1

DREPTUL UNIUNII EUROPENE

POLITICA EXTERNĂ ȘI DE SECURITATE

COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE

Student: Condurat Elena-Denisa, an II, grupa 6

Profesor: Lector Univ. Dr. Andreea Dragomir

SIBIU
2022
 CUPRINS

1. Aspecte Introductive 2
A. Despre Uniunea Europeană 3
B. Despre Tratatul privind Uniunea Europeană 3
2. Politica Externă și de Securitate Comună 4
A. PESC – Tratatul de la Maastricht 4
B. PESC – Tratatul de la Amsterdam 5
C. PESC – Tratatul de la Nisa 7
D. PESC – Tratatul de la Lisabona 8
E. Instrumente PESC 8
3. Concluzii 9
Bibliografie 10
 1. Aspecte Introductive

În această lucrare vom analiza una dintre principalele politici ale Uniunii
Europene: Politica externă și de securitate comună. Aceasta a fost instituită în 1993,
prin Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), cu scopul de a menține pacea, de a
consolida securitatea internațională, de a promova cooperarea internațională și de a
dezvolta și consolida democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale.
Cu toate acestea, înainte de a dezvolta acest subiect, se cuvine a spune câteva
cuvinte despre Uniunea Europeană și despre tratatul care a introdus cei trei piloni,
PESC1 fiind al doilea pilon.

A. Despre Uniunea Europeană

Uniunea Europeană (UE) este o uniune economică și politică între 27 de țări
europene.
Predecesoarea Uniunii Europene a fost creată în perioada de după cel de-al
Doilea Război Mondial. Primele măsuri au constat în consolidarea cooperării
economice: scopul era ca țările implicate în schimburi comerciale să devină
interdependente din punct de vedere economic și să devină astfel mai probabilă
evitarea conflictelor. Drept urmare, în 1958, a luat naștere Comunitatea Economică
Europeană, cu obiectivul inițial de a consolida cooperarea economică dintre șase țări:
Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.
De atunci, încă 22 de țări li s-au alăturat (iar Regatul Unit a părăsit UE în
2020), creându-se o imensă piață unică (denumită și piață „internă”), care continuă să
se dezvolte pentru a-și valorifica întregul potențial.

B. Despre Tratatul privind Uniunea Europeană2

Tratatul privind Uniunea Europeană, semnat la Maastricht la 7 februarie 1992,
a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993.

1
Politica Externă și de Securitate Comună.
2
Numit și Tratatul de la Maastricht.
 Instituind o Uniune Europeană, tratatul de la Maastricht a marcat o nouă etapă
în procesul de creare a unei “uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Uniunii
Europene”.3
Uniunii instituite prin Tratatul de la Maastricht i s-au atribuit prin acest tratat
anumite competențe, clasificate în trei mari grupe, denumite în mod obișnuit “piloni”:
primul pilon era constituit din Comunitățile Europene și prevedea un cadru care
permitea exercitarea de către instituțiile comunitare a competențelor pentru care statele
membre își transferaseră suveranitatea în domeniile reglementate de tratat; al doilea
pilon era format din politica externă și de securitate comună prevăzută la capitolul V
din tratat; al treilea pilon era constituit din cooperarea în domeniul justiției și al
afacerilor interne prevăzută la capitolul VI din tratat. Titlurile V și VI instituiau
cooperarea interguvernamentală utilizând instituțiile comune, cu anumite trăsături
supranaționale, cum ar fi implicarea Comisiei și consultarea Parlamentului.4

În continuare, ne vom axa pe cel de-al doilea pilon care a atribuit anumite
competențe Uniunii instituite, și anume Politica Externă și de Securitate Comună a
Uniunii Europene.

2. Politica Externă și de Securitate Comună

După cum am menționat anterior, Politica Externă și de Securitate Comună

(PESC) a fost introdusă prin tratatul de la Maastricht (1992). Ulterior, a fost nuanțată și
consolidată prin tratatele de la Amsterdam (1997) și Nisa (2001), adăugându-i-se și o
Politică de Securitate și Apărare Comună (PSAC).Prin Tratatul de la Lisabona (2007),
UE a dobândi instituții noi și și–a creat instrumente noi, cu scopul consolidării
statutului de actor global relevant.5

3
Fișe descriptive despre Uniunea Europeană, Tratatele de la Maastricht și de la Amsterdam,
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/3/tratatele-de-la-maastricht-si-de-la-amsterdam,
site accesat la data de 25 aprilie 2022.
4
Mihaela-Augustina Dumitrașcu, Dreptul Uniunii Europene I, București, Universul Juridic, 2021, p.
99.
5
Ministerul Afacerilor Externe, Politica externă și de securitate comună,
https://www.mae.ro/node/46864 , site accesat la data de 25 aprilie 2022.
 A. PESC – Tratatul de la Maastricht6
Politica externă și de securitate comună avea următoarele obiective:

− Ocrotirea valorilor comunitare și a independenței Uniunii;

− Întărirea securității statelor membre;

− Menținerea păcii și întărirea securității internaționale;

− Promovarea cooperării internaționale;

− Dezvoltarea și consolidarea democrației și a statului de drept, precum și

respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

UE era reprezentată în acest domeniu de președinția Consiliului sub autoritatea
politică a Consiliului European, prin folosirea troicii europene.
Statele membre se informau reciproc și se puneau de acord în cadrul
Consiliului asupra tuturor problemelor de politică externă și de securitate care
prezentau un interes general, astfel încât influența lor comună să se transpună în
practică prin acțiuni convergente, de o manieră cât mai eficace. Ori de câte ori
considera necesar, Consiliul stabilea o poziție comună. În cadrul organizațiilor
internaționale și al conferințelor internațional la care nu participau toate statele
membre, statele participante susțineau pozițiile comune.

B.
PESC – Tratatul de la Amsterdam 7
Tratatul de la Amsterdam a încercat o definire mai clară a instrumentelor
disponibile pentru PESC prin precizarea că acțiunile comune există pentru scopuri
operaționale, în timp ce pozițiile comune sunt declarații generale către regiuni
geografice sau teme de politică externă.

6
Gyula Fábían, Drept instituțional al Uniunii Europene. Ediția a 2-a, București, Hamangiu, 2018,
p.32.
7
SCRIGROUP, PESC în Tratatul de la Amsterdam,
https://www.scrigroup.com/istorie-politica/stiinte-politice/PESC-in-Tratatul-de-la-Amsterd52573.php ,
accesat în data de 26 aprilie 2022.
 Amsterdam încerca să îmbunătățească capacitatea PESC de a executa decizii
însă nu a introdus nici o schimbare fundamentală în natura interguvernamentală a
Pilonului II.
În ceea ce privește procesul decizional în cadrul PESC, deciziile luate în acest
context erau adoptate de către Consiliu prin unanimitate. Cu toate acestea, exista
mențiunea că abținerea unui membru nu va preveni adoptarea unei asemenea decizii.
Inovația introdusă de către Amsterdam consta în faptul că, deși unanimitatea a rămas
regula obligatorie pentru adoptarea unei decizii în scopul ameliorării procedurilor de
luare a deciziilor, au fost introduse următoarele două proceduri:

− abținerea constructivă: consta în posibilitatea acordată statelor membre

de a se abține printr-o declarație formală atunci când se adopta o decizie;

în acest caz, statul respectiv nu este obligat să aplice decizia, ci este
suficient ca acesta să o recunoască ca fiind obligatorie pentru Uniune;

− procedura votului cu majoritate calificată: a fost extinsă la cazurile în

care Consiliul Uniunii Europene implementează strategia comună decisă

de Consiliul European și la deciziile de implementare a acțiunilor și
pozițiilor comune; când o decizie este adoptată cu majoritate calificată,
un stat membru poate invoca motive importante de politică națională
pentru a se opune textului; în acest caz, Consiliul poate prin majoritate
calificată să transfere textul Consiliului European, care trebuie să voteze
textul cu unanimitate de voturi.
Conform articolului 23, statul membru ce se abține de la luarea unei decizii, se
va abține totodată și de la orice acțiune ce ar putea intra în conflict cu acțiunea
Uniunii, bazată pe acea decizie, iar celelalte state membre îi vor respecta decizia.
Totodată dacă membrii Consiliului își declară abținerea în proporție de o treime din
numărul voturilor, în concordanță cu articolul 205, paragraful 2, al Tratatului Instituind
Comunitatea Europeană, decizia nu va fi acceptată.
Articolul 26 stabilește că Secretarul General al Consiliului va îndeplini și
funcția de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate Comună, și va
putea asista Consiliul în aspecte ce țin de PESC, în particular prin a contribui la
formularea, prepararea și implementarea deciziilor politice, și, când acționează din
partea Consiliului la cererea Președinției, prin angajarea unui dialog politic cu părțile
terțe.
Conform Tratatului de la Amsterdam, schema instituțională pentru PESC
reprezintă o mixtură de partajare de competențe între cinci organisme instituționale
principale:

− Consiliul European: definește liniile directoare pentru PESC și stabilește

strategiile comune ale Uniunii Europene în ceea ce privește politica

externă;

− Președinția: reprezintă Uniunea Europeana și este responsabilă pentru

implementarea deciziilor PESC, luând adesea forma organizațională de

troika (sunt asociate atât delegațiile președinției viitoare cât și delegațiile
Comisiei);

− Înaltul Reprezentant: asista Președinția și Consiliul;

− Consiliul pentru Afaceri Generale și Relații Externe: reunește miniștrii

de externe ai statelor membre, cu participarea Înaltului reprezentant și al

reprezentanților Comisiei, reprezentând teoretic forul decizional pentru
PESC;

− Prin Amsterdam, rolul Comisiei a fost extins prin crearea unui nou

Directorat General însărcinat îndeosebi cu competențe în domeniul

PESC.
Un alt element important pe care îl introduce Tratatul de la Amsterdam este
reprezentat de incorporarea Uniunii Europei Occidentale în structurile Uniunii
Europene.
Cu toate acestea, nici după Tratatul de la Amsterdam nu putem vorbi de o
politică externă a Uniunii Europene în sensul celei specifice unui stat, dar remarcăm
dezvoltarea unui proces intens de consultări, coordonări și acțiuni comune într-o zonă
extinsă care acum includea elemente de politică externă.
 Tratatul de la Amsterdam a intrat în vigoare în 1999, moment în care
atmosfera pentru implementarea PESC și a prevederilor de politică externă se
modificase radical.

C. PESC – Tratatul de la Nisa8

La 1 februarie 2003 a intrat în vigoare Tratatul de la Nisa care, și acesta, a
adus câteva modificări în domeniul PESC.
Conform noului art. 17, politica externă și de securitate comună cuprinde toate
problemele referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv stabilirea progresivă a unei
politici de apărare comună, care în viitor ar putea conduce la o apărare comună, în
cazul în care Consiliul European decide în acest sens, fără să fie afectate prin aceasta
sistemele de apărare deja existente. Tot în acest domeniu, Comitetul politic existent se
va transforma într-un Comitet politic și de securitate, care va exercita un control politic
și va asigura coordonarea strategică a operațiunilor de gestionare a crizelor, sub
supravegherea Consiliului UE.
Au fost detaliate condițiile declanșării unei cooperări intensificate (întărite)
între anumite state membre și în domeniul politicii externe și de securitate comună,
fără implicarea problemelor militare și de apărare. În acest caz însă, participanții
trebuie să respecte următoarele: cooperarea să aibă drept scop favorizarea realizării
obiectivelor Uniunii și ale Comunității; să respecte tratatele și cadrul instituțional unic;
să se mențină în limitele competențelor Uniunii și ale Comunității; să nu aducă
atingere pieței interne; să implice cel puțin 8 state; să respecte competențele, drepturile
și obligațiile statelor membre care nu participă la ea și să fie deschisă tuturor statelor
membre.

D. PESC – Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009, a conferit
Uniunii personalitate juridică și o structură instituțională pentru serviciul său de
acțiune externă. În plus, acesta a eliminat structura bazată pe piloni introdusă de TUE
în 1993. Tratatul a creat o serie de noi actori în domeniul PESC, inclusiv Înaltul
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate care

8
Gyula Fábían, op. cit., p. 40.
îndeplinește, de asemenea, funcția de vicepreședinte al Comisiei (VP/ÎR) și noul
Președinte permanent al Consiliului European. Pe lângă crearea Serviciului European
de Acțiune Externă (SEAE), tratatul a întărit Politica de securitate și apărare comună
(PSAC), care face parte integrantă din PESC.9

E. Instrumente PESC
Instrumentarul Politicii Externe și de Securitate Comună al UE cuprinde:
decizii, declarații, demersuri scrise sau verbale, dialog politic, măsuri restrictive și
operații comune.
Deciziile adoptate de către CONS sunt fie poziții comune într-un dosar anume,
obligatorii pentru SM, care le vor promova în cadrul multilateral internațional, fie
acțiuni comune, făcând astfel posibilă mobilizarea resurselor materiale și financiare.
Declarațiile ÎR în numele UE sunt poziții publice pe teme specifice de
actualitate, negociate în prealabil de către SM.
Demersurile scrise sau verbale sunt menite să genereze o conduită sau acțiune
din partea unui actor terț, statal sau non-statal.
Dialogul politic cu state terțe și cu organizații internaționale reprezintă un alt
mijloc prin care se promovează obiectivele PESC. Tratatul de la Lisabona a făcut
posibilă crearea unei rețele diplomatice a UE în statele terțe și pe lângă organizațiile
internaționale. Astfel, UE dispune în acest moment de peste 140 de Delegații. În plus,
prin cei nouă Reprezentanții speciali ai UE (RSUE) sunt gestionate problematici
sensibile sau zone geografice considerate de un interes special pentru UE.
Sancțiunile/măsurile restrictive adoptate de UE ca răspuns la încălcarea
dreptului internațional, a drepturilor omului sau a principiilor democratice, pot viza
state terțe, entități non-statale sau persoane din state terțe. Acestea sunt aplicate
conform prevederilor legale din tratate sau rezoluțiilor Consiliului de Securitate al
ONU.10

9
Fișe descriptive despre Uniunea Europeană, Politica externă: obiective, instrumente și realizări,
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/158/politica-externa-obiective-instrumente-si-reali
zari , site accesat la data de 27 aprilie 2022.
10
Ministerul Afacerilor Externe, Politica Externă și de Securitate Comună,
https://www.mae.ro/node/46864 , site accesat la data de 27 aprilie 2022.
 3. Concluzii

Așadar, temeiul juridic pentru PESC, cel de-al doilea pilon al Uniunii
Europene, a fost stabilit în TUE și revizuit în Tratatul de la Lisabona.11 Misiunea
Uniunii era aceea de a defini și de a realiza, conform unei metode de tip
interguvernamental, o politică de externă și de securitate. Statele membre trebuiau să
sprijine activ și fără rezerve această politică într-un spirit de loialitate și de solidaritate
reciprocă. Printre altele, aceasta avea ca obiective: salvgardarea valorilor comune, a
intereselor fundamentale, a independenței și a integrității Uniunii, în conformitate cu
principiile Cartei Națiunilor Unite; consolidarea securității Uniunii Europene sub toate
formele; promovarea cooperării internaționale; dezvoltarea și consolidarea democrației
și a statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale.12
Regăsim aplicarea politicii externe și de securitate comună și în contextul
războiului Rusia-Ucraina. În finalul subcapitolului "Instrumente PESC” am menționat
faptul că UE poate adopta o serie de sancțiuni/restricții chiar și asupra statelor terțe
care încalcă dreptul internațional. Este vorba în această situație despre decizia Uniunii
Europene de a adopta cinci pachete de sancțiuni ca răspuns la invadarea fără precedent
și neprovocată a Ucrainei de către Rusia. Aceste măsuri includ: sancțiuni individuale,
economice, restricții referitoare la mass-media, măsuri diplomatice, restricții privind
relațiile economice cu zonele care nu sunt controlate de guvern din oblastele Donețk și
Luhansk și sunt menite să reducă capacitatea Kremlinului de a finanța războiul și să
impună costuri economice și politice clare elitei politice ruse responsabile de invazie.
De asemenea, câteva sancțiuni au fost extinse și împotriva Belarusului ca
răspuns la implicarea sa în invadarea Ucrainei.
Sunt de părere că Rusia a meritat aplicarea acestor sancțiuni cu consecințe
grave. Consider că, pe timp lung, acestea pot contracara capacitățile acesteia de a
continua atacul militar, pot împiedica sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a
unor acțiuni care să afecteze independența Ucrainei.

11
Fișe descriptive despre Uniunea Europeană, Politica externă: obiective, instrumente și realizări,
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/158/politica-externa-obiective-instrumente-si-reali
zari , site accesat la data de 27 aprilie 2022.
12
Mihaela-Augustina Dumitrașcu, op cit., p. 100.
Bibliografie
1. Dumitrașcu Mihaela Augustina, Dreptul Uniunii Europene I, București,
Universul Juridic, 2021.
2. Fábían Gyula, Drept instituțional al Uniunii Europene. Ediția a 2-a, București,
Hamangiu, 2018.
3. Tratatul de la Lisabona.
4. Tratatul de la Nisa.
5. Tratatul de la Amsterdam.
6. Tratatul de la Maastricht.
7. Fișe descriptive despre Uniunea Europeană, Politica externă: obiective,
instrumente și realizări,
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/158/politica-externa-obiecti
ve-instrumente-si-realizari .
8. Fișe descriptive despre Uniunea Europeană, Tratatele de la Maastricht și de la
Amsterdam,
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/3/tratatele-de-la-maastricht-s
i-de-la-amsterdam .
9. Ministerul Afacerilor Externe, Politica Externă și de Securitate Comună,
https://www.mae.ro/node/46864 .
10. SCRIGROUP, PESC în Tratatul de la Amsterdam,
https://www.scrigroup.com/istorie-politica/stiinte-politice/PESC-in-Tratatul-de-
la-Amsterd52573.php .