Structurile Si Institutiile OSCE

OSCE este cea mai mare organizație regională de securitate, contribuind la

consolidarea păcii, democrației și stabilității pentru mai mult de un miliard de
persoane. OSCE este un for pentru dialog politic la nivel înalt, asupra unei game
vaste de aspecte de securitate și un instrument regional cuprinzător pentru
avertizarea timpurie, prevenirea conflictelor, managementul crizelor și reabilitarea
post-conflict, vizând, în esență, consolidarea încrederii între state, prin cooperare.
Prin intermediul instituțiilor sale specializate, al unităților de experți și rețelei de
Misiuni din teren, OSCE are competențe în domenii variate, cu impact asupra
securității comune: controlul armamentelor convenționale și măsuri de creștere a
încrederii și securității; combaterea amenințărilor transnaționale; activități
economice și în domeniul mediului; democratizare; promovarea drepturilor omului
și a libertăților fundamentale, libertății mass-media, precum și a drepturilor
persoanelor aparținând minorităților naționale.

Istoric

Originile OSCE datează de la începutul anilor ’70; Actul Final de la Helsinki

a fost adoptat în 1975, conducând la crearea Conferinței pentru Securitate și
Cooperare în Europa (CSCE), care, în perioada Războiului Rece, a oferit cadrul de
dialog multilateral și negocieri între Est și Vest. În contextul căderii Zidului
Berlinului, Carta de la Paris din 1990 a reflectat aspirația Statelor participante
pentru o nouă „eră a democrației, păcii și unității” și a marcat încheierea
Războiului Rece. Ca urmare a Cartei de la Paris, CSCE a dispus de instituții
permanente: Secretariat și Centru de Prevenire a Conflictelor; Birou pentru
Instituții Democratice și Drepturile Omului, precum și capacități operaționale. În
anul 1992 au fost create Forumul de Cooperare în domeniul Securității, Forumul
Economic și de Mediu și Înaltul Comisar pentru Minorități Naționale. În 1994,
CSCE devine OSCE, fără personalitate juridică, cu sediul la Viena.
 Principii

Actul Final de la Helsinki atestă cele zece principii fundamentale pentru

relațiile interstatale: egalitatea suverană a statelor; interzicerea utilizării forței și a
amenințării cu forța; inviolabilitatea frontierelor; respectul integrității teritoriale a
statelor; soluționarea pașnică a conflictelor; neamestecul în treburile interne;
respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; egalitatea și dreptul
popoarelor la auto-determinare; cooperarea între state; îndeplinirea, cu bună
credință, a obligațiilor internaționale.

State Participante

OSCE cuprinde 57 de state participante. În plus, OSCE dezvoltă relații

privilegiate cu 11 Parteneri de Cooperare (șase din zona mediteraneeană și cinci
din zona asiatică).

Abordarea cuprinzătoare a securității

Element specific al acțiunii OSCE și indicator al valorii adăugate a OSCE, în

relația cu alte organizații internaționale și regionale, abordarea cuprinzătoare a
securității constă în fundamentarea oricărei acțiuni a OSCEpe interacțiunea dintre
cele trei Dimensiuni: Politico-Militară, Economică și de Mediu, Umană.

Dimensiunea Politico-Militară

În cadrul dimensiunii politico-militare, OSCE încearcă să creeze o mai mare

deschidere, transparență și cooperare și în acest scop a dezvoltat cel mai avansat
regim de control al armamentelor și măsurilor de consolidare a încrederii și
securității (CSBMs). Un set cuprinzător de CSBMs dezvoltat de OSCE constituie
nucleul abordării cooperative a OSCE în materie de securitate. Principalul
document CSBMs este Documentul de la Viena privind măsurile de creștere a
încrederii și securității, instrument care promovează încredere și predictibilitate
prin intermediul unor măsuri de transparență și verificare și care acoperă forțele
armate și sistemele militare de echipamente majore. Forumul de Cooperare în
domeniul Securității (FSC) este forul de decizie al OSCE în cadrul căruia sunt
abordate aspectele politico-militare ale securității și care contribuie la elaborarea
de documente privind CSBM-urile. De asemenea, FSC sprijină Codul de Conduită
privind aspectele politico-militare ale Securității și elaborează norme și oferă
asistență specializată pentru abordarea proliferării armelor de calibru mic și a
armelor ușoare (SALW).

Dimensiunea Economică și de Mediu

Principalele teme: promovarea bunei guvernări; dezvoltarea sustenabilă;;

potențialul activităților economice și de mediu de a conduce la creșterea încrederii
în zonele de conflict; prevenirea și gestionarea dezastrelor de mediu. În cadrul
Secretariatului există un Coordonator pentru activitățile economice și de mediu.
Principalele evenimente anuale pe Dimensiunea Economică și de Mediu a OSCE
sunt Forumul Economic și de Mediu și Reuniunea de Implementare a Dimensiunii
Economice și de Mediu.

Dimensiunea Umană

Teme principale: respectarea drepturilor omului, a statului de drept și

democrației; acțiuni în sprijinul organizării de alegeri democratice; libertatea mass-
media; combaterea intoleranței și discriminării. Activitățile corespunzătoare
Dimensiunii Umane sunt coordonate de ODIHR (Biroul pentru Instituții
Democratice și Drepturile Omului); Înaltul Comisar pentru Minorități Naționale;
Reprezentantul pentru Libertatea Mass – Media.

Misiunile în teren au fost înființate la începutul anilor 1990 și au mandate

diferite, adaptate situațiilor din teren. Rolul acestora este facilitarea proceselor
politice destinate prevenirii sau soluționării conflictelor; oferirea de informații și
evaluări din teren, în sprijinul procesului de luare a deciziilor.

Luarea deciziilor

Cele 57 State Participante au un statut egal, deciziile politice, fără forță

juridică, fiind luate prin consens. Obiectivele majore ale OSCE sunt discutate în
cadrul Summit-urilor, ultimul având loc la Astana (decembrie 2010). Consiliile
Ministeriale sunt reuniuni anuale organizate la nivelul miniștrilor de externe,
organizate de statul care deține Președinția anuală în Exercițiu, în cadrul cărora
sunt fixate prioritățile OSCE și sunt adoptate principalele decizii. Consiliul
Permanent se reunește săptămânal, la Viena, la nivel de ambasadori, în cadrul
căruia se discută teme de actualitate și se adoptă decizii relevante. Problematica
politico-militară este abordată în cadrul Forumului de Cooperare în domeniul
Securității (FSC) care, de asemenea se reunește săptămânal, iar problematica
economică în cadrul Forumului Economic și de Mediu. Alte structuri pentru
dialogul permanent pe cele trei Dimensiuni ale OSCE sunt: Comitetul de
Securitate al OSCE, Comitetul Economic și de Mediu al OSCE, Comitetul
Dimensiunea Umană.

Instituțiile OSCE:

Președinția-în-Exercițiu: anuală; responsabilă de coordonarea ansamblului

activităților OSCE; poate desemna Reprezentanți personali sau speciali pe
probleme specifice. În anul 2021, Președinția-în-Exercițiu a OSCE este deținută de
Suedia; Președinții-în-Exercițiu din anii anteriori: 2020 – Albania; 2019 –
Slovacia; 2018 – Italia; 2017 – Austria; 2016 – Germania; 2015 – Serbia; 2014 –
Elveția; 2013 – Ucraina. România a deținut Președinția-în-Exercițiu a OSCE în
anul 2001. Președinții-În-Exercițiu în următorii doi ani: 2022 – Polonia; 2023 –
Macedonia de Nord.

Secretariatul: sub autoritatea Secretarului General (SG), numit de Consiliul

Ministerial pentru un mandat de trei ani, care poate fi prelungit o singură dată.
Actualul Secretar General al OSCE este Helga Schmid. Mandatul SG constă în
sprijinirea activităților OSCE din teren, coordonarea serviciilor administrative și
menținerea contactelor cu alte organizații internaționale și neguvernamentale.

Centrul de Prevenire a Conflictelor (CPC): în cadrul Secretariatului, cu

mandat de coordonare a activităților Misiunilor din teren și de sprijinire a
implementării mandatelor acestora; sprijină Președinția-în-Exercițiu și SG în toate
activitățile relevante din domeniul politico-militar.
 ODHIR (Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului): cu
sediul la Varșovia – responsabil pentru promovarea drepturilor omului și a
democrației în spațiul OSCE, inclusiv pentru observarea proceselor electorale și
acordarea de asistență în domeniul electoral.

HCMN (Înaltul Comisar pentru Minorități Naționale): cu sediul la Haga,

vizând, în mod esențial, să contribuie, prin “silent diplomacy”, la eliminarea
tensiunilor privind problematica minorităților naționale în spațiul OSCE; rol
special în contextul eforturilor de prevenire a conflictelor.

Reprezentantul pentru Libertatea Mass-Media: cu sediul la Viena, urmărește

respectarea libertății de exprimare și informare a mass-media din Statele
participante.

Adunarea Parlamentară a OSCE: oferă un forum pentru dialogul inter-

parlamentar, efectuează misiuni de observare a alegerilor și contribuie la
consolidarea cooperării internaționale în domeniile corespunzătoare celor trei
Dimensiuni ale OSCE.

Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale

O.S.C.E. a creat postul de Înalt Comisar pentru Minorităţi Naţionale în 1992,

prin Actul Final al Summit-ului de la Helsinki, în scopul de a asigura un răspuns
adecvat şi rapid, tensiunilor etnice care pot să se transforme într-un conflict (chiar
intr-un conflict armat) într-o zona din regiunea statelor membre. Înaltul Comisar
pentru Minorităţile Naţionale functionează ca un instrument al diplomaţiei
preventive: el identifică şi ia măsurile necesare detensionarii unor situaţii
conflictuale generate de tensiuni interetnice care pot pune în pericol pacea,
stabilitatea unor subregiuni şi a unor state membre ale organizaţiei. Sediul Înaltului
Comisar este la Haga, în Olanda.

Reprezentantul pentru libertatea mass media. Misiunea repre-zentantului

pentru libertatea mass media este de a acorda asistenţă guvernelor statelor membre
în domeniul asigurării unor surse de informare libere, independente şi pluraliste
pentru opinia publică, ceea ce este esenţial pentru însăşi existenţa unei societăţi
libere şi deschise, într-un cuvânt pentru modelul democratic al oricarei forme de
guvernământ. Spre a-şi îndeplini sarcina, reprezentantul pentru libertatea mass
media este autorizat să monitorizeze situaţia şi evoluţia acesteia în statele membre
şi să solicite guvernelor naţionale, să respecte întru totul principiile şi obligaţiile
specifice O.S.C.E.

Adunarea Parlamenţară a O.S.C.E. este constituită din mai mult de 300 de

parlamentari din statele participante, având scopul de a promova implicarea mai
activă si mai profundă în procesul pan-european, cu obiectivul declarat de a realiza
in viitor o structură interparlamenţară. Adunarea Parlamentară are sediul la
Copenhaga.

Curtea pentru Conciliere şi Arbitraj. Acest organism a fost înfiinţat prin

Convenţia referitoare la Conciliere şi Arbitraj in cadrul O.S.C.E., semnată în
decembrie 1992 şi care a intrat în aplicare în decembrie 1994, după depunerea a
douasprezece instrumente de ratificare de către statele membre. Ea a fost
constituită cu scopul de a găsi o rezolvare disputelor care ii sunt supuse spre
analiză de către statele O.S.C.E.. Procedura de bază este concilierea, dar la nevoie
se utilizează şi arbitrajul. Curtea de Conciliere si Arbitraj prezintă câteva
caracteristici unice, ce nu mai sunt intâlnite la alte structuri ale O.S.C.E. In primul
rând, ea este mai curând o structura adiacentă a O.S.C.E. decât o instituţie a
acesteia, deoarece la ea nu participă toate statele membre ale organizaţiei, ci numai
acelea care au depus instrumentele de ratificare si au agreat soluţia de a deveni
membre ale Curţii şi să contribuie financiar la cheltuielile aferente funcţionării
acesteia. In al doilea rând, contrar procedurilor standard ale O.S.C.E., dar
respectându-le pe acelea ale tuturor curtilor internaţionale de justitie, funcţionarea
sa se bazează pe un tratat internaţional în formă juridică completă. In al treilea şi
ultimul rând, Curtea nu este o structură permanentă, ci mai curând o lista de nume
de arbitri si persoane cu rol de conciliatori, la care se apelează atunci când o
disputa este supusă Curţii, ocazie cu care se constituie o Comisie ad hoc de
Conciliere sau un tribunal de arbitraj ad hoc.

Comisia de Conciliere audiază cazul ridicat în faţa sa prin decizia comună a

doua sau mai multe state. Dupa ce trage concluziile necesare în urma audierilor,
comisia prezintă un raport partilor implicate, după care acestea au la dispoziţie
treizeci de zile pentru a se hotări dacă acceptă sau nu concluziile comisiei.

Membrii Curţii sunt personalităţi eminente cu o bogată experienţă în relaţiile

internaţionale şi în dreptul internaţional. Părţile aflate în dispută au dreptul de a
selecţiona arbitrii sau conciliatorii aflaţi pe listele Curţii şi menţinuţi de registratura
acesteia.