Extrema diversitate a formelor luate de conflicte de-a lungul timpului reprezinta una dintre

cauzele lipsei unei definitii unitare si riguroase a notiunii de razboi, precum si ale definirii
aproximative a notiunilor prieten, aliat, adversar, inamic, neutru sau alianta.
Spre deosebire de formele clasice de derulare a razboiului, in care amplitudinea fortei fizice era
determinanta, in confruntarile moderne, o pondere importanta au avut actiunile in planul
psihicului si al informatiei. Dupa cum anii '80, dezvoltarea impresionanta a mijloacelor de
informare, de la Internet la noile tehnologii de informare si comunicare au declansat procesul de
revizuire a ideii de proiectie a puterii.
Schimbarea raportului dintre forta fizica si inteligenta beligerantilor, indeosebi dupa
confruntarile din Golful Persic, din secolul XX-lea si inceputul sec.XXI-lea, este rezultatul
progresului tehnologic al erei nucleare. Aceasta a modificat profund natura razboiului.
Utilizarea informatiei ca resursa de putere si ca arma cu caracter ofensiv sau defensiv, precum si
evolutiile rapide in domeniul tehnologiilor informationale, au contribuit, in mare masura,
incepand din epoca moderna, la schimbarea de paradigma privind conflictele militare, dar si a
celor subsumate acestora.
Informatia si modul in care a fost si este folosita a determinat o regandire a modalitatilor de
purtare a razboaielor moderne, precum si elaborarea de noi concepte, strategii si forme de
actiune, in care informatia s-a dovedit la fel de eficienta ca mijloacele clasice de lupta. Astfel, in
limbajul politico-militar, au aparut o serie de termeni, notiuni si concepte care au definit un nou
tip de razboi, numit generic razboi informational, ce a evoluat in stransa legatura cu progresele
rapide ale tehnologiei informatiei din ultimele decenii.
Avantajele folosirii informatiei ca arma decurg din capacitatea celor care o detin de a-si apara
interesele, pe de o parte prin mijloace neletale, iar pe de alta parte, prin posibilitatea de a actiona
intr-o maniera mai discreta, mai eficace, mai bine adaptata relatiilor actuale, fara ca vreo
constrangere juridica internationala sa poata, pentru moment, sa-i ingradeasca pe utilizatori.
Progresele tehnologice au insotit indeaproape societatea post-industriala, numita societate
informationala, in care armele clasice si chiar strategia de descurajare nucleara tind sa nu mai
ocupe un acelasi loc in asigurarea unui echilibru al puterilor. Din acest motiv, actorii traditionali
ai relatiilor internationale au gasit, in acest tip de razboi, mijlocul ideal pentru a-si promova
interesele si a mentine temporar echilibrul de putere in cadreul relatiilor inter-statale actuale.
Informatia reprezinta o dimensiune functionala distincta a conflictului dintre actori, care-l
transforma intr-un razboi silentios, bazat pe o strategie in cadrul careia se utilizeaza mijloace
tehnice sofisticate, nu pentru distrugerea fizica a adversarului, ci pentru controlul, anihilarea si
neutralizarea acestuia, printr-o superioritate informationala, de regula, evitandu-se recurgerea la
o confruntare armata directa. Astfel, dimensiunile clasice si moderne ale razboiului
secompleteaza cu o noua dimensiune, cea informationala - la campul informational care
determina redimensionarea conceptelor trupe, dispozitive, operatii, front,
teatru,dincolo de limitele lor geografice si temporale, in care forta armata (oamenii si tehnica
de lupta) se afla in plan secundar.
Spre deosebire de perioada razboiului clasic si modern, cand razboiul a urmarit realizarea
unor obiective strict nationale, acesta a evoluat, de la stadiul de violenta organizata, la cel de
influentare ostila, in care scopul principal este influentarea si controlul functionarii unui sistem
socio-politic, si nu distrugerea acestuia. Aceasta constituie una dintre cele mai importante
schimbari din istoria evolutiei razboiului.
1.1. Definirea razboiului informational
Razboiul informational este un domeniu in curs de definire, dar caruia i se acorda o atentie si
resurse tot mai mari, date fiind progresele rapide ale tehnologiei informatiilor din ultimele
decenii. In razboiul informational, informatia este deopotriva, resursa, tinta si arma.
Termenul razboi informational a fost folosit pentru prima data in anul 1976, de catre analistul
politico-militar american, Thomas P. Roma, care a constientizat faptul ca, in toata perioada
Razboiului Rece, s-a desfasurat un razboi invizibil, mult mai subtil decat razboiul clasic.
Potrivit aprecierii sale, razboiul informational reprezinta totalitatea actiunilor la nivel tactic,
operativ si strategic, desfasurate pe timp de pace, criza, escaladare a crizei si a conflictului, prin
operatiuni specifice sau prin agresiuni informationale, care, pentru atingerea obiectivelor proprii,
folosesc mijloace informationle.
Printre primii care au incercat definirea acestui termen, se numara si Alvin Toffler, care, in
lucrarea sa, Al Treilea Val, aparuta in S.U.A. in 1980, aprecia ca pentru a ataca o natiune, se
poate obstructiona fluxul informatiilor - taierea legaturii dintre sediul societatii multinationale si
filialele sale din strainatate, ridicarea de bariere informationale in jurul ei etc.
Reflectiile asupra erei informationale, continuate de acelasi autor in lucrarea Razboi si Anti-
razboi. Supravietuirea in zorii secolului XXI, au generat, in Statele Unite, numeroase dezbateri
asupra conceptului de razboi informational.
In S.U.A., conceptul de razboi informational, a fost lansat oficial in 1992, la aproape doi ani de
la Razboiul din Golf, considerat a fi razboiul pilot in care sa- folosit intreaga gama de mijloace
specifice razboiului informational.
Conceptul a fost facut public in brosura de uz intern a Fortelor aeriene din cadrul
Departamentului Apararii al S.U.A., initulata Bazele Razboiului Informational, unde este definit
ca orice actiune de a nega, exploata, distorsiona sau distruge informatia inamicului si mijloacele
de procesare a acestuia, protejandu-le pe ale noastre impotriva actiunilor inamicului si
exploatand functiile informatiei militare. In plan strategic, la nivelul conducerii armatei S.U.A.,
se considera ca razboiul informational este o activitate militara de contracarare a actiunilor
specifice razboiului de comanda si control, manifestata prin asigurarea integrala a securitatii
operatiilor, folosirea inducerii in eroare a structurilor militare adversare, operatiunii psihologice
de mica sau mare amploare, influentarea, degradarea si distrugerea capacitatilor de comanda si
control al acesteia, protectia capacitatilor militare de comanda si control ale aliatilor, contra-
actiunea adversarilor.
Motivations for cyber war
Premisa esentiala a razboiului informational o constituie competitia pentru resurse, in special
cele de ordin economic si confruntarea asa-numitului razboi economic.
Caracteristicile Razboiului informational
Rzboiul informaional determin ca starea de rzboi" i starea de pace" s nu mai aib sens
antinomic, ntruct are urmtoarele caracteristici generale:
nu exist granie clare ntre noiunile de prieten/duman, prieten / concurent, fapt ce creeaz
dificulti n precizarea adversarilor;
este un rzboi continuu;
absena unor frontiere de natur geografic i/sau temporal;
lipsa unor indicatori clari de avertizare;
utilizarea unei tehnologii complexe, relativ ieftine i larg rspndite, cu costuri relativ sczute
n raport cu rezultatele ce se pot obine;
multitudinea de inte, identificabile n toate domeniile de activitate social;
nlesnirea folosirii cu succes a rzboiului psihologic i a propagandei, chiar i n afara unui
conflict armat;
infrastructura civil devine cel mai important obiectiv, iar aprarea ei cu forele convenionale
este problematic;
este nsoit de noi mijloace de aciune/influenare care eludeaz puterea convenional i
graniele statelor;
se pot obine, cu costuri relativ sczute, manipularea, efectul bumerang" i tergerea
deosebirilor dintre nivelurile de comand;
Preocupri ale statelor n domeniul rzboiului informaional
Tot mai multe ri includ rzboiul informaional" n doctrinele lor militare i n programele
analitice ale instituiilor militare de nvmnt, i dezvolt potenialul necesar (fore, mijloace,
structuri specializate) ducerii unui asemenea tip de conflict i evalueaz dependena, n cretere,
a activitilor civile i militare fa de sistemele informatice.
Rzboiul informaional" este o realitate perceput astzi de mai multe state, unele dintre acestea
conferindu-i recunoatere constituional. Prin urmare, exist preocupri active, pentru
fundamentarea teoretic i operaionalizarea acestuia, att la nivelul centrelor de concepie
strategic" - organe cu responsabiliti n domeniul securitii naionale - ct i la nivelul
mediilor universitare i tiinifice.
Cea mai activ preocupare pentru dezvoltarea teoretic i practic a problemei o manifest
S.U.A., ca ar promotoare a conceptului i autoare a primei definiii, care a pus la dispoziia
comunitii internaionale o palet larg de informaii privind dezvoltarea rzboiului
informaional". Alte ri cu preocupri n domeniu sunt Marea Britanie, Rusia, Frana, Spania,
Israel, Grecia etc.
n S.U.A., rzboiul informaional" se nscrie n conceptul Information Dominance", ca un
ansamblu de aciuni ofensive/defensive care permit obinerea avantajului critic fa de
adversar/inamic n competiia stpnirii informaiei, fiind aplicabil tuturor domeniilor: economic,
politic, social, militar, financiar etc.
Exist preocupri de a integra principalele infrastructuri administrative, economice i militare
americane n cadrul unei arhitecturi informaionale, ntruct n pofida teoriilor avansate de Alvin
i Heidi Toffler n privina intrrii Statelor Unite n epoca informaional, dominaia tehnologic
american asupra restului lumii nu o imunizeaz mpotriva eventualelor atacuri informaionale.
Numeroasele atacuri informatice mpotriva sistemelor informaionale militare i civile, riscurile
de ptrundere i poluare a sistemelor guvernamentale, a structurilor informative i ale aprrii, a
reelelor bancare, a centrelor de control feroviar, transport aerian etc. au atras atenia c
ameninrile informaionale nu sunt doar problema specialitilor de la Pentagon, ci ele
vizeaz/afecteaz securitatea naional i trebuie tratate n consecin. n acest sens a fost
nfiinat Comisia Prezidenial pentru Protejarea Infrastructurii Critice, care evalueaz gradul de
vulnerabilitate al infrastructurilor considerate critice pentru securitatea naional i economic a
rii, identific problemele politice i juridice care presupun efort naional de protejare a
informaiei i propune noi reglementri n domeniu.
Structurile cu atribuii n domeniul rzboiului informaional" se regsesc:
-n cadrul Senatului i Camerei Reprezentanilor, n consiliile permanente cu atribuii n
domeniul securitii naionale;
-sub forma unor agenii de sprijin i grupuri interdepartamentale i a unor comitete de
consultan;
-sub forma unor entiti independente i a unor corporaii
n Marea Britanie, exist percepia conform creia rzboiul informaional" se poate substitui
conflictului militar, prin atacarea infrastructurii informaionale, comerciale, economice sau
sociale aunui stat. Specialitii britanici consider c informaia reprezint elementul strategic n
orice domeniu, motiv pentru care este nevoie de o politic de management de risc fa de
calitatea informaiei (nu exist nc veritabile sisteme de valorizare a informaiei).
In doctrina militar britanic, rzboiul informaional este descris sumar la capitolul concepte
strategice", fiind prevzute att formele defensive n ntreg spectrul de conflicte, ct i formele
ofensive ndreptate mpotriva sistemelor de comand i control ale inamicului.
O important contribuie la cunoaterea mijloacelor i procedeelor rzboiului informaional" din
alte state revine Serviciului Informaii Militare, iar pentru m-surile ofensive specifice este
implicat i Centrul de Comunicaii Guvernamentale, prin mijloacele electronice de care dispune.
In Frana, rzboiul informaional" este perceput ca o nou provocare care legitimeaz
eforturile depuse mpotriva hegemoniei americane i care i permite s-i menin poziia de
mare putere. Specialitii francezi consider c rzboiul informaional" se desfoar ndeosebi
n domeniile militar i economic, este specific conflictelor de intensitate sczut sau operaiilor
militare, altele dect cele desfurate n cadrul aciunilor militare conduse de NATO ori sub
egida O.N.U., unde aliaii nu sunt considerai adversari.
Doctrina militar francez prevede existena a trei tipuri de rzboi: electronic, informatic i
psihologic, pentru fiecare dezvoltndu-se organisme specifice.
De asemenea, rzboiul informaional" este considerat o surs potenial de vulnerabilitate
pentru actorii economici, avnd n vedere relaiile concureniale la nivel naional i internaional,
precum i explozia informaional, care oblig la regndirea modurilor de comunicare a
informaiilor cu partenerii politici, economici i administrativi ai Franei.
n Germania, perspectiva asupra rzboiului informaional" este, n mare parte, asemntoare
cu cea american i britanic, recunoscndu-i-se rolul legitim, ofensiv/defensiv, n
aprarea/protejarea intereselor naionale. Specialitii germani au n atenie, n special, problemele
securitii/sigurantei informaionale", n care relevante sunt domeniile privind securitatea
informaiei, protecia infrastructurii critice, precum i subdomeniile aferente,ndeosebi cele
privind cooperarea n domeniul cercetrii i dezvoltrii resurselor informaionale.
Caracterul defensiv al rzboiului informaional" deriv din nevoia de a rspunde operativ la aa-
numitele atacuri intenionate" la adresa securitii militare i civile, iar cel ofensiv vizeaz
ndeplinirea obiectivelor strategice, operaionale sau tactice ale instituiilor guvernamentale i ale
altor organizaii legale, mpotriva actelor criminale sau teroriste.
Specific concepiei germane privind rzboiul informaional" este faptul c se acord o deosebit
atenie managementului mijloacelor de comunicare, apreciate ca element fundamental de
susinere, precum i componentei economice, asupra creia au o poziie asemntoare cu cea
francez.