UNIVERSITATEA PETRE ANDREI IASI

FACULTATEA DE STIINTE POLITICE SI

ADMINISTRATIVE
Teoria relatiilor internationale
Student: Stoica Bogdan Claudiu
Coordonator: Prof.Univ.dr. Catalin Turliuc
Iasi 2014
Viziunea liberala
Liberalismul susine guvernarea limitat i raionalitatea tiinific, considernd c
indivizii trebuie sa fie liberi fata de uterea arbitrara a statului, fara ersecutie si
suerstitie!"ste un artizan al libertatii olitice, al democartiei si al dreturilor garantate
constitutional si une libertatea si egalitatea individuale inaintea legii!Liberalismul a
ledat entru cometitia indivizilor in societatea civila, declarand ca in cadrul economiei
de iata romveaza cel mai bine bunastarea tuturor rin alocarea eficienta a resurselor
rare in cadrul societatii!
#rabusirea comunismului sovietic de la inceutul anilor $0 a consolidat
influenta teoriilor liberale ale %I!#t &u'u(ama acest lucru a rerezentat un triumf al
statului ideal si al unei forme seciale a economiei olitice, caitalismul liberal,care nu
oate fi imbunatatit, nu oate e)ista un roces in dezvoltarea rinciiilor si institutiilor
fundamentale!"l vede istoria ca fiind rogresiva, liniara, directionala si este convins ca
e)ista un roces fundamental in desfasurare care dictea(a un model de evolutie comuna
entru toate societatile umane! &u'u(ama crede ca rogresul in istoria umanitatii oate fi
masurat rin eliminarea conflictului global si rin adotarea rinciiilor legitimitatii care
au evoluat in sistemele olitice nationale!*ceasta resuune o abordare din interior sre
e)terior a %I, rin care comortamentele statelor oate fi evaluat rin e)aminarea
aran+amentelor lor interne!,o(le sune ca democratiile liberale doresc sa evite utilizarea
fortei in relatiile dintre ele, o viziune ce resinge roozitia conform careia natura
anar-ica a sistemului international face ca statele sa fie rinse in mod necesar in luta
entru utere si securitate!
Internationalismu liberal.o ersective /dinsre interior sre e)terior0
In anii $0 &u'u(ama une in discutie ideea conform careia rasandirea ordinii olitice
nationale legitime va aduca ana la urma sf! 1onflictelor internationale! *ceasta remisa
neo'antiana leaca de la ideea ca unele state cu un liberalism democratic consolidate
rerezinta un ideal e care restul lumii il va imita! ,ezvoltarea rinciiilor liberale
democratice rerezinta calea cea mai buna catre o ordine mondiala acifista! Viziunea
este resinsa de catre neorealisti deoarece considera mai imortanta rezenta unei
autoritato suerioare care sa reglemeneze comortamentul! 2atura anar-ica dezvolta
comortamentul de olitica e)terna, iar uterea strategica si securitatea sunt imortante in
asiratiile etice ale statelor! Imortanta ordinii de olitica interna este rimordiala in
e)licarea comortamentului de olitica e)terna, considera 3altz! ,eoarece este
imortant sa scoata in evidenta trasaturile sistemice ale %I, ersectiva din interior sre
e)terior si invers a devenit o imortanta linie de democratie in teoria internationala
moderna! 1onform lui &u'u(ama in realitate, caitalismul liberal a suravietuit
amenintarii mar)ismului! ,e asemenea, neorealismul a trecut cu vederea e)tinderea
liberala de ace! 1onform lui ,o(le, din ce in ce mai multe state au invata sa isi resolve
diferentele fara a recurge la utilizarea fortei! #ractic, aceasta este cea mai semnificativa
caracteristica a eisa+ului ost communist!
%azboi, democratie si liber sc-imb
4azele internationalismului liberal contemoran au fost use in sec 15 si 1$ de catre
liberali care au rous reconditii entru o ordine mondiala asnica!#ractic aceasta ace
deinde de alegerea democratiei in defavoarea aristocratiei si entru liberul sc-imb fata
de autar-ie!
Perspective de pace
#t liberali.
1onform lui 6ant acea este starea naturala a lucrurilor, ea oate fii eretua7 8tarea
naturala dicteaza cooerare, armonie, iar razboiul este contrar naturii si e rational, este un
rodus al naturii umane!Liberalii cred in ratiunea umana si in caacitatea fiintelor umane
de a9si realiza otentialul interior! 8unt increzatori in ideea ca razboiul oate fi eliminat
din e)erienta umana!
1onform lui %usseau, 6ant, 1obden, 8c-umeter si ,o(le, razboaiele au fost rovocate
de guvernele militariste si nedemocratice care aveau interese ascunse! Vizau e)tinderea
bogatiei rin cuceriri teritoriale!
#aine sune ca sistemul razboiului a fost inventat t a se sustine uterea armatei,
dilomatilor, fabricanti de arme si t a se sustine tirania asura oorului si controlul
asura lui!
*ceasta roblema a razboiului dua sec 15 se oate sc-imba rin democratie si liber
sc-imb! 89ar ierde monoolul uterii elitelor conducatoare si inclinatia catre violenta!
1omertul liber ar duce la cooerare si comunicare!
8c-umeter9 razboiul:rodusul instinctelor agresive a elitelor!*ceste elite au dus la
razboaie violente nedorite de oor dar rofitabile entru alti!
6ant ; solutia lui t o lume asnica ar fi guvernamantul reublican<conducatori
resonsabili t fatele lor iar dreturile indivizilor resectate=!*cestea ar duce la relatii
asnice deoarece cetatenii ar fi cei care ar decide razboiul!
%azboiul:rezultatul guvernarii de catre o minoritate! #acea:o roblema de stabilire a
unei ordini nationale legitime!
%esectarea dreturilor individului, egalitate in fata legii, guvernare rerezentativa rin
consimtamant oular:democratiile liberale au interese reduse t conflicte nu au baza t
a9si contesta una alteia legitimitatea! #ractic au o ace searate, zice ,o(le! %asandirea
guvernelor liberal democratice este cea mai buna solutie entru a une caat razboiului
dintre state!&u'u(ama.e)tinderea zonei de ace din centru catre eriferie!"ste un unct
forte in era ost comunista! 1onstrangerile institutionale asura statelor liberal
democratice <oinia ublica, statul de dret= si comromisul sunt c-eia in rezolvarea
diferendelor! %a>ls considera ca societatile liberale nu sunt adatele razboiului! *cesata
ioteza recent este usor contrazisa de interventia 8?* in *fg-anistan si Ira'!
@ueller< 5$= crede ca aceasta tendinta catre azboi tinde sa disara, asa cum sclavia a
disarut! An sec 20, razboiul este costisitor,frontierele sunt mult mai rigide, e)istenta
unor legi mai bine consolidate!%a>ls9 considera ca ooarele liberale si nonliberale ot fi
articianti egali intr9o societate, rinciiile si normele dretului ot fi imartasite de
ambele societati! *ceasta cooerare asnica intre el ear utea fi consolidate de un dret al
oarelor!
Spiritul comertului
1arr, mercantilismul era imortant t uterea statului, nu t comunitate, era sursa uterii
si a caacitatii de a urta razboi! Liberul sc-imb conform teoriei avanta+ului comarative
fiecare arte are numai de castigat, acesta ar utea sa stearga diviziunile dintre state, ar
sori intelegerea dintre oare, rietenia si intelegerea internationala! 6ant, %icardo,
dorinta de bunastare va fi rimordiala in fata celei de razboi! *dam 8mit- si Bom #aine,
Co-n 8tuart @ill considera ca libera circulatie a bunurilor de consum, a caitalului si a
muncii sunt solutia razboiului!
Interdeendenta si institutionalismul liberal
Liberul sc-imb si eliminarea barierelor comerciale:centrul teoriei moderne a
interdeendentei! *ceasta dorinta de conflict ar trebui combatuta rin dezvoltarea unui
interes comun rin comert si colaborare economica intre membrii aceleasi regiuni!
In viziunea institutionalistilor liberali, cooerarea oate si trebuie organizata in
institutii<set de reguli care organizeaza comortamentul statelor intr9un anumit domeniu!
Institutiile incura+eaza cooerarea, resectarea regulilor si ii sanctioneaza e cei care le
incalca!2eoliberali 2eorealistii sun ca statele vor fi reticiente la cooerare deoarece
e)ista riscul ca rivalii sa castige mai mult! Institutionalisti considera ca statele doresc
ma)imizarea roriilor avanta+e fara sa le ese de ce castiga ceilalti! #rofitul reciroc
rezultat rin cooerare este osibil! 2eorealistii cred ca luta dintre discilinele
concurente mediu anarc-ic va avea rioritate in fata roseritatii economice!
Interdeendenta economica nu elimina -egemonia si deendenta in relatiile interstatale
deoarece uterea este inegal distibuita in ietele din lume!
,returile omului
Ideea dreturilor universale ale omului isi are originea in legea naturala a
omului!,ezbaterile occidentale din erioada iluminismului asura acestor dreturi! In
@agna 1arta din 121D, dezvoltarea legislatiei enale engleze si 4ill Ef %ig-ts 1F5$ au
fost rimii asi in crearea dr omului fundamentale! #recum si dretul
natiunilor<Grotius=,contractul social <%usseau=, limitele suveranitatii <Loc'e=!
&iintele umane rin caracterul uman beneficiaza de dreturi fundamentale! *ceste
dreturi sunt inerente, adica dr din nastere ale tuturor, inalienabile, adica nu utem
renunta la ele si nu ne ot fi luate, universale, deoarece se alica tuturor! Liberalii au
trebuit sa romoveze standarde morale care sa duca la consensul universal iar crearea de
coduri legislative,instrumente si institutii imortante dua II%@ este o reusita in acest
domeniu!1el mai imortante sunt ,eclaratia ,r Emului din 1$45, #actul International
rivind dreturile civile in 1$FF, #actul international rivind acturile economice, sociale
si culturale iar Erg Intern * @uncii si 1urtea Intern de Custitie rote+eaza dreturi
omului!Vincent in 5F a identificat dretul individului de a nu fi infometat, acesta fiind
singurul care beneficiaza de consensul global! @*r)istii resing dreturile umane
liberale deoarece nu se bazeaza e roblema fundamentala a naturii! %ealistii considera
ca roblema insecuritatii nu ermite consideratii entice in fata necesitatii la suravietuire!
"conomie si terrorism
@iscarea catre economie olitica globala organizata de9a lungul liniilor neorealiste este la
fel de imortanta ca e)ansiunea zonei de ace! @ac-erson ;acesta dezvoltare ne arata
cat de adang au atruns rounerile de ti iata in teoria liberal democratica rivind
natura omului si a societatii!Berorismul Islamic antioccidental rerezinta un bloca+ in
calea globalizarii! 1aitalismul de ti laissez9fair din sec 1$ une sub semnul indoielii
numeroase asumtii liberale rivind fiintele umane, iata si rolul statului! #ola(i.castigul
material egoist este ceva necesar entru suravietuire intr9o societate de iata
nereglementata! Interventia statului a fost un act de legitima aarare a comunitatii
imotriva unor iete descatusate! List sune ca rolul statului este crucial in dezvoltarea
economica in societatea industriala rote+and industriile inciiente ana cand acestea sunt
gata sa faca fata ietei globale! *cest ti de rotectionist si dezvoltare coordonata sunt
rimele in dezvoltarea succesului economic!
Liberalism si globalizare
Globalizarea economica a coincis cu renasterea gandirii neoliberala in lumea occidentala!
1onform formulei 'enesiene, statul a intervenit in economie entru a facilita dezvoltarea
afacerilor, egalitate si siguranta! 2eoliberalii au dirit sa restranga statul bunastarii
destabilizand consensul social democratic din statele occidentale! Guvernele occid! *u
fost reocuate de eficienta si roductivitate nu de bunastare si +ustitie sociala, uterea
statului de a reglementa iata a fost afectata de fortele globalizarii,
Liberalii se bazeaza e cresterea comertului liber, e caacitatea cororatilor
transnationale si e elibereraea caitalului de constrangerile nationale si teritoriale!
2atura liberului sc-imb
1omerciantii ar tr sa oata sc-imba bani si bunuri fara a fi imiedicati de barierele
nationale, mai utine restrictii legale asura comertului international,si nici o rotectie
artificiala care sa constranga libertatea sc-imburilor, comertul libere va ma)imize
cresterea ec! 8i va genera concurenta care duce la folosirea eficienta a resurselor
oamenilor si a caitalului! 1eea ce sta la baza liberului sc-imb este Beoria *vanta+ului
1omarative ce resuune comercializarea rod! care ot fi fabricate cat mai ieftin !
@ana invizibila a fortelor ietei conduce e fiecare membru al soc! 1atre cea mai
avanta+oasa ozitie din ec! Globala! Ideea statelor nationale , suverane care fac sc-imburi
intre ele ca unitati ec! coerente devine anancronism! 1omertul intrafirma contrazice
Beoria *vanta+ului comarativ! Globalizarea ec mondiale a dus la rasandirea industriilor
sre tari aflate in curs de dezvoltare si a mutat centrele de rod transnationale in tarile in
curs de dezvoltare!
8uveranitatea si investitii straine
In ceea ce riveste suveranitatea ietele financiare sunt dominate de banci inst financiare
soc de asigurari bro'eri si doresc doar ma)imizarea bogatiei, actioneaza in interes
roriu!1omunitatea de inv straine cauta locatia cea mai rofitabila tr caitalul sau
ducand la omogenizare dezv ec! a statelor natiune e tot globul! *menintarea retragerii
investitilor face ca ietele sa fie mai resus de sefii guvernelor
Berorismul nonstatal
Berorismul este anti9laic si oozant al monernitatii liberale ! liberalii credeau ca aaritia
al9Haeda au dus la deteritorializarea oliticii mondiale!
,ezarmarea statelor care detin arme de distrugere in masa , sc-imbarea de regim
umanitarismul si rasandirea demicratiei sunt considerate interventii ale razb imotriva
terorismului! 3altz. lisa resiunilor contrare eficiente duce la fatul ca 8?* va
imbratisa unilaterismul tr a9si aara interesele de ol e)terna si vor folosi uterea
militara tr a9si une in alicare viziunea asura unei ordini mondiale!roblema
terorismului nu afecateaza continuitatea ol internationale !