Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA: PSIHOLOGIE ȘI CONSILIERE EDUCAȚIONALĂ


CATEDRA: PEDAGOGIE

Psihologia comunicării
Aprobat: Pavlenco L.
Elaborat: masterand, Covali
Irina
Gr.15M
TEMA: Comunicarea interetnică în situații de
conflict. Conflictul de roluri și influențe sociale
Freer defineşte coflictul drept un dezacord sau o nepotrivire într-o anumită
stare de lucruri şi o altă. Conflictul este o ciocnire, el apare acolo unde se
ciocnesc diferite păreri, dorinţe alternative, iar luarea decizilor este dificilă.
Conflictul apare şi acolo unde se ciocnesc diferite norme de comportament,
educaţie, instruire. Fiecare om este singular ca personalitate, pregătire,
experienţă, aspiraţii, elemente care, împreună sau separat, influenţează
receptarea mesajelor.
Din perspective sociologice și psihologice, viața grupurilor umane este
concepută ca “un ansamblu de interacțiuni în cadrul cărora percepția și
reprezentarea altuia, au loc în termeni de așteptări, anticipări și strategii”.
Această percepție a interacțiunii sociale, arată că, în ultima instanță, grupurile
umane în general și grupurile etnice în special devin realități de-sine-stătătoare și
specific individualizate în cadrul relațiilor dintre ele, care determină raporturi de
cooperare sau conflictuale, relații care nu se pot stabili decât dacă
etnoorganizarile comunică între ele. Comunicarea, în această situație, este
susceptibilă de a primi aprecieri favorabile sau defavorabile, pornind de la
valorile și idealurile grupurilor etnice care interacționează.
Ca urmare, comunicarea între grupurile etnice este un fenomen social evolutiv,
determinat de factori favorizanți sau fenomen structurat în timpul istoric.
Comunicarea interetnică bazată pe valori comune a fost posibilă atâta timp cât
conținutul și sensul valorilor a fost în general acceptat pe arii mai extinse și cât
acestea nu au fost bulversate de interese contradictorii și conflictuale. Și aici se
constată o implicare a politicului și religiosului ce au determinat însăși evoluția
sistemului de valori, “care a variat de la o epoca la alta, dominantă fiind în
trecut valoarea religioasă, apoi cea etică, apoi cea politică etc.”.
Cercetătorii care studiază cauzele și efectelor conflictelor etnice au căutat, de
obicei, răspunsuri la trei întrebări majore:
o Ce condiții politice îi determină pe oameni să recurgă la violență?
o Ce condiții le permit oamenilor să-și soluționeze conflictele în mod
pașnic?
o Care este rolul comunității internaționale atunci când relațiile dintre
diferite grupuri etnice devin violente și scapă de sub control?
Cercetătorii, au dezvoltat teorii referitoare la conflictele etnice și instituțiile
politice care ar putea contribui la soluționarea conflictului și preîntîmpinarea
violenței. Au fost deduse principii din studiile privind conflictele trecute și
cele în desfășurare.
În societățile care sînt profund divizate, unde frica și ignoranța adesea sînt
forțele motrice ale conflictului etnic. Oamenii tind să se identifice ei înșiși
prin grupul lor etnic, considerîndu-l drept o caracteristică definitorie a
societății.
Asemenea societăți foarte ușor pot deveni pradă violenței etnice atunci când există
inegalitate între grupuri etnice și discriminare a uneia sau mai multora din ele, și când
discriminarea este aprobată prin politici publice.
De aceea, se consideră ca pentru a preveni violența instituțiile politice trebuie să le
permită grupurilor etnice să participe la procesul politic și să apere drepturile omului.
Numai atunci grupurile etnice nu se vor teme de viitor și se vor simți “în rînd cu lumea”
într-o asemenea societate.
Conflictele de roluri este o funcție de reglare a raporturilor sociale și o funcție
integratoare pentru personalitate; este, deci, necesar să examinăm, pe de o parte,
sursele și formele conflictelor de roluri care pot compro­mite aceste echilibre, iar, pe de
altă parte, procesul de ajustare și de rezolvare posibilă a conflictelor.
1. Surse de conflict tinind de conditiile socio-culturale
2. Modalitati de conflicte la nivel interactional(atunci cind nu adera afectiv sau ideologic la rolul sau
(cazul functiei impuse))
3. Experienta traita a conflictelor la nivel individual
5. Jocuri de roluri si sociodrame(Test sociometric bazat pe improvizarea unui scenariu pe o temă dată în
care fiecare subiect primește un anumit rol)
BIBLIOGRAFIE:

- ”MEDIEREA CONFLICTELOR INTERETNICE ” (4 iulie 2009)


- ”Comunicarea în situaţiile de conflict” Elena CRISTIAN, şef Serviciu
Împrumut de Publicaţii
- COMUNICARE INTERETNICA DIN PERSPECTIVA
IMAGOLOGICA
- http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/Roluri-si-conflicte-de-
roluri79.php
Multumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și