Varianta 1)
s examineze posibilit ile dezvolt rii de proiecte comune, elabor rii unui program de
ac iuni comune în domeniul dezvolt rii regionale i ale definirii detaliilor pentru
realizarea lor.
161
(Varianta 2)
Articolul 3
Comisia are…locuri, repartizate egal între P r ile contractante, fiecare Parte decizând
repartizarea echilibrat a locurilor delega iei sale, prin aplicarea dreptului s u intern,
între autorit ile teritoriale implicate prin prezentul acord (guverne, cantoane, state
federative, regiuni i/sau autorit i locale).
Partea A: [ de partea:…………..]
Partea B: [ de partea:……………]
Articolul 4
Articolul 5
45
A se vedea în aceast privin lista exemplificativ de la articolul 6 al modelului de acord interstatal
asupra concert rii regionale transfrontaliere, ata at ca model de acord nr. 1.2 al Conven iei-cadru europene
privind cooperarea transfrontalier .
162
Articolul 6
<- pentru o perioad de ... ani, de la data intr rii sale în vigoare. El va fi
înnoit prin prelungirea tacit pe noi perioade succesive de ... ani, cu excep ia cazului în
care este denun at de una din P r i cu un an înainte de expirarea sa.>46
Articolul 7
Acord interstatal
Guvernul ………………………………………………………………………
46
Protocoale adi ionale ale acordurilor pot fi încheiate în special conform modelelor anexate la Conven ia-
cadru european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.
47
Vor trebui men ionate i, dac este cazul, dezvoltate în cadrul acordului:
a. indica iile cerute de dreptul intern al P r ilor la acord, care se pot referi în special la urm toarele
puncte:
- men ionarea numelui i adresei comisiei;
- definirea precis a competen elor conferite comisiei;
- reglementarea modalit ilor de adoptare a deciziilor;
- men ionarea caracterului public al deliber rilor;
- definirea regulilor necesare în privin a bugetului i a evalu rilor;
- definirea modalit ilor de finan are a proiectelor;
- definirea modalit ilor de amendare a reglement rilor (acordului);
- definirea modalit ilor de aderare i de retragere a membrilor;
- etc.
b. specifica iile cerute potrivit directivelor i reglement rilor comunitare pentru a avea acces la
mijloacele fondurilor structurale.
48
Pentru orice alt formul , P r ile se pot referi la clauzele generale ale modelelor de acorduri interstatale
1.1 – 1.5 (a se vedea nota 1 de mai sus) propuse în anexa Conven iei-cadru europene privind cooperarea
transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.
163
i guvernul ……………………………………………………………………
Articolul 1
Articolul 2
[La articolul 2, activit ile de amenajare ce se vor întreprinde i obiectivele exacte ale
comisiei sunt hot râtoare în ceea ce prive te alegerea reprezent rii celei mai potrivite.]
Articolul 3
164
În cadrul activit ilor de amenajare a teritoriului întreprinse de P r i, Comisia este
împuternicit s asigure cooperarea între regiunile interesate de aceste activit i, s
coordoneze între acestea obiectivele din domeniu i s faciliteze coordonarea prin toate
toate mijloacele corespunz toare, în cadrul dispozi ilor legislative i reglement rilor în
vigoare.
Articolul 4
Articolul 5
Comisia adopt regulamentul s u intern i regulile necesare func ion rii i finan rii
Secretariatului s u.
Articolul 6
Articolul 7
Prezentul acord este încheiat pe o perioad de … ani, de la data intr rii sale în vigoare.
El va fi reînnoit, prin tacit reconduc iune pentru noi perioade succesive de … ani, în
afara cazului în care este denun at de una din P r i cu un an înaintea expir rii sale49.
Articolul 8
49
Protocoale de acorduri adi ionale pot fi încheiate în special dup modelul anexat la la Conven ia-cadru
european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.
165
Întocmit la ……………., în data de …………….., în ….. exemplare, în limbile …………. i
…………, fiecare dintre aceste texte fiind egal autentic.
(Varianta 1)
Acord interstatal
[Guvernele
……………………………………………………………………
i
………………………………………………………………………………
(Varianta 2)
50
Vor trebui men ionate i, dac este cazul, dezvoltate în acord:
a. indica iile cerute de dreptul intern al P r ilor acordului care fac referire la urm toarele puncte:
- men ionarea numelui i adresei comisiei,
- definirea precis a competen elor conferite comisiei,
- reglementarea modalit ilor de elaborare a deciziilor,
- men ionarea caracterului public al deliber rilor,
- definirea regulilor necesare în privin a bugetului i a evalu rilor,
- definirea modalit ilor de finan area proiectelor,
- definirea modalit ilor de amendare a reglement rilor (acordului),
- definirea modalit ilor de aderare i de retragere a membrilor,
- etc.
b. specifica iile cerute de c tre directivele i reglement rile comunitare pentru a avea acces la mijloacele
fondurilor structurale.
51
Pentru orice alt formul , P r ile se pot referi la clauzele generale ale modelelor de acorduri interstatale
1.1 – 1.5 (a se vedea nota 1) propuse în anexa Conven iei-cadru europene privind cooperarea
transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.
166
Regiunile (sau comunele)
………………………………………………………
i regiunea
……………………………………………………………………
Ale statelor
……………………………………………………………………
i statul
………………………………………………………………………….
- în scopul promov rii i facilit rii cooper rii privind problemele amenaj rii
teritoriului , în special în cazul regiunilor frontaliere comune;
Articolul 1
(Alternativa 1)
Articolul 2
167
Pentru aplicarea prevederilor articolului 1, P r ile constituie o Comisie mixt [un grup
de exper i] de amenajare a teritoriului.
Articolul 3
Comisia [grupul de exper i] este compus din … reprezentan i, … membri din partea
……… i …membri din partea …………
Comisia [grupul de exper i], în virtutea mandatului s u, este compus în felul urm tor:
Articolul 4
[Articolul 5
Articolul 6
168
Pre edin ia se schimb alternativ (la fiecare doi ani).
Articolul 7
Articolul 8
Prezentul acord este încheiat pe o perioad de ….. ani de la data intr rii sale în vigoare.
El va fi reînnoit prin tacit reconduc iune pentru noi perioade succesive de ……… ani, în
afara cazului în care este denun at de una din P r i cu un an înaintea expir rii sale52.
Articolul 9
(Alternativa 2)
Articolul 2
52
Protocoale de acorduri adi ionale pot fi încheiate în special dup modelul anexat la la Conven ia-cadru
european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.
53
Vor trebui men ionate i, dac este cazul, dezvoltate în acord:
a. indica iile cerute de dreptul intern al P r ilor la acordul care face în special referire la urm toarele
puncte:
- men ionarea numelui i adresei comisiei,
- definirea precis a competen elor conferite comisiei,
- reglementarea modalit ilor de adoptare a deciziilor,
- men ionarea caracterului public al deliber rilor,
- definirea regulilor necesare în privin a bugetului i a evalu rilor,
- definirea modalit ilor de finan are a proiectelor,
- definirea modalit ilor de amendare a reglement rilor (acordului),
- definirea modalit ilor de aderare i de retragere a membrilor,
- etc.
b. specifica iile cerute potrivit directivelor i reglement rilor comunitare pentru a avea acces la mijloacele
fondurilor structurale.
54
Pentru orice alt formul , P r ile se pot referi la clauzele generale ale modelelor de acorduri interstatale
1.1 – 1.5 (a se vedea nota 1 de mai sus) propuse în anexa Conven iei-cadru europene privind cooperarea
transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.
169
P r ile împuternicesc serviciile lor competente de amenajare a teritoriului i de
planificare regional s întreprind m surile necesare pentru realizarea prevederilor
articolelor 1a, b, c.
Articolul 3
Articolul 4
Prezentul acord este încheiat pe o perioad de ….. ani, de la data intr rii sale în vigoare.
El va fi reînnoit prin tacit reconduc iune pentru noi perioade succesive de ……… ani, în
afara cazului în care este denun at de una din P r i cu un an înaintea expir rii sale55.
Articolul 5
Guvernele ………………………………………………………………………
55
Protocoale de acorduri adi ionale pot fi încheiate în special dup modelul anexat la la Conven ia-cadru
european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.
56
Vor trebui men ionate i, dac este cazul, dezvoltate în acord:
a. indica iile cerute de dreptul intern al P r ilor la acord care fac în special referire la urm toarele puncte:
- men ionarea numelui i adresei comisiei,
- definirea precis a competen elor conferite comisiei,
- reglementarea modalit ilor de adoptare a deciziilor,
- men ionarea caracterului public al deliber rilor,
- definirea regulilor necesare în privin a bugetului i a evalu rilor,
- definirea modalit ilor de finan are a proiectelor,
- definirea modalit ilor de amendare a reglement rilor (acordului),
- definirea modalit ilor de aderare i de retragere a membrilor,
- etc.
b. specifica iile cerute potrivit directivelor i reglement rilor comunitare pentru a avea acces la mijloacele
fondurilor structurale.
57
Pentru orice alt formul , P r ile se pot referi la clauzele generale ale modelelor de acorduri interstatale
1.1 – 1.5 (a se vedea nota 1 de mai sus) propuse în anexa Conven iei-cadru europene privind cooperarea
transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.
170
i al ……………………………………………………………………………
[ i al ……………………………………………………………………………]
Articolul 1
Articolul 2
171
- favoriza informarea, educarea i primirea publicului printr-o politic global de
sensibilizare în domeniul mediului i cunoa terea patrimoniului natural i
cultural;
Articolul 3
- …membri ai ……
- …membri ai ……
- (…membri ai …..]
3 Comisia mixt poate crea orice alt comisie sau grup de lucru.
58
Constituind comisia mixt , se poate ine cont de organismele existente în materie de cooperare
transfrontalier
172
- de a examina orice alt problem referitoare la gestionarea parcului.
5 Comisia se va reuni de … ori pe an. Cu ocazia edin elor sale, ea poate face
apel la exper i.
- Pre edin ia este asigurat alternativ de c tre un membru al fiec rei delega ii;
durata sa este fixat prin regulamentul intern.
Articolul 4
Articolul 5
Prezentul Acord este încheiat pe o perioad de … ani de la data intr rii sale
în vigoare. El va fi reînnoit prin tacit reconduc iune pentru noi perioade
succesive de … ani, în afara cazului în care este denun at de una din P r i cu
un an înainte de expirarea sa59.
Articolul 6
59
Protocoale adi ionale pot fi încheiate în special conform cu modelele anexate la Conven ia –cadru
european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor i autorit ilor locale.
60
Vor trebui men ionate i, dac este cazul, dezvoltate în acord:
a. indica iile cerute de dreptul intern al P r ilor la acord care fac în special referire la urm toarele puncte:
- men ionarea numelui i adresei comisiei,
- definirea precis a competen elor conferite comisiei,
- reglementarea modalit ilor de adoptare a deciziilor,
- men ionarea caracterului public al deliber rilor,
- definirea regulilor necesare în privin a bugetului i a evalu rilor,
- definirea modalit ilor de finan are a proiectelor,
- definirea modalit ilor de amendare a reglement rilor (acordului),
- definirea modalit ilor de aderare i de retragere a membrilor,
- etc.
b. specifica iile cerute potrivit directivelor i reglement rilor comunitare pentru a avea acces la mijloacele
fondurilor structurale.
61
Pentru orice alt formul , P r ile se pot referi la clauzele generale ale modelelor de acorduri interstatale
propuse în anexa Conven iei-cadru europene privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale.
173
Întocmit la …….., în data ………., în … exemplare, în limbile ………… i
………., fiecare dintre texte fiind egal autentice.
Articolul 1
Articolul 2
174
- men ine i ameliora peisajul natural i caracterul lui specific;
Articolul 3
3. Comisia mixt poate creea orice alt comisie sau grup de lucru.
62
Necesitatea cre rii unei comisii locale va depinde de compozi ia Comisiei mixte inându-se cont de
calitatea P r ilor semnatare ale prezentului model de acord.
175
4. Comisia mixt are ca mandat:
5. Comisia se va reuni de … ori pe an. Cu ocazia edin elor sale, ea poate face
apel la exper i.
Articolul 4
Articolul 5
Prezentul Acord este încheiat pe o perioad de … ani de la data intr rii sale
în vigoare. El va fi reînnoit prin tacit reconduc iune pentru noi perioade
succesive de … ani, în afara cazului în care este denun at de una din P r i cu
un an înainte de expirarea sa63.
Articolul 6
63
Protocoale adi ionale pot fi încheiate în special conform cu modelele anexate la Conven ia –cadru
european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor i autorit ilor locale.
64
Vor trebui men ionate i, dac este cazul, dezvoltate în acord:
a. indica iile cerute de dreptul intern al P r i la acord care fac referire în special la urm toarele puncte:
- men ionarea numelui i adresei comisiei,
- definirea precis a competen elor conferite comisiei,
- reglementarea modalit ilor de adoptare a deciziilor,
- men ionarea caracterului public al deliber rilor,
- definirea regulilor necesare în privin a bugetului i a evalu rilor,
- definirea modalit ilor de finan are a proiectelor,
- definirea modalit ilor de amendare a reglement rilor (acordului),
- definirea modalit ilor de aderare i de retragere a membrilor,
- etc.
b. specifica iile cerute potrivit directivelor i reglement rilor comunitare pentru a avea acces la mijloacele
fondurilor structurale.
176
Întocmit la …….., în data ………. în … exemplare, în limbile ………… i
……….., fiecare dintre texte fiind egal autentice.
Articolul 1
Orice resortisant al unui stat care este parte la acord i care î i are re edin a în zona
definit ca “zon transfrontalier ” are drept de acces la pia a de munc a celeilalte sau
celorlalte p r i în aceea i calitate ca i cet enii acesteia sau acestora.
Autorit ile regionale sau, în subsidiar, autorit ile guvernamentale definesc dup cum
urmeaz teritoriul considerat zon frontalier : …………… (defini ia).
Articolul 2
Articolul 3
Conform competen ei autorit ilor interstatale, omerul trebuie s aibe acces la toate
programele pentru crearea locurilor de munc .
65
Pentru orice alt formul , P r ile se pot referi la clauzele generale ale modelelor de acorduri interstatale
propuse în anexa Conven iei-cadru europene privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale.
∗
A se vedea nota 1 de mai sus
177
Artocolul 4
Articolul 5
Pentru asigurarea egalit ii condi iilor, se va promova cunoa terea limbii i culturii
regiunii vecine transfrontaliere.
Articolul 6
Articolul 7
Autorit ile administrative competente din regiunile frontaliere vor stabili acorduri
pentru aducerea la zi a dispozi iilor prezentului acord interstatal.
Articolul 8
Acest model de conven ie nu este încheiat între colectivit ile locale ci între state i
prevede, prin intermediul unui acord tehnic în form simplificat încheiat la nivelul
administra iilor ministeriale interesate, participarea colectivit ilor locale la ac iuni de
cooperare colar transfrontalier sau transna ional .
178
Un asemenea tip de acord nu este indispensabil pentru interven ia colectivit ilor locale
în asemenea forme de cooperare dar poate constitui un sprijin foarte util pentru
interven iile lor.
Acest tip de acord are ca obiectiv principal prevederea i constituirea cadrului general
de acorduri speciale pe plan local.
Articolul 1
El are ca obiect definirea unui cadru potrivit particip rii colectivit ilor sau autorit ilor
teritoriale la dezvoltarea schimburilor colare între statele interesate.
Articolul 2
Cooperarea colar , obiectul prezentului acord, are ca obiectiv favorizarea cunoa terii
limbii (limbilor) i a culturii (culturilor) rii partenere i dezvoltarea pe aceast baz a
rela iilor personale i a schimburilor de experien sau de informa ii.
Articolul 3
Participarea colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale la ini iativele de cooperare
definit la articolul 2 este un factor de eficacitate al acestei cooper ri i va fi favorizat
de autorit ile statelor semnatare, responsabile de activit i colare.
Articolul 4
Pentru a defini ini iative coerente de cooperare colar în sensul articolului 2, proiecte
de cooperare vor putea fi definite prin acorduri încheiate între administra iile i
colectivit ile sau autorit ile teritoriale interesate.
- obiectivele generale i particulare ale cooper rii cât i metodele potrivite pentru
realizarea acestora;
179
- mijloacele materiale, în materie de personal i de resurse financiare alocate
pentru realizarea proiectului de cooperare, precum i autorit ile care le pun la
dispozi ie;
- urm rirea opera iunii de cooperare de c tre o comisie de pilotaj compus din
reprezentan ii administra iilor colare i ai colectivit ilor sau autorit ilor
teritoriale interesate, cât i din reprezentan ii p rin ilor, elevilor i
personalit ilor calificate;
- condi iile în care sunt stabilite bilan urile periodice ale rezultatelor cooper rii.
Articolul 5
Pe baza acestor acorduri, autorit ile colare responsabile se vor putea angaja s
asigure realizarea ac iunilor de cooperare pe care ele le prev d i în special realizarea
în cadrul programelor i al orarelor de predare bilingv .
Vor putea fi stabilite derog ri la programe i la orare în m sura în care acestea vor fi
solicitate de proiectele de cooperare.
Articolul 6
Articolul 7
În cazul ac iunilor de cooperare prev zute la articolul 4, cadrele didactice speciale care
predau limba sau în limba rii partenere, vor putea fi înlocuite de intervenien i exteriori,
indiferent de na ionalitatea lor.
Ace ti intervenien i vor fi agrea i de autorit ile colare sau de comisia prev zut la
articolul 2, acordurile prev zute la articolul 4 precizând condi iile de suportare a
cheltuielilor financiare.
Articolul 8
180
Este creat un consiliu bilateral de cooperare colar îns rcinat cu urm rirea îndeplinirii
prezentului acord. El este compus din reprezentan i ai autorit ilor semnatare ale acestui
acord, din reprezenta i ai colectivit ilor i autorit ilor teritoriale, precum i din
personalit i recunoscute, alese de autorit ile semnatare. El se va reuni cel pu in o dat
pe an i va prezenta un raport public privind ac iunile realizate ca urmare a aplic rii
prezentului acord.
Articolul 9
În caz de p gubire a elevilor sau cadrelor didactice cu ocazia activit ilor de cooperare
colar interna ional , Statul pe teritoriul c ruia s-a produs paguba este responsabil de
a lua asupra sa, dac este cazul, cercetarea ter ului responsabil.
Articolul 10
181
Este, de asemenea, posibil s se integreze acordurile i organismele create la nivel
local i structurile de concertare transfrontalier , care ar fi stabilite la nivel
regional sau na ional. Astfel, grupurile locale de concertare (schema 2.1) ar putea
s se integreze în structura Comisiilor, Comitetelor i grupurilor de lucru
prev zute în modelul de acord interstatal privind cooperarea regional
transfrontalier (modelul 1.2).
Este cazul totodat s se men ioneze c aceste modele au fost concepute pe o baz
schematic deoarece nu este posibil s se imagineze ansamblul de probleme care
se pot pune în fiecare caz aparte. Aceste scheme constituie un îndrumar pre ios,
dar ele vor putea fi modificate în func ie de necesit ile întâlnite de colectivit ile
locale care le-ar putea folosi.
Tot colectivit ile locale vor avea rolul de a determina modul în care ele în eleg
s -i fac pe cet eni s participe la cooperarea transfrontalier , în special în
domeniul socio-cultural. O asemenea participare ar contribui, f r nici o îndoial ,
la eliminarea anumitor obstacole în calea cooper rii transfrontaliere. Concertarea
sprijinit pe interesul cet enilor ar beneficia astfel de o baz solid . Unul dintre
mijloacele de a instaura participarea publicului ar putea fi acela de a recurge la o
asocia ie. În acest fel, una din schemele de acorduri (vezi 2.3) se refer la crearea
unei asocia ii de drept privat.
2.1 Schem de acord pentru crearea unui grup de concertare între autorit ile
locale.
Not introductiv : În mod normal este posibil s se creeze acest tip de grup f r a
se recurge la acorduri interstatale. Numeroasele exemple probeaz aceast
posibilitate. Totu i, dac persist incertitudini cu caracter juridic sau de alt
natur , ar trebui fixate condi iile de recurgere la acest gen de concertare printr-un
acord interstatal (modelul 1.3).
Articolul 1
182
îndeplinirii misiunii sale i s se consulte, în prealabil, asupra adopt rii hot rârilor
sau m surilor din domeniile sus-men ionate.
Membrii grupului
Articolul 2
Variant posibil : num rul membrilor fiec rei delega ii poate varia. Pot deveni
membri ai grupului autorit ile locale i regionale, grupurile socio-economice i
persoanele fizice care vor subscrie la prezentul acord. Grupul este acela care
hot r te admiterea de noi membri. Fiecare delega ie poate, de comun acord cu
grupul, s fie însoti de reprezentan i ai unor organisme private sau de exper i.
Articolul 3
Articolul 4
Membrii grupului pot conveni s încredin eze acestuia executarea unor sarcini de
ordin practic bine delimitate. De asemenea, grupul poate îndeplini toate misiunile
care îi sunt încredin ate de alte institu ii.
Articolul 5
Articolul 6
183
Ca regul general , grupul este convocat de dou ori pe an sau la cererea unei
treimi dintre membrii s i, care propun înscrierea unui punct pe ordinea de zi.
Articolul 7
Articolul 8
În raporturile sale cu persoanele ter e, grupul este reprezentat de c tre Pre edintele
s u în afara cazului în care dispozi iile regulamentului interior prev d altfel.
Autorit ile superioare de care depind membrii grupului pot ob ine de la acesta, la
cererea lor, orice informa ie privind lucr rile grupului i sunt abilitate s trimit
acolo un observator.
Articolul 9
Secretariatul este asigurat de una din institu iile membre (cu sau f r un sistem de
reînnoire, în fiecare an).
Fiecare colectivitate este obligat s contribuie la cheltuielile de secretariat dup
modalit ile fixate mai jos: …..
Adeziuni i retrageri
Articolul 10
184
Pot deveni membri ai grupului autorit ile locale i regionale care vor subscrie la
prezentul acord. Grupul hot r te asupra admiterii de noi membri.
Articolul 11
Orice membru se poate retrage din grup prin simpla notificare a hot rârii sale
c tre Pre edinte. Retragerea unui membru nu afecteaz func ionarea grupului cu
excep ia cazului în care grupul decide altfel.
Articolul 12
Scopul acordului
Articolul 1
Articolul 2
Angajament
Articolul 3
Acest articol define te condi iile care permit realizarea scopurilor acordului
(articolul1). În func ie de obiectul concret al acordului, urm toarele
angajamentele pot fi prev zute:
185
- P r ile se angajeaz s se supun unei proceduri de consultare prealabil
înaintea lu rii unor decizii pentru un anumit num r de m suri pe care
trebuie s le ia în limitele atribu iilor lor i ale teritoriului pe care îl
administreaz ;
- P r ile se angajeaz s întreprind , pe teritoriul lor i în limitele atribu iilor
lor, m surile necesare realiz rii obiectivelor vizate în acord;
- P r ile se angajeaz s nu îndeplineasc nici o ac iune care ar putea fi
contrar obiectivelor comune vizate de prezentul acord.
Coordonare
Articolul 4
Conciliere
Articolul 5
Instan a de control
Articolul 6
P r ile pot conveni crearea unei instan e specifice pentru controlul respect rii
angajamentelor asumate, compus dintr-un num r egal de exper i desemna i de
186
cele dou p r i i dintr-un expert neutru, a c rui desemnare sau mod de desemnare
este dinainte prev zut.
Articolul 7
În mod normal, asocia iile de drept privat trebuie s se supun regulilor prev zute
de legea rii în care asocia ia î i are sediul. Lista care urmeaz indic dispozi iile
pe care statutul lor ar trebui s le fixeze în m sura în care legea aplicabil nu le
prevede. Dispozi iile relative la grupul de concertare (vezi schema 2.1) pot fi, de
asemenea, aplicate, mutatis mutandis, acestui tip de asocia ii.
2 numele, sediul i forma juridic a asocia iei (cu referire la legea na ional );
3 obiectul asocia iei, condi iile de realizare a obiectivelor sale i mijloacele pe care
ea le are la dispozi ie;
4 organele asocia iei i în special func iile i modul de func ionare a adun rii
generale (modalit i de reprezentare i vot);
187
8 angajamentul P r ilor de a informa Secretarul general al Consiliului Europei
despre crearea unei asocia ii transfrontaliere i de a-i comunica statutele acesteia.
2.4. Schema de contract de furnizare sau prestare de servicii între colectivit ile
locale frontaliere (de tip “drept privat”)
Este vorba de un tip de contract la care pot recurge colectivit ile locale pentru
vânzare, închiriere, o pia a muncii, furnizarea de bunuri sau de presta ii,
cesiunea de drepturi de exploatare etc. Recurgerea colectivit ilor locale la
contracte de tip “drept privat” este mai mult sau mai pu in admis conform
legisla iilor i practicilor na ionale, iar distinc ia între contracte de tipul “drept
privat” si de tipul “drept public” este dificil de trasat. Se admite totu i c acest tip
de contract poate fi utilizat ori de câte ori, conform interpret rii ce prevaleaz în
fiecare ar , este vorba de o opera ie de tip comercial sau economic pe care o
persoan fizic sau juridic de drept privat ar fi putut, de asemenea, s o încheie.
Pentru orice opera ie care comport interven ia colectivit ilor locale care exercit
atribu ii ce nu pot fi rezervate decât puterii publice, este cazul s se ia în
considerare, în plus fa de dispozi iile evocate mai jos, regulile suplimentare
dezvoltate în contractul model de tip “drept public” (schema 2.5).
P r ile
Articolul 1 desemneaz P r ile i precizeaz dac acordul este deschis sau nu altor
colectivit i locale.
Obiectul contractului
- materii determinate;
188
- zone geografice;
- persoane (comune, organisme na ionale cu competen local etc.);
- forme juridice determinate.
Procedura de arbitraj
- fiecare Parte cu un interes opus desemneaz (variant : pre edin ii instan elor
competente în materie administrativ , de care depinde fiecare dintre P r i) o
persoan ca membru al comisiei de arbitraj i P r ile împreun procedeaz la
desemnarea a unui sau a doi membri independen i, în a a fel încât s se ajung la
un num r impar de membri;
189
Not introductiv : Aceast categorie de contracte se apropie de cea prev zut la
schema 2.4 (contracte încheiate într-un scop determinat). Aceast categorie
vizeaz , în special, concesionarea unor servicii publice sau lucr ri publice (sau în
orice caz considerate ca “publice” de una din rile în cauz ), sau acordarea unui
sprijin financiar66, de la o comun la alta sau c tre un alt organism de cealalt
parte a frontierei. Concesionarea unor astfel de presta ii cu caracter public
comport responsabilit i i riscuri deosebite legate de serviciile publice, care
necesit , în consecin , introducerea în contract a unor dispozi ii suplimentare fat
de cele prev zute prin contractul de tip “drept privat”.
Contractele “transfrontaliere” de acest tip nu sunt neap rat admise de toate rile
i, drept urmare, o asemenea posibilitate i determinarea condi iilor de recurgere
la astfel de contracte ar trebui adeseori s fie reglementate în prealabil într-un
acord interstatal (a se vedea modelul de acord 1.4).
În cazul în care contractul implic , cel pu in într-una din ri, stabilirea sau
gestiunea domeniului public, a unui serviciu public sau a unei lucr ri publice
apar inând unei colectivit i locale, este necesar s se prevad garan ii
contractuale conform regulilor în vigoare în ara sau rile interesate.
1 regulamentul care fixeaz condi iile de stabilire sau func ionare a lucr rii sau
serviciului considerat (de exemplu orare, tarif, condi ii de utilizare etc.);
2 condi iile deosebite ale realiz rii întreprinderii sau exploat rii, de exemplu
abilit ri i autoriza ii cerute, procedur etc.;
66
Aceast formul ar putea aduce servicii colectivit ilor frontaliere, în special în materie de poluare: o
colectivitate ar putea oferi un concurs financiar alteia pentru ca aceasta din urm s realizeze anumite
lucr ri ce in de competen a sa, dar prezentând un anumit interes pentru prima.
190
5 rela iile pe care le implic întreprinderea sau exploatarea respectiv , pe de o parte
între utilizatorii lucr rii sau serviciilor i, pe de alt parte, cel care le exploateaz
(de exemplu condi ii de acces, redevente etc.);
În afara acestor condi ii deosebite se aplic dispozi iile evocate pentru schema de
contract (tip “drept privat”) de la 2.4.
Crearea i func ionarea acestei asocia ii sau a acestui sindicat vor depinde, în mod
esen ial, de legisla ia aplicabil i de eventualele preciz ri pe care le va aduce un
acord interstatal prealabil care autorizeaz aceast form de cooperare (modelul
1.5).
Mai jos figureaz lista dispozi iilor pe care statutele ar trebui s le fixeze, în
m sura în care legea aplicabil nu le prevede.
numele, sediul, durata i forma juridic a asocia iei (cu referire la legea care-i confer
personalitate juridic );
obiectul asocia iei, condi iile de realizare a acestuia i mijloacele de care ea dispune;
modul de numire i de revocare a administratorilor sau a giran ilor asocia iei, precum i
puterile lor;
raporturile asocia iei cu membrii s i, ter ii i autorit ile superioare, în special în ceea ce
prive te comunicarea bugetelor, bilan urilor i conturilor;
persoanele care sunt îns rcinate s exercite controalele tehnice i financiare cu privire la
activitatea asocia iei i comunic rile pe care le antreneaz verific rile lor;
191
condi iile de modificare a statutelor i de dizolvare;
Asocia ia……………,
Asocia ia ……………,
( i asocia ia …………] •
192
Articolul 1
a. …………………………………………………
b. …………………………………………………
c. …………………………………………………
a. un pre edinte,
b. un vice-pre edinte,
c. un trezorier,
d. un secretar,
e. unul sau mai mul i asisten i.
Func iile lor vor expira dup ………. ani i vor putea fi reînnoite pentru o perioad de
…………………..
Adunarea general se va reuni cel pu in odat pe an. Ea va putea delibera numai atunci
când se vor întruni 2/3 dintre membrii s i.
193
Deciziile vor fi luate de majoritatea [relativ ] [absolut ] a membrilor.
Articolul 2
- informarea;
- protejarea i dezvoltarea speciilor vegetale si animale;
- lupta împotriva calamit ilor (incendiilor, epidemiilor...);
67
Aceast ultim clauz nu se refer decât la parcurile rurale în care acest tip de activit i economice i
socio-culturale se organizeaz .
194
- protejarea cursurilor de apa i a malurilor situate de o parte i de alta a
frontierelor;
- turismul;
- g zduirea;
- potecile.
2.3.1.1.1 Articolul 3
Programele comune de ac iune în interes reciproc la care se face referire mai sus
vor fi adoptate de comun acord de c tre asocia iile care asigur gestionarea
parcurilor naturale respective, în cadrul organismului lor de deliberare i de
decizie denumit Adunare general .
2.4 Articolul 4
Mai mult, va trebui prev zut o solu ie pentru a se face o reechilibrare, de-a
lungul programului, a aporturilor supuse în mod necesar vicisitudinilor.
2.5 Articolul 5
2.6 Articolul 6
Prezentul Acord este încheiat pe o perioad de .... ani de la data intr rii sale în
vigoare. El va fi reînnoit prin tacit reconduc iune pentru noi perioade succesive
de .... ani, în afara cazului în care este denun at de una dintre P r i cu un an înainte
de expirarea sa.
195
2.7 Articolul 7
2.12 Model de acord între colectivitati locale sau regionale privind la dezvoltarea
cooperarii transfrontalierre în materie de protectie civila i de ajutor
reciproc în caz de dezastru survenit în zonele frontaliere
(Schema)
Articolul 1
Articolul 2
196
1 Asisten a este acordat ca urmare a solicit rii f cute de o autoritate competent
a uneia dintre P r ile contractante autorit ii competente a celeilalte P r i.
Solicitarea precizeaz natura i volumul asisten ei solicitate, inându-se cont de
dispozi iile articolului 3.
Articolul 3
e ………
f ………
Articolul 4
197
2 În caz de transport aerian, ele iau m surile speciale de securitate ce se impun.
2.8 Articolul 5
1 Cu excep ie cazului în care P r ile convin altfel, conducerea opera iunilor de salvare
apar ine autorit ilor competente ale P r ii contractante care a solicitat asisten a.
2.9 Articolul 6
1 Taxele financiare rezultate în urma acord rii asisten ei revin fie fondurilor create
de industriile32 ce pot sta la originea catastrofelor sau accidentelor (industriile
chimice, nucleare, etc.) fie P r ii contractante ce prime te asisten a, ale c rei
cheltuieli pot face obiectul unei ramburs ri din partea autorit ilor centrale.
3 Autoritatea care acord asisten a trebuie, comunicând informa iile vizate la paragraful
2 al articolului 2, s indice care sunt cheltuielile pe care ea inten ioneaz s le
exclud din cheltuielile ordinare ce decurg din punerea în aplicare a opera iunii,
altele decât cele men ionate în paragraful 1 al articolului 7.
_____________________________
Articolul 6
32
Colectivit ile interesate, situate de o parte sau de alte a unei frontiere, vor putea ele însele s constituie i
s gestioneze în comun fonduri de siguran pentru cazuri de dezastru survenite pe teritoriul lor. În cadrul
acordului, ele vor putea conveni eventual asupra constituirii unui asemenea fond care va putea fi alimentat
prin contribu iile industriilor implicate.
198
inclusiv cheltuielile ce provin din pierderea sau distrugerea total sau par ial a
obiectelor transportate, nu sunt preluate de autorit ile P r ii contractante care
prime te asisten a. În cazul de asisten furnizat pe calea aerului, Partea
contractant care acord asisten a va putea pretinde partajarea la jum tate a
cheltuielilor aferente utiliz rii aeronavelor.
2.10
2.11 Articolul 7
2.12 Articolul 7
1 Fiecare Parte contractant renun la orice cerere de desp gubire c tre cealalt
Parte contractant în caz de d unare a bunurilor ce îi apar in, dac paguba a fost
cauzat de un membru al unei echipe de salvare a celeilalte P r i contractante în
timpul îndeplinirii misiunii sale, efectuate pentru realizarea prezentului Acord.
2 Fiecare Parte contractant renun la orice cerere de desp gubire c tre cealalt
Parte contractant , fondat pe prejudiciul survenit unui membru al unei echipe de
salvare r nit în timpul realiz rii misiunii sale, efectuate pentru îndeplinirea
prezentului Acord.
3 Dac , pe teritoriul P r ii contractante care a solicitat asisten a unui ter îi este cauzat
o pagub de un membru al unei echipe de salvare a P r ii contractante care acord
199
asisten a, în timpul realiz rii misiunii sale, Partea contractant care a solicitat
asisten a este responsabil pentru paguba cauzat , conform dispozi iilor care s-ar
aplica dac aceast pagub ar fi fost cauzat de propriile echipe de salvare.
4 Autorit ile P r ilor contractante vor coopera cu rigurozitate pentru realizarea unui
regulament în caz de desp gubire. Ele î i vor furniza reciproc toate informa iile de
care dispun, referitoare la pagubele vizate în prezentul articol.
5 Dispozi iile prezentului articol se vor aplica în mod egal ac iunilor comune ale
echipelor de salvare.
____________________________________________
2.13
2.14 N.B. Se atrage aten ia P r ilor asupra faptului c în cazul în care ele
nu p streaz cele dou alternative ale articolelor 6 i 7 în acordul ce
urmeaz a se încheia ci numai una dintre ele, P r ile ar trebui s se
asigure de compatibilitatea articolului re inut cu celelalte articole
referitoare, dup caz, la responsabilitatea cheltuielilor de asisten
sau de responsabilitatea privind pagubele cauzate bunurilor sau
persoanelor.
2.15 Articolul 8
Articolul 9
Articolul 10
200
2.13. Model de acord referitor la cooperarea transfrontalier între institu ii colare i
colectivit i locale
Rolul autorit ilor i colectivit ilor locale este de a furniza cadrul general de
cooperare între comunit ile locale în care institu iile sunt înserate, de a le
îndruma pe plan cultural i de a le sprijini în plan material, financiar i
uman. În acest sens, ele constituie participan i integrali la acest tip de
cooperare.
Articolul 1
Articolul 2
- schimbul de profesori;
- sejurul elevilor în institu ia partener având la baz sprijinul familiilor i al
colectivit ilor sau autorit ilor locale în cauz ;
- realizarea de proiecte comune ale elevilor celor dou institu ii partenere (în
special sub forma “ claselor de patrimoniu” );
- concentrarea asupra culturii rilor partenere în cadrul pred rii istoriei,
geografiei, literaturii, etc. în institu iile în cauz ;
201
- schimbul de mijloace pedagogice cum ar fi: permise, c r i, reviste, casete,
materiale audiovizuale, etc.;
- dezvoltarea programului de înv mânt precoce i intensiv al limbii rii
partenere;
- organizarea de activit i sportive i de competi ii în comun ale elevilor
institu iilor în cauz ;
- implementarea activit ilor extra colare comune pentru elevii institu iilor în
cauz .
Articolul 3
Ele vor face astfel încât profesorii institu iilor din rile lor s dispun de
mijloacele i timpul necesar pentru a realiza contacte, schimburi de
informa ii, a- i coordona ac iunile lor i a organiza ac iuni de cooperare.
Ele vor face astfel încât s confere limbii rii partenere un loc func ional i
simbolic în organizarea i func ionarea institu iilor colare în cauz .
Articolul 4
Articolul 5
Pentru realizarea cooper rii, obiect al prezentei conven ii, fiecare parte va
contribui cu resursele precizate în anex .
(Observa ii: pentru colectivit ile locale, contribu iile la o asemenea conven ie
de cooperare ar putea fi:
202
- veniturile financiare (preluarea cheltuielilor de deplasare, remunerarea
interven iilor, etc.);
- punerea la dispozi ie de localuri pentru activit ile colare i extra colare sau
pentru cazarea profesorilor i a elevilor ce se deplaseaz ;
- etc.)
Pentru administra iile i institu iile colare, aceste contribu ii ar putea consta
în punerea la dispozi ie de personal, amenajarea de programe de înv mânt,
de prest ri de servicii, de aporturi financiare, de preluarea elevilor institu iei
partenere etc.
Articolul 6
Articolul 7
O comisie compus din responsabilii administra iilor colare, din autorit ile
sau colectivit ile locale semnatare, cât i din reprezentan ii p rin ilor
elevilor, asigur continuarea prezentului acord de cooperare.
Articolul 8
203
institu iei care îi prime te. Acordul de punere la dispozi ie precizeaz
condi iile de preluare a cheltuielilor aferente.
Articolul 9
Articolul 10
Articolul 11
Acest model foarte original de acord vizeaz creerea unei cooper ri intensive
între administra iile colare dintr-o parte a frontierei, în scopul constituirii,
cu ajutorul colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale, a claselor
transfrontaliere în care copiii, originari din cele dou p r i ale frontierei, s
fie colariza i împreun . Aceste clase vor func iona în cadrul institu iilor
existente f r a se crea o structur nou , prin simpla redistribuire de
mijloace i prin schimburi de servicii. Colectivit ile i autorit ile locale
particip direct la acest tip de cooperare în calitate de motor al opera iunii,
contribuind cu ajutoare complementare (de exemplu: finan area culegerilor
colare sau a indemniza iilor specifice i parteneriatul în planul pedagogiei
interculturale i bilingve.
Articolul 1
Prezentul acord are ca obiect definirea condi iilor de desf urare a unui curs
colar comun pentru elevii sectorului X (de o parte a frontierei) i ai
sectorului Y (de cealalt parte a frontierei).
204
(Men iune facultativ : el se înscrie în cadrul acordului de cooperare convenit
între statul X i Y în scopul promov rii schimburilor colare cu caracter
transfrontalier i vine în continuarea conven iei de cooperare încheiat între
colectivit ile locale A i B).
Scopul urm rit este de a permite copiilor în cauz s câ tige o cunoa tere
aprofundat a limbii, culturii i cuno tin elor proprii sistemului educativ al
fiec rei ri în cauz , pentru a putea, f r mari dificult i, s î i urmeze
cursurile în fiecare dintre cele dou sisteme colare.
În acest stadiu, copiii originari din cele dou sectoare transfrontaliere care
particip la cursuri sunt colariza i împreun i urmeaz acelea i cursuri
care sunt asigurate de o parte i de alta a frontierei de profesorii originari ai
celor dou administra ii colare în cauz .
Articolul 2
Articolul 3
O comisie alc tuit din responsabilii administra iilor colare ale celor dou
state, cât i din colectivit ile locale în cauz , din reprezentan ii p rin ilor
elevilor i dac este cazul din personalit ile îndrept ite, asigur conducerea
cursurilor.
Aceast conducere implic :
205
- organizarea material a cursului;
Alc tuirea exact a comisiei este prezentat în anexe. Pentru urm rirea
problemelor mai sus men ionate, ea poate crea sub-comisii i grupuri de
lucru. Ea adopt un regulament interior care define te condi iile sale de
func ionare.
Articolul 4
Fiecare dintre administra iile colare ale celor dou state furnizeaz o
presta ie echivalent pentru dezvoltarea cursului, indiferent de num rul
copiilor originari din fiecare stat.
206
O anex precizeaz tipurile de angajamente referitoare la personalul,
materialele i localurile fiec rei administra ii colare.
Articolul 5
Articolul 6
Articolul 7
Activit ile colare i materiile de înv mânt vor fi repartizate între cele
dou limbi. To i elevii cursului sunt chema i s urmeze acelea i materii cu
excep ia cursurilor ajut toare care nu sunt obligatorii decât pentru anumi i
elevi, i a materiilor op ionale.
207
Articolul 8
Articolul 9
Articolul 10
Articolul 11
Anexele prezentei conven ii care precizeaz alc tuirea comisiei prev zut la
articolul 3, etapele de dezvoltare ale cursului i contribu ia autorit ilor
colectivit ilor semnatare vor fi revizuite anual, cel mai târziu cu 3 luni
înaintea începerii anului colar, pentru a se ine seama de evolu ia
proiectului.
Articolul 12
208
209
ANEXA IV
210
Statele membre ale Consiliului Europe, semnatare ale prezentului Protocol
adi ional al Conven ie-cadru europene privind cooperarea transfrontalier a
colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale (numit în continuare “ Conven ia-
cadru” ),
Afirmând importan a cooper rii transfrontaliere a colectivit ilor sau autorit ilor
teritoriale din regiunile frontaliere;
Hot râte s adopte noi m suri în vederea asigur rii cooper rii transfrontaliere
dintre colectivit ile sau autorit ile teritoriale;
În spiritul declara iei Comitetului Mini trilor asupra cooper rii transfrontaliere în
Europa, f cute cu ocazia celei de-a 40-a anivers ri a Consiliului Europei, care sus ine,
între altele, continuarea ac iunii de eliminare progresiv a obstacolelor de orice fel –
administrative, juridice, politice sau psihologice – care ar putea sta în calea dezvolt rii
proiectelor transfrontaliere,
2.15.1.1.1.1.1.1 Articolul 1
211
2. Un acord de cooperare transfrontalier angajeaz doar responsabilitatea
colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale care l-au încheiat.
2.15.1.1.1.1.1.1.1 Articolul 2
2.15.1.1.1.1.1.1.2 Articolul 3
2.15.1.1.1.1.1.1.3 Articolul 4
212
venituri în schimbul serviciilor furnizate colectivit ilor sau autorit ilor
teritoriale, unor beneficiari sau ter i;
Articolul 5
1 P r ile Contractante vor putea, în cazul în care legisla ia lor na ional le permite,
s decid dac organismul de cooperare transfrontalier va fi un organism de
drept public i dac m surile adoptate de acesta au, conform ordinii juridice a
fiec rei P r i Contractante, aceea i for juridic i produc acelea i efecte ca în
cazul adopt rii lor de c tre colectivit ile sau autorit ile teritoriale care au
încheiat acordul.
2.15.1.1.1.1.1.1.4 Articolul 6
1 M surile adoptate de c tre colectivit ile sau autorit ile teritoriale, în virtutea unui acord
de cooperare transfrontalier , sunt supuse unui acord asem n tor cu cel prev zut de
c tre legisla ia fiec rei P r i Contractante exercitat asupra actelor colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale care au încheiat acordul.
3 Actele emise de c tre organismele prev zute prin paragraful 1 al articolului 5 vor
fi supuse aceluia i control ca cel prev zut de legisla ia fiec rei P r i Contractante
privind actele colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale care au încheiat acordul.
2.15.1.1.1.1.1.1.5 Articolul 7
213
2.15.2 Eventualele litigii care decurg din func ionarea organismului de cooperare
transfrontalier vor fi aduse în fa a cur ilor competente în virtutea dreptului
na ional sau în virtutea unui acord interna ional.
Articolul 8
2.15.2.1.1.1.1.1 Articolul 9
2.15.2.1.1.1.1.2 Articolul 10
1 Prezentul Protocol este deschis spre semnare statelor semnatare ale Conven iei-
cadru care- i pot exprima consim mântul de a fi legate prin:
a semn tur f r rezerva ratific rii, accept rii sau aprob rii;
b semn tur , sub rezerva ratific rii, accept rii sau aprob rii urmat de
ratificare, acceptare sau aprobare.
2.15.2.1.1.1.1.2.1 Articolul 11
1 Prezentul Protocol va intra în vigoare dup trei luni de la data la care patru state
membre ale Consiliului Europei î i vor fi exprimat consim mântul de a fi legate
prin Protocol, în conformitate cu dispozi iile articolului 10.
214
2 Pentru orice stat membru care î i va exprima ulterior consim mântul de a fi legat
prin Protocol, acesta va intra în vigoare dup trei luni de la data semn rii sau a
depunerii instrumentului de ratificare, acceptare sau aprobare.
2.15.2.1.1.1.1.2.2 Articolul 12
2.15.2.1.1.1.1.2.3 Articolul 13
2 Denun area î i va produce efectul la ase luni de la data primirii notific rii de
c tre Secretarul General.
2.15.2.1.1.1.1.2.4 Articolul 14
b orice semnare;
215
În considerarea celor de mai sus, subsemna ii, având depline puteri în acest scop,
au semnat prezentul Protocol.
216
ANEXA V
LISTA CONTACTELOR
217
(Consiliul Europei ofer asisten juridic , administrativ i tehnic autorit ilor
na ionale, regionale i/sau locale în cele 38 (41 de state membre în 1999 – n.n.) de state
membre i statelor având statutul de invitat special sau statutul de observator.
Conven ia-cadru european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale i Protocolul adi ional din 1995, anexate aici sunt singurele
instrumente juridice paneuropene care ofer linii directoare i competen autorit ilor
locale/regionale care doresc s participe la cooperarea transfrontalier ).
(Comisia european finan eaz în cadrul Programului Interreg II, activit i regionale i
institu ii situate în cele 15 state membre ale Uniunii Europene, active în domeniul
cooper rii de o parte i de alta a frontierelor intra i extra-comunitare).
218
c/o Euregio
Enscheder Strasse 362
D-48599 Gronau
219
Lucr rile Consiliului Europei vizeaz de mult timp s promoveze i s încurajeze
cooperarea transfrontalier la nivel local i regional i, prin deschiderea spre semnare în
1980 a Conven iei-cadru europene privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor
sau autorit ilor teritoriale, i în 1995 a Protocolului adi ional, a fost creat o baz juridic
i conceptual . Pentru a facilita cooperarea transfrontalier i a încuraja dezvolt ri
pozitive în viitor, Comitetul director al autorit ilor locale i regionale al Consiliului
Europei a hot rât s preg teasc acest manual împreun cu Comitetul restrâns de exper i
în cooperarea transfrontalier i cu Profesorul Charles Ricq, expert-consultant, Geneva.
220
Publication in Romanian Language
Acest manual a fost editat i în urm toarele limbi: german , italian , rus i slovac
(situa ie în 1996).
Les incidences de l’ achèvement du Marché unique sur les régions frontalières (no. 2,
1992)
Incidentele des vâr irii Pie ii Unice asupra regiunilor frontaliere (no. 2, 1992)
221
Serviciul de Editare i Documentare
Consiliul Europei
F-67075 Strasbourg Cedex
222