Ministerul Republici Moldova

Academia de Studii Economice a Moldovei

Studiul individual
la disciplina:Politologie
Tema:Democratia

A elaborat:Bitca Alexandrina
 Este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile
Democratia de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea
națiunii.

De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului,

egalitatea în fața legii, dreptul la opinie , pluripartidismul, limitarea
și separarea puterilor în stat.

In antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de

democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic
problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit
cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte
varietăți, iar metodele de a guverna pot fi diferite.

   Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic

fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce
statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în
stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este
inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului.
Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-
XVIII (englez, american, francez)
 Democratia antica si medievala

Formele democratice de organizare își au rădăcinile încă în perioadă

prestatala. Ele iau ființă odată cu apariția omului. Unii savanți etnografi
susțin că democrația este unul din factorii principali ai a apariției
omului în general, deoarece ea a stimulat dezvoltarea comunicării între
indivizi, autodenumirea și liberă gîndire. Cercetările antropologice
mărturisesc că formele nedemocratice de organizare bazate pe ierarhia
strictă și supunere asemănătoare cu furnicarul sau roiul de albine au dus
în impas dezvoltarea strămoșilor noștri.

Prin formele de naștere ale democrației au trecut toate popoarele. Un

exemplu tipic este organizarea conducerii la triburile indigene irohene de
pe teritoriul continentului American. Toți bărbații și femeile mature ale
acestui neam aveau dreptul egal de vot în alegerilea și schimbarea
conducătorilor, luarea hotărîrii de pace sau război, primirea în trib a
străinilor Ginta a avansat în legăturile democratice cu organizații mult mai
democrate c㠀œuniunea fraternitatii” adică prietenia cîtorva triburi foarte
apropiate din punct de vedere teritorial, care pentru păstrarea autonomiei
aveau €œsfatul suprem comun” ca organ suprem al puterii. Forme
asemănătoare de democrație au existat și în Grecia Antică, la unele popoare
de pe teritoriul Germaniei și altele.
 Democratia moderna

Democrația liberară clasică a€“ Sistemele democratice care

sunt intilnite în zilele noastre își au rădăcinile spre sfîrșitul
secolului XVIII a€“ începutul secolului XIX sub influența
directă și multilaterală a liberalismului. Meritele
liberalismului în dezvoltarea gîndirii atît politice cît și
democratice sunt destul de mari. Aceste idei politice au
apărut sub lozincă libertății individului și separarea ei de
tirania statală.

• Identificarea poporului ca subiect al puterii și în special

Atitudinea luată de către liberalism față de măsele
bărbații, excluzîndu-se păturile de jos în primul rînd
popularea afectat desigur democratia liberală de
muncitorii
limitare a puterii cu ajutorul drepturilor individuale • Individualitatea, recunoașterea personalității că primul, și
și principiul democratic al suveranității poporului.
cel mai important izvor al puterii, prioritatea individului
În întregime acest model de democrație în variant
asupra legilor de stat
lui clasică (sec.XIX a€“ inc.sec.XX) are • Caracterul democratic formal cu înțeles politic îngust,
următoarele trăsături caracteristici
înțelegerea libertății ca lipsă de obligațiuni
• Împărțire puterii, formarea
• Limitarea claselor sociale
• Formalitatea și ca urmare declarea democrației
pentru săraci paturilor sociale neasigurate Ca neajunsuri ale democrației clasice de obicei se
• Limitarea cetățenilor în participarea la viață evidențiază:
politică a statului
  existenţa unei legislaţii, inclusiv a Legii fundamentale (Constituţia)
 separarea puterilor de stat în legislativă, executivă şi juridică
Principile si  existenţa unui mecanism politic care ar asigura libertatea tuturor
normele cetăţenilor de a alege şi a fi aleşi în organele de administrare centrală şi
fundamentale locală
 libertatea organizaţiilor politice şi obşteşti
 libertatea mijloacelor de informare în masă, lipsa cenzurii,
 contrapunerea poziţiilor politice cu privire la organizarea şi conducerea
ţării
 folosirea tradiţiilor democratice şi promovarea valorilor democratice
 organizarea şi conducerea democratică trebuie să cuprindă toate sferele
vieţii societăţii, atât la nivel macrosocial, cît şi microsocial, incluzând
fiecare instituţie

 instituirea reperezentării (un corp electoral alege o adunare prin scrutin

periodic, secret, adunare care reprezintă poporul în exercitarea puterii)
 limitarea democraţiei directe, care nu se mai poate practica oricând în noile
dimensiuni ale statului-naţiune
 diversitatea vieţii politice, exprimată prin multitudinea de interese ce sunt
promovate de partide şi alte formaţiuni politice Tresaturile
 clivajul politic şi concurenţa dintre forţele politice democratiei
 pluralismul social, exprimat prin existenţa a numeroase organizaţii cu
autonomie relativă
 multiplicarea drepturilor şi libertăţilor individuale garantate prin prevederi
constituţionale
 Puctele tari si punctele slabe ale
democratiei

Puctele tarii Puctele slabe

1. Democraţia oferă un cadru şi 1. Partidele şi politicienii au tendinţa
mijloace pentru rezolvarea să sacrifice obiectivele pe termen
civilizată şi non-violentă a lung pentru succesul în alegeri.
conflictelor; dinamica conflictului Democraţia creează tentaţii pentru
şi pluralismul sprijină soluţionarea elaborarea de politici pe termen
problemelor. scurt, de exemplu, în detrimentul
2. Democraţiile sunt „pacifişti mediului sau al generaţiilor
puternici” – atât în societăţile lor viitoare („soluţii de compromis”)
cât şi în politica internaţională. 2. Pentru un popor, guvernul este
3. Democraţia este unicul sistem care guvern în limitele unui stat
permite un schimb al conducerii naţional. Interdependenţa globală
politice fără schimbarea sistemului crescândă, precum cea din
de guvernare dezvoltarea economică şi de
4. Democraţiile sunt comunităţi de mediu, limitează aria de influenţă
învăţare care pot îndrepta erorile a factorilor de decizie democratici
umane. Binele comun este definit dintr-un stat naţional
prin negociere şi nu este impus de o
autoritate autocrată
5. Drepturile omului consolidează
democraţiile prin oferirea unui
cadru normativ pentru procesele
politice care se bazează pe
demnitatea umană
 Concluzie
Democraţiile sunt sisteme complicate depinzând de implicarea activă şi
sprijinul cetăţenilor – o atitudine de loialitate informată şi critică; aşa cum a
afirmat Winston Churchill „Democraţia este cea mai rea formă de guvernare
cu excepţia tuturor celorlalte forme care au fost încercate din când în când”.