Idealul democratic In mod elaborat, democratia este adevaratul tel sau scop al activitatii ideologice, iar ne intelegrile apar

numai in ceea ce priveste mijloacele de atingere a acelui scop.. in conceptia diferitilor adepti, cuvantul democratie, cuv foarte popular, desemneaza concepte diferite: de exemplu guvernamantul fostel Republici Democrate Germane(fosta denumire a Germaniei de Est inainte de caderea regimului comunism) sustinea o democratie care limita strict libertatea cuvantului si scoatea in afara legii competitia politica; Mao Zedong, liderul PCChinez, a sustinut ca guvernamantul sau a fost o dictatura democratica a poporului, chiar daca este considerata de multi americani ca fiind nedemocratica. Oameni diferiti inteleg prin democratie lucruri diferite. Ei pot cu totii sa doreasca sa ajunga la sau sa promoveze democratia, dar nu sunt de acord asupra modului in care sa faca acest lucru, ei nestiind, de fapt, ce este cu adevarat democratia. Dpdv al ideologiilor politice, democratia este un ideal pe care il imbratiseaza majoritatea ideologiilor. Democratia esre un concept esentialmente contestat, idealul democratic este implicat in conflictul ideologic al lumii moderne. Democratia ca termen dar si democratia ca forma a vietii politice isi are originea in Grecia antica..Pentru greci democratia insemna guvernarea de catre oameni obisnuiti. Democratia reprezinta de asemenea faptul ca puterea administrativa este in mainile majoritatii,nu in mainile celor mai putini. Platon credea ca democratia este periculoasa deoarece ea plaseaza puterea politica in mainile poporului ignorant si plin de invidie. Pentru Aristotel democratia este o forma de conducere corupta pentru ca demosul tinde sa aiba vederi inguste si sa fie egoist. crestinismul pare un aliat natural al democratiei,deoarce el proclama faptul ca orice om este copilul lui Dumnezeu. In societatea din Evul Mediu nu era loc pentru idealul democratic, imaginea se modifica o data cu Renasterea, pe masura ce o noua preocupare pt realizarile umane duce la reaparitia republicanismului. Unul din elementele care au pregatit drumul Renasterii a fost faptul ca civilizatia vestica si-a reinoit contactul cu estul. Conceptele cheie erau libertate, virtute si coruptie, ele cunoscand o dezvoltare maxima in scriele lui Niccolo Machiavelli. Pentru Machiavelli republica este un guvernamant mixt in care nu conduce o singura clasa, puterea e impartita intre toate clasele, fiecare supraveghind excesele potentiale ale celorlalti, ceea ce duce la promovarea ideii de autoguvernare. Acesta considera ca cel mai mare pericol pe care il intampina o republica este acela de a fi distrusa din interior de coruptie, iar guvernarea trebuie sa fie libera, condusa de legi si nu de dorintele si capriciile cetatenilor. In Marea Britanie, in jurul anilor 1600, a fost prezenta o oscilatie intre republicanism si democratie, incercarile majore de a institui republica revenindu-i lui Oliver Cromwell. Democratii secolului 17- democratia s-a reintors prin intermediul lui Martin Luther care a sustinut faptul ca accentuarea asupra constiintei individuale si asupra credintei face democratia de dorit. Initial, forma de guvernamant preferata in SUA nu era democratica, ci republicana. Primul semn separatia puterilor in stat, alte elemente republicane apar in primele 10 amendamente ale constitutiei Democratia este acum atat de populara incat cele mai mult ideologii pretind ca ii sunt favorabile. Ideologii diferite urmaresc si promoveaza democratia dar in moduri diferite, deoarece sunt in dezacord cu privire la ceea ce este democratia. Mai degraba decat o forma de guuvernamant,

democratia este un ideal, ceva catre care oamenii tind. In ciuda dificultatilor de a-l defini, idealul democratic al guvernarii poporului ramane popular. Aceasta se datoreaza in parte legaturii sale cu libertatea si egalitatea. Toqueville,un arisocrat francez,considera ca democratia este o forta irezistibila care rastoarna regulile,ordinele si privilegile vechii lumi aristocratice. Democratia promoveaza mediocritatea tocmai pentru faptul ca ea preamareste egalitatea. A vazut si o parte buna in ceea ce inseamna democratie, una care alatura republicanismului idealul democratic Ca si Toqueville,Mill credea ca democratia intareste virtutea civica in randul oamenilor simpli. Faptul ca democratia este un ideal este datorat oamenilor care in numar cat mai mare tind spre acesta. Diferentele dintre ideologiile politice si idealul democratic au cateva trasaturi comune. Democratia liberala provine din liberalism, accentueaza drepturile si libertatile individuale. influenta majoritatii treb limitata. Conducerea de catre majoritatea oamenilor atata timp cat nu incearca sa i deposedeze pe indivizi de drepturile lor civile fundamentale.Dreptul la libera exprimare, libertatea religiei, dreptul de a candida, dreptul la proprietate sunt cateva dintre libertatile considerate necesare pt ca idealul democratic sa se realizeze. Social democratia(Democratiile occidentale, sp Europa) legata de ideologia socialista. Conceptul cheie este egalitatea, in special puterea egala in societate si guvernare. Se doreste prezervarea libertatilor civile si competitia electorala. Neaga ca majoritatea oamenilor pot fi cu adevarat liberi. Democratia populara este apropiata de ideea originala greaca de democratie conducerea in interesul demosului spre binele majoritatii muncitoare.Democratia e realizata decat in mom in care guvernul conduce in interesul oamenilor obisnuiti(clasa muncitoare) Marx o descria ca fiind guvernare in interesul clasei muncitoare. Scopul acestei dictaturi ar fi suprimarea capitalistilor sau a burgheziei care si au folosit puterea si bogatia pt a exploata clasa muncitoare.(conducerea de catre partidul comunist spre binele majoritatii muncitoare).