Scoala Natioala de Studii Politice si Administrative, Bucuresti Facultatea de Administratie Publica Master: Studii administrative europene

ANALIZA UNEI PROBLEME POLITICE: SCUTUL ANTIRACHETA

STUDENT: SAE, An 1, ID

INTRODUCERE Am dorit sa supun atentiei o tema mult mediatizata in ultima perioada. Este vorba despre amplasarea unui scut antiracheta, apartinand NATO, pe teritoriul Romaniei. Probabil nu putini sunt cei care au auzit in ultimul timp discutandu-se pe toate canalele media (televiziuni, radiouri, internet, ziare, dezbateri) despre ipoteza amplasarii pe teritoriul tarii noastre a unui scut antiracheta. La fel ca majoritatea romanilor mi-am pus si eu o serie de intrebari a caror raspunsuri voi incerca sa le detaliez si sa le argumentez in randurile ce urmeaza. Printre cele mai importante aspecte demne de luat in considerare se enumera: ce este practic si in ce consta acest scut, cum a ajuns Romania sa gazduiasca acest scut, cat va costa si cine va suporta sarcina materiala aferenta proiectului de securitate, care vor fi etapele urmatoare, ce reactie au avut cetatenii, politicienii, presa si celelalte state ale caror interese pot fi afectate. CE ESTE SCUTUL ANTIRACHETA SI CARE ESTE UTILITATEA LUI Pentru inceput voi incerca sa explic pe scurt in ce consta scutul antiracheta si care este utilitatea lui. Scutul antirachet are ca rol principal protejarea militarilor americani care lupt n diverse zone ale globului, dar i rile membre NATO i ofer protecie mpotriva rachetelor balistice. Acestea ar urma s fie distruse n aer, la scurt timp de la lansare. Foarte puine ri dein tehnologia necesar unor rachete inteligente, ns rachetele balistice sunt mult mai accesibile. Iranul i Coreea de Nord au testat recent cu succes rachete balistice care pot lovi inte la mii de kilometri, ceea ce face ca unui astfel de scut sa i se ofere o importanta sporita. Scutul american const n detectarea cu ajutorul radarelor a lansrii de rachete balistice. Astfel de radare exist n Alaska i California i urmeaz s fie amplasate i n Groenlanda. La detectarea lansrii unei rachete se calculeaz inta care va fi lovit pe baza vitezei, a direciei i a unghiului de lansare. n cazul n care racheta amenin interesele SUA sau ale NATO, scutul lanseaz o rachet interceptoare care distruge racheta balistic. Astfel de lovituri se petrec la viteze peste 6 kilometri pe secund. Romnia va gzdui rachete interceptoare de tip SM3 (interceptori terestri), si ar urma s devin operaional din 2015. Baza romanesca va fi doar o component a scutului american care const din radare, senzori, nave de aprare i rachete interceptoare. O intrebare fireasca este cine sunt principalii suspecti care ar putea lansa atentate la adresa intereselor NATO? Intr-o declarative, fostul director al Serviciului de Informaii Externe, Ctlin Harnagea, releva: "n primul rnd, din zonele cu rzboi din ultimul timp: Afganistan, 2

probabil zonele care amenin securitatea euro-atlantic i european, i anume Iranul, Orientul Mijlociu, unele ri, foste pri ale Uniunii Sovietice, cum ar fi zona instabil din Caucaz. Toate aceste zone fac ca teritoriul european si orice componenta NATO s devin o posibil inta n faa acestor ameninri, nu numai ale terorismului, dar i ale unor state care duc o politic destul de amenintoare fa de lumea occidentala. CUM A AJUNS ROMANIA SA GAZDUIASCA ELEMENTE ALE SCUTULUI ANTIRACHETA Ideea ca Romnia s gzduiasc elemente ale scutului antirachet a fost vehiculat neoficial nc de la nceputul acestui proiect, n perioada administraiei Bush, dar a revenit cu insisten dup ce preedintele Barack Obama a anunat n toamna anului trecut c sistemul va fi modificat. Dupa o serie lunga de negocieri cu tari precum Polonia si Cehia (negocieri ce datau din mandatului presedintelui George W. Bush), administratia NATO s-a reorientat spre zona de sud a continentului european, mai exact spre Romania, Bulgaria si Turcia. Primele etape ale noii arhitecturi de aprare se concentreaz pe rachetele cu raz scurt i medie. Aadar, evident, aa cum este conceput planul, va ncepe undeva n sud i se va incerca si dezvoltarea acestuia ctre nord. Liderii politici de la Bucuresti s-au declarat extrem de multumiti de aceasta rasturnare de situatie si semnarea prezentului acord deoarece se pare noua structura va acoperi 100% teritoriul Romaniei de amenintarile atacurilor cu rachete (fapt ce se intampla in cazul in care bazele erau gazduite de Polonia si Cehia). COSTURILE PROGRAMULUI In ceea ce priveste costurile acestui program, atat delegatii NATO cat si cei romani, refuza deocamdata sa ofere date si cifre exacte, limitandu-se la afirmatii care scot in evidenta faptul ca aceasta conjunctura reprezinta o buna afacere pentru ambele tabere. Dincolo de aspectele strategice i politice, Romnia va trebui s traduc proiectul de scut antirachet i n cteva miliarde de dolari. Cea mai valoroas achiziie de care ara noastr are nevoie este reprezentat de sistemul de rachete cu raz lung de aciune, al crui cost a fost estimat de surse militare la 3-4 miliarde de dolari - comparabil cu preul vehiculat al programului de nzestrare cu avioane multirol.Romnia dispune, n acest moment, doar de un sistem de rachete cu raz scurt de aciune fabricate n Germania, sub marca Ghepard. Potrivit surselor citate, Bucuretiul va trebui s achiziioneze i un sistem de rachete antiaeriene sol-aer. Cel utilizat n prezent de Armata Romn dateaz de pe vremea URSS i urmeaz s ias din garanie n 2014. n plus, este posibil i achiziionarea de 3

rachete antibalistice, cel mai probabil pentru echiparea celor dou fregate deinute n acest moment de Marina romn. Niciuna dintre aceste achiziii nu a fost ns prevzut n bugetul Armatei pentru 2010. Asadar, modalitatea n care ara noastr va plti costurile pentru scutul antirachet rmne, deocamdat, o enigm. Dat fiind c nu exist, nc, o decizie a SUA i NATO n legtur cu rile care vor participa la program, nu se tie nici dac va exista un sistem de plat comun a cheltuielilor sau fiecare ar va trebui s-i gestioneze costurile separat. REACTII DIN PARTEA ALTOR STATE - RUSIA Cum era si firesc aceasta chestiune delicata a starnit un val de reactii in intreaga lume, in randul cetatenilor, a liderilor politici, a presei, a organizatiilor neguvernamentale si chiar a unor guverne. Prima care a raspuns acestei provocari a fost Moscova, prin vocea mai multor responsabili rusi de rang inalt, care au acuzat NATO si sistemul de aparare antiracheta al SUA ca ameninta Rusia, folosind un ton in contrast cu promisiunile de relansare a relatiilor ruso-americane. Ne indoim profund ca situatia Rusiei devine mai sigura prin extinderea NATO. NATO reprezinta pentru noi o amenintare, o amenintare destul de serioasa. Aceasta este pozitia generala a tuturor celor care au lucrat la doctrina militara a Rusiei , a declarat Patrusev. La putin timp dupa declaratiile lui Patrusev, a venit randul sefului Statului Major rus, Nikolai Makarov, care a lansat un atac la adersa SUA si a sistemului lor de aparare antiracheta afirmand : "Dezvoltarea si desfasurarea sistemului de aparare antiracheta vizeaza Rusia. Chiar daca responsabili guvernamentali spun ca el ne va asigura , nu este adevarat". Chiar daca atat responsabilii de la Bucuresti, cat si cei de la Washington au asigurat in nenumarate randuri ca modernizarea sistemului de aparare al NATO nu reprezinta o amenintare pentru Rusia si nu este indreptat decat in scopuri defensive, criticile nu inceteaza sa curga. Tot mai multe state sunt ingrijorate de prezenta componentei armate in Europa, si devin sceptice din pricina faptului ca pana acum nu a fost lansata o estimare asupra gradului de pericol a unei astfel de initiative. Insist asupra pozitiei Rusiei vis-a-vis de acest subiect deoarece polul estic al puterii are tot timpul o reactie mai putin diplomatica cand vine vorba de orice tentativa de amenintare a securitatii nationale. Cu atat mai mult acum cand e vorba din nou de NATO. Chiar daca relatia Rusia-NATO a fost ratificata cu succes in anul 1991 la sesiunea inaugural a Consiliului Cooperrii Nord-Atlantice (ulterior denumit Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic). Aceasta cooperare nu tinut mult timp, si cat a tinut a fost mai tot timpul pusa sub semnul intrebarii. Putem sa reamintim episodul 2008 cand NATO a luat decizia suspendrii dialogului i cooperrii sub egida Consiliului NATO Rusia, ca urmare a interveniei ruse din Georgia. Sau pentru ca nu demult a fost verificata 4

reactia Moscovei in cazul Poloniei, Cehiei (initiativa de a amplasa si acolo baze de interceptare balistica). Nu au intarziat atunci reactiile de genul instalarii in regiunea Kaliningrad a unor rachete cu focos nuclear. REACTII POLITICE INTERNE In cele ce urmeaza ma voi opri putin si la reactia liderilor politici din tara privitor la amplasarea scutului antiracheta. Bineinteles sunt atat opinii atat pro cat si contra, opinii care nu fac decat sa intareasca faptul ca avem de a face cu o decizie istorica, ce trebuie tratata cu maxima seriozitate si responsabilitate de catre cei care ne guverneaza. Astfel Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe a declarat ca "Este un proiect necesar sub aspectul securitatii Romaniei la granita NATO. Este una dintre cele mai importante decizii la nivel global. Cred ca este o idee de securitate ce trebuie explorata cu mare atentie. Noi am mai avut discutii cu partenerii americani, hotararea politica in legatura cu un astfel de proiect a trebuit sa fie luata destul de repede". Legat de temerea Rusiei, fostul sef al diplomatiei romane a subliniat ca Romania va trebui sa discute cu toti partenerii sai. "Sunt state care percep aceasta initiativa ca afectandu-le securitatea, dar spuneam ca nu trebuie sa ne limitam partenerii de dialog. Este un proiect complex, perceput diferit la nivel global, care trebuie discutat cu toti partenerii, nu numai cu NATO si UE". Mircea Geoana si el fost ministru de Externe, a declarat ca "vestea nu este surprinzatoare, este clar ca atunci cand Administratia americana a decis sa nu continue in Cehia si Polonia, sistemul trebuia inlocuit. Ne aflam in fata celei mai importante decizii de securitate nationala din ultimii multi ani". Teodor Atanasiu fost ministru al Apararii, a declarat ca este "o decizie previzibila, avand in vedere contextul politic, Romania fiind cea mai estica membra NATO, dupa Turcia". Dupa parerea sa, participarea Romaniei la scutul american antiracheta va tensiona "probabil un pic relatia cu europenii si va continua sa tensioneze relatia cu Rusia". De partea celor sceptici si care s-ar fi opus vehement acestui proiect este Ion Iliescu. REATII IN PRESA INTERNATIOANALA Subietul nu a fost ocolit nici de presa internationala care a acordat spatii foarte largi pentru relatarea acestei deciziei. Prima agentie de presa care a semnalat stirea a fost Reuters care a precizat ca presedintele Traian Basescu a oferit putine detalii legate de modul in care se va face acest lucru. "Anuntul a fost neasteptat si intervine dupa o serie de temeri ale Poloniei si Cehiei, ambele 5

dezamagite de decizia lui Obama de a renunta la planul lui Bush, care nu acoperea zona Balcanilor", scrie agentia de presa. BBC subliniaza ca decizia Consiliului Suprem de Aparare a Tarii urmeaza sa fie aprobata de Parlament. Romania a fost de acord sa gazduiasca rachete interceptoare ca parte a noului scut american antiracheta si aminteste ca scutul a "otravit" in trecut relatiile dintre SUA si Rusia. Le Figaro preia o stire France Presse, care subliniaza declaratia presedintelui potrivit careia actiunea Romaniei nu este "indreptata impotriva Rusiei". Ziarul preia din declaratiile lui Traian Basescu, potrivit caruia "Romania a fost oficial invitata de catre presedintele Barack Obama sa participe la sistemul de aparare antiracheta". CONCLUZII FINALE SI PUNCTE DE VEDERE PERSONALE Sunt astfel destule argumente care sa intareasca faptul ca suntem pusi in fata unui eveniment demn de consemnat atat in istoria Romaniei cat si in istoria relatiilor internationale. Cu toate ca acest eveniment a fost destul de mult mediatizat, pana acum nu a fost supus dezbaterii publice. Indiferent daca va fi o decizie inspirata sau una de rau augur, va fi o decizie care va fi luata fara a se tine cont de parerea noastra, a cetatenilor. Ca o constatare, ideea instalrii n Europa Central a elementelor defensive ale primului scut, susinut la vremea aceea de guvernele ceh i polonez, a provocat proteste vehemente n rndul opiniei publice. n Cehia, majoritatea populaiei s-a pronunat n mod constant mpotriva amplasrii staiei radar, iar opoziia de stnga a solicitat i organizarea unui referendum naional pe aceast tem. Propunerea a fost respins de Parlament, ns numeroase comuniti locale au convocat consultri, n urma crora locuitorii i-au exprimat opoziia fa de iniiativa guvernamental. Activitii mpotriva amplasrii radarului au organizat mai multe proteste la Praga, iar doi dintre ei au fcut i greva foamei. Cu toate acestea, instalarea elementelor defensive fusese aprobat naintea anunului lui Barack Obama. i n Polonia majoritatea opiniei publice s-a pronunat mpotriva instalrii rachetelor americane, iar presa polonez a remarcat chiar c administraia american a anunat c renun la proiectul scutului antirachet chiar n ziua n care se mplineau 70 de ani de cnd Armata Roie invadase Polonia. Totui, n pofida opoziiei opiniei publice, Polonia semnase tratatul cu SUA pentru amplasarea rachetelor de interceptare. Chiar daca nici in aceste 2 tari nu s-a organizat un referendum pe aceasta tema, se constata o diferenta clara intre implicarea din partea populatiei din statele mentionate mai sus si 6

populatiea Romaniei. Consider ca ar fi firesc, ca structurile de stat sa supuna aceasta problema si unor dezbateri publice, la care sa participe reprezentanti ai societatii civile, si cuvantul acestora sa cantareasca destul de mult in aceste negocieri. Chiar daca prin natura sa, amplasarea scutului antiracheta in Romania implica si o fireasca reactie din partea Rusiei si a altor state din regiune si nu numai, se observa o stare generalizata de isterie in randul populatiei si a oamenilor de presa. Aceasta stare ajunge pana intracolo incat unii vad deja cateva conspiratii la adresa tarii noastre. Cele mai multe scenarii de acest gen invoca si alte problematici adiacente cum ar fi : problema transnistreana, raspunsul si implicarea altei mari puteri, in speta China, sau un razboi iminent declansat de colosul Rusia. In ceea ce priveste ultimul aspect invocat, sunt sigura ca amplasarea acestei componente de securitate pe teritoriul tarii noastre s-a facut cu acordul Rusiei. Si spun asta deoarece, guvernul de la Moscova nu a emis o pozitie contrara (oficiala) pana acum, asa cum a facut in cazul posibilelor baze din Polonia. Acum distanta dintre interceptorii terestri de pe suprafata tarii noastre si cea mai apropiata granita comuna (Rusia-Romania) , este mult mai mare decat ar fi fost in cazul Poloniei. Mai sunt si pareri conform carora Romania (ca membru NATO) a devine o tinta prin amplasarea acestui scut. Aici, nu pot decat sa nu fiu de acord. Si asta deoarece pana acum chiar am fost mai vulnerabili, din pricina sistemului de aparare destul de deficitar de care beneficiam. Si daca si pana acum am fi fost o posibila tinta pentru adversarii NATO, de acum suntem cu siguranta una mai greu de atacat si de atins. Acceptarea scutului american scoate Romania din periferia NATO (chiar si a UE) confirmandu-i rolul real pe care il are in geopolitica actuala acela de granita. O grani care trebuie susinut pentru a se putea apra i singur. America a sustinut constant economia vestica, si nu din considerente sau ratiuni umanitare, ci dintr-o strategie simpla: e mai bine (i mai ieftin) s-i ajui aliaii s ajung la nivelul de a se apra singuri, dect s intervii de fiecare dat n sprijinul lor. SUA si respectiv NATO sunt deja mai mult decat un brand, sunt adevarati colosi din toate punctele de vedere. De aceea am convingerea ca decizia lor de a amplasa acest scut pe teritoriul tarii noastre se poate concretiza in diverse avantaje in primul rand economice. Prezena rachetelor (interceptorilor terestri) americane, a bazelor i trupelor americane pe teritoriul rii noastre au nevoie de un nivel ridicat de stabilitatea politic i, implicit, economic. Cu siguranta ca acestia nu si-ar fi plasat trupele i cea mai performant tehnologie de rzboi, mai mult, s includ acele baze n strategia de aprare a SUA, ntr-o zon de conflict ori instabil. Acest fapt ne da perspective increzatoare in ceea ce priveste o iminenta relansare a Romaniei, in viitorul apropiat. Exista si aspecte sau anumite semne de intrebare asupra oportunitatii instalarii acestor baze. Nu stim exact in ce consta tehnologiile folosite de americani in cadrul acestor baze. O 7

dezbatere real ar porni de la ntrebarea dac nu cumva aceste antirachete nu vor aduce cu ele i sistemul de securitate american, acuzat i blamat c ar intra n conflict cu anumite liberti ale persoanei. De asemenea e de discutat statutul i rspunderea (civil i penal) a trupelor americane pe teritoriul Romniei (cu att mai mult cu ct exist un precedent i o traum nevindecat nc moartea lui Teo Peter). Ceea ce se intampla acum este cursul firesc al procesului de integrare a Romaniei in strcuturile Organizatiei Nord-Atlantice. Ne aducem aminte ca negocierile au fost indelungate, dar aderarea s-a realizat in graba, mai precis dupa atentatele din 11 septembrie 2001. Spun in graba, deoarece atunci Romania nu era pregatita din punct de vedere militar pentru acest pas . Dar i asuma riscurile n aceeai msur cu ceilali membri NATO. Practic, vreme de cativa ani am cam fost lipsiti de aparare, iar ceea ce se intampla acum urmeaza cursul firesc de aliniere, a noastra in randul celorlalte state membre deja bine pregatite si echipate pentru a face fata eventualelor pericolelor care pot oricand aparea. O alta intrebare este legata de costuri. Trebuie adusa in discutie numaidecat declaratia administratiei Obama care a avertizat ca SUA nu va plati pentru securitatea altora. In acest context planeaza o mare doza de incertitudine in ceea ce priveste suportatorul sarcinii fiscale. Indiferent cine va fi, doua lucruri sunt clare. Criza economica, in ciuda semnelor de revenire, este inca foarte acuta si deja si-a lasat amprenta asupra economiilor tuturor tarilor, si costurile intregului proces mentionat, sunt foarte mari. Atat pentru SUA cat mai ales pentru Romania. Singurul si cel mai important lucru pe care ni-l dorim cu totii, cred, este ca cei care au acceptat atat atunci cat si acum conditiile impuse sa o fi facut dupa rationamente foarte bine gandite si fundamentate. Sper ca s-a facut o analiza foarte complexa, ca s-au purtat negocieri intense, negocieri la care am avut si noi un cuvant greu de spus, la care am avut si noi cererile si pretentiile noastre. Si nu s-a mers dupa principiul cresterii in umbra. Sper ca nu am acceptat toate acestea intr-un exces de inconstienta doar sperand ca, avand un frate mai mare , acesta ne va scapa tot timpul de probleme si ca el ne va ajuta in toate domeniile in care avem dificultati.

BIBLIOGRAFIE :

http://www.zf.ro/politica/politica-externa/sua-au-semnat-cu-polonia-acordul-privind-scutulantiracheta http://www.ziare.com/actual/international/09-17-2009/scutul-antiracheta-marul-discordiei-dintresua-si-rusia-inca-din-2003 http://www.hotnews.ro/tags/scut%20antiracheta www.nato.mae.ro www.mediafax.ro