DREPTUL INTERNATIONAL UMANITAR

IN CONTEXTUL RAZBOIULUI CIVIL

DIN SOMALIA

-BUCURESTI 2010-
 In conflictele armate contemporane intelegerea si aprecierea regulilor
de drept international umanitar (DIU) aplicabile este de o vitala importanta.
Cu toate acestea, din cauza faptului ca DIU este aproape in intregime
compus din Conventii internationale, statele care au ales sa nu devina parte
la acestea, par a avea libertatea de a utiliza orice mijloace si metode de a
purta un razboi care le sunt la indemana fara a tine seama de prevederile
internationale. In aceasta situatie specifica ar trebui insa sa se aplice Dreptul
International Umanitar cutumiar care este constituit dintr-un set de reguli de
aplicabilitate generala.
Baza Dreptului International Umanitar contemporan este constituita
de Conventiile de la Geneva si cele doua Protocoale Aditionale
Conventiilor, deschise spre semnare inca din 1977. O caracteristica esentiala
a protocoalelor aditionale o constituie obligatia partilor implicate intr-un
conflict armat de a face distinctia intre civili si combatanti, precum si intre
obiectivele civile, cum ar fi casele si locasurile de cult, si obiectivele
militare.
In razboaiele de astazi, civilii sufera cel mai mult. Un caz
reprezentativ este razboiul civil din Somalia. Din pacate foarte multa lume
cunoaste Somalia doar din bancurile care circula pe toata suprafata globului,
si nimeni nu se gandeste ca aceste bancuri pornesc dintr-o trista realitate.
Stadiul in care a ajuns aceasta tara macinata de razboi civil, lovituri sub
centura date de marile puteri ale lumii, foamete si boala este deplorabil. Si in
spatele steagului somalez se afla peste 9 milioane de povesti de groaza, pline
de malnutritie, crime, moarte si disperare.
In 1991, nordul Somaliei si-a declarat independenta fata de sud si s-a
constituit intr-un stat independent sub numele de Somaliland. Desi noul stat
este mult mai stabil, el nu a fost recunoscut de nici un guvern strain. Din
aceasta cauza, Somaliland nu poate primi ajutoare si nu poate avea legaturi
cu statele straine. Nu se pot trimite scrisori in sau dinspre Somaliland.
Medici pregatiti refuza sa vina in Somaliland pentru ca tara este adesea
confundata cu Somalia (unde este razboi civil) si astfel copii cu boli tratabile
in state mai dezvoltate asteapta ajutoare care nu mai ajung niciodata.
In Somalia, situatia este insa mult mai tragica, razboiul civil de aici durand
de peste 18 ani. In acest stat, puterea centrala nu mai exista.
O mare parte din Somalia centrala si sudica, este dominata de Al-
Shabab si alti rebeli islamisti, acuzati de a avea legaturi cu al-Quaeda, care
si-au impus cu strictete legea Sharia. Tara a avut ultima oara un guvern
functional in 1991. Un slab guvern sprijinit de Natiunile Unite coordoneaza
in prezent doar cateva parti ale capitalei Mogadishu.
 In 1992, Consiliul de Securitate al ONU a aprobat o rezolutie prin
care o forta de mentinere a pacii a fost trimisa in Somalia in scop umanitar,
dar si pentru a restabili pacea in regiune. Cei mai multi somalezi s-au opus
militarilor straini, totul culminand cu mai multe lupte in capitala
Mogaddishu in care au murit 31 de soldati ONU. In final, fortele de
mentinere a pacii au fost retrase din Somalia in 1995.
Intre anii 1990-2000 au murit de foame peste 300.000 de oameni.
Astazi, singura investitie straina in Somalia este intr-un sediu Western
Union din Mogadishu. Acesta este pazit de 20 de oameni inarmati cu AK-47
sau aruncatoare de grenade si 6 lunetisti pe acoperisurile cladirilor din
preajma. De asemena angajatii au si ei la indemana arme automate si poarta
veste anti-glont. Acest sediu functioneaza datorita faptului ca diaspora
somaleza (majoritatea in Canada) trimite bani inapoi acasa, desi nu exista
nici o certitudine ca acesti bani sunt ridicati de destinatar.
Somalia este una dintre cele mai sarace tari de pe glob, in care
pirateria, banditismul si traficul de arme sunt activitati considerate normale.
In fundal, in Mogadishu se aud mereu sunete ale mitralierelor sau
grenadelor, dar cel mai trist este ca mereu sunt implicati copii. Pe strazi pot
fi vazuti copii cu arme, copii impuscati, copii morti. Copii de 9-10 ani poarta
arme si ucid fara mila. Pentru ei viata nu are nici o valoare, iar a ucide este o
joaca.
Folosirea copiilor soldati in conflicte poate avea consecinte pe termen
lung pentru copiii respectivi, afectandu-le grav evolutia psihologica, fizica si
sociala. Pe plan international exista un consens din ce in ce mai larg privind
faptul ca recrutarea fortata sau obligatorie a copiilor – fete si baieti sub
varsta de 18 ani – si folosirea lor de catre fortele armate si gruparile armate
sunt ilegale si constituie una din cele mai grave forme de exploatare a
muncii copiilor.
Recrutarea si folosirea copiilor sub varsta de 18 ani este considerata
crima de razboi intrucat se incalca o serie de drepturi fundamentale ale
omului, inclusiv dreptul la protectie "impotriva tuturor formelor de violenta
fizica sau mentala, ranire sau abuz"( Conventia privind drepturile copilului
(CDC)).
Conform Dreptului Umanitar International, orice persoana acuzata de
comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovata
pana cand vinovatia sa va fi stabilita in mod legal in cursul unui proces
public in care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale. In
Somalia insa, mor zilnic zeci de persoane in urma pedepselor aplicate de
insurgenti. Cei care nu se supun regulilor stabilite de catre islamistii
radicali ai gruparii militare Al-Shaab, sunt omorati sau li se aplica pedepse
teribile fara a avea dreptul la o judecata corecta. Ce socheaza mai mult este
faptul ca sute de oameni din Somalia sunt obligati sa urmareasca, in direct,
aceste infioratoare executii. Un exemplu de astfel de executie a fost
amputarea mainilor si picioarelor a doi somalezi ce au fost prinsi furand
niste telefoane mobile. Un alt caz este cel al unei fete de 13 ani, victima a
unui viol, care a fost condamnata pentru adulter si ucisa cu pietre de 50 de
oameni angajati de o militie locala. Sinistra scena a avut loc in fata a 1.000
de localnici din orasul somalez Kismayo. Militia al-Shabab, care controleaza
orasul din sudul Somaliei, a deschis focul asupra celor care au vrut sa o
salveze pe fata. Imediat dupa ce tatal fetitei a anuntat ca aceasta a fost
abuzata sexual de trei barbati, militia al-Shabab a retinut-o pe Aisha Ibrahim
Duhulow sub acuzatia de adulter. In schimb, cei trei barbatii acuzati de viol
nu au fost arestati. 
De fiecare data, printre “spectatori” se numara si copii, intrucat de
multe ori scolile din oras sunt inchise pentru ca si elevii sa poata privi acest
gen de spectacol. Conform Al-Shaab, scopul unor astfel de manifestari este
acela de „a opri tinerii de a pierde timpul, facandu-i sa se concentreze pe
lucruri mult mai importante, cum ar fi acelea de a-si apara teritoriul si
religia”. Astfel, Al-Shaab doreste sa-si asigure un grup stabil de recruti, inca
din randurile copiilor. Folosindu-se de religia islamica drept „arma”
principala, militantii reusesc sa aduca de partea lor tineri din Somalia si din
tinuturile invecinate.
Un alt drept incalcat in razboiul civil din Somalia este dreptul la
libera exprimare, intrucat populatiei civile i s-a interzis privitul la televizor
sau ascultarea radioului. Doi barbati au fost ucisi doi si alti zece au fost
arestati deoarece urmareau meciul de la Cupa Mondiala dintre Argentina si
Nigeria.
Majoritatea posturilor de radio din Somalia au incetat sa mai
difuzeze muzica ca urmare a ultimatimului lansat de catre islamistii
radicali ai gruparii militare Hezb al-Islam, intrucat acestia considera ca
muzica contravine religiei islamice.
Dreptul la libertate religioasa este garantat de Declaratia Universala
a Drepturilor Omului, de Acordul International asupra Drepturilor Civile si
Politice si de Conventia Europeana asupra Drepturilor Omului. Cu toate
acestea, cele mai mari atrocitati din Somalia au la baza cauza religioasa. Al-
Shabaab, a promis celor din Somalia ca vor scapa de crestinism.  Numarul
mic de crestini somalezi isi practica credinta in secret, in conditii extrem de
periculoase. Cel putin 10 crestini, incluzand 4 profesori, au fost ucisi pentru
credinta lor in 2008 si multi altii rapiti si violati. Lupta dintre politia islamica
somaleza si fortele etiopiene a condus la cresterea ostilitatii asupra
crestinilor, in unele zone. Islamul este religia oficiala in Somalia, ne-
existand prevederi legale pentru libertatea crestina.
Organizatia Natiunilor Unite a estimat ca in acest an in jur de 100
de mii de oameni au murit in Mogadishu si ce e mai trist e ca lucrurile nu se
opresc aici. Zi de zi continua sa aiba loc abuzuri si incalcarea pe scara larga
a dreptului international umanitar de catre toate partile aflate in conflict, mai
exact tortura si alte maltratari, violurile, executiile extrajudiciare, detentia
arbitrara si atacurile impotriva civililor si a infrastructurilor civile. De
exemplu, recent soldatii de mentinere a pacii apartinand Uniunii Africane au
tras proiectile in zonele din Mogadishu controlate de militanti, pe langa
tintele vizate fiind omorati cel putin 10 civili. 
Persoanele care au vizitat capitala somaleza, Mogadishu, au
declarat ca anumite cartiere sunt parasite, iar cei care se aventureaza pe
strazi cad prada bandiailor inarmati care violeaza fete si fura orice gasesc.
Situatia este similara chiar si in taberele de refugiati, care nu le mai pot oferi
somalezilor protectia de care au nevoie. Fortele de securitate somaleze
raman dezorganizate si corupte, fiind alcatuite din militii independente,
loiale oficialilor guvernamentali, si din militari care cauta sa profite din
afacerile realizate pe timp de razboi.
Daca astazi drepturile omului inflacareaza prea putin oamenii din
multe tari ale lumii, explicatia consta, mai curand, in faptul ca o anumita
parte a prevederilor Declaratiei Universale sunt, pentru mai bine de o
jumatate din omenire, inaccesibile. Educatia, sanatatea, dreptul la o existenta
decenta - acele drepturi care nu se pot obtine in tribunale, fie ele
internationale - raman doar o aspiratie pentru milioane de oameni.