Sunteți pe pagina 1din 13

ANALIZA CONFLICTELOR INTERNAIONALE

Definirea conflictului: n general, n tiinele politice conflictul este vzut ca o situaie de concuren n care prile implicate urmresc un scop ce ajunge s intre n conflict cu scopurile celorlalte pri implicate n conflict. Exist conflicte n care prile implicate au acelai el : Frana i Germania (cr une i oel! "acelai interes # soluionare : nfiinarea $E$% &ot avea i interese diferite: $'ina i (i etul #teritoriu (autonomie fa de $'ina! sau doresc lucruri care sunt contradictorii $auze ce genereaz conflicte : lupta pentru resurse, rz oiul, ci ernetice, sc'im ri climatice. Elementele ce alctuiesc un conflict: ")o'an G*+(,-G a propus un model de analiz a conflictelor (printele disciplinei!

*(comportamentul!

/ atitudinea3perceptia

$ contradictia

Exist . elemente n orice conflict: *"comportamentul /"atitudinea sau percepia $"contradicia (imposi ilitatea actorilor implicai n conflict de a se pune de acord asupra scopurilor, intereselor, nevoilor! &artea manifest (adica contradicia! #revoltele CONFLICTELE NU sunt ceva NEGATIV: pot duce la rezultate(rezolvare! 0ai ales ntr"o societate # lipsa unor conflicte poate face din acea comunitate o societate totalitar. 1copul analizei conflictelor ar fi, nu at2t modul cum ele pot fi eliminate total, ci gsirea unor modaliti de manifestare nonviolent a lor.

TEORIILE LEGATE DE CEEA CE ESTE UN CONFLICT

n general, cel care se ocup de studiul teoriilor legate de ceea ce este un conflict accept . (E5E : 4.$onflictele sunt o reacie spontan la destrmarea unor sisteme politice i sociale. Ex. $derea locului sovietic(destrmarea ,611! 7.$onflictul apare pentru c actorii societii politice i urmresc n mod egoist interesele. ..8. 0un9ler : aproape toate conflictele ultimelor decenii au avut loc la marginea sau graniele fostelor imperii: odat cu pr uirea acestor imperii n rile aflate la granie afectate a aprut o criz de autoritate a instituiilor statelor (din statele formate!. Fiecare parte implicat ntr"un conflict, i vede pe ceilali ca pe o ameninare astfel nc2t cellalt este ntotdeauna dumanul. ;ac fiecare crede c cellalt e duman (dac se pleac de la aceast premis! <= prevenirea unui conflict va tre ui s se concentreze mai mult asupra percepiilor i a comportamentului. 2010 conflicte intra!tatale: *merica de 1ud, *frica $entral, %rientul 0ijlociu, 1"E *siei. 2010 conflicte "in #artea !tatului a!u#ra #o#ulatiei : 0exic, >ran, &a9istan, 6ep. $entr. *frican, $oreea de -.

CAUZELE CONFLICTELOR T$% &o''e!: ,,;e la natur oamenii sunt egoiti: stare de natur conflictual (societatea < necesar pentru a sta ili ordinea!. (%(%Rou!!eau: ,,&roprietatea este sursa conflictelor n societatea civil?(societate < un ru necesar! )%CAUZELE CONFLICTELOR C1" const ntr"un dezec'ili ru politic economic, social, cultural"inegalitate socio" economic ntre oameni: elite conductoare exclusive: " nerespectarea drepturilor diferitelor grupuri sociale: " presiunea exercitat de sc'im rile demografice Ex. @osovo(s2r ii i al anezii! &rimvara *ra , /urma " elita exd. C2" o guvernare nelegitim i nedemocratic " apare c2nd exist n stat un deficit de legitimitate, cenzur, violen social i politic, c2nd legile sunt n favoarea anumitor grupuri i n defavoarea altora(aplicarea prtinitoare a legilor! ex. +>/>*, 6%0A->*:

C)" lipsa posi ilitilor de ec'ili rare a intereselor " lipsesc mecanismele de rezolvare a conflictelor: lipsete pluralismul social"politic, c2nd exist o profund nencredere ntre grupurile sociale(minoritile! ex. rile sovietice: 6om2nia >migrani" Frana C*" lipsa unei societi civile ine organizate " c2nd lipsete autonomia mijloacelor de comunicare, lipsete ordinea n societate, lipsete li ertatea presei. (oate conflictele care pornesc de la diferenele de valori (religia, etc! sunt mult mai greu de rezolvat dec2t conflictele azate pe interese. n general, conflictele care pleac de la interese sau conflictele pornite de la percepii diferite asupra adversarilor (concurent3duman!. # pot fi rezolvate prin !c$i+'area #erce#iei(aceasta este soluia! Ex. ;ac * i / lupt pentru acelai teritoriu <= soluie: "e+ilitari,area teritoriului i punerea teritoriului su patronaj internaional. II% FOR-E .N CARE A/AR CONFLICTELE0 Exist 2 niveluri de conflict: $onflicte: A% INDIVIDUALE, sociale, ntre state, organizaii internaionale"pot fi studiate la NIVELUL ANALITIC 1% SI-ETRICE2ASI-ETRICE (6z . 0ond., >ra9! B dispune de aceleai resurse ,611C1,* $onflictele orientate spre aciune i conflictele structurate pot fi studiate la ni3elul STRUCTURILOR% %rice conflict apare din aciunile actorilor implicai sau din cauze structurale (mediul actorilor implicai#loc, situaie economic, ex. 1,;*-! $onflictul din (>/E( # udismul $onflictele orientate spre aciune # apar din felul cum acioneaz actorii implicai *% Conflicte !tructurale # in de structura actorilor implicai "conflictul (urcia "conflictul 0acedonia Cau,ele 3iolenei Non"e+ocraii" violen < instrumental (#mijloc! De+ocraii D violen < ultima ratio, ultima soluie &anna$ Aren"t $onsideraie asupra violenei ($rizele 6epu licii! "violen "putere /irocratizarea conduce la violen. ,nde exist putere, nu exist violen i invers. % conducere irocratic < o conducere a nimnui *ntisemitismul ,, $ondiia umanEE

;espre viaa spiritului. /REVENIREA CONFLICTELOR &revenire prin: proceduri, actiuni, institutii implicate. >n ceea ce priveste terminologia, inca nu exista o definitie unitara a termenului #re3enirea conflictelor(incercarea de a evita violentele! Foarte multi autori folosesc: management, elidare a conflictelor (peace uilding, peace ma9er!, evitarea de conflicte sau a conflictelor. >n general se pot crea confuzii: peacema9ing pentru %-, se refera la toate +a!urile "i#lo+atice pentru rezolvarea conflictelor, iar ,E intelege si masuri diplomatice, dar si masuri militare pentru prevenirea unui conflict. "pe cand %-, foloseste peace enforcement pentru masuri militare >ncepand cu anii EFG au inceput(repornit! discutiile pentru prevenirea conflictelor. #conflict< situatia destructiva, atunci prevenirea conflictelor < se refera la evitarea violentelor armate: sunt necesare proceduri, actiuni si institutii care sunt folosite in scopul impiedicarii statelor3anumitor grupari sa desfasoare conflicte armate. "discutam de prevenirea conflictelor si dupa inc'eierea conflictelor(faza post conflict! pentru a impiedica reaparitia conflictelor "cand conflictul se finalizeaza ajungem la faza consolidarii 3 Argumente in sprijinul perenirii conflictelor : 1% ar4u+ent u+anitar #cu ajutorul acestor argumente se poate convinge ca un conflict aduce mai multe pierderi dect castiguri 2% ar4u+ent #olitic )% ar4u+ent financiar 2%5ar4u+entul #olitic pleca de la premisa ca prevenirea conflictelor favorizeaza respectarea drepturilor omului si garanteaza proceduri democratice(un regim democratic!: ..!ar4u+entul financiar se refera la faptul ca nu conflictele presupun distrugerea resurselor (materiale, financiare...! (si prevederea! Actorii i+#licati" pot folosi acest argument financiar spunand ca nu pot sustine o parte implicata in conflict in urma finalizarii acestuia. Fa,ele #re3enirii unui conflict(conflict management! Fa,a e!cala"arii Fa,a con!oli"arii post"conflict(peace uilding! 7 /re3enirea tar,ie (daca faza nu are succes! . /re3enirea (sens larg!

Fa,a a#aritie conflictului sens restrans 4 ###

/re3enirea ti+#urie continua

"faza pt.negociatori, in care se "nimeni nu intervine "orice conflict care mai poate interveni pt.ca intre "poate evolua foarte rapid, dar poate a atins varful are o parti exista doar tensiuni dura si f.mult perioada de conso" (nu perceptii f. ine consolidate! "cand confl.ajunge la varf se poate lidare care poate "se intervine prin sc'im area interveni prin negociere(6Ianda! oferi un mom.f. perceptiei partilor cu ajutorul unui "este rezultatul neinterventiei in prima un pt.negociere: mediator (daca confl.se stinge nu parte (funct.arg.financia mai apare faza a doua! "lucrurile sunt imprevizi ile in faza in aceasta faza! "vor sa inceapa un conf.dar nu aceasta "prevenirea conti" stiu cum nuarii confl.,pro l. reaprinderii confl. tensiunile nu dispar cu totul si tre uie controlate: exista un moment propice pt negociere,deoarece partile confl.sunt epuizate si dunt dispuse la negociere. Strate4ii #entru #re3enirea conflictelor Con"itii #entru ela'orarea !trate4iilor0 4.pentru ca prevenirea sa fie de succes o conditie necesara ar fi ca toti cei implicati sa cunoasca istoria conflictelorJpartile si mediatorul tre uie sa cunoasca istoria conflictului 7.#autoritatile nationale (persoane din interior! sa nu lase impresia ca exista impuneri din exterior, la refacerea statului: ..#actiunile intreprinse sa fie in concordanta cu scopul urmarit: H.#sta ilirea unor prioritati strategice (crearea unui cadru legislativ, a unei institutii care sa ajute la indeplinirea prioritatii sta ilite! Conflictul "in -ace"onia(aplicat pe cazul! "%-, in 4FF4 a trimis niste o servatori#pentru o peioada conflictul a ramas in afara 0acedonia (singurul stat neimplicat in raz oi din >ugoslavia!#grupuri etnice: al anezii, musulmanii si slavii "4FF4 cand 0acedonia isi declara independenta pentru o perioada, conflictul a ramas in afara granitelelor "4FF. 0acedonia recunoscuta de %-, "grupuri : populatia slava si al anezii, musulmanii "4FF."4FFF perioada de pace "4FF4 a fost scrisa $onstitutia, scrisa in favoarea populatiei slave, iar musulmanii nu aveau foarte multe drepturi si nu erau reprezentati in institutii "apar grupari de al anezi (cer drepturi, autonomie,etc.! care au actionat violent:

FRAN6 R%/FETSC& Ne4ocierea conflictelor2!c$e+elor "%-, tre uia sa mentina pacea ",E intervine si ofera sprijin financiar #negocieri esuate

"7GGG"presedintele 0acedoniei cere interventia -*(% pentru impiedicarea unui raz oi civil(Esential 8arvest %peration! "7GG.",E preia sarcinile -*(% 0ijloace folosite in 0acedonia: C"ialo4 #olitic intre 0acedonia"%-,",E (instrumente pt.a preveni conf.! " mentinerea paciiCo servatori(postconflict! Csanctiuni " trupele -*(% pt.demilitizarea grupurilor extremiste Csprijin financiar pt a reduce " peace uilding tensiunile si reduce confl. " puterea finala a ,E (pt. ajustare! Cercul #re3enirii conflictelor 1%O#en conflict "scop: aplanarea, reducerea violentei "instrumente: militare, sanctiuni, dialog politic: 2%Increa!in4 ten!ion "instrumente de prevenire(dialog politic, sanctiuni, sprijin financiar! "scopul instr.este prevenirea si reducerea tensiunii: "sa inceapa de la faza a ."a#7,4,H,. *%/o!t conflict tran!ition "scop: evitarea unui nou confl.,consolidarea pacii "instrumente: dezarmarea, ;ialog pol.,monitorizare din exterior, reforma instit. )% Nor+alit7 an" #eace "scop:democratizare, dr. omului "instrumente(inst.democrat. sprijin socio"economic#pt reglarea structurii sociale si economice!,guvernare democratica

0acedoni a

-ace"onia noua Con!titutie nu oferea drepturi al anezilor musulmani#au aparut grupari radicale de al anezi musulmani care au cerut autonomie, succesiune, nu au facut acest lucru pasnic#tre uie sa intrevina %-, pe a mentine pacea in zona, dar nu erau foarte ine pregatiti. ,E a oferit ani pentru a cola ora si a inceta conflictul: ajutorul nu a mai fost acceptat. L. &resedintele 0acedoniei prevedea un raz oi civil si a cerut interventia -*(%: "soldatii -*(% se retrag in 7GG. : ,E a preluat sanctiunile atunci cand conflictul era in ultima faza. 0ijloace folosite pentru rezolvarea $onflictului: dialogul politic, pentru mentinerea pacii au folosit o servatori %-,, trupe -*(% pentru demilitarizare, peace uilding: ajutor financiar de la ,E.

/re3enirea conflictelor Violenta " pentru a starni teama (ex.terorismul international, revoltele populare! >ndia"mijloace pasnice (o tinerea puterii in mod nonviolent! " oicotarea importurilor din ,@ Violenta Dinstrumentata (tari nedemocratice"mijloace pt.o tinerea scopurilor! "ultima ratio (tari democratice! (%6ANT: ,,% constitutie repu licana este o garantie impotriva raz oiului(...! pentru a se ajunge la pace este nevoie de instaurarea democratiei. &%Aren"t: violentaCputerea < apar intotdeauna impreuna dar sunt in opozitie: unde exista violenta nu exista putere si invers. #teroarea apare cand violenta distruge puterea

NEGOCIEREA CONFLICTELOR %rigine cuvantului"in domeniul economic ,,-egociereEE"economie (,,negotiunEE lat.<comert! #in sec. N>N a trecut in domeniul diplomatiei Definitia NEGOCIERII : o forma nonviolenta de cautare a unor solutii ce vor fi acceptate de toate partile implicate. CARACTERISTICILE NEGOCIATORILOR 0 4. #roce! !ocial " care au loc in cadrul unor intalniri ale actorilor internationali. 7. 4ru#uri or4ani,ate8 coalitii" are loc negocierea, pentru a negocia este nevoie sa se formeze coalitii. .. in "o+eniul international nu e9i!ta in!tanta !u#re+a"care sa impuna sanctiuni H. !tiluri "e ne4ociere" orice negociere(se azeaza!depinde de anumite stiluri ex. Fiecare cultura are propriile metode de negociere *mericana(negociatorii! la masa negocierii sunt foarte 'otarati, dispusi sa"si asculte partenerul, tre uie sa le fie prezentate clar motivele. K. ne4ocierea in !ituatii "e cri,a urmeaza alte reguli decat negocierile in situatii politice normale M. a treia #arte +e"iatorul" in situatii diferite al treilea actor" in foarte multe situatii diferite este foarte importanta a treia parte din negociere L. or4ani,atiile internationale" creeaza un cadru institutional propice negocierilor

FAZELE NEGOCIERII 1% FAZA INITIALA Dfaza de tatonare" se evalueaza(tre uie verificate! sansele de reusita, punctele tari si punctele sla e ale adversarilor, c'estiunile organizatorice(locul, invitatii, ordinea de zi, program, lim a! 2% FAZA /RINCI/ALA" instrumentele si mijloacele folosite in negociere #ce tip de negociere folosim #mijloace de comunicare, de propaganda #se discuta despre c'estiunile economice #se cade de acord asupra interventiei serviciilor secrete #crearea unor aliante: daca se cere ajutorul unor organizatii internationale. )% FAZA I-/LE-ENTARII :/OST NEGOCIERE5 "are loc implementarea celor convenite la punctul 7 Jse pun in aplicare toate lucrurile asupra carora s"a convenit in faza principala "se poate sa nu duca la nici un rezultat sau rezultate pe termen lung Conflicte i!torice : in Europa majoritatea conflictelor sunt teritoriale sau pornesc de la c'estiuni de guvernare. " in %rientul 0ijlociu#conflicte teritorialeCconflicte de putere intre state " in *frica" conflicte colonialeCteritoriale " in *sia" post"coloniale, ideologice, democratice " *merica de 1" graniteCteritorii " *merica $entrala" conflicte ideologice F.$onflicte dupa cel de"al doilea 6az oi 0ondial : dupa caderea 6az oiului 6ece si regimului sovietic#conflicte le4ate "e 'unuri tran! nationale(resurese, mediu, prejudicii aduse mediului inconjurator, cresterea demografica, fenomenul migratiei, droguri, terorism, discriminare!. I#otete ale anali!tilor : dupa cel de"al doilea raz oi mondial toate conflictele vor putea fi explicate prin : 4.! Sa+uel &untin4ton(4FO7!" conflicte intre state si conflicte intre civilizatie" lumea ara a(islamica! si statele occidentale" ,,clas'EE 6az oaiele intre natiuni s"au terminat, insa putem vor i de conflicte intre civilizatii.(state orientale vs.state occidentale! 7.! &an! -a4nu! En,en!'er4er(4FF.!" azi vor im despre ,,raz oaie civile moleculareEE<toate atacurile violente3spontane ale unor tineri( eorganizate! " ande de tineri li#!ite "e orice i"eolo4ie (marele metropole" &artis, +ondra, -eI Por9, (o9Qo! ..! Franci! Fu;u7a+a" conflictele cele mai periculoase sunt conflictele intre democratiile puternic industrializate si statele nedemocratice. Ex. 1,* si >ra9(stat capitalist3necapitalist! H.! Ro'ert 6a#lan" lipsa autoritatii statale conduce intotdeauna spre lupte intre tot felul de ande criminale(statele corupte din *frica!. 1omalia"coruptia din interior

K.! Controlul ar+atelor nucleare D rezolvarea pe cale diplomatica M.! Lu#ta #entru re!ur!ele li+itate (gaz, petrol, apa! B 1udan(desert! L.! Nationali!+ul responsa il pentru conflictele etnice, religioase, culturale, ameste de nemultumire si nationalism# raz oi (>ugoslavia30acedonia!.

-ODALITATI DE SOLUTIONARE A CONFLICTELOR 6egula : cu cat este mai mare consensul la care ajunge partile implicate intr"un conflict, cu atat cresc sansele ca actorii sa accepte de una voie o anumita solutie a conflictului. Exista mai multe modalitati de inc'eiere a conflictelor : a,! NEGOCIEREA Dpoate sa ai a loc intre 7 parti implicat in conflict " intre 7 parti si o a treia &entru ca o negociere sa ai a succes J toate partile se accepte conditiile negocierii. Ex. 6ezolutia sau decizia unei instante : "eci,ii cu autoritate (decizia care presupune o autoritate care se exprima in favoarea sau in defavoarea unei propuneri!. " acele situatii in carte negocierea nu este purtata intre parti egale : #ne4ocierea in fa3oarea #artii #uternice (partea care domina impune solutia, in defavoarea celeilalte parti! #retra4erea "e 'una3oie (este pe termen scurt! #se apeleaza la #re!iuni !au a+enintare Ex. $ursa rac'etelor din $u a #ra,'oiul (,,ultima ratioEE! #incetarea <ocului (in cazul conflictelor armate! "4FHK"4FFK : 1olutii #rezultatele conflictelor(rezolvarea! >n general, in functie de +i<loacele !olutionarii unui conflict : 1% re,ultate +ilitare 2% re,ultate teritoriale )% re,ultate #olitice 1% fie e!te 3or'a "e 3ictoria unei #arti i+#licate in conflict #victoria partii care a inceput conflictul (4OR! #infrangerea partii care a inceput conflictul (7OR! #retragerea trupelor sau incetarea focului (H4R! #intreruperea temporara a ostilitatilor (74R!

2% " " " "

re"efinirea 4ranitelor 47R dintre conflicte au avut ca rezultat o impartire a teritoriului 4LR cucerirea unui teritoriu LR prevederea unui teritoriu HFR pastrarea statului"Suo

.. re,ultate #olitice " consensul 4MR " solutii materiale H7R " conflictul ramane desc'is desi se poate ajunge la o oarecare intelegere 77R ex. $onflictul ara o"israelian ;in punctul de vedere al rezultatelor conflictelor nere,ol3ate (raz oaie neinc'eiate! ele pot fi impartite in 7 categorii : a%5 re,ultate "ura'ile:"e,ira'ile5 "se fac presiuni externe pentru a ajunge la acest rezultat: fie partea invinsa este inlaturata din conflict(este posi il ca populatia sa accepte infrangerea si sa o vada ca ceva un! '%5 re,ultate #e ter+en !curt :!ati!facatoare5 "in general incetarea focului poate fi folosita pentru refacerea militara a unei parti: inlocuirea elitelor politice: modificarea structurilor de putere internationala, etc.

INSTRU-ENTE DE NEGOCIERE $2teva reguli vala ile pentru orice tip de negociere pot fi lmurite cu ajutorul Conceptului-Harvard (formulat de 6oger Fisc'er, Tilliam ,rQ Ui /ruce &atton n 4FO4!. *cesta desemneaz o metod folosit pentru nc'eierea paUnic a conflictelor. &otrivit autorilor, ntr"o negociere este important ca aspectele su iective Ui cele o iective s fie separate, negociatorii tre uie s se concentreze pe interese Ui nu pe diferitele poziVii asumate, Ui nu n ultimul r2nd, tre uie gsite soluVii convena ile pentru am ele prVi. >nstrumente sau tactici de negociere: In!tru+ente centrate #e actori: n cazul unei negocieri o singur persoan poate fi la fel de influent ca Ui un grup de indivizi. &entru aceasta ns i sunt necesare c2teva nsuUiri: flexi ilitatea, empatia, r darea de a aUtepta alte oportunitVi de negociere, capacitatea de argumentare, curajul de a ameninVa cu sancViuni militare sau economice.

4G

In!tru+ente centrate #e o'iect: conflictele de interese sunt mai lesne de rezolvat dec2t conflictele de valori. n general, soluVia unui conflict ce porneUte de la valori (integritatea naVional, suveranitate etc.! e mai dificil de gsit la masa negocierilor. -ecesar ar fi dozarea optim a mijloacelor folosite, deoarece, aUa cum remarca Ui @arl ;eutsc', ciocanul nu este cel mai potrivit instrument pentru a nvVa un copil s c2nte la pian. ;e exemplu, utilizarea unor mijloace Wsla e? (ajutor financiar, diplomaVie, sancViuni economice! n rz oiul din @osovo de ctre ,.E Ui %.-., nu a dus la oprirea conflictului. In!tru+ente centrate #e #roce!: sunt foarte generale Ui se refer la capacitatea de a am2na o decizie (pentru a detensiona atmosfera!, la procedeul !o- rac" (negocieri intermediate de o a treia parte ce nu este direct implicat n conflict, de exemplu, negocierile >srael"&alestina mediate de norvegieni!, dar Ui la posi ilitatea de a reformula o pro lem sau de a redefini contextul discuViilor. % alt tactic ar fi impunerea unui document ce tre uie semnat p2n la finalul negocierilor (precum n cazul celor desfUurate la $amp ;avid ntre Egipt Ui >srael, negocieri intermediate de preUedintele $arter. &rVile au convenit asupra unui tratat a ia dup ce au propus Ui rescris 7. de variante ale acestuia!. ,n alt rol important n procesul de negociere i revine +e"iatorului. 1pre deose ire de negociator, acesta nu are niciun interes direct n negociere Ui nici vreun avantaj de pe urma ei. 6olul de mediator l poate juca un stat, un guvern, o organizaVie internaVional, o organizaVie nonguvernamental sau c'iar o singur persoan. $el mai cunoscut mediator pe scena internaVional dup *l ;oilea 6z oi 0ondial a fost %.-.,. ;in totalul de .MH ce conflicte negociate, %.-., a participat de 4F7 de ori. 1tatele ,nite au jucat acest rol de FL de ori. ,neori Ui Xaticanul este c'emat s ndeplineasc aceast funcVie, cum a fost n cazul negocierilor dintre *rgentina Ui $'ile pentru canalul /eagle (fiind Vri catolice, am ele au fost dispuse s accepte autoritatea Xaticanului mai degra dec2t pe cea a 1.,.*!. n general, sarcina mediatorului este s vin cu propuneri accepta ile pentru am ele prVi, s pstreze ec'idistanVa Ui s deVin putere.

44

ANALIZA CONFLICTELOR IN RELATIILE INTERNATIONALE ONU 1copul %-, este acela de a pastra pacea si a asigura securitatea internationala. Rolul : de a crea conditii pentru a asigura dreptatea si toate drepturile care rezulta din acordurile(actele! semnate intre diferite tari.(si toate prevederile care decurg de aici! Con"itii0 Uni3er!alitatea "re#turilor egalitatea suverana a statelor mem re interzicerea fortei si a violente in 6.>. este interzis sa intervina in afacerile interne ale altor state pastrarea securitatii si pacii internationale %-, are = in!titutii #rinci#ale, sau organe principale : 1% A"unarea Generala (4F4 state, 4 stat"un vot! 2% Con!iliul "e Securitate (4K state mem re"K tari permanente" veto! )% Con!iliul Econo+ic !i Social *% Curtea Internationala "e (u!titie =% Secretariatul General D raspunde de toate operatiunile de pastrare a pacii (pacea @eeping operations! # numai 7 au functie centrala : *dunarea GeneralaC$ons. de 1ecuritate >n *dunarea Generala sunt reprezentate 4F4 de state pe principiul 4 stat"4 vot. $ons. ;e 1ecuritate este compus din 4K state mem re, dintre care K cu drept de veto (1,*, 6usia, Franta, $'ina, 0./ritanie!. %-, nu intervine intre"un conflict cu scopul de a invinge agresorul, ci cu scopul de a desparti cele cu parti eligerante (prima impartialitate! #scopul acestor operatiuni este acela de a contri ui la deescaladarea unui conflict, de aceea aceste operatiuni sunt mai degra a politice decat militare, ele se axeaza pe momentele post"conflict. ;upa incetarea 6az . 6ece politica %-, a suferit unele modificari : centrul ei de greutate s"a mutat de la asigurarea pacii spre o participare activa de asigurare a pacii. $onsolidarea pacii dupa epuizarea unui raz oi civil a devenit cea mai importanta actiune. Conflictul "in R>an"a intre tuti si 'utu (majoritatea! 4FKG"'utu a preluat puterea printr"o lovitura de stat se dorea sa se inlature oligar'ia tutilor s"a pornit un atac impotriva conducerii(4FKF" 4FFG" 4G.GGG soldati tuti au intrat in 6Ianda, regele a acceptat conditii (reintrarea in tara a excilatilor tuti! 4FFH D populatia 'utu s"a revoltat impotriva populatiei tuti Conflictele ,ilelor noa!tre% /er!#ecti3e a. Si4uranta !i inter3entiile +ilitare (se pune pro lema suveranitatii! >mediat dupa sfarsitul 6az oiului 6ece a disparut orice urma de optimism legat de posi ilitatea unei lumi lipsite de conflicte. 0ajoritatea conflictelor din /osnia, 1omalia sau

47

*fganistan au demonstrat ca exista situatii in care apararea drepturilor omului necesita interventii militare. %rice forma de conflict unde populatia civila devine tinta atacurilor, nu poate fi rezolvat prin metode clasice cum ar fi misiunile de pace @eeping sau negocierea. >n anii EFG interventiile umanitare au fost asociate conceptului de ocrotire a drepturilor omului#pro lema legata de aceasta interventie este aceea a suveranitatii statelor in care au loc aceste interventii. (ot in anii EFG un cercetator care s"a ocupat in exclusivitate (in general! de *frica" Franci! Den4" propune o noua definitie a suveranitatii : ,,suveranitatea tre uie sa insemne nu doar dreptul ca celelalte state sa nu se amestece in tre urile interne ale unei tari: mai inseamna si responsa ilitatea statelor de a"si proteja proprii cetateniEE, ceea ce in acceptiunea lui ;eng poarta numele de ,, souvreignitQ as resposa ilitQEE. >n septem rie 7GGG $anada a creat o comisie internationala pentru interventii si suveranitate ,,>nt. $omision of >ntervention and 1tate 1ouvereignitQEE (>$>11!#s"a adoptat un act prin care orice stat are reponsa ilitatea de a urma ) re4uli "e 'a,a : 1% fiecare !tat e!te re!#on!a'il #entru !i4uranta tuturor cetatenilor 2% fiecare !tat e!te re!#on!'il in fata #ro#riilor cetateni !i a co+unitatii internat%:ONU5 )% re#re,entantii unui !tat !unt re!#on!a'ili #entru #ro#riile lor actiuni 88Noile ra,'oaile??" 8erfried 0un9ler: caracteristici: 4. "e!tatali,area ra,'oaielor# statul nu mai este finantatorul acelui raz oi# privatizarea raz oiului(ex. (rorismul /en +aden! Tarlord D *frica #armata si tot ce tine de domeniul militarQ nu mai constituie principalul actor#resursa a raz oiului#principalii actori fiind 4ru#ari8 'an"e8 care poarta aceste raz oaie i+#otri3a ci3ililor% 7. Ra,'oaiele au "e3enit a!i+etrice@purtate de parti inegale .. Gru#urile8 'an"ele se folosesc de infrasctructura statelor industrializate(tarile dezvoltate! pentru atingerea scopurilor. a. Terori!+ul international difera intre gruparile teroriste revolutionare (E(*, 6*F, >6*! terori!+ul tran!national (acesta este orientat impotriva civililor: foloseste infrastructura tarilor dezvoltate pe care le ataca: incearca sa induca frica, urmaresc efecte psi'ologice!: se folosesc de mass"media, sunt retele transnationale care dispun de mem rii care provin din diferite tari si capacitatea lor de actiune trece intotdeauna dincolo de granitele unei tari: sunt foarte ine finantate.

4.