UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE

ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

RĂU DUMITRU

RĂZBOIUL HIBRID ȘI RECONFIGURAREA BALANȚEI DE

PUTERE LA ETAPA ACTUALĂ

Teză de master

Autorul: ______________
(semnătura)

Conducător ştiinţific: _____________

Solcan Alexandru, Dr. conf. univ.

Aprob: Șef Departament ______________

EJOV Cristina, dr., conf. univ.

CHIŞINĂU, 2020
 CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR

ADNOTARE (în română, rusă și engleză).......................................................................................

INTRODUCERE.............................................................................................................................

1. RĂZBOIUL HIBRID ȘI BALANȚA DE PUTERE. ABORDĂRI TEORETICO-

METODOLOGICE
1.1. Dimensiunile războiului hibrid în raport cu noțiunea de balanță a puterii
1.2. Influența războiului hibrid și aspectele multidimensionale ale acestuia.
1.3. Concluzii la capitolul 1…..........................
…………………………………………………

2. RECONFIGURAREA BALANȚEI DE PUTERE LA ETAPA ACTUALĂ

2.1. Conflictul asimetric multimodal. Strategii de acaparare a
puterii ............................................
2.2. Scenariul de luptă hibrid – arma secolului XXI.
2.3. Concluzii la capitolul 2…............…………..........................……………………………………

3. REPUBLICA MOLDOVA ȘI INTERVENȚIILE LOCALE ALE RĂZBOIULUI

HIBRID
3.1. Situația actuală a Republicii Moldova. Noul scenariu al Federației Ruse.......................
3.2. Lupta pentru putere în Republica Moldova și implicațiile externe ................................
3.3. Concluzii la capitolul 3..........................................................................................................

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI...............................................................................................

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................

ANEXE...........................................................................................................................................

DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII........................................................

1
 INTRODUCERE
Actualitatea și necesitatea studierii acestei tematici rezidă din desfășurarea și evoluția
relațiilor internaționale pe lângă transformările produse în componenta puterii în lume.
Observăm o multitudine de modificări la nivel de scopuri, obiective, ritmuri, acțiuni
directe sau indirecte, posibilități și capacități ale actorilor statali și non-statali de a-și mări
modalitățile lor de a conduce lumea, de a egala balanța de putere pe glob și de a duce și purta un
război al puterii.
Una din noțiunile controverstate care a schimbat percepția și configurația domeniul
militar, de rând cu cel economic, de securitate și cel politico-social este războiul hibrid iar pe
lângă aceasta una din noțiunile de operație a acestuia este balanța de putere.
Prin noţiunea de balanță de putere înțelegem capacitățile statelor de a-și asigura o bună
funcționalitate și continuitate a activității lor pe arena internațională fără a face apel la violență,
fără a face apel la agresiuni sau presiuni, unde partenerii-state sunt pe același taler și nimeni nu
oscilează de pe pozițiile lor inițiale în procesul politic, economic, social, religios, de securitate,
etc.
Vorbind totodată despre securitatea internațională în contextul războiului hibrid și de
reconfigurarea balanței de putere, subînțelegem nemijlocit un complex de strategii de lungă
durată care funcționează deja de ani buni, de metode de lucru noi, de mijloace de acționare și
reacționare, despre viziuni asupra puterii și luptei pentru aceasta și nu în ultimul rând, acele
provocări noi ce fac posibilă existența unui fenomen proeminent ca războiul hibrid, care prin
amploarea și extinderea sa pe orice dimensiune, este utilizat ca armă sigură și eficientă atunci
când se dorește impunerea poziției, omniprezența în ordinea și politica de astăzi.
Războiul hibrid reprezintă în sine un tip de conflict actualizat, care nemijlocit cuprinde
ca obiective atingerea intereselor deja prestabilite și operează concominent cu un spectru și
totodată o gamă largă de noțiuni precum, populism, inovații, propagandă, presiuni,
vulnerabilități, sensibilizare, conflicte, divizarea societății, dezechilibru, etc.
Războiul hibrid este probabil unul din cele mai actuale concepte și noțiuni utilizate din
ultimii ani, sec. XXI fiind cel care dă frâu liber anumitor fenomene greu de explicat sau definit
precum este acesta.
Totodată, războiul hibrid este catalogat ca unul din cele mai studiate și în vogă fenomene
pe arena internațională, dat fiind faptul că ordinea mondială de azi, deciziile la nivel înalt și
modalitatea de a „gestiona lumea” depinde esențial de marile puteri ale lumii. Astfel este
important pentru noi, să studiem și să analizăm în profunzime modalitatea de manifestare a
aspirațiilor marilor actori geopolitici importanți, luând în calcul spațiul în care ne aflăm – unul
foarte controversat și de intersecție a multor interese geostrategice.
2
 Totodată războiul hibrid este determinat de ultimele tendințe ale politicii și
ale deciziilor la nivel înalt care nemijlocit se concentrează pe împărțirea de interese, și anume
împărțirea sferelor de influență prin interese, iarăși interese care nu sunt ușor de obținut decât
prin unele mecanisme ce acționează la modul cel mai indirect și totodată la modul cel mai
eficient.
Importanța problemei abordate rezidă din specificul acestei teme, care vizează atât în
plan direct cât și în plan indirect situația securității Republicii Moldova la etapa actuală în
detrimentul dezvoltării noilor tendințe în ceea ce privește modalitatea de a duce lupta și a face
concurență pe arena internațională.
Este important să cunoaștem ce înseamnă războiul hibrid, cât de periculos este, care sunt
consecințele promovării unui asemenea tip de conflict nou și care sunt adevăratele realități ale
viitorului relațiilor internaționale în contextul războiului hibrid. Pentru Republica Moldova
războiul hibrid este fenomenul ce creează pârghii foarte accesibile și necesare atât actorilor
externi cât și celor interni ce-și doresc implicarea indirectă atât în procesul decizional al statului
cât și în cel de orientare a politicii externe. Este necesar de abordat problema dată într-un mod
cât mai consecvent,deoarece războiul hibrid și prezența amenințărilor hibride denotă un
dezechilibru major pentru dimensiunea socială, economică, politică și cea de securitate,
dimensiuni care asigură existența și continuitatea unui stat, regiune, continent, etc.
Gradul de investigație a temei. Analiza literaturii științifice în domeniul militar și cel
de securitate denotă faptul că cercetătorii de peste hotare dar și cei din Republica Moldova au
conștientizat o necesitate vitală de a studia fenomenul războiului hibrid și au acumulat astfel un
bogat potențial de idei, concepte și abordări, în baza cărora reușim elaborarea conceptual-
teoretică, definind modalitatea de comportament a acestui tip de conflict.
Astfel lucrările publicate până în prezent, atât în spațiul occidental, rus și românesc
precum, monografii, articole științifice, studii și diverse editoriale, au avut și au în continuare
rolul de a trata o varietate întreagă de cauze și consecințe ale războiului hibrid evidențiind
diverse aspecte ale problemei în cauză.
În lucrările autorilor precum Renz.B și Smith H.1, Bachmann S., Bowers Ch. O.2 și
Gunneriusson H.3 Războiul hibrid este omniprezent și raportat la actualitățile și mo- dificările în

1
Renz B. Smith H. Russia and Hybrid warfare. https://www.stratcomcoe.org/bettina-renz-and-hanna-smith-russia-and-
hybrid-warfare-going-beyond-label (vizitat 16.10. 2019).
2
Bowers Ch.O. Identifying Emerging Hybrid Adversaries, 2012. p.41. http://indianstrategicknowledgeonline.com/we
b/hy brid%20Bowers.pdf ( vizitat vizitat 16.10. 2019).
3
Bachmann S. Gunneriusson H. Hybrid Wars: The 21st - Century’s new threats to global peace and security
https://www.researchgate.net/publication/268444446_HYBRID_WARS_The_21st__CENTURY'S_NEW_THREATS_
TO_GLOBAL_ PEACE_AND_SECURITY (vizitat vizitat 16.10. 2019).
3
sistemul internațional fiind un fenomen studiat și analizat din toate punctele de vedere, precum
amenințările, adversarii, capabilitățile, etc.
În lista occidentalilor care au analizat evoluția și proveniența acestui fenomen hibrid
putem menționa autori precum Hoffman F.G.4, Aitoro J. R.5, Glenn R.W.6, Mattis J. N.7,
Nemeth W. J.8, Fleming B. P.9, McCulloh T. și Johnson R. 10, Murray W. și Mansoor P.11 etc,
care și-au adus aportul definirea și stabilirea unităților de măsură a războiului hibrid, evidențiind
astfel care sunt dimensiunile și instrumentele prin care acest tip de război își extinde influența și
câștigă teren.
Pentru o cercetare cât mai eficientă, se impune studierea și analiza lucrărilor și
cercetărilor științifice realizate de specialiștii spațiului rusesc care nemijlocit au pus probabil
unul din cele mai importante accente asupra modului de a percepe războiul hibrid și modalității
lui de a se manifesta. Astfel metodele lor specifice de a identifica particularitățile războiului
hibrid și de a-l descrie din interiorul sursei, permite vizualizarea valențelor acestui tip de
conflict având poziții diverse în raport cu acesta.
Avem scrierile autorilor precum Gherasimov V.12, Klimenco S.13, Messner E.14, ce
conțin o serie distinctă de mențiuni a schimbărilor la nivel de metode de a purta un conflict
printre care și războiul hibrid ca exponent principal al instrumentelor combinate de război.
Autorii ruși studiază minuțios războiul hibrid și îl transpun pe diverse dimensiuni la realitățile

4
Mattis J. Hoffman F.G. Future Wafare: The Rise of Hybrid Wars, U.S. Naval Institute, Proceedings Magazine, 2005
5
Aitoro J.R. Defense lacks doctrine to guide it through cyberwarfare. http://www.nextgov.com/cio-briefing/2010/09/
defense-lacks-doctrine-to-guide-it-through-cyberwarfare/47575 ( vizitat vizitat 14.10. 2019).
6
Glenn R.W. Biography. https://researchers.anu.edu.au/researchers/glenn-rw (vizitat vizitat 16.10. 2019).
7
Cruceru V. Despre conceptul de război hibrid. În Infosfera: Revistă de studii de securitate și informații pentru apărare,
p.31. http://www.mapn.ro/publicatii /2015/infosfera/3.pdf ( vizitat 16.10. 2019).
8
Chifu I. Război hibrid, „lawfare“, război informaţional. http://adevarul.ro/international/inlume/razboi-hibrid-lawfare-r
azboi-informational razboaieleviitorului1_56f281ab5ab6550cb8246783/index.html (vizitat 14.10. 2019).
9
Fleming B.P. The Hybrid Threat Concept: Contemporary War, Military Planning and the Advent of Unrestricted
Operational Art. http://indianstrategicknowledgeonline.com/web/2753.pdf (vizitat 16.11.2019).
10
McCulloh T. Johnson R. Hybrid Warfare. http://www.socom.mil/JSOU/JSOUPublications/JSOU%20134 _Mc
Culloh Johnson_Hybrid%20Warfare_final.pdf (vizitat 14.10. 2019).
11
Journal of Military and Strategic Studies. Volume 15, 2013. http://jmss.org/jmss/index.php/jmss/article/viewFile/
515/5 02 ( vizitat 15.10.2019).
12
Плеханов И. Доктрина Герасимова и пугало "гибридной войны" России. https://ria.ru/analytics/20170628/149
744 5931.html
13
Клименко С. Теория и практика ведения "Гибридных войн" (по взглядам НАТО). 2015. p.109. http://factmil.
com/publ/strana/nato/teorija_t_praktika_vedenija_gibridnykh_vojn_po_vzgljadam_nato_2015/61-1-0-730 (vizitat
14.10. 2019).
14
Evgeny Messner. https://www.revolvy.com/main/index.php?s=Evgeny%20Messner (vizitat 14.10. 2019).
4
de astăzi, și aduc în acest sens argumentele tehnice, tehnologice și științifice, astfel îi putem
menționa pe Plehanov N15, Bartoș A.16 , Puhov R.17 sau Polovenco O.18
Spațiul românesc și cercetările efectuate sunt arhinecesare în ecuația cercetării
fenomenului războiului hibrid prin autori consacrați studierii domeniului de securitate,
domeniului militar și cel conflictologic precum Chifu I. 19, Dungaciu D.20, Hentea C.21, Chirița
I.22, etc. O atenție deosebită trebuie să atragem asupra viziunilor și cercetătorilor din acest spațiu,
datorită faptului că mediul de securitate și apărare depinde în mare măsură de modalitatea de
percepție și studiere a problemei războiului hibrid iar acest lucru îl regăsim în lucrările elaborate
de autori precum Rațiu A.23, Soare A.24, Marchievici C., Cruceru V.25, Bucur-Marcu H.26,
Stamatin G., Lazăr T.27, etc. La fel un aport deosebit în conceptualizarea noțiunii de război
hibrid sunt scrierile autorilor Tâlvan I.A.28, Frunzeti T.29, Moștoflei C. Sarcinschi A.30, care
includ și fac apel la o abordare sistemică în studierea fenomenului de război hibrid și a
specificului acestuia.
Lucrările de referință ce conțin analize a războiului hibrid sunt cele ale autorilor din
Republica Moldova, care vin cu un spectru nou de percepere și înțelegere a tematicii date. Astfel
15
Плеханов И. Доктрина Герасимова и пугало "гибридной войны" России. https://ria.ru/analytics/20170 628 /149
74 45931.html ( vizitat 14.10. 2019).
16
Бартош А. Гибридные войны в стратегии США и НАТО. http://nvo.ng.ru/concepts/2014-10-10/1_nato.html
(vizitat 17.11.2019).
17
Руслан Николаевич Пухов. Миф о гибридной войне. http://nvo.ng.ru/realty/2015-05-29/1_war.html (vizitat
17.11. 2019).
18
Războiul hibrid - mit sau realitate? http://www.redstar.ru/index.php/siriya/item/21475-gibridnaya-vojna-mif-ili-real
nost ( vizitat 14.10. 2019).
19
Chifu I. Război hibrid, lawfare, război informaţional. http://adevarul.ro/international/inlume/razboi-hibrid-lawfare-
razboi-informational razboaieleviitorului1_56f281ab5ab6550cb8246783/index.html (vizitat 19.11.2019).
20
Este România într-un război hibrid? http://www.ziare.com/europa/ungaria/este-romania-in-razboi-hibrid-ungaria-dest
abilizatorul-nato-interviu-cu-dan-dungaciu-1349463 ( vizitat vizitat 14.10. 2019).
21
Hentea C. Era Putin și războiul hibrid. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/era-putin-si-razboiul-hibrid (vi
zitat (vizitat 18.11.2019).
22
Veleneiuc S. Organizarea militară hibridă. Studiu de caz: Rusia și organizațiile hibride. p.101.
23
Rațiu A. Gestionarea dinamicii conflictelor asimetrice. Editura Academiei Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu, Sibiu,
2012, p.53
24
Soare A. Războiul Hibrid. http://www.acsoare.com/2014/09/razboiul-hibrid.html (vizitat 14.10. 2019).
25
Cruceru V. Despre conceptul de război hibrid în gândirea americană. https://spodas.unap.ro/revista/index.php/revis
ta/article/view/ ( vizitat 18.11.2019).
26
Bucur-Marcu H. Războiul hibrid – prolegomene (pentru publicul larg – și nu doar !) http://powerpolitics.ro/razboiul-
hi brid-prolegomene-pentru-publicul-larg-si-nu-doar (vizitat 24.11.2019).
27
Lazăr T. Războiul hibrid. Arme și alarme. http://intelligence.sri.ro/razboiul-hibrid-arme-si-alarme (vizitat
24.11.2017).
28
Tâlvan I.A. Rezumatul tezei de doctora. Lecțiile învățate din războiul hibrid și utilizarea acestora în instruirea
armatei române, București, 2017, p.11. https://www.unap.ro/DOCTORAT/Rezumat%20teza%20decembrie/Rezuma t
%20teza ROTALVAN%20Ionela-Alexandra.pdf (vizitat 14.10. 2019).
29
Frunzeti T. Protecția infrastructurii critice – sarcină prioritară în cadrul strategiei de securitate a uniunii europene, în
Revista de stiințe militare, nr. 2 (19) anul X, 2010. http://www.sri.ro/upload/BrosuraProtectiaInfrastructurilor
Critice.pdf (vizitat 14.10. 2019).
30
Moștoflei C. Sarcinschi A. Militar – Nonmilitar în securitatea națională. Dilema armatei. Editura Universităţii
Naţionale de Apărare Bucureşti, 2004, p.9. https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/militar_nonmilitar_in_securitatea_nation
al a.pdf (vizitat 16.10. 2019) .
5
avem autori precum Juc V. și Ungureanu V. 31, Cebotari S.32, Godoroja I.33, Lavric A.34, Nantoi
O.35, Albu N.36, etc, care au pronunțat importanța studierii proble- maticii războiului hibrid
raportând-o în permanență la provocările sec.XXI, asigurând astfel existența unei baze teoretico-
conceptuale constistente.
Problema cercetării constă în studierea evoluției relațiilor internaționale în raport cu
reconfirgurarea balanței de putere în lume prin utilizarea războiului hibrid ca strategie de lungă
durată.
Obiectul cercetării este reprezentat de balanța de putere și războiul hibrid
Scopul tezei rezidă în analiza istoriografică, teoretică și practică a evoluției războiului
hibrid și a influenței acestuia asupra reconfigurării balanței de putere în condițiile contemporane.
Obiectivele tezei:
 De a analiza istoriografia cercetării balanței de putere și războiului hibrid.
 De a studia bazele teoretice războiului hibrid.
 De a examina specificul și construcția balanței de putere.
 De a cerceta reconfigurarea balanței de putere în ultimele decenii.
 De a analiza influența războiului hibrid în reconfigurarea puterii în Republica Moldova
Metodologia cercetării problematicii abordate este asigurată prin utilizarea unei
multitudini de procedee, abordări, tehnici, metode teoretice și empirice. Totodată, menționăm că
din considerentul că avem o bază dezvoltată insuficent a dezvoltării războiului hibrid și a
balanței de putere în special în Republica Moldova, constatăm că instrumentarul metodologic al
tezei este direct vorbind sursele auxiliare din afară. Metodele au contribuit la elaborarea
strategiei de cercetare, la percepția problematicii și la obținerea rezultatelor dezirabile. Prin
urmare, avem următoarele metode de cercetare:
Metoda deductiv-inductivă a fost utilizată pentru cercetarea subiectului de la general la
particular și invers. Deducția apare în capitolul al doilea unde se încearcă o abordare
31
Juc V. Ungureanu V. Opțiuni de consolidare a securității militare a Republicii Moldova în contextul extinderii
amenințărilor asimetrice și hibride, în: Revista de Filosofie, Sociologie și Științe Politice, Chișinău, 2016, p.12. http://
icjp.asm.md/sites/default/files/publicatii/revista_filosofie_asm_nr_2_com_9369.pdf ( vizitat 16.10. 2019).
32
Cebotari S. Războiul Hibrid. Unele Considerațiuni. Revista Militară Nr.1 (13)/ 2015. https://ibn.idsi .md/sites/default
/files/imag_file /Razboiul%20hibrid%E2%80%9D.%20unele%20consideratiuni.pdf ( vizitat 16.10. 2019).
33
Godoroja I. Războiul hibrid - o amenințare la dresa securității Republicii Moldova. În: Problemele științei militare și
securității naționale. Chișinău, 2017. p.161. http://www.academy.army.md/wp-content/uploads/Probleme-ale-stiintei-
militare-studii-2016-1.pdf (vizitat 16.10. 2019).
34
Lavric A. Războiul hibrid ca fenomen în confruntarea Rusia și Occident în spațiul Europei de Est, în: Probleme ale
științei militare, 2016, p.38. http:// www.academy.army.md/wp-content/uploads/Probleme-ale-stiintei-militare-studii-
2016-1.pdf (vizitat 16.10. 2019).
35
Chifu I. Nantoi O. Război informațional. Tipizarea modelului agresiunii.Editura Institutului de Științe Politice și
Relații Internaționale Ion I.C. Brătianu al Academiei Române. București 2016. https://nato.md/wp-content/uploads/20
16/08/Razb oi-Informational.pdf (vizitat 24.12.2017).
36
Albu N. Influența crizei din Ucraina asupra securității Republicii Moldova Revista Militară. nr. 2 (14), 2015, p.35.

6
multiaspectuală a războiului hibrid ca instrument. Totodată prin această metodă încercăm să
oferim o importanța deosebită problematicii dezechilibrului balanței de puter atât în plan global
cât și în plan regional și mai apoi național. Inducția a fost utilizată în analiza comparată a
sistemelor de securitate interpuse cu dimensiunile tacticilor nestandart-hibride.
Metoda comparării a fost utilizată în analiza abordărilor diferite ale autorilor care s-au
documentat în ceea ce prevede balanța de putere, gestiunea ei și mai ales în studierea războiului
hibrid ca obiect de referință. la conceptul de diplomație publică în promovarea imaginii.
Ivent-analiza a contribuit la studierea nivelului de conștientizare a pericolului războiului
hibrid de către participanți și respondenți.
Metoda analizei și sintezei a fost utilizată pentru a coagula sursele studiate și a evidenția
esența problemei balanței de putere.
Metoda observării indirecte a fost utilizată în analizarea instrumentelor, tacticilor și
tehnicilor hibride în influeța pe care aceștia o au asupra lumii în sec. XXI.
Metoda sistemică a fost utilizată în momentul în abordarea directă a sistemelor de state,
alianțe de state dar și la nivel global.
Dintre tehnicile existente, autorul consideră că cea mai reușită pentru problematica sa este:
Interviul care a permis o cuantificare a anumitor teorii despre nivelul de informare și
conștientizare a populației privind subiectele abordate în tema cercetării.

Ipoteza cercetării rezidă în ideea că războiul hibrid este utilizat tot mai mult de către
marile puteri drept armă indirectă de acțiune și orientate spre statele-țintă care ar putea într-o
măsură oarecare să contribuie la un dezechilibru politic, economic și social care ar favoriza
anumite interese secrete și tacite ale altor actori terți.
Noutatea științifică a lucrării. Lucrarea respectivă reprezintă într-un mod succint și
clar, o metodă alternativă de analiză a balanței de putere din perspectiva unui nou tip de război
și percepere a conceptului de război hibrid și alcătuiește un studiu complex ce vine să
definească, să desfășoare și să contureze impactul acestui conflict și respectiv să aducă exemple
de instrumente utilizate pe larg, necesare unor state-țintă războiului hibrid, printre care și
Republica Moldova.
Valoarea aplicativă a lucrării. Prin elaborarea acestei cercetări ştiinţifice, ce are rolul
de a familiariza noțiunea de război hibrid cu balanță de putere dar și cu celelalte domenii și
dimensiuni-cheie ale unui stat, se impune esența acestei lucrări ce rezidă din multitudinea de
exemple și modele menționate ce are rolul de a dezvolta capacitatea de analiză și percepție a
adevăratelor provocări ale războiului hibrid la adresa securității internaționale dar și cea a
Republicii Moldova. Importanța acestei lucrări este redată prin completarea setului de cercetări
7
științifice cu una care tinde să explice minuțios atât conceptul cât și elementele constitutive ale
noțiunii de războiu hibrid, venind totodată cu o serie de instrumente necesare în abordarea,
studierea și prevenirea anumitor amenințări de tip hibrid.

8
 1. RĂZBOIUL HIBRID ȘI BALANȚA DE PUTERE. ABORDĂRI
TEORETICO-METODOLOGICE

1.1 Dimensiunile războiului hibrid în raport cu noțiunea de balanță a puterii

.
Secolul XXI ne-a oferit o multitudine de noțiuni, fenomene și procese relativ noi pentru
omenire care au venit să schimbe macazul relațiilor internaționale, cooperării dintre state,
modalităților de realizare și promovare a securității internaționale, toate în detrimentul politicii
externe a statelor cât și a politicii mondiale.
Actualmente avem puse pe masă o serie de domenii arhicomplexe care au apărut ca
rezultate a diferitor acțiuni, manifestări, procese, decizii venite din partea statelor-puteri și care
au creat premise pentru apariția de noțiuni cu totul și cu totul noi pentru omenire. Una din aceste
noțiuni, care astăzi semnifică un domeniu foarte accesat, foarte discutat și de altfel foarte actual
este noțiunea de război hibrid.
Există o multitudine de noțiuni, definiții și concepte axate și destinate explicării acestui
fenomen sau tip de război cu totul nou pentru domeniul relațiilor internaționale și domeniul
securității internaționale. Deși războiul hibrid a fost și este abordat din mai multe puncte de
vedere concomitent, accentuăm faptul că nu există o definiție general-acceptată care să reflectă
și să întrunească toate nuanțele războiului hibrid.
Analizând premisele apariției conceptului de război hibrid, trebuie nemijlocit să
menționăm că, primii germeni ai studierii și analizării acestui tip nou de conflict sunt întâlniți
anume în cartea chineză „Unrestricted War” a colonelului Liang Q. şi colonelului Xiangsui W.,
carte apărută în anul 199937. Este considerată a fi sursa primară a războiului hibrid ca definiție
și concept științific38.
Astfel, avem prezentat războiul hibrid precum o modalitate de gândire inovativă și
totodată o manieră nouă de a duce o luptă sau a menține un conflict pentru a cuceri teritorii reale
și virtuale, în primul rând, și pentru a deține controlul asupra tuturor componentelor-cheie a unui
stat-țintă într-al doilea.
Alături de afirmațiile și de conceptele acceptate de comunitatea internațională asupra
acestui concept, ca fiind apropiate esenței războiului hibrid îi avem pe cei care s-au versat cu
adevărat în studierea, analiza și evidențierea tuturor substraturilor noului tip de conflict.
Tipologizarea autorilor și cercetătorilor în domeniul de securitate în raport cu cei care s-
au axat pe descrierea scenariilor războiului hibrid, trebuie nemijlocit realizată în plan geografic.
37
Liang Q. Xiangsui W. Urestricter War. http://www.c4i.org/unrestricted.pdf (vizitat 18.11.2017).
3829
Chifu I. Război hibrid, lawfare, război informaţional. http://adevarul.ro/international/inlume/razboi-hibrid-lawfare-
razboi-informational razboaieleviitorului1_56f281ab5ab6550cb8246783/index.html (vizitat 19.11.2017).
9
Astfel avem cercetătorii din Vest – occidentalii, care dețin actualmente un număr impunător de
teorii și studii asupra noului concept de război, au reușit să evidențieze anumite particularități
distincte ale războiului hibrid, necesare în elaborarea de strategii și tactici de apărare, nu doar
teoretice dar și practice.
Cei care au dezvoltat noțiunea război hibrid și anume „părinții” de facto al acestui
termen sunt autorul Mattis J. şi lectorul universitar în cadrul operațiunilor militare la Centrului
de Studii Strategice și de Apărare de la Universitatea Națională Australiană, Hoffman F. G. care
au abordat și în alte lucrări importante acest subiect constroversat 39. Acești doi autori abordează
pe scară largă noțiunea de război hibrid în cartea „Future Warfare: The Rise of Hybrid Wars”,
unde esența acestui concept este prezentată prin prisma puterii statelor de a face față acestor
provocări și prin capacitatea altor state de al promova40.
Întâlnim studierea fenomenului hibrid și în cărți sau articole semnate de autori ce
activează strict în domeniul securității, strategiei și problemelor militare, care și-au adus aportul
prin cercetare și au catalogat problema noului tip de conflict drept una ce afectează direct
domeniul securității și relațiilor internaționale, precum studiul autorului Glenn R.W. 41
„Thoughts on Hybrid Conflict”42.
Un studiu foarte important în acest sens este cel al autorului și fostului ofițer al Corpului
Marin, iar acum un cercetător la Departamentul Apărării al SUA, Hoffman F. G. 43, care este
considerat autorul conceptului de amenințări hibride, și anume „Conflict in the 21st
Century: The Rise of Hybrid Wars”, unde războiul hibrid este analizat sub unghiul unei revoluții
permanente, care persistă în continuare după Războiul Rece și care pulsează tensiunile dintre
marii adversari44.
O altă lucrare considerată a fi de bază atât în spațiul estic cât și cel occidental este
lucrarea autorilor McCulloh T. și Johnson R. „Hybrid Warfare” care tind spre elaborarea unui
model de explicare a combinației teoriei generale și perspectivei operaționale a războiului
hibrid. Deși conceptul nu este deloc nou autorii recunosc că lucrarea respectivă se axează pe
oferirea clarității și utilității studierii domeniului și fenomenului dat45.

39
Chifu I. Război hibrid, lawfare, război informaţional. http://adevarul.ro/international/inlume/razboi-hibrid-lawfare-
razboi-informational razboaieleviitorului1_56f281ab5ab6550cb8246783/index.html (vizitat 19.11.2017).
40
Mattis J. Hoffman F.G. Future Wacrucerurfare: The Rise of Hybrid Wars, U.S. Naval Institute, Proceedings
Magazine, 2005
41
Russell W. Glenn. https://researchers.anu.edu.au/researchers/glenn-rw (vizitat 22.12.2017).
42
Glenn W .Thoughts on "Hybrid" Conflict. http://smallwarsjournal.com/jrnl/art/thoughts-on-hybrid-conflict (vizitat
23.12.2017).
43
Frank G. Hoffman. https://www.fpri.org /contributor/frank-hoffman (vizitat 22.12.2017).
44
Hoffman. F. G. Conflict in the 21st Century: The Rise of Hybrid Wars. http://www.potomacinstitute.org/images/sto
ries/publications/potomac_hybridwar_0108.pdf ( vizitat 22.12.2017).
45
McCulloh T. Johnson R. Hybrid Warfare. http://www.socom.mil/JSOU/JSOUPublications/JSOU%20134
_McCulloh Johnson_Hybrid%20Warfare_final.pdf (vizitat 21.12.2017).
10
 Un accent semnificativ îl are lucrarea autorului din același spațiu occidental Nemeth W.
46
J. și anume „Future War and Chechnya: A Case for Hybrid Warfare” , unde războiul hibrid
este studiat foarte aprofundat într-o manieră apropiată autorului Aitoro J.R.
Astfel războiului hibrid îi sunt conferite următoarele paralele științifice – un război cu o
strategie bine gândită și stabilită, ce combină direct războiul
convențional războiul iregular și războiul sau atacul cibernetic47.
O altă definiție foarte importantă este cea a autorului Fleming B. P. care în lucrarea de
referință „The Hybrid Threat Concept: Contemporary War, Military Planning and the Advent of
Unrestricted Operational Art” relatează despre
războiul hibrid că ar reprezenta o metodă și o modalitate de acțiune neliniară, abstractă pe
alocuri concentrată pentru a contracara o forță superioară48.
O viziune și o abordare foarte cunoscută în spațiul american dar și european asupra
conceptului de război hibrid este cea a colonelului american McCuen J. unde în articolul
„Războaiele Hibride” evalueză acest fenomen drept un război cu un spectru complex de
nuanțe, cu dimensiuni fizice și conceptual specific49.
Războiul și fenomenul de conflict hibrid o întâlnim deasemenea și în proiectul de
cercetare strategică „Hybrid War: A New Paradigm For Stability Operations In Failing States” a
colonelului american Bond M. S. Aici războiul hibrid este perceput și analizat sub unghiul unui
conflict ce solicită o extindere considerabilă în care statele implicate își atribuie roluri și
misiuni atât pentru susținerea forțelor terestre cât și pentru sprijinul politic, informațional și
economic în afara acestora50.
Tot aici putem alipi și lucrarea autorilor Murray W. și Mansoor P. Vedem astfel că
elementul războiului hibrid, pentru spațiul de vest, cel american și european, este perceput din
punct de vedere al construcției, locul apariției acestui fenomen și formele de manifestare a
acestuia atât în timp și în spațiu, în cadrul statelor puternice și slabe, în cadrul societăților
democratice și mai puțin democratice făcând legătură permanentă cu strategiile de apărare și
cele de securitate.
Luând în calcul și țările din zona și spațiul de Est a Europei, în special în spațiul
Federației Ruse, este necesar să subliniem faptul că și aici este studiat războiul hibrid de rând cu

46
Chifu I. Război hibrid, „lawfare“, război informaţional. http://adevarul.ro/international/inlume/razboi-hibrid-lawfare-
r azboi-informational razboaieleviitorului1_56f281ab5ab6550cb8246783/index.html (vizitat 22.12.2017).
47
Aitoro J.R. Defense lacks doctrine to guide it through cyberwarfare. http://www.nextgov.com/cio-briefing/2010/09/
defense-lacks-doctrine-to-guide-it-through-cyberwarfare/47575 ( vizitat 16.12.2016).
48
Fleming B.P. The Hybrid Threat Concept: Contemporary War, Military Planning and the Advent of Unrestricted
Operational Art. http://indianstrategicknowledgeonline.com/web/2753.pdf (vizitat 16.12.2017).
49
McCuen J.Hybrid Wars. http://www.au.af.mil/au/awc/awcgate/milreview/mccuen08marapr.pdf (vizitat 16.12.2017).
50
Bond S. M. Hybrid War: A New Paradigm For Stability Operations In Failing States, p.3. http://www.worldinwar.e
u/wp-content/uploads /2017/09/ADA468398-1. pdf ( vizitat 17.12.2017).
11
celelalte fenomene de către experți și cercetători, ce văd și percep războiul hibrid sub unghiul
unei noi forme de conflict cu totul neașteptată pentru toate statele și care se rezumă în mare la
interpretarea lucrurilor decât susținerea existenței propriu-zis a acestuia. Astfel esența lucrurilor
explicate în acest spațiu este cu totul alta decât cea „propusă de Vest” 51 și capătă un alt contur
teoretic.
Un exemplu elocvent este abordarea colonelului rus Klimenco S. care menționează și
subliniază în multe rânduri noțiunea de război hibrid în cadrul articolului „Teoria și practica
conducerii "războaielor hibride" (în opinia NATO)” unde subliniază că „sistemul internațional
de securitate este cu adevărat influențat de o abordare nouă a conflictelor interstatale dat
fiind faptul că inovațiile și metodele asimetrice sunt cu mult mai cotate decât alte metode
existente până acum” 52.
Teoreticianul războiului netradițional în acest spațiu, colonelul și profesorul Messner E.
(1891-1974)53, rămâne a fi unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai domeniului militar rus
care a abordat subiectul unui nou tip de război și germenii conflictului hibrid. Astfel, el a
dezvoltat o teorie aparte și cuprinzătoare, considerându-se că E. Messner este cel ce a prezis
dezvoltarea acestui tip de război – cel hibrid utilizat de către Federația Rusă, prezicere pe care o
găsim în cartea sa „Revolta – numele lumii a treia“.54
Alți experți ai baricadei rusești sunt pe alocuri în contradictoriu cu autoritățile și opiniile
din Vest asupra războiului hibrid. Aici îl avem pe directorul Centrului de Analiză a Strategiilor
și Tehnologiilor, Puhov R. care în conținutul unui articol intitulat „Mitul despre războiul hibrid”,
se expune direct asupra acestui concept de luptă nou vizând conflictul ucrainean din 2014.,
subliniind astfel existența lui.
O altă abordare la fel de importantă în studierea și coagularea noțiunii de război hibrid în
spațiul rusesc și cel estic deopotrivă, este cea a autorului și Membrului al Academiei de Științe
militare ale Federației Ruse, directorului Centrului de Informare de la Universitatea de
Lingvistică de Stat din Moscova pe probleme de securitate internațională, Bartoș A. care în
articolul intitulat „Războiul hibrid în strategia SUA și NATO” se expune asupra războiului
hibrid, ca un tip de conflict ce poate fi „combinat nemijlocit cu o gamă largă de activități

51
Руслан Николаевич Пухов. Миф о гибридной войне. http://nvo.ng.ru/realty/2015-05-29/1_war.html (vizitat
17.21.2017).
52
Клименко С. Теория и практика ведения "Гибридных войн" (по взглядам НАТО). 2015. p.109. http://factmil.co
m/publ/strana/nato/teorija_t_praktika_vedenija_gibridnykh_vojn_po_vzgljadam_nato_2015/61-1-0-730 (vizitat 17.
12.2017).
53
Evgeny Messner. https://www.revolvy.com/main/index.php?s=Evgeny%20Messner (vizitat 17.12.2017).
54
Плеханов И. Доктрина Герасимова и пугало "гибридной войны" России. https://ria.ru/analytics/20170628/
1497445931.html ( vizitat 17.12.2017).
12
întreprinse de către inamic, folosindu-i direct pe cei neantrenați militar și care constituie acele
componente civile necesare”55.
Pe lângă abordările rusești ale conceptului de luptă și conflict hibrid, sunt și cele din
spațiul ucrainean. Fiind o țară care a suferit și încă suferă de pe urma războiului hibrid, după
anul 2014 au apărut mai multe lucrări de referință, rapoarte și analize ale experților în domeniul
militar, de securitate și sociologic. Un exemplu elocvent în acest sens este cartea autorului I.
Fedorov „Hybrid war a la Russe” care reprezintă o culegere de concepte și abordări menite să
explice fenomentul hibrid din punct de vedere el evoluției și percepției diferite a acestuia. Tot el
este cel care evidențiază o serie de evenimente și întâmplări care au legătură cu izbucnirea
conflictului ucrainean și aduce argumente despre modul în care Federația Rusă, este statul care
pretinde prin metodele și tehnicile războiului hibrid la anumite teritorii și/sau regiuni.
Un spațiu de cercetare la fel de important în studierea și analiza războiului hibrid este cea
din spațiul românesc care în ultimul timp are o deosebită pondere în explicarea și evaluarea
acestui fenomen.
Una din cele mai cunoscute abordări a războiului hibrid în spațiul românesc este cea a
Sociologului român, profesorului universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a
Universității din București și Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al
Academiei Române (ISPRI), Dungaciu D.56 care confirmă și la rândul lui existența și
dinamismul acestui tip de conflict menționând într-un interviu că „războiul hibrid  combină
intervenţiile militare cu cele non-militare, societale, agresorul urmărind exploatarea unor
slăbiciuni ale inamicului său precum tensiunile etnice, corupţia şi instabilitatea instituţiilor
sale, dependenţele şi vulnerabilităţile economice ale acestuia”57.
În cadrul revistei de studii de securitate și informații pentru apărare „Infosfera”, întâlnim
studiat și analizat războiul hibrid de către autoarea Chirița I. 58 care menționează faptul că
„război hibrid îşi are rădăcinile în istorie, totuşi, deplasarea treptată a centrului de greutate de
pe mijloacele militare pe cele non-militare în proiectarea forţei”59.

55
Бартош А. Гибридные войны в стратегии США и НАТО. http://nvo.ng.ru/concepts/2014-10-10/1_nato.html
(vizitat 17.12.2017).
56
Despre sociologul român Dan Dungaciu. https://www.crestinortodox.ro/religie/despre-sociologul-roman-dan-dung
aciu-135821.html (vizitat18.12.2017).
57
Dungaciu D. Este România în război "hibrid"? Ungaria, destabilizatorul NATO. http://www.ziare.com
/europa/ungaria/este-romania-in-razboi-hibrid-ungaria-destabilizatorul-nato-interviu-cu-dan dun gaciu ( vizitat 22.12.
2017).
58
Veleneiuc S. Organizarea militară hibridă. Studiu de caz: Rusia și organizațiile hibride. p.101.
59
I. Chiriță. Război clasic vs. Război Hibrid – O abordare comparativã, în Infosfera: Revistă de studii de securitate și
informații pentru apărare, p.4. http://www.mapn.ro/publicatii /2015/infosfera/3.pdf ( vizitat 23.12.2017).
13
 Autorul Cruceru V. în cadrul articolului „ Despre conceptul de război hibrid în gândirea
militară americană”60 menționează noțiunea război hibrid și o studiază sub diverse aspecte
critice și analitice pornind de la ideea unui război inovator61.
Alți doi autori de ale căror studii de referință cuprind o arie considerabilă a dezvoltării
conceptului de conflict/ război hibrid, sunt Chifu I. și Nantoi O.
În lucrarea „ Război informațional. Tipizarea modelului agresiunii”62 ,
autorii cercetează domeniul războiului informațional în raport cu războiul hibrid, subliniind
corelația și depedența acestora. Astfel întâlnim utilizată frecvent noțiunea de război hibrid sub
diverse conotații și contexte, în dependență de sfera de influență studiată.
Autorul român Bucur-Marcu H. este unul din cei care adoptă acest concept și-l tratează
din punct de vedere analitic în cadrul articolului „Războiul hibrid – prolegomene (pentru
publicul larg – și nu doar!)” 63.
În Republica Moldova perceperea acestui concept încă se dezvoltă într-o manieră mai
latentă dar care nu rămâne în urmă în ceea ce privește natura și actualizările acestui tip de
război. Astfel și aici avem elaborate diverse cercetări asupra acestui fenomen atât pentru
explicarea modalităților de garantare a securității Republicii Moldova cât și pentru a percepe
esența războiului hibrid venit din exterior.
Un astfel de studiu este articolul autoarei Cebotari S. și anume „Războiul Hibrid. Unele
considerațiuni”64 unde sunt prezentate anumite particularități ale acestui tip de război și esența
altor fenomene legate strâns de acest domeniu.
Mai mult de atât avem explicate instrumente ale războiului hibrid, modalitatea de a se
manifesta și legăturile acestui conflict cu dimensiunea securității, strategică și militară în
lucrările autorilor Godoroja I. „Răzvoiul hibrid – o amenințare la adresa securității Republicii
Moldova” și Juc V. împreună cu autorul Ungureanu V.
Astfel cei doi autori au subliniat în „Opțiuni de consolidare a securității militare a
Republicii Moldova în contextul extinderii amenințărilor asimetrice și hibride” într-o manieră
explicativă, definitivă și desfășurată, particularitățile amenițărilor de tip hibrid.

60
Infosfera: Revistă de studii de securitate și informații pentru apărare, p.24. http://www.mapn.ro/publicatii/2015/infos
fera/3.pdf ( vizitat 23.12.2017).
61
Cruceru V. Despre conceptul de război hibrid. În Infosfera: Revistă de studii de securitate și informații pentru
apărare, p.31. http://www.mapn.ro/publicatii /2015/infosfera/3.pdf (vizitat 23.12.2017).
62
Chifu I. Nantoi O. Război informațional. Tipizarea modelului agresiunii.Editura Institutului de Științe Politice și
Relații Internaționale Ion I.C. Brătianu al Academiei Române. București 2016. Disponibil https://nato.md/wp-
content/uploads/2016/08/Razboi-Informational.pdf (vizitat 24.12.2017).
63
Bucur-Marcu H. Războiul hibrid – prolegomene (pentru publicul larg – și nu doar !) http://powerpolitics.ro/razboiul-
hibrid-prolegomene-pentru-publicul-larg-si-nu-doar (vizitat 24.12.2017).
64
Cebotari S. Războiul Hibrid. Unele Considerațiuni. Revista Militară Nr.1 (13)/ 2015. https://ibn.idsi
.md/sites/default /files/imag_file /Razboiul%20hibrid%E2%80%9D.%20unele%20consideratiuni.pdf (vizitat
24.12.2017).
14
 O abordare la fel de esențială este cea a autorului Lavric A., unde întâlnim
explicarea războiului hibrid și studierea acestuia sub unghiul unei confruntări dintre Est și
Vest65, din punct de vedere al științei militare.
Astfel, istoriografia cercetării războiului hibrid cuprinde o întreagă serie de concepții și
definiții ale diverșilor autori ai lumii, care în ansamblu, alcătuiesc obiectul acestui fenomen și
vin să explice diferite dimensiuni ale acestui nou tip de război, pus în raport cu dimensiunile
geografice, geopolitice, strategice, etc.

65
Lavric A. Războiul hibrid ca fenomen în confruntarea Rusia și Occident în spațiul Europei de Est, în: Probleme ale
științei militare, 2016, p.38. http://www.academy.army.md/wp-content/uploads/Probleme-ale-stiintei-militare-studii-20
16-1.pdf (vizitat 11.01.2018).
15