În 

secolul XX cuvîntul „democrație” a ajuns să fie unul din cele mai populare cuvinte ale tuturor
popoarelor și politicienilor întregii lumi. Astăzi nu este nici o mișcare politică importantă care nu ar
pretinde înfăptuirea democrației, sau care nu ar folosi acest termen în realizarea scopurilor sale
foarte îndepărtate de democrație. Ce înseamnă însă democrație și în ce constă popularitatea ei atît
de mare?
Winston Churchill spunea: „nimeni nu pretinde că democrația ar fi perfectă sau atotstiutoare.
Întradevăr s-a spus că democrația este cea mai rea formă de guvernamînt cu excepția tuturor
formelor încercate de-a lungul timpului”. Definiția lui Chruchill nu este singură din acest punct de
vedere. Giovani Sartori a scris în mod amuzant că: „œ Democrația este numele pompos a ceva care
nu exista” iar ex-președintele brazilian Jose Sarney a afirmat tot în glumă că „Democrația este
sistemul care îți permite să îți faci valizele”.
Actualmente cuvîntul democrație are cîteva înțelesuri. Primul lui înțeles este legat de proveniența
etimologică a acestui termen. „Democrația” din limbă greacă antică se poate traduce prin „ €œputerea
poporului”, sau folosind formularea președintelui american Abraham Lincoln a acestui termen
„€œconducerea poporului, alegerea poporului și pentru popor”. Pornind de la interpretarea
etimologică a democrației este și a două interpretare a lui mult mai largă: „formă de organizare a
oricărei organizații, bazată pe participarea egală a fiecărui membru în conducerea și primirea
deciziilor în bază votului majoritatii”. În acest sens se vorbește despre partidele politice, sindicate,
întreprinderi și chiar democrația familială. În sens larg democrația poate există oriunde, acolo unde
este organizare, putere și conducere.
De interpretarea etimologică a democrației sunt legate și următoarele înțelesuri. Al treilea înțeles
analizează democrația că bazată pe un sistem de valori bine determinat: œ„idealul organizării
societății în corespundere cu concepțiile ei despre lume”. În șirul din care este compus sistemul de
valori ideal intră: libertatea, egalitatea, drepturile omului, suveranitatea poporului și altele. Al patrulea
înțeles al democrației este: „mișcările sociale și politice pentru puterea poporului, realizarea țelurilor
și idealurilor democratice”. Această mișcare a apărut în Europa sub steagul luptei cu absolutismul,
pentru eliberarea și egalitatea drepturilor celei de-a treia pături sociale, în mersul istoriei mărindu-se
diapazonul scopurilor și participanților la aceste mișcări. Mișcările democratice contemporane sunt
foarte diferite, acestea fiind social-democrate, creștin-democrate, liberale etc.