Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(1583 1645)
Hugo Grotius, Huig van Groot dup numele su adevrat (i-a latinizat
numele dup obiceiul timpului) s-a nscut la data de 10 aprilie 1583, n oraul
Delft din Olanda, ntr-o familie de origine burghez. Tatl su doctor iuris
utriusque, a fost primar n Delft i curator al Universitii din Leyda. A decedat
la data de 28 august 1645.
Originea sa, educaia i cultura primite i-au pus amprenta asupra
activitilor tiinifice desfurate de-a lungul vieii.
Grotius s-a remarcat de timpuriu ca fiind un tnr cu un potenial
excepional. La vrsta de 9 ani scria poezii n latina, apoi la vrsta de 11 ani se
nscria la Universitatea din Leyda, pentru ca mai apoi la data de 05 mai 1598 s
i i-a doctoratul n drept la Universitatea din Orleans, Frana.
Hugo Grotius, a activat ca jurist, diplomat, om politic, filolog, filozof, istoric
i teolog n perioada n care rile de Jos treceau de la feudalism la capitalism.
A scris peste 90 de lucrri dintre care cea mai important Despre dreptul
rzboiului i al pcii (De iure belli ac pacis) scris n limba latin n perioada
anilor 1622 1625.
Lucrarea s-a impus nc de la apariia sa, ea fiind i mai mult comentat
i studiat pe scar larg, inclusiv n centrele universitare, dup moartea
autorului.
Pentru regele Suediei, Gustav Adolf, lucrarea De iure belli ac pacis a
fost cartea sa de suflet.
ntr-o perioad de timp marcat de lupte fratricide i rzboaie endemice,
Grotius pledeaz n lucrarea sa pentru tratarea cu umanitate a rzboiului, fiind
un adept al pcii i nelegerii ntre popoare i al asigurrii respectului fa de
om i al ocrotirii demnitii umane.
Hugo Grotius a fost considerat de unii cercettori n domeniu printele
dreptului internaional, cu toate c naintea sa, juristul italian Alberico Gentili
(1552 1608) a scris lucrarea Despre rzboi (De iure belli) aprut n anul
1587, n care acesta prezenta o ntreag teorie a dreptului internaional, fiind
1