John Stuart Mill (20 mai 1806-8 mai 1873) a fostfilosof britanic,unul dintre cei maiinflueni gnditori liberali

ai secolului XIX; a contribuit la dezvoltarea utilitarismului.

Biografie
Nscut la Pentonville, Londran 1806 este fiul economistului i filosofului Scoian JamesMill i al Harrietei
Mill. John Stuart a fost educat de tatl su, cu sfaturile i ajutorulfilosofului utilitaristJeremy Bentham. A primit
o educaie riguroas i n mod deliberat a fostcrescut complet separat de ali copii; a nceput s nvee greacala vrsta
de trei ani,latinalaapte ani,logicala doisprezece i un curs deeconomie politicla treisprezece ani.Prima publicaie a
sa o reprezint dou scrisori aprute ntr-un ziar n1822. n1823a format Societatea Utilitarist (care s-a destrmat
n1826) i a devenit funcionar la East IndiaCompany, compania unde lucra tatl su.Rezultatul educaiei primite
de Mill a fost ambiguu: John a absorbit utilitarismullui Benthami al tatlui su, dar a trecut i printr-o criz
profund la vrsta adolescenei (declanat n1826). Acest eveniment l-a iniiat pe Mill n devenirea sa ca filosof, a
lsat la o parte ceea ceel numea "un adevarat sectarianism interior", i a nceput s se elibereze de tatl su,
deBentham i de raionalismulsecolului al XVIII-leape care ei l reprezentau.n1831a publicat o serie de articole n
Examiner i l-a ntlnit pe Carlyle. n1835va firesponsabil de pierderea manuscrisului primului volum al lucrarii lui
Carlyle, "FrenchRevolution". Va face apoi recenzia volumului I al crii luiAlexis de Tocqueville, Democracyin
America. S-a retras de la East India House n1858, iar n1859a publicat
Toughts on Parlamentary Reform, i Dissertations and Discussions, volumul I i II.n1851se cstorete cuHarriet Taylor ,
care s-a dovedit a fi un adevrat sprijin inclusiv nceea ce privete munca sa intelectual.n1865a publicat
An Examination of Sir William Hamiltons Philosophy, n acelai an fiindales membru al Parlamentului (unde apr dreptul la
vot i la emancipare al femeii) i apoidevenind Lord Rector la St. Andrews University. n acelai an a mai publicat
The Subjectionon Womeni o nou ediie a lui James Mill Analysis of the Phenomena of the Human Mind(1869). Postmortem i-au fost publicate lucrarile:
Autobiography,
Nature,
Utility of Religion(1873);
Theism(1874) i Dissertations and Discussions, volumul IV (1875).Mill a fost o personalitate multilateral: a
scris tratate deeconomie ilogic,a dezvoltatfilosofia utilitarist i filonul tradiiei empiriste engleze i a fost cel mai
important dintreliberaliisecolului al XIX-lea. A fost un admirator nfocat al scrierilor luiAuguste Comtechiar nainte
de a-l ntlni personal. A nceput prin a coresponda cu acesta pentru camai apoi, peste civa ani, s devin un
reprezentant marcant al pozitivismul sociologic,afirmndu-se ca un propagator al ideilor comtiste n Anglia, n
confruntarea cu doctrinaorganicist promovat de Herbert Spencer. ncepnd cu anul1842, Mill introducetermenul
de sociologie n circuitul sociologic dinAnglia.n logic a dezvoltat o teorie a induciei i procedee de
experimentare. n moral, JohnStuart Mill a adaptat utilitarismul lui Jeremy Bentham ntr-un utilitarism
careconsider fericirea ca scop final al moralei. n politic, a avut poziia unui liberal carenu cerea intervenia
statului dect n beneficiul celor slabi i n special a femeii
Concepia despre libertate
Lucrarea Despre libertate este unul dintre textele de referin ale doctrinei liberale,reprezentnd, n fond, un tratat
despre libertate. Cartea exploreaz natura i limiteleputerii care poate fi exercitat n mod legitim de ctre societate
asupra individului. Milldezvolt un principiu fundamental conform cruia fiecare are dreptul de a acionaprecum
dorete, n condiiile n care faptele sale nu i afecteaz pe ceilali. Dacrespectivul act se rsfrnge exclusiv asupra
celui care l comite, societatea nu are nici undrept de a interveni, chiar dac persoana i face ru. Sunt exclui din
sfera acestei teoriicei care nu sunt totalmente capabili de a discerne (spre exemplu, copiii sau cei ce nu seafl n
deplintatea facultilor mintale). Se poate remarca faptul c filosoful britanic nuconsider ofensa o fapt negativ
ntruct este de prere c o aciune nu poate firestricionat pentru c ncalc o convenie moral a unei societi.Mill
apr cu o convingere puternic libertatea de exprimare. Aceasta este o condiienecesar pentru progresul intelectual
i social. Nu putem fi niciodat siguri, afirm el, co idee nespus nu conine elemente utile. De asemenea, va fi
susinut faptul c a ascultapreri false este ceva productiv din dou motive. n primul rnd, pentru c indivizii
suntmai dispui s renune la opiniile eronate atunci cnd se afl ntr-o dezbatere i, n aldoilea rnd, pentru c
teoriile corecte for fi continuu susinute i reafirmate, nefiinddoar propoziii unanim acceptate ca fiind adevrate.
Fiecare trebuie s neleag de ceader la un anumit set de idei.Constrngerea asupra unei persoane nu poate aprea
din dorina de a-i impuneconcepii ale altora cu privire la modul de via ori la conduit. Singura manier princare se
poate ncerca schimbarea unui individ este discuia de orice fel (fie ea mustrare,rugminte sau implorare), ntruct
asupra lui nsui, () individul este suveran. nconcluzie, Mill afirm c societatea are mai multe de ctigat dac
respect libertateaindividual. Atta timp ct faptele unei persoane nu au consecine negative asupraalteia, aceasta
trebuie lsat s triasc dup propriile reguli i nu dup norme impusedin exterior.Libertatea este un concept
filosofic, a crui semnificaie ar putea fi rezumat prinsintagma "lipsa constrngerilor".Conceptul de libertate a avut
de-a lungul istoriei utilizri multiple (uneoricontradictorii). Pentru o nelegere corect a semnificaiei acestui
concept este nevoie sse cunoasc contextul (filosofic) n care a fost folosit.PentruJ.S. Mill,libertatea este
determinat de raporturile dintre individ i societate.Astfel, sfera libertii umane cuprinde urmtoarele
:1 . l i b e r t a t e a l u n t r i c ( l i b e r t a t e a d e c o n t i i n )
2.libertatea de exprimare
3.libertatea alegerii unui stil de via

4.libertatea de asociere liber consimit.

Mill consider c n afara unor situaii excepionale (ex: scurte perioade de criz alecomunitii) societatea nu se
poate amesteca n mod legitim n sfera privat aindividului
.Filosoful precizeaz c, orice imixtiune a societii n sfera libertii individuale are 2 efecteindezirabile (din punct
de vedereutilitarist) :
1.uniformizarea
2.oprirea dezvoltrii individului.
Lucrarea Despre libertate este unul dintre textele de referinta ale doctrinei liberale,reprezentnd, n fond, un tratat
despre libertate. Cartea exploreaza natura si limitele puteriicare poate fi exercitata n mod legitim de catre societate
asupra individului. Mill dezvolta un principiu fundamental conform caruia fiecare are dreptul de a actiona precum
doreste, nconditiile n care faptele sale nu i afecteaza pe ceilalti. Daca respectivul act se rasfrngeexclusiv asupra
celui care l comite, societatea nu are nici un drept de a interveni, chiar daca persoana si face rau. Sunt exclusi din
sfera acestei teorii cei care nu sunt totalmente capabilide a discerne (spre exemplu, copiii sau cei ce nu se afla n
deplinatatea facultatilor mintale).Se poate remarca faptul ca filosoful britanic nu considera ofensa o fapta negativa
ntruct estede parere ca o actiune nu poate fi restrictionata pentru ca ncalca o conventie morala a uneisocietati.Mill
apara cu o convingere puternica libertatea de exprimare. Aceasta este o conditienecesara pentru progresul intelectual
si social. Nu putem fi niciodata siguri, afirma el, ca oidee nespusa nu contine elemente utile. De asemenea, va
fi sustinut faptul ca a asculta parerifalse este ceva productiv din doua motive. n primul rnd, pentru ca indivizii sunt
mai dispusisa renunte la opiniile eronate atunci cnd se afla ntr-o dezbatere si, n al doilea rnd, pentruca teoriile
corecte for fi continuu sustinute si reafirmate, nefiind doar propozitii unanimacceptate ca fiind adevarate. Fiecare
trebuie sa nteleaga de ce adera la un anumit set de idei.Constrngerea asupra unei persoane nu poate aparea din
dorinta de a-i impune conceptiiale altora cu privire la modul de viata ori la conduita. Singura maniera prin care se
poatencerca schimbarea unui individ este discutia de orice fel (fie ea mustrare, rugaminte sauimplorare), ntruct
asupra lui nsusi, () individul este suveran. n concluzie, Mill afirmaca societatea are mai multe de cstigat daca
respecta libertatea individuala. Atta timp ctfaptele unei persoane nu au consecinte negative asupra alteia, aceasta
trebuie lasata sa traiascadupa propriile reguli si nu dupa norme impuse din exterior.
n capitolul introductiv al lucr_rii Despre libertate, Mill precizeaz_c_Tema acestui eseu nu este a_anumita Libertate a voin_ei [...] ciesteLibertatea Civil_ sau Social_: natura _i limitele puterii ce poate
fiexercitat_ nmod legitim de c_tre societate asupra individului.
Libertatea civil_ este un instrument prin care cet__enii unui stat suntproteja_iatt fa__ de ingerin_ele
statului n via_a lor privat_, ct _i fa__ deingerin_ele altorcet__eni. Faptul c_ se instituie o astfel de
protec_ie a cet__eanului Millo justific_ prinapelul la necesitate: este necesar ca cei mai slabi s_
fie ap_ra_i decei mai tari2 , _i caopiniile minoritare s_ fie protejate de opiniile majorit__ii 3. n modevident,
aceast_explica_ie este cu totul insuficient_, ntruct las_ senza_ia unei simpledogme. Millcaut_ s_ arate
c_ libertatea civic 4 este necesar_ cel pu_in dintr-unmotiv: anume acelaal stabilirii adev_rului.
n primul capitol al crii sale Despre Libertate
John Stuart Mill prezintconcepiile referitoare la libertate din cele mai vechi timpuri pn n perioada
modern.Astfel dac n antichitate se considera c este mai bine ca un anumit conductor supremal unui
stat s aib puteri aproape nelimitate, prin aceast stare de fapte urmrindu-seprotejarea obtei de
abuzurile nobilimei i a funcionarilor aparatului de stat, ncepndcu timpurile premoderne a luat natere
ideea de putere popular prin acest lucru nelegndu-se posibilitatea obtei de a-i alege conductorii
i de a-i schimba dupbunul ei plac evitndu-se n acest fel abuzurile suferite de ctre populaie din
parteaputerii centrale sau a funcionarilor de diferite ranguri, n acest sistem, ei fiindreprezentanii puterii
obteti, putnd fi schimbai la rndul lor din funciile deinute.Mill atrage ns atenia asupra metehnelor
acestei idei despre libertate subliniind faptulc se pot uor nregistra acte de tiranie ale obtei asupra ei
nii prin oprimareagrupurilor minoritare din cadrul unei societi date, opimare care este facut
cuajutorul organelor de stat ct i cu metode populare. De asemenea autorul atrage ateniai asupra
legilor, cutumelor i firii indivizilor, aceste trei elemente influennd foartemult evoluia diverselor clase
sociale sau politice care sfresc prin a-i impunedominaia asupra altora. De multe ori cutuma este pe
nedrept asociat cu fireaindividul i preferinele sau repulsiile societii sau acelea ale unei pri
importanteale sociatii, sunt prin urmare principala pricin care a nrurit regulile impuse canorme de
comportament n societate; i sunt sancionate fie pe cale legal, fie prinrepulsia strnit n opinia public
n cazul transgregrii lor.Elementul religios este unul dintre pilonii de susinere al comportamentului
social, unelement ce instituie reguli, ierarhii i chiar instituii menite de a proteja anumitedoctrine sau legi
cu referiri religioase. n multe dintre cazuri puina libertate religioasprezent n diferite ri ale
continentului european se datora unor scriitori formatori deopinie care considerau c libertatea contiinei
umane este un drept fundamental alomului. Au existat ns i excepii n anumite medii n care indiferena
fa de religie aprimat evitndu-se astfel disensiuni de natur teoligic.Mill atrage atenia de asemenea,
asupra modelelor de constrngere i de coerciie pecare statul le aplic individului. Astfel simpla

satisfacie a statului fie c e vorba de osatisfacie material, fie c e vorba de o satisfacie moral nu este
ctui de puin prin ea nsai o ndreptire sufiecint care s ngduie statului s acioneze
mpotrivaindividului deci metodele de constrngere i pedepsele ar trebui aplicate doar ca ultimsoluie,
n acest sens tot ceea ce-l privete exclusiv pe individ, independena trebuie s-irmn pe bun
dreptate absolut. Asupra lui nsui, asupra propriului su trup iasupra propriei sale mini individul
rmne suveran. Autorul insint asupra faptului
c o astfel de abordare este valabil doar pentru cei care au ajuns la vrsta legal amajoratlui, dar toi
indivizii membri ai unei societi care sunt n situaia de a aveanevoie de ngrijirea altor indivizi trebuiesc
pui sub protecie legal fa de eventualele neajunsuri din partea altora.Libertatea de gndire este n
opinia lui Mill unul dintre principiile care fac o societatedemn de a fi numit liber alturi de libertatea
de exprimare a opiniilor i apublicrii acestora, insintndu-se asupra faptului c acest principiu necesit
libertateagusturilor i a prerilor; libertatea de a ne furi astfel planul existenei nct scorespund
structurii nsuirilor noastre; libertatea de a face tot ce poftim, supunndu-ne ns consecinelor care pot
urma, far a strni rezistena semenilor notri,atta timpct nu i vtmm n mod direct; chiar dac
acetia ar considera comportamentulnostru de a fi smintit, pervers sau cu totul greit ndrumat.Chiar
dac Mill consider c este nevoie de o multitudine de liberti pentru a echilibrao societate care a ajuns
la o oarecare maturitate socil i politic el evideniazcsingura libertate care merit pe drept cuvnt
acest nume este libertatea de a-iurmri binele personal pe calea aleas de tine, atta vreme, evident, ct
nu caui s-istnjeneti n strdaniile lor de a-i cpta libertatea dorit. Cu toate acestea autoruleste de
acord c societatea a dorit mereu ca indivizii s se conformeze anumitorstandarde i tipare pe care
anumii gnditori aveau puterea s le impun; dar acest modde gndire nu poate fi justificat dect n
contextul n care comunitatea respectiv ar fisupus mereu unor atacuri exterioare sau interioare, atacuri
ce ar fi fatale pentru aceasocietate.n cel de-al doilea capitol se regsesc motivele care fac necesar
libertatea fiinei umanede a-i forma opinii i de a le exprima fr nici o rezerv, precum i de
urmrilepgubitoare pentru natura intelectual(i pentru cea moral a omului) atunci cndaceast
libertate nu este acordat sau mcar afirmat n ciuda tuturor interdiciilor.Ideile proeminente crora Mill
le acord cea mai mare importan sunt urmtoarele:Oamenii doresc s restrng libertile altor oameni:
fie pentru c doresc s-i impunputerea lor asupra altora; fie pentru c vor s impun conformitatea ei
s nugndeasc diferit de alii, i nici alii diferit de ei; fie, n cele din urm, pentru c auconvingerea c la
ntrebarea: cum trebuie s ne ducem viaa? nu exist(ca de altfel laorice ntrebare autentic) dect un
singur rspuns ce poate fi gsit cu ajutorul raiunii,al intuiiei sau prin unitatea teoriei cu practica. Mill
trece repede peste primele doumotive, cci ele nu formuleaz nimic din ce ar putea fi respins prin
argumente raionale.Singurul motiv pe care dorete s-l trateze cu seriozitate este cel din urm: c
finalitileultime ale vieii pot fi descoperite, iar cei care se impun acestor adevruri i rspndescminciuni
ce pot cauza rul, trebuie redui la tcere. Replica lui este c oamenii nu suntinfailibili; c presupusele
vederi ce pot fi periculoase s-ar putea dovedi, pn la urm,adevrate. Cei ce i-au ucis pe Socrate i pe
Cristos erau convini c acetia rspndeauneadevruri periculoase, fiind ei nii demni de respect aa
cum sunt muli oameni dinzilele noastre.REZUMATIntroducere
In cartea Despre Libertate de John Stuart Mill nu se vorbeste despre Libertatea Vointei ci
despre Libertatea Civila sau Sociala, anume despre modul in care societatea isi poate exercita puterea
asupra indivizilor si despre limitele in care o poate face.Una dintre cele mai importante trasaturi ale
istoriei este lupta dintre Libertate si Autoritate. Intrecut, prin Libertate se intelegea protectia impotriva
puterii conducatorilor. Telul patriotilor era acela de a ingradi puterea pe care carmuitorul trebuia lasat sa o
exercite asupracomunitatii, iar ei intelegeau prin libertate tocmai aceasta ingradire. Se incerca
obtinerealibertatii pe doua cai. In primul rand s-a incercat a se recunoaste anumite libertati politice
caredaca erau incalcate de catre carmuitor avea loc o revolta generala. Al doilea mod, folosit maitarziu,
consta in delimitarea unor mijloace de control constitutionale. In timp, oamenii audecis ca ar fi mai bine,
pentru a nu se abuza de putere din partea conducatorilor, sa aibacarmuitori temporali, stabiliti prin
alegeri. Ultima generatie a liberalismului european a avutcaracteristica, ca si mod de gandire , ideea ca
puterea conducatorilor nu este nimic altcevadecat puterea natiunii insasi, concentrata si adusa la o forma
potrivita pentru a putea fiexercitata.Regulile de conduita au fost determinate de inclinatiile si aversiunile
societatii, fiinddesemnate pentru a fi respectate de toata lumea, incalcarea lor fiind sanctionata de lege
sau deopinia oamenilor. Pe de alta parte, marii ganditori ai lumii au afirmat ca libertatea deconstiinta este
un drept incontestabil al omenirii, negand cu vehementa ca o fiinta ar trebui saraspunda in fata altora de
unele dintre faptele si credintele sale. Autorul mentioneaza in acest capitol ca scopul sau mizaeseului in
cauza este de a afirma principiul fundamentalce sta la baza legaturilor bazate pe costrangere si
controldintre societate si individ sau chiar dintre indivizi. Acest principiu considera autoapararea singura
justificare ce iiindreptateste pe oameni sau grupuri de oameni saconstranga libertatea altora. Singurul
scop in care puterea este indreptatita a se folosi este pentru a impiedica vatamarea altor oameni,
iar propriul bine, fizic sau moral, nu este o justificare suficienta. Un om poate fi tras laraspundere doar
pentru unicul aspect de a-i fi lezat pe ceilalti cu conduita lui. Asupra propriei persoane, a corpului si a
mintii lui, fiecare individ este suveran si nu poate fi constrans saactioneze sau sa nu actioneze intr-un
anumit sens pentru ca si-ar putea face rau, fizic sau psihic. Singurele fiinte care ies din discutie cu

privirea la aplicarea acestei doctrine sunt copiiisau tinerii care nu au ajuns inca la maturitate din punct de
vedere legat si de asemenea, persoanele care se afla in ingrijirea altora si care trebuie ferite de
propriile fapte sau de alte pericole din exterior.Astfel, se diferentiaza mai multe tipuri de libertati: libertatea
de constiinta, libertatea de a seexprima, libertatea de a face ceea ce dorim cu conditita de a suporta
consecintele, atat pozitive cat si negative, iar in ultimul rand, libertatea de asociere a indivizilor intr-un
grup, presupunandu-se ca acestia sunt maturi si nu au fost fortati sau amagiti sa faca acestea. O taranu
este pe deplin libera, indiferent de forma de guvernamant ce ii este atribuita atat timp catnu se respecta
libertatile enumerate, in totalitate, fara nici o exceptie. Fiecare este propriul paznic al propriului corp si al
propriei minti, fiind liber sa decida pentru sanatatea sa fizica,mintala sau sufleteasca. John Stuart Mill
considera ca omenirea ca si integ are mai mult de castigat lasand pe fiecare sa traiasca asa cum crede
ca e mai bine decat silind pe fiecare satraiasca dupa regulile celorlalti. Desi acest concept nu este unul
nou, este totusi in contradictiecu doctrina societatii, care de-a lungul timpului a incercat prin diverse
mijloace sa determineoamenii sa traiasca dupa niste standarde si dupa niste conceptii impuse atat
pe plan individualcat si social.
Despre Libertatea Gandirii si a CuvantuluiIn cel de-al doilea capitol, pentru a discuta despre libertatea de
exprimare, adica agandirii si a cuvantului, autorul pleaca de la premisa ca nu mai este nevoie de o
apararea libertatii presei in conditiile in care se scrisesera atat de multe despre acest subiectpana la
momentul respectiv. John Stuart Mill nu considera justificata incercarea deconstrangere a presei chiar
daca aceasta constrangere este exercitata in acord cu opiniapublica. Presupunand ca intreaga omenirea
cu o singura exceptie ar avea o singuraparere, nimeni nu ar fi indreptatit sa reduca la tacere acea
persoana in opozitie cumajoritatea, cum nici persoana respectiva nu ar fi indreptatita sa reduca la
taceremajoritatea. Raul facut prin impiedicarea exprimarii unei opinii este un rau deosebit degrav prin
prisma faptului ca atinge atat persoana care afirma cat si persoana care neagaparerea respectiva. Pentru
cei ce au dreptate, este o dovada in plus, poate mai clara princare se priveste adevarul, iar pentru cei ce
nu au dreptate, se ofera argumente in plusprin care sa se convinga de cauza pentru care e gresita
judecata lor.Judecand separat, in cazul in care opinia care se doreste a fi suprimata este
adevarata,atunci cei ce o judeca, contesta valoarea de adevara a acesteia, fara a lua in calcul marjade
eroare a fiecarei persoane in parte si faptul ca nimeni nu are dreptate intru totul,nefiind infailibili. Pe de
alta parte, faptul ca toti suntem supusi greselii nu esterecunoscut de intreaga omenire. In general,
oamenii care sunt obijnuiti sa nu li seconteste niciodata nimic, au impresia ca toate judecatile lor sunt
adevarate. Ceilalti, caresunt obijnuiti sa li se combata unele ipoteze, considera adevarate acele judecati
care suntimpartasite de ceilalti oameni din jur sau de oamenii a caror parere este considerata a fide
valoare. Oamenilor carora le lipseste increderea in propria judecata se sprijina pe judecatile celorlalti,
limitand lumea la grupul social din care fac parte. Cei care pot intr-adevar sa vada lumea ca o tara,
continent sau epoca, pot fi intr-adevar numiti liberali sioameni cu vederi largi.Cu privirea la cunoasterea
adevarului, autorul considera ca singura cale pe care o fiintao poate folosi pentru a se apropia de o
cunoastere cat mai buna a unui lucru este de aasculta tot ce poate fi spus despre acel lucru, de persoane
cat mai diferite si cu filosofiidintre cele mai diferite. Altfel, daca nu s-ar asculta toate punctele de vedere,
oamenii,publicul care adopta aceleasi principii si teorii, nu le-ar mai putea crede cu aceeasi
tarie.Libertatea de gandire nu este necesara doar pentru a crea mari ganditori, ci pentru acrea un popor
care sa gandeasca la cel mai inalt nivel, care sa atinge dezvoltareamaxima de care sunt capabili. Intr-o
atmosfera de constrangere nu a existat vreodata sinici nu poate exista un popor activ din punct de vedere
intelectual.De asemenea, dezbaterea pe o anumita tema este importanta pentru a scoate la
ivealaadevarul si pentru a ii ajuta pe oameni sa isi creeze un sistem propriu de adevaruri.Autorul ia ca
exemplu raspandirea crestinismului, care desi a fost persecutat in feluritemoduri foarte dure, a devenit
cea mai raspandita religie, si a rezistat in timp persecutiilor.
Dialogurile lui Platon sunt un alt exemplu de dezbatere pe o anumita tema. Scopul loreste de a-i face pe
oameni sa constientizeze ca multe din teoriile aplicate zi de zi nu suntintelese pana la cel mai adanc
punct pana in momentul in care nu se ia in considerareviziunea negativa. Astfel, adevarurile pot fi
aprofundate in momentul in care se ascultaambele parti, fiecare persoana fiind capabila sa hotarasca de
care parte a barierei sesitueaza.Astfel, autorul recunoaste ca pentru o buna dezvoltare a mintii umane
este nevoie delibertatea de opinie si libertatea exprimarii opiniilor , iar in acest sens argumenteazaprin 4
argumente.In primul rand, negarea unei opinii nu implica automat ca acea opinie chiar este falsa.Exista o
probabilitate ca opinia sa fie adevarata, iar negarea acestui lucru ne face sa neconsideram fara cusur.In
al doilea rand, chiar daca opinia negata ar fi gresita, ea poate sa contina si de multeori contine un dram
de adevar. Parerea acceptata de majoritate nu reprezintaintotdeauna adevarul in totalitate, iar pentru a
ajunge la restul adevarului trebuieneaparat sa se confrunte parerile.In al treilea rand, presupunand ca
parerea unanim acceptata ar reprezenta adevarul inintregime, partinitorii acesteia ar accepta-o ca pe o
axioma si nu ar intelege-o inadevaratul sens al cuvantului pana in momentul in care nu se contesta cu
toata vigoareasi seriozitatea.In al patrulea rand, ideile necontestate risca sa isi piarda adevaratul sens,
putand fifolosite intr-un scop gresit, impiedicand oamenii sa isi formeze alte pareri pe bazaratiunii si a
judecatii proprii.In ultimul paragraf al acestui capitol autor dezbate limitele in care ar trebui sa seincadreze

atacul la argumente in momentul in care se exprima dezaprobarea in legaturacu parerea cuiva. Exista
persoane care sunt de acord cu exprimarea opiniei in limita incare aceasta se realizeaza intr-o masura
moderata. Totusi, Mill considera aceastamasura moderata relativa,in conditiile in care orice atac de orice
fel la adresa uneiopinii ar fi la fel de deranjant pentru posesorul opiniei pentru simplul motiv ca se
atacaprincipiile personale. Mai important decat moderatia este considerat adevarul.Argumentele folosite
intr-o dezbatere trebuie sa fie sincere si adevarate.Despre Individualitate, ca unul din elementele buneistariSe considera ca libertatii individului trebuie sa i se puna o limita in momentul in careacesta
pricinuieste vreun rau celorlalte persoane. Totusi, indivizilor trebuie sa li sepermita sa-si transpuna
nestingherit propriile opinii in practica, pe propriul risc. Telulfiecarui individ in viata ar trebui sa fie
dezvoltarea propriei persoane, a propriei minti, apropriilor concepte. Celor care nu se calauzesc in viata
dupa propriile principii siconcepte ci dupa principiile celorlalti le lipseste unul din cele mai importante
ingredienteale progresului si ale fericirii umane.Pentru buna-stare a persoanelor, libera dezvoltare a
individualitatii este unul dintre celemai importante lucruri. Reprezinta conditia indispensabila pentru
civilizatie si cultura.
Marele savant Wilhelm von Humboldt a mentionat in tratatul sau doctrina conformcareia telul omului, ce ii
este prescris fiecaruia reprezinta dezvoltarea cea mai inalta aputerilor fiecaruia catre un intreg complet si
coerent, indivdualitatea fortei si adezvoltarii, iar pentru aceasta exista doua cerinte: libertatea si varietatea
situatiilor.Omul trebuie sa isi exerseze facultatile specifice precum perceptia, judecata, puterea
dediscernamant, activitatea mentala si chiar preferintele morale prin actul alegerii. Nutrebuie sa ne
supunem imitatiei pentru ca astfel ne golim de tot ce inseamnaindividualitate.Impulsurile si dorintele
trebuie sa apartina fiecarui om in parte. Cel care este lipsit deele este lipsit si de caracter, de energie,
este o marioneta in mana maselor care incearcasa il uniformizeze. Cei care cred ca individualitatea
dorintelor si a impulsurilor nu artrebui incurajata trebuie sa demonstreze ca societatea nu are nevoie de
energie si de firiputernice si ca nu are nimic de castigat daca membrii ei au caracter.In prezent, societatea
ca si intreg a devenit mult mai puternica decat individualitatea,iar pericolul care ameninta omenirea este
lipsa impulsurilor personale. Exista o tendintade a incadra intreaga populatie intre niste limite impuse de
societate. Cei ce actioneazain urma impulsurilor personale sunt judecati, subjugati. Astfel, chiar si atunci
cand facceva cu placere, oamenii se gandesc sa se conformeze. Au tendinta de a se compara cualtii care
au acelasi nivel de cultura sau stare materiala, compara situatiile si reactiilecelorlalti. Astfel, capacitatile
lor omenesti se atrofiaza. Ajung sa nu mai aiba pareri,dorinte, iar in general ajung sa fie lipsiti de opinii
sau simtaminte ale lor, proprii.Este oare aceasta tendinta una benefica pentru natura umana? Conform
teorieicalviniste, este. Aceasta teorie sustine faptul ca omul nu are nevoie de judecati sifacultati proprii. El
trebuie sa se supuna in intregime vointei lui Dumnezeu, iar tot ce nueste o datorie este un pacat. Singurul
scop in care pot fi folosite judecatile personale estepentru a realiza intr-o mai buna forma vointa divina.
Teoria calvinista doresteuniformizarea tuturor intr-un singur tel: indeplinirea scopului divin. Insa nu
reducandla uniformitate tot ce este individual intr-o persoana poti crea un caracter nobil sifrumos. Ci din
contra, prin libertate, in limitele impuse de drepturile si intereselecelorlalti, poti progresa.Un geniu poate
respira liber doar intr-o atmosfera de libertate, considera Mill. Oameniide geniu sunt intr-adevar foarte
putini, dar intr-o mai mare masura decat ceilalti nisteindividualitati. In consecinta, ei nu se pot incadra la
fel de usor ca ceilalti in tipareleimpuse de societate in incercarea de a construi un caracter pentru cei ce
nu-si doresc samodeleze unul. Geniile sunt in general excentrice, de multe ori date ca exemple
negativepentru ceilalti care constituie masa in devenire. Dar excentricitatea a fost intotdeaunamai mare
acolo unde si forta de caracter domina , de multe ori proportionala cugenialitatea si curajul moral.
Inceputul tuturor lucrurilor intelepte si nobile trebuie savina de la indivizi, in general de la unul, geniul.
Cinstea si gloria omului obijnuit sta in afi in stare sa recunoasca aceste initiative si a le urma cu ochii
deschisi.Uniformizarea nu este benefica atat pentru buna starea persoanei dar nici pentrufericirea
individuala. Firile omenesti se deosebesc intre ele prin lucrurile care le conferaplacere. Daca nu exista
acea diversitate in modul indivizilor de a trai, daca nu-si ascultadorintele atunci ei nu vor atinge fericirea la
care au dreptul dar nici nu se vor dezvolta la capacitatea pe care firea lor este apta de a o atinge,
nerealizandu-se astfel progresul.Cu toate acestea, oamenii sunt frecvent judecati pentru deciziile pe care
le iau,pentrufaptele pe care le fac. Foarte putini sunt aceia care au un statut social inalt si care isipermit
luxul de a face ceea ce le place intr-o oarecare masura, fara ca reputatia lor saaiba de suferit.Principiul
progresului este acela al dragostei de libertate sau al dorintei de mai bine, darindiferent de forma pe care
o imbraca el se supune domniei obiceiului.Se poate intamplaca un popor sa progreseze iar apoi sa
stagneze cand poporul in cauza inceteaza sa maiposede individualitate. Ea este cea cu care ne razboim
si am fi convinsi ca am faceminuni daca am reusi sa fim toti la fel, egali, uitand ca tocmai deosebirea
dintrepersoane este primul lucru care atrage atentia asupra superioritatii sau a posibilitatii dea crea un
lucru mai bun .Este foarte greu pentru individualitate ca si valoare sa isi pastreze pozitia,considerautorul,
iar acest lucru se va realiza daca o parte inteligenta a publicului va realiza caeste bine sa fim deosebiti,
chiar daca uneori aceste deosebiri pot genera raul. Daca se vaajunge la o uniformizare in masa, oamenii
vor deveni incapabili sa perceapadiversitatea, daca o vreme nu au mai intalnit-o.DESPRE LIMITELE
AUTORITATII SOCIETATII ASUPRA INDIVIDULUI.John Stuart Mill afirma in cel de-al patrulea capitol al
cartii ca individualitatii trebuiesa ii apartina partea din viata care intereseaza individul, iar societatii trebuie

sa iiapartina partea din viata care intereseaza societatea. Insa linia dintre cele doua partieste una
subtire , de aceea actele unui individ pot fi daunatoare pentru el insusi, acestaputand fi pedepsit doar de
opinia publica, iar uneori, actele lui pot dauna si celorlaltepersoane cu care intra in contact, acesta putand
fi pedepsit de lege.Fiintele omenesti isi datoreaza unele altora ajutor reciproc intru
dezvoltareacapacitatilor facultatilor superioare. Nici o persoana si nici un grup de persoane nupoate
influenta o alta ajunsa la varsta maturitatii sa nu faca ceea ce ea doreste cupropria viata. Ar fi astfel o
ingradirea a libertatii personale. Societatea nu poateinterveni decat la nivel general pentru a modifica
judecatile oamenilor in chestiunilecare ii privesc doar pe ei.Se poate totusi intampla ca fara a face rau
altora un om sa actioneza in neconformitatecu principiile noastre, judecandu-l aspru, dar totusi
neingradindu-i lui individualitatea,ci exercitand-o pe a noastra.Se poate considera ca, daca prin viciile
sale un om nu aduce prejudicii in mod directaltora, ii poate totusi influenta prin exemplul pe care il da.
Autorul admite in totalitateca raul pe care omul si-l face sie insasi ii poate afecta pe cei din jur prin
intermediulintereselor lor, iar la un anumit nivel poate afecta chiar intreaga societate.Cei care nu sunt
capabili de a indeplini o aumita datorie fata de colectivitate suntvinovati de a aduce un prejudiciu
societatii. De exemplu, un om care bea peste masuranu trebuie pedepsit, insa un soldat sau un politist
care este beat in timpul serviciuluitrebuie pedepsit.Un alt exemplu de interventie a societatii in libertatea
personala este cel in care este
decretata prin lege duminica ca si zi de odihna, desi nu este obligatie religioasa decatpentru evrei.Criticul
literar Emi Socaciu a afirmat ca multe dintre argumentele formulate de Mill audevenit locuri comune in
orice istorie intelectuala a liberalismului. Pledoaria sa dinDespre Libertate in favoarea libertatii de
exprimare ramane un exemplu de claritateconceptuala si forta argumentativa. De asemenea,
avertismentul lui Mill ca democratia,conceputa ca presupunand o forma de suveranitata nelimitata a
majoritatii, se poatetransforma intr-o tiranie a majoritatii (cel putin la fel de arbitrara si repugnanta ca
sitirania exercitata de un singur om), ar trebui sa dea in continuare destule motive dereflectie
teoreticienilor secolului XXI.De asemenea, Gertrude Himmelfarb mentioneaza ca John Stuart Mill
reprezinta inlumea anglo-americana ceea ce este Nietzsche pentru traditia continentaleuropeana:apogeul modernitatii. Nu este de mirare ca eseul Despre Libertate e atat derelevant, atat
de rezistent in contemporaneitate.Impactul tratatului lui Mill asupra gandirii politice a fost imediat si a
lasat urme dedurata. El a inlocuit formularile anterioare ale argumentarii in favoareaindividualismului si
tolerantei, de la Milton si Locke pana la Montesquieu si Voltaire, siramane pledoaria clasica pentru
libertatea individuala, afirma Isaiah Berlin