TEMA 4.

Utilitatea și
fiabilitatea tehnicii militare
în procesul exploatării.

LECŢIA 1:
Indicii de bază a fiabilităţii.
 SCOPUL LECŢIEI:

de a înţelege fiabilitatea tehnicii

militare în procesul exploatării.
OBIECTIVELE LECŢIEI:

- definirea indicilor de bază a fiabilităţii;

- identificarea factorilor ce influenţează utilitatea și
fiabilitatea tehnicii în procesul exploatării;
- definirea proprietăților fiabilității;
- identificarea activităţilor tehnice şi organizaţionale
pentru menţinerea siguranţei tehnicii militare.
 PROBLEMELE DE STUDIU
1.Indicii de bază a fiabilităţii.
2. Factorii ce influenţează utilitatea și
fiabilitatea tehnicii în procesul exploatării.
3. Fiabilitatea și proprietățile ei.
4. Activităţile tehnice şi organizaţionale
pentru menţinerea siguranţei tehnicii
militare.
Fiabilitatea este probabilitatea ca părţile,
componentele, sistemele să-şi îndeplinească
funcţiile pentru care au fost proiectate fără a
se defecta, în condiţii specificate, pentru o
anumită perioadă de timp şi cu un nivel de
încredere dat.
Siguranţa funcţionării –

proprietăţile obiectului de funcţiobilitate

neîntreruptă pe parcursul unui interval
de timp sau volum de lucru.
Durabilitatea –

proprietăţile obiectului de a păstra

capacitatea pînă la survenirea
stării critice cu sistema dată de ÎT
şi reparaţii.
Starea critică a obiectului
se determină dacă exploatarea
acestuia este imposibilă sau
neconvenabilă, precum este
scăzută eficacităţile folosirii sau
regulile cerinţelor tehnicii securităţi.
La starea critică exploatarea obiectului
trebuie să fie stopată.
Starea bună de funcţionare – starea obiectului
la care aceata corespunde tuturor cerinţelor,
stabilite de documentaţie tehnice – normative.
Starea defectă –
starea obiectului la care acesta nu
corespunde nici unei cerinţe, stabilite
în documentaţia tehnică – normativă.

E necesar de a deosebi
refuzuri şi deteriorările
Refuz – eveniment care constă în
disfuncționalitate a obiectului.

Deteriorarea – eveniment care constă în

dereglare ( funcţionării) a stării bune de
funcţionare a obiectului în urma acţiunilor
exterioare, care depăşesc nivelul, stabilit
de documentaţia tehnico – normativă.
Fiabilitatea vehiculelor se stabileşte, în primul
rînd, prin fiabilitatea pieselor şi ansamblelor
lor.

Pentru aprecierea fiabilităţii vehiculelor pe

parcursul exploatării şi pentru planificarea
exploatării se folosesc indice cantitative a
fiabilităţii.

Indice cantitative a fiabilităţii pemit

argumentarea regimului de ÎT şi reparaţiei,
precum şi normelor de asigurare cu piese de
schimb şi materiale.
 Analiza fiabilității permite împărțirea vehiculelor

după modul după modul

de folosire de întreţinere

de folosire de folosire reparabile nereparabile

repetată multiplă
Rezervare – o metodă de ridicare a
fiabilităţii a obiectului prin întroducerea
mijloacelor adăugătoare şi posibilităţilor
peste minim necesare pentru îndeplinirea de
către obiect a funcţiilor impuse.
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ ASUPRA
FIABILITĂŢII TM ÎN PROCESUL DE EXPLOATARE
ACTIVITĂŢILE TEHNICE ŞI ORGANIZAŢIONALE
PENTRU MENŢINEREA FIABILITĂŢII TM.

• Pentru menţinerea fiabilităţii maşinilor în

timpul exploatării în condiţii de armată este
necesar de a îndeplini un şir de activităţi
organizaţionale şi tehnice, cu scopul de a
reduce maximal număril de refuzuri,
precum şi a reduce pînă la minimum
apariţia acestora prin surprindere.
Activităţi organizaţionale:
•Perfecţionarea organizării ÎT, precum şi tehnologiei ÎT
•Planificarea operativă şi de perspectivă a folosirii şi întreţinerii a
maşinilor.
•Crearea condiţiilor optime de exploatare TM
•Evidenţă şi analiză defecţiunilor şi refuzurilor maşinilor, neajunsurilor ÎT,
încălcărilor în folosire, elaborarea şi realizarea măsurilor de
preîntîmpinare a lor
•Controlul îîndeplinirii a regulilor de exploatare TM
•Completarea la timp a maşinilor cu PSSA
•Asigurarea cu documentaţia tehnică, instrucţiuni şi recomandări.
•Ridicarea calificării şoferilor ( mecanicilor – conducătorilor), specialiştilor
PÎTR şi a ofiţerilor din serviciu tehnic
Activităţi tehnice:
•Executarea calitativă şi la timp a ÎTZ agregatelor şi instalaţiilor maşinilor în dependenţă de
condiţii reale a folosirii şi păstrării acestora.
•Diagnosticarea calitativă şi la timp a stării tehnice a unor agregate şi instalaţii a maşinilor.
•Menţinerea nivelului înalt a fiabilităţii maşinilor cu ajutorul implementării mijloacelor
moderne în procesul tehnologic de ÎT.
•Folosirea carburanţilor şi lubrifianţilor corespunzători, precum şi materialelor de
exploatare în conformitate cu condiţiile de folosire şi construcţie a maşinilor.
•Menţinerea regimurilor stabilite ( de sarcină, de viteză tehnică) ce asigură funcţionarea
fiabilă a agregatelor şi instalaţiilor maşinilor.
•Prognozarea refuzurilor şi defecţiunilor;
– Statistică ( date statistice)
– Instrumentală (compararea parametrelor de măsurat cu etalon )
•Automatizarea proceselor de ÎT şi reparaţie a maşinilor.
•Alegere a metodelor de exploatare, care vor permite păstrarea funcţionării fără refuzuri a
maşinilor.
 BIBLIOGRAFIE

1. manual „ Exploataţia armeischih maşin”.

2. material didactic „Exploataţia armeischih

maşin”.