JOHN STUART MILL

DESPRE LIBERTATE SI LIMITAREA LIBERTATII

Date biografice
John Stuart Mill (20 mai 1806 - 8 mai 1873) a fost un filosof britanic al epocii victoriene, unul dintre cei mai influeni
gnditori liberali ai secolului XIX, care a adus contribuii la dezvoltarea utilitarismului.
Nscut la Pentonville, Londra n 1806 este fiul economistului i filosofului Scoian James Mill i al Harrietei Mill. John
Stuart a fost educat de tatl su, cu sfaturile i ajutorul filosofului utilitarist Jeremy Bentham. A primit o educaie riguroas
i n mod deliberat a fost crescut complet separat de al i copii; a nceput s nve e greaca la vrsta de trei ani, latina la
apte ani, logica la doisprezece i un curs de economie politic la treisprezece ani.
Opera: Sistem de logica inductive si deductiva (1843), Principii de economie politica (1848), Despre libertate
(1859), Utilitarismul (1861), Guvernarea reprezentativa (1861).
n 1851 se cstorete cu Harriet Taylor, care s-a dovedit a fi un adevrat sprijin inclusiv n ceea ce prive te munca sa
intelectual.
Mill a fost o personalitate multilateral: a scris tratate de economie i logic, a dezvoltat filosofia utilitarist si tradiiei
empirista engleze i a fost cel mai important dintre liberalii secolului al XIX-lea.
n logic a dezvoltat o teorie a induciei i procedee de experimentare. n moral, John Stuart Mill a adaptat utilitarismul
lui Jeremy Bentham ntr-un utilitarism care consider fericirea ca scop final al moralei. n politic, a avut pozi ia unui
liberal care nu cerea intervenia statului dect n beneficiul celor slabi i n special a femeii.

Filosofie politic
Poziia lui John Stuart Mill
Pentru J.S. Mill, libertatea este determinat de raporturile dintre individ i societate. Astfel, sfera libert ii umane cuprinde
urmtoarele[1]:
1. libertatea luntric (libertatea de contiin)
2. libertatea de exprimare
3. libertatea alegerii unui stil de via
4. libertatea de asociere liber consimit
Mill consider c n afara unor situaii excepionale (ex: scurte perioade de criz ale comunit ii) societatea nu se poate
amesteca n mod legitim n sfera privat a individului.
Filosoful precizeaz c, orice ingerinta a societ ii n sfera libert ii individuale are 2 efecte indezirabile (din punct de
vedere utilitarist) :
1. uniformizarea
2. oprirea dezvoltrii individului

Despre Libertate - John Stuart Mill

In cartea Despre Libertate de John Stuart Mill nu se vorbeste despre Libertatea Vointei ci despre Libertatea Civila sau
Sociala, anume despre modul in care societatea isi poate exercita puterea asupra indivizilor si despre limitele in care o
poate face.

Despre limitele autoritatii societatii asupra individului

John Stuart Mill afirma in lucrarea sa ca individualitatii trebuie sa ii apartina partea din viata care intereseaza individul, iar
societatii trebuie sa ii apartina partea din viata care intereseaza societatea. Insa linia dintre cele doua parti este vizibila, de
aceea actele unui individ pot fi daunatoare pentru el insusi, acesta putand fi pedepsit doar de opinia publica, iar uneori,
actele lui pot dauna si celorlalte persoane cu care intra in contact, acesta putand fi pedepsit de lege.
Fiintele omenesti isi datoreaza unele altora ajutor reciproc intru dezvoltarea capacitatilor facultatilor superioare. Nici o
persoana si nici un grup de persoane nu poate influenta o alta ajunsa la varsta maturitatii sa nu faca ceea ce ea doreste cu
propria viata. Ar fi astfel o ingradirea a libertatii personale. Societatea nu poate interveni decat la nivel general pentru a
modifica judecatile oamenilor in chestiunile care ii privesc doar pe ei.
Se poate totusi intampla ca fara a face rau altora un om sa actioneza in neconformitate cu principiile noastre, judecandu-l
aspru, dar totusi neingradindu-i lui individualitatea, ci exercitand-o pe a noastra.Se poate considera ca, daca prin viciile
sale un om nu aduce prejudicii in mod direct altora, ii poate totusi influenta prin exemplul pe care il da. John Stuart Mill
admite in totalitate ca raul pe care omul si-l face, ii poate afecta pe cei din jur prin intermediul intereselor lor, iar la un
anumit nivel poate afecta chiar intreaga societate.
Cei care nu sunt capabili de a indeplini o aumita datorie fata de colectivitate sunt vinovati de a aduce un prejudiciu
societatii.
-

De exemplu, un om care bea peste masura nu trebuie pedepsit, insa un soldat sau un politist care este beat in
timpul serviciului trebuie pedepsit.
Un alt exemplu de interventie a societatii in libertatea personala este cel in care este decretata prin lege duminica
ca si zi de odihna, desi nu este obligatie religioasa decat pentru evrei.

Criticul literar Emi Socaciu a afirmat ca multe dintre argumentele formulate de Mill au devenit locuri comune in orice
istorie intelectuala a liberalismului. Pledoaria sa din Despre Libertate in favoarea libertatii de exprimare ramane un
exemplu de claritate conceptuala si forta argumentativa. De asemenea, avertismentul lui Mill ca democratia, conceputa ca
presupunand o forma de suveranitata nelimitata a majoritatii, se poate transforma intr-o tiranie a majoritatii (cel putin la
fel de arbitrara si repugnanta ca si tirania exercitata de un singur om), ar trebui sa dea in continuare destule motive de
reflectie teoreticienilor secolului XXI.
De asemenea, Gertrude Himmelfarb mentioneaza ca John Stuart Mill reprezinta in lumea anglo-americana ceea ce este
Nietzsche pentru traditia continental-europeana: apogeul modernitatii. Nu este de mirare ca eseul Despre Libertate e
atat de relevant, atat de rezistent in contemporaneitate.
Impactul tratatului lui Mill asupra gandirii politice a fost imediat si a lasat urme de durata. El a inlocuit formularile
anterioare ale argumentarii in favoarea individualismului si tolerantei, de la Milton si Locke pana la Montesquieu si
Voltaire, si ramane pledoaria clasica pentru libertatea individuala, afirma Isaiah Berlin.

Bibliografie: www.academiclink.ro

www.wikipedia.com
Manual de filosofie cls a XII a, Editura Didactica si pedagogica