Sunteți pe pagina 1din 2

SCOALA DE LA COPENHAGA ridica problema referentului securitatii si de asemenea incearca sa detecteze domeniile,coordonatele in care opereaza securitatea.

mpactul acestei noi tendinte de abordare a securitatii a fost enorm,conturand practice politica statelor member ale or!anizatiilor de securitate in Eu. "ai mult,in #$$# la summit%ul de la &oma,NA'O a (otarat intr%un limba) classic pt Scoala de la Copen(a!a ca securitatea trebuie analizata pe * paliere,* dimensiuni+militara,sociala,politica,economica si de mediu ,ambientala-. Prima analiza care a.anseaza aceasta id/e a diferitelor dimensiuni ale securitatii%este propusa de 0arr1 0uzan odata cu publicarea lucrarii Popoarele,statatele si teama,in #$$2.0uzan sustine ca securitatea poate fi un concept fundamental prin prisma caruia pot fi interpretate relatiile international.&atiunea principala pt o astfel de interpretare consta in capacitatea securitatii de a se concentra asupra notiunii de amenintare. Cautand sa construiasca un model pt Studiile de securitate,care sa in!lobeze comple3itatea termenului,0uzan considera ca o atentie deosebita trebuie acordata relatiei dintre amenintari si .ulnerabilitati. &aspunsul oferit de 0arr1 0uzan este ca accentual trebuie pus pe stat,pri.ile!ierea statului,sustin criticii,pro.enind din antecedentele sale neorealiste.0uzan preia modelul de securitate al clepsidrei,propus de Ole 4ae.er,pt a arata ca dinamica flu3urilor multidirectional dinspre stat catre unitatile sub%statale si in.ers,interactioneaza cu ni.elul statului, fara de care aceasta dinamica ar fi lipsita de importanta.Prin urmare,conceptul de securitate este situat la ni.elul statului. 0uzan incearca sa medieze,sa diminueze prin introducerea lo!icii 5statelor slabe6 si a 5Statelor puternice6. Aceasta rep un pas f important deoarece astfel este depasita analiza ,neo-realista conform careia statele ca unitati asemanatoare sunt sin!urele obiecte de referinta ale securitatii.Delimitarea propusa de reprezentantul Scolii de la Copen(a!a intre 5state slabe6 si 5state puternice6 nu .izeaza distinctia traditional dintre state in functie de capacitatea lor militara si economica in relatie unele cu altele ci se refera la 5!radul,ni.elul de coeziune socio%economica6.Consecinta acestei stari de fapt este ca 5statele slabe6 ,associate cu 5sudul6- sunt repressi.e si,prin urmare se transforma intr%o sursa de insecuritate la adresa propriilor lor populatii,datorita rate ridicate a amenintarilot la adresa securitatii interne care decur!e din deficitul de le!itimitate popular sau din lipsa coeziunii socio%politice.

De asemenea trebuie a.ut in .edere faptul ca notiunile 5puternic6 si 5slab6 cu referire la stat nu pot oferi nici o solutie atunci cand statul este non%e3istent,sau cand acesta a disparut7in acest sens si fiind constient de limitele solutiei propuse pt diminuarea dilemei statului 0arr1 buzan ar!umenteaza 5Acolo unde aproape ca nu e3ista o id/e de stat,iar institutiile !u.ernamentale constituie ele insele principala amenintare la adresa multor indi.izi,securitatea nationala aproape ca inceteaza sa mai aiba un continut si trebuie sa consideram indi.izii si unitatile substatale drept referinte cu un sens real.6 'otusi 4ae.er pare a pri.ile!ia statul 5Ca actor al securitatii6. nsa lo!ica pusa in )oc este diferita de .iziunea traditionalista ,neo-realista,conforma careia 5etic(eta de securitate a de.enit un indicator pt o problematica specifica pt un camp specific de actiune6.Pe scurt 4ae.er considera ca securitatea este mai curand un process definit atat in termini de securitizare cat si de de%securitizare.