Universitatea Stefan cel Mare Suceava Hritcu Ovidiu-Paul Stiinte Politice , anul II Teorii Politice Contemporane

Democratia si aplicarea acesteia

"Odata cu Revolutia Franceza democratia a incetat sa mai fie doar un cuvant literar si a devenit parte a vocabularului politic." Ernest Weekley

Democratia (demos=popor , kratos=putere) este un regim politic care se bazeaz pe voina poporului. Principiile de baz ale democraiei sunt votul universal i suveranitatea naiunii. Democratia este o forma de organizare si conducere politica a societatii prin consultarea cetatenilor, tinand cont de vointa acestora, de interesele si aspiratiile de progres ale tarii. Este guvernarea de catre popor, puterea suprema revenind poporului si fiind exercitata direct de el sau de catre reprezentantii alesi conform unui sistem electoral liber. Ca forma de organizare si conducere politica a societatii, democratia presupune doua parti: conducatori si condusi (guvernanti si guvernati), prin consens intre cele doua parti. Detinatorii puterii politice, indiferent care ar fi apartenenta lor de grup social, trebuie sa reprezinte vointa majoritatii poporului. Democratia este un tip de regim politic dar si un mod de viata. Ea este produsul societatilor dar este si producatoare de viata si de stiluri colective de existenta. Studiul democratiei cuprinde un ansamblu de legi care guverneaza viata colectiva, sentimentele sociale, emotiile etc. Lumea democratiei este astazi raspandita in spatiul geo-politic. Democratia moderna s-a intemeiat in societatea capitalista prin conceptele de: libertate, egalitate a sanselor, recunoasterea drepturilor omului, minimum de interventie a statului, maximum de autonomie. Mecanismele care ajuta democratia sa lucreze s-au realizat treptat. Democratia s-a regasit, de-a lungul istoriei sale, sub doua forme: democratie directa si democratie reprezentativa. In
1

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Hritcu Ovidiu-Paul Stiinte Politice , anul II Teorii Politice Contemporane

prima varianta, de democratie directa, toti cetatenii puteau participa la luarea hotararilor de interes public, fara a se folosi de reprezentanti alesi sau numiti. Acest sistem este practicabil doar in cadrul unor societati cu un numar restrans de membrii. Atena antica a fost prima democratie din lume care s-a condus pe acest principiu. Societatile moderne, numeroase si complexe de astazi se ghideaza, insa, dupa principiul democratiei reprezentative. In acest tip de democratie reprezentativa, cetatenii aleg reprezentanti oficiali care iau hotarari politice, elaboreaza legi si administreaza programe spre binele public. Toate democratiile reprezentative sunt sisteme in care hotararile publice sunt luate conform opiniei majoritatii cetatenilor. Pentru ca in mod real societatea sa se bazeze pe o organizare si pe o conducere politica democratica, trebuie sa se respecte anumite reguli sau principii de baza. Democraia liberala (sau democratia constitutionala) este forma dominanta a democratiilor n secolul XXI. n perioada razboiului rece, democratiile liberale erau opuse republicilor populare comuniste sau "democratiilor populare", care se pretindeau a fi o conceptie alternativa a democratiei. Astazi, democraiile constituionale au ca alternativa democraia directa i/sau democratia participativa. Democratiile liberale pot lua diferite forme constitutionale: ele pot fi republici, ca n Statele Unite sau Franta, sau monarhii constitutionale, ca n Marea Britanie sau Spania. Pot presupune un sistem prezidenial (Statele Unite), sistem parlamentar (sistemul Westminster, Marea Britanie si tarile Commonwealth), sau un hibrid, sistemul semiprezidenial (Franta).Termenul "liberal" n "democratia liberala" nu implica neaparat ca guvernul unei astfel de democratii trebuie sa urmeze politica ideologica a liberalismului. El este mai degraba o referinta la faptul c democratiile liberale sunt caracterizate prin protecia constituional a drepturilor individuale de ctre guvern, conditie impus pentru prima dat n epoca Iluminismului de catre teoreticienii contractului social precum Rousseau si mai tarziu Hobbs. n prezent exis numeroase tari conduse de partide politice neliberale - de exemplu partide adepte ale conservatorismului, democratiei crestine, democratiei sociale, sau unele forme de socialism care sunt considerate ca avand o forma de guvernamant bazata pe democratia liberala. Eu cred de la un timp, cuvantul democratie circula minimalizat in viata de zi cu zi ca o moneda inflationara. Diversi politicieni si sociologi isi pun pe discursuri aceasta eticheta, in
2

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Hritcu Ovidiu-Paul Stiinte Politice , anul II Teorii Politice Contemporane

ciuda ambiguitatilor care o inconjoara. Pentru acestia, democratia s-a constituit in lozinca discursului politic contemporan si apare azi ca cea mai buna organizare sociala, adaptabila tuturor epocilor. Si adjectivul democratic apare ca pozitiv, deoarece tot ceea ce, teoretic, este democratic, trebuie sa fie implicit si bun, iar ceea ce nu este democratic, in concluzie nu e bun, deci este rau. Subliniind aceasta idee, nu suntem departe de zambetul care ar putea insoti pe oricare dintre noi, atunci cand am rasfoi in cativa ani paginile unui dictionar, concluzionand ca adjectivul democratic include cam tot ceea ce astazi ar avea o forta pozitiva: frumos, fericit, cinstit, util, adevarat, frumos, drept. Printr-o deturnare de sens, cuvantul aristocratie il vom asocia oficial cuvintelor peiorative, cum ar fi tiranie, aroganta si despotism. Democratia era o forma sociala intalnita chiar si la vechii greci, care totusi nu se deranjau deloc sa aiba sclavi si sa-i ucida dupa bunul plac. Alte texte democratice (i.e.Magna Charta) din istoria de mai tarziu, au fost impuse maselor de catre cativa iluminati, fara a intreba reprezentatii poporului -care oricum nu existau- si avand la baza o decizie la nivelul "de sus", intre guvernanti si cler. Trecand la textele Bibliei -desi ar putea prea paradoxal pentru cititorii moderni- Iisus a fost crucificat intr-un mod extrem de "democratic" pentru acea vreme, de vreme ce Pontius Pilatus lasase masele sa decida asupra verdictului. Pana si unii dictatori moderni datoreaza ajungerea lor la putere alegerilor parlamentare, in urma unor alegeri facute pe criterii democratice. Am ajuns astfel sa consider valul actual de corectitudine politica precum si intrebuintarea denaturata a cuvantului democratic ca un semnal de ipocrizie, o camuflare a unei notiuni politologice intr-o lumina favorabila.Ceea ce consider semnificativ la democratia moderna este diversitatea formelor pe care le imbraca, dar si faptul ca ea atesta si confirma stilul de guvernare si conducere, un stil caruia critica constructiva ii e esentiala. Acest fapt a fost cunoscut si fostilor conducatori comunisti, care au ajuns pe alocuri din nou la putere. Liderii politici fiind raspunzatori direct in fata propriilor cetateni, acum actioneaza prin alegeri: direct si efectiv. Democratia moderna nu exclude competitia, dar presupune si actiunea in cooperare. Pe langa acesta, de la societate la societate, in elementele sale esentiale (consensul, participarea, accesul general si dreptul la vot, responsabilitatea si regula majoritatii) democratia capata, in functie de spatiul geografic si structurile existente, att trasaturi general valabile, ct si elemente specifice,
3

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Hritcu Ovidiu-Paul Stiinte Politice , anul II Teorii Politice Contemporane

datorate formelor tipice de reprezentare politica, traditie si colorit social. Doctrina politica conform careia democratia implica suveranitatea tuturor cetatenilor se loveste de impedimente de natura sociala, cum ar fi somajul si integrarea imigrantilor. Intalnim si multe cazuri de inconsistenta ideologica, proliferata prin mediocritatea conducatorilor populisti si implicit prin indirecta constrangere a elitelor intelectuale de a accepta decizii vizibil defavorabile, dar populare. Alte obstacole, indeobste economice, care intensifica conflictele sociale ar fi: polarizarea sociala si economica, cauzata in special de guverne de stanga si interventia gruparilor conservatoare si a claselor instarite prin evaziunea fiscala si transfer ilegal de capital. Statul democratic se constituie, de regula, la capatul unei tranzitii a carui inceput a fost totalitarismul; istoria aduce insa si exemple de situatii inverse, cum ar fi cazul Spaniei sau al Libanului, unde democratia a sfarsit in razboi civil. Faptul ca democratiile nu sunt intotdeauna mai eficiente din punct de vedere administrativ, are la baza cadrul temporal mai larg de luare a deciziilor, uneori conducnd spre taraganarea si ergiversarea lor, in functie de interesele diferitelor grupari. Fiind cel mai adesea eficiente din punct de vedere economic, democratiile moderne dau prilejul unei satisfactii populare. Exceptii de la regula ofera ins unele democratii est-europene si cele sud-americane, care au preluat in prim plan libertatea de expresie ca ideal suprem democratic , incercand in prima faza sa para mai competente social decat predecesorii lor, fara insa a reusi insa sa atraga capitalul si forta economica care sa asigure bunastarea generala si finantarea reformelor sociale. Principiul general acceptat este ca supravietuirea unei democratii este in principal legata de forta sa economica, si numai in al doilea rand politica si sociala, ca expresie concentrata a unei economii stabile si a unei culturi democratice. La fel insa, chiar si o economie mai mult sau mai putin totalitarista de tip african, est-asiatic sau islamic ar putea duce in final spre democratizare, avand nevoie de factorii ei specifici: traditie, cultura, economie si politica. Fiecare nou val democratic va avea insa la baza progresul economic si creerea unei vieti mai bune -indiferent de interpretarile diverse date acestui deziderat de catre persoanele publice sau particulare- deoarece dezvoltarea economica face posibila democratia, iar conducerea politica o concretizeaza.

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Hritcu Ovidiu-Paul Stiinte Politice , anul II Teorii Politice Contemporane

Aplicarea Democratiei : Analizand doua aspecte importante ale democratiei si anume insitutiile de stat si sistemele electorale. In ceea ce priveste institutiile de stat, acesta identifica 3 modele representative ale democratiei : sistemul presidential, sistemul parlamentar si un sistem mixt presidentialparlamentar. Sistemu Presidential : In acest tip de sistem, presedintele este investit cu putere de decizie in limitele constitutiei, el fiind conducatorul guvernului. Astfel el nu-si imparte atributele cu un prim ministru de unde rezulta ca nu ocupa doar un rol ceremonial si reprezentativ.In democratiile prezidentiale, presedintele trebuie sa imparta puterea cu un legislative ales separate si de asemenea trebuie sa se supuna inaltelor curti de justitie. Facand o scurta analiza a sistemul din SUA, observam ca acestea au un sistem federal cu autoritate legala impartita intre cele 50 de state si guvernarile locale. La nivel national exista 3 institutii principale : presedentia (care reprezinta piesa centrala a laturii executive a guvernului), Congresul (care reprezinta legislativul) si Curtea Suprema (care este cea mai inalta autoritate judiciare).

Pentru ca cele trtei puteri sa coexiste in armonie, creatorii acestui tip de separatie a puterilor in stat, James Madison si altii, s-au inspirit din operele lui Aristotel, Montesquieu. Aprofundand vom observa ca presedintele SUA este ales de un colegiu electoral, care este ales la randul sau de votantii din fiecare stat american. De asemenea se observa ca doar membrii Congresului pot propune legi, astfel incat propunerile legislative ale presedintelui trebuie intai sa fie analizate de cei din urma. Legile intra in vigoare dup ace membrii Congresului, adica cei din Senat si Casa reprezentantilor voteaza cu o majoritate favorabila si dup ace presedintele semneaza noua legislatie.

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Hritcu Ovidiu-Paul Stiinte Politice , anul II Teorii Politice Contemporane

Atributul principal al Curtei Supreme este acela de a anula legile pe motiv de neconstitutionalitate cu toate ca acest drept nu este mentionat explicit in constitutia americana. In schimb hotararea de a declara o lege nula, poate fi combatuta de presedinte impreuna cu Congresul si cele 50 de state.Dat fiind faptul ca presedintele si congresul sunt alesi prin vot separate pot aparea anumite discordante cum ar fi cazul unui presedinte democrat si un congres majoritar republican sau vice versa. Sistemul Parlamentar : Este cea mai raspandita forma a democratiei. In majoritatea cazurilor seful guvernului este primul ministru si executivul reprezentant diversii ministri. De asemenea presedintele sau monarhul dispune de o putere de decizie limitata, rolul sau rezumandu-se la cel de reprezentant al statului. Cu toate ca exista diverse tipuri hibride ale sistemului parlamentar, acestea pastreaza totusi 2 caracteristici fundamentale : Cetatenii aleg legislativul Legistativul alege sau accepta guvernul

In acest caz se observa o lipsa a principiului separatiei puterilor in stat, ceea ce in SUA era un principiu incontestabil. Mai degraba legislativul fuzioneaza cu executivul. O alta caracteristica a sistemului parlamentar o reprezinta faptul ca primul ministru impreuna cu ceilalti membri ai cabinetului trebuie sa apara periodic in fata legislativului pentru a prezenta politicile proprii si de a le sustine.De asemenea se observa faptul ca legislativul are puterea ca prin vot sa dizolve guvernul. Acest lucru se face printr-un vot de incredere. In cazul in care actualul guvern nu dispune de votul de incredere a majoritatii membrilor din legislative, acesta este dizolvat si cetatenii trebuie sa-si exprime optiunea prin vot.

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Hritcu Ovidiu-Paul Stiinte Politice , anul II Teorii Politice Contemporane

Pentru a clarifica cum alege sau cum accepta legislativul guvernul, Sondaro ne propune 3 exemple: Guvernul al carui majoritate este formata dintr-un singur partid Guvernul coalitie majoritara Guvernul minoritar

In primul caz, un partid castiga o majoritate absoluta(50%+1) in legislative si celelalte parti ale guvernului. Astfel legile sunt votate cu usurinta dat fiind faptul ca majoritatea scaunelor sunt ocupate de membrii partidului aflat la guvernare. Ne este dat exemplul Angliei, unde, dupa alegerile din 1997, partidul labourist a obtinut 419 scaune din 659. Membrii parlamentului au numit apoi in functii membrii aceluiasi partid, labourist, in frunte cu primul ministru, Tony Blair. Al doilea exemplu, cel al guvernului de coalitie majoritara, care se formeaza cand doua sau mai multe partied cad de acord sa imparta posturile cabinetelor pentru a forma o majoritate votanta in legislative, este sustinut prin amintirea alegerilor din 1998 din Germania. Aici social-democratii au format o alianta cu verzii pentru a forma o coalitie de guvernamant. Datorita faptului ca primii erau partenerul mai puternic, au numit cancelarul, iar din cele 15 cabinete ramase, 10 le-au revenit social-democratilor, 4 verzilor, iar un ministru a fost independent. Din acest exemplu trebuie subliniat faptul ca printr-o astfel de coalitie, partidele minoritare pot obtine posturi importante in executive. Aceasta coalitie germana a repetat succesul si in 2002. Sistemele electorale Ceea ce trebuie retinut in cazul sistemelor electorale este ca reprezinta una din conditiile unei democratii moderne. Alegerea presedintelui

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Hritcu Ovidiu-Paul Stiinte Politice , anul II Teorii Politice Contemporane

Presedintele poate fi ales prin 2 metode: prin vot direct ( Franta, Rusia, etc.) sau prin intermediul unui colegiu electoral (SUA).

In cazul votului direct exista posibilitatea unui castig din primul tur de scrutin, in cazul in care candidatul a obtinut 50%+1 vot sau din al doilea tur de scrutin, care se tine de obicei dupa o saptamana sau doua de la primul tur. In cazul votului in SUA, acesta presupune ca in fiecare stat sa fie ales un elector prezidential, care mai apoi va vota presedintele. Numarul de electori variaza in functie de numarul de cetateni. Alegerea legislativului Puterea legislative a unui stat poate fi fie unicamerala fie bicamerala. Principalele doua metode prin care este votat legislativul sunt : Single-member district/plurality Reprezentarea proportionala

In cazul primei metode, statul este impartit in districte electorale in vederea alegerilor pentru o anumita camera legislativa. Spre exemplu SUA este impartita in 435 districte electorale, Marea Britanie in 659. Un singur individ este ales sa reprezinte fiecare district, ceea ce poate reprezenta un avantaj pentru cetateni. In cazul reprezentarii proportionale, procentajul unui partid egaleaza numarul de locuri din legislativ. Astfel, daca un partid obtine 25% din voturi va obtine 25% din locurile din legislative. Acest tip de alegere da posibilitatea unor partide mici sa ocupe functii in legislative, sau sa formeze coalitii. Democratia, de-a lungul istoriei, s-a dezvoltat si se dezvolta numai in masura in care relatia dintre conducatori si condusi se afla intr-un raport optim, cand condusii impun conducatorilor, prin modalitati si mijloace variate, respectarea drepturilor fundamentale ale individului si popoarelor.

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Hritcu Ovidiu-Paul Stiinte Politice , anul II Teorii Politice Contemporane

Inca din 1866, elita politica din Romania a optat pentru adoptarea unei Constitutii croita dupa modelul belgian, adica cea mai democratica din Europa acelei perioade. Ulterior s-a desfurat o acerba disputa privind evolutia societatii romanesti. n timp ce liberalii apreciau ca prin adoptarea unei legislatii moderne, avansate Romania se va apropia rapid de statele occidentale, conservatorii erau adeptii dezvoltarii graduale a societatii, care trebuia pregatita pentru a asimila organic progresele nregistrate deja n tarile avansate ale continentului. Problema formelor fara fond nu a fost rezolvat nici la nceputul secolului al XX-lea, iar Romania avea domenii cu o legislatie avansata, care nsa aplica doar parial. De exemplu, Constitutia prevedea libertatea, gratuitatea i obligativitatea nvatamantului primar (art.23) dar marea majoritate a populatiei era analfabeta, deoarece nu erau asigurate condiiile naturale pentru realizarea acestui deziderat. Procesul de degradare a regimului democratic n anii 30 nu a fost specific Romaniei, ci intregii Europe. Treptat, in majoritatea statelor europene s-au instaurat regimuri autoritare, de diferite nuane. Din 1929, Romania era nconjurata de asemenea state: 1917 Rusia, 1920 Ungaria, 1923 Bulgaria, 1926 Polonia, 1929 Iugoslavia; doar Cehoslovacia si-a mentinut regimul democratic, dar ea avea sa dispara n martie 1939. n acest context - intern i international - regele Carol al II-lea a instaurat, la 10 februarie 1938, regimul monarhiei autoritare, care n vara anului 1940 a evoluat spre totalitarism. n concluzie, credem ca regimul democratic din Romania a fost o realitate, dar el a avut numeroase carente, care s-au accentuat spre sfarsitul perioadei interbelice. Cu toate imperfectiunile sale, democratia romaneasca a rezistat mai mult comparativ cu cea din majoritatea statelor europene, Romania fiind una dintre ultimele tri n care s-a instaurat un regim totalitar.

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Hritcu Ovidiu-Paul Stiinte Politice , anul II Teorii Politice Contemporane

Bibliografie
1. Introducere in politologie , Conf. Univ. dr. Sorin-Tudor Maxim Ed. Univesitatii din Suceava, 2004
2. Democratia la romani 1866 - 1938, Ioan Scurtu Ed. Humanitas , Bucuresti , 1990 3. Doctrine politice , Alina Mungiu-Pippidi 1998

4. Democratia . Arlblaster Anthony 1997 5. Democratia la romani , Ioan Bulei Ed. Humanitas , Bucuresti ,1990 6. Opinii personale

10

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Hritcu Ovidiu-Paul Stiinte Politice , anul II Teorii Politice Contemporane

11

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Hritcu Ovidiu-Paul Stiinte Politice , anul II Teorii Politice Contemporane

12